Exist un plan divin care se desfasoara pe sine insusi in ntregul univers fizic - o

ntreptrundere de evenimente i rezultate; misterul vieii, pe care ego-urile

noastre (i minile noastre raionale inteligente / logice) nu il va intelege pe
deplin. Exist, de asemenea implicate, in grade diferite, soarta si destinul, ca
urmare a realitii c "timpul" este construit de imaginaia uman. Anumite
scenarii, pur i simplu trebuie s desfasoare - fie pe o scar global, sau n
legtur cu propriile noastre viei.Ne modelam destinul in functie de modul n
care rspundem la acesti stimuli. n cadrul acestui domeniu vast de cauz i
efect, de paradox i sincronicitate, este vorba de alinierea noastra cu voina
divin a Creaiei. Eul-ui nevrotic i place s creada c este un control, i, prin
urmare, ca poate manifesta orice ar vrea, dac doar "dorete" suficient.
Chiar i aa-numitele lucruri "rele" care ni se ntmpl, eventual (n cazul n care
sunt vizualizate printr-o lentil holistic) ne ajuta, ne forteaza sa mergem pe
propria cale, prezentandu-ne leciile necesare pentru evoluia noastr, chiar dac
acestea au ca rezultat relaii rupte, pretenii pierdute i dificulti financiare. Poate
fi foarte dureros i confuz n acel moment, pentru ca ne putem conecta doar la
trecut i de cele mai multe ori situaiile prezente nu au sens. Totul se reduce la
simplul fapt c, dac vom rezista schimbrii i vom continua la nesfrit lupta in
timp ce dam vina pe orice i oricine altcineva pierdem esentialul, obinerea
mesajului profund i ghidarea, pe care le gasim n jurul nostru (dac tim cum
s le ascultam si sa le respectam, si vorbim aici att de cele din interior ct i
din exterior).
Si mai este si credina credina interioara ca nvam cum s nnotam in
acelasi sens cu toti curenii vieii de zi cu zi. Credina, n acest caz, presupune
ncrederea c rul existenei este s ne ghideze ctre destinaia "corecta",
chiar dac nu o putem vedea n prezent; aceasta implic, de asemenea gratie
si acceptarea, n cazul in care destinaia este cel mai probabil s fie diferita de
cea pe care o visam acum.
Acesta este de fapt, un rezultat, care este mult mai aliniat cu cine suntem cu
adevarat, spre deosebire de care personalitatea care se agata de roci
cunoscute, de teama de necunoscut. Nu spun s pur i simplu trebuie sa
abandonam orice si sa fim "doar un pete mort care merge cu fluxul"; ceea ce
