Sunteți pe pagina 1din 15
Capitotul i RADIODIAGNOSTICUL APARATULUL USIEUAKIICULAK Metodele de examinare 1. Radioscopa, a utlizat,servess in special, pentru repune- ea fractrilor sau luxaillor Amplifictorleleironic yi cicuiul de televiiunepermitcaeeesti moto ste uilizat lamina obsouih ‘dnd investiga de rting mai ales in servicile de otopedie 2 Radiografia standard reprezintd metoda cea mai obisuit de ‘xaminare. Petr obyinerea nei imagni spas cu detail anatomice| ‘structurale, odorata se execu in mai multe midenye el pun oui perpendicular. ‘3. Ratiograia mi seelicard mexifiind rpm obigoite Jinretb, bet, li, de obice prin ndeprara fills propre fubulu, Prin acasti mod se pot esidenfaeiuni mci, sub 2mm. 4. Tomograia permite dsoeierea imagiilor din difeteplane ce ‘par sumate pe radiograia standard, pentru depistarea uno leziuni ‘sca incipicne sau Viaalizarea uno cai sau sechesrecuimagin eooneludente peradiograia conveyional .Artrograta permit stil nuprafeclrartculare a cops ‘menisculi prin introducer inraarticulara unc substan de-conirast epativesau pote. 6. Ameriogafia osoasd se folosest, in special, in diagnostcul ‘umonlormaligne prin evident puluide cial anivell osu ‘Sieventuain pile moi din ju 7. Pe lingd aceste metode de exam o prezent sunt utlizate metode noi de imagistica asa ea tomograia axial computerizats, ezonanta magneticl si scintigrafiaeu izoopi raioativi, care completcazAinvestigafia radiologic. sistemului osteoarticular Aspectul radiologic al oaselor lnfunetie de forma stctra lor, oases ipartin’ catego: (se ung nase sete se pate Ousele gia dai de forma cine cu canal medularin interior sicompaci osu spre petifre. Lacapeee datz sixes: ‘cle dous epifize, zona detrecere datzo-epifizar, numité meat}, find evidnyatd numa ta copii prin prezenaeartiaului de cretere ce epare cu o bands transparc,crizontal, de diverse grosim situa inte nucteul de osticareepifizar si mttafza ia la aduli ‘eprezentatd uneor print linieopac transversal ce corespunde cartlajulu calcifica. Diafizeleca statu exterior al epiizelr, sunt litte din esutosos compact. Compact difizar pare ca band ‘paca lpstadestructur osoasa, net contrat spre perifere deo ‘ine in pac muni cortical care fnconjoa tot su pn anv epifizelor. Spongioasa constitu structrainterioar dela nivelul ) schimisir ale conti ose. ©) schimbsri structurale ale est osos, 4 2 Shea conti omtonic se aati es ‘concomitentesubluxatici i lexajiel (MV. Volkov, 1972}:<~ subluxati, Schimir de form sdimenstunt Uc afsislsiems oz pssst comb casosyt stoi schins cama ee chee 30 =e Dern pt naifetapnsngssacuaca sche tumnidcaniaehgodooaerecn fa detares sony dcrpre Acsc nai ma Inds ght ten pipes ltr oo, Fac creer ogee ie era seins ono nc) ponte felt wet nq pose apn up cd Ssiso nore gnrt em pce raitein Sema cco ncomc even dean oc Ima) cnganctl ples oats opts ties) Ne =) Fig. 30 Schimbis de imensun hem) «bien; bao ‘oor aut ced}, ig. Scinbir defo «sean deomare epi %6 LUncriconcomitent cu schimbarea forme east are oe lull: _)hipeostora—ingroyrc osu in umn apa unui volum deos not format nu pein cia perosulualknaea uma enor I nai de periostord)Se inlet i hiprostozs venient fantonal (hipetofe profesional) $e oul suf” (edonort) ol seme ocala volum, inset de rat rane se mics findinneited forma aologic, Spr exempl, la dezvolrea unui chs esutlosos ‘xenlcul de celles irl un encondrom ~de fest carilaginos, ¢)caurmare a unui proces atlogcsuinvolut, out 00s sept micro). Ara oat fencer caracterizat anresoria est cnon in ptcsobypsana nua inp fin partes endostall procesul de crete a fesutulu oso ni dered [n genera, volun! fesutlu oso se siesoreaz iar intr diaetrs seunea ransvers canal medlar "Hine eich. Attia poate fs excenticd Se carsctizena _ pinmiegorarca nase sui ososdin area periostal ctidin "ala endo Dact aria conceit ese un simptom de sine al un proces paolog sti cxcetrct este omanifesre urate esti oso ns, de regl, do estcopo- Esta cal poate apres in rm crept ina arin presi) se manifesta prin para unei wai Ea ficonfundatt cu hipoplazie insu. | Sehimbsiriatecontururiloroaselor nar unt og ote exprimat de paren sper tat ‘Uncontur ioral rei sf sparnet nected. Numai unde nepal musehi pe contr deosbin ubeozit dati mai tsa mai putin pronunjate. Un proces patlosicce nlcuiste sul 30 e manifest prin-un conturcu neti reds otal a uoe porn desu compact duce le disparia nlimile isp proces. ” Schimbri structarale ale jesutului osos ‘Structuafesuului osos poate vara fiziologic. Spreexempla, inirirea forteistatico-dinamice duce la mal volumuluitrabeculilr,schimbarea orient lor eonfor de fort. Micsorareafuncyiei de sprijin duce lararefierea dese- ‘uli structural al osului i mariceasubilitfistratulul compact Prin mare, jsut esos se supe nor restructures eps de schimbirile functiei indeplinite, a “Mai des ins structurafesutului osos se supune unor sch ‘ar sub influenja unorprocesepatologic. Cunoastem dow simpto- ‘me de resincturarediametral opuse:aseoporoza si osteosel i «© ost d~ dsc ev cava: e~ dasa fost secs catia sees ponies n cai ™ scgrgcamumauilorin-ouritatede volumal estos Poste i fiz), nsomogend ea (inurl unui oca patologi), 18 (ocupl formate osoase ale une acuta, réspdndits {Glen oxsle wr membra) 9d sistem, maniestndi-sen ote {eselescheletuuiInowsele tubule esteporoza doce la subtiitate srl compectilirgiea caraluli medal Stat com mai pronuntat parc arf deseat cu creonl Preiymtcoscleroza scaratelzarl pn spore subtne\ ‘soa nan volume esutcaezulatligrosrsi mii mum- faluide trabocil. Duplealizare deoscbim osteoseleroz local, spin ide sistem. In oasletubulareosteoslerozs a ngrosarea statu cortical ngustarea canaluluimedular, ira zparifia iota (cburmefie) Radiiogi ntenclora manifesta print-o opacitate sport tesutulu 080s, lipsa —desensli trabecular datrt sprite spfilorinertabeculare __ Distrugerea patologic’ a fesutului osos giinlocuirea lui cu un paiologi se exprimé prin simpromul de osteo des~ fruct i. Focarele de destruct nial radiluyic’ apa sub farm desctoare hiperransparnt.Origincaanatomo-patologic a gees simpiom poate stabil pornnd dea localizarea, numa, ‘forma, dimensinile, carateistica conturuli, omogenitatea ei, tara festuliosos din jurul. Spre exempt, proces patiogice de caractrinflamator cronies manifest _ rini-un foca destruct solitar:abcesul Brodie, abeesul cortical, it osteomul.inacelsiinp seinalnese multe procesc nana acu nflamatare sbecute ale esata osos care sunt rede ears desirctve ~ molipr ~ oseomielita hematogens. 2a oascor, displ broase sosteodestuctive. Abeesul dcbos se oalizeas in metafizee bi, ar abeeslconi- inti ubular. Un hist solar, dere, arefrmarotu, Cavern tuberculous are forma ine lcune.Tumorile maligne dau tera rover deattve deo form neregulotd descriptive dimensinilor focarelor desiuetve jose » ‘un rolimportantin diagnosticl dierent Lao tubercular focarul destrctv este mai mare de 2 emia diametr iar a sifu ‘erfiarnu mai mare de | em. Conturul destrutici poate net, sers sau dante, ‘Abeesu! Brodie are contur bine determina, net. Cavern uber Tnacclyi inp ots hematoent sarcomul oto. Eng rovoact drei prnuniat pero ssl pariostrse radiologic aractrizcad pin fem, msl dose ate eircom de ines Stbsratlanatomo-patologic secs fentnen ete a "38, eregn penile cher): pert erat pes “dela cu feyun cco" pros dsc ene ‘siclrese- pons determina de cumularea subperiostali de exsudat si puroi ca real peri ote dtngat Strat ambial al parietal gence {esut osteoid, cae osficnd-se, margineste procesul patologic Rae ) producti osoase pe marginea supafejlorarticulan ©) deformarea supraeflor articular (la inceput are lo pls sizarea on, <)osteosclerozafesutuluiosossubcondral m lor super nor ai ©) hiperransparene locale in foie cis miruntecucontr net (ig 42), ee Dosets reactions penance sonar esr tes motown cuca Dereglari degenerat trofiee ale coloanel vertebrale caacerizeci prin urmitarceschimbir (fig. 43) sustreaspatiuhi interverbral: deformarea corpurilor vertebrae cu sparta unr osteo 3) aparitia hemniilor de disc (Sehimorl) ~ cand tesutul distal peneteaz in frmayimile osoase mepiese.R se manifeas cub forma unorscbitui (acura ficevent delimitate de un lzereu fin, intens opac; PDislociri vertebrate (spondilolsteza). Pot f posterioare, silaterale, Dislocirile sunt determinate de tarea unot edstale care slabes sistemul de legitur intervertebral Se videnjiaza decalajul inte unghiurile vertebrae, os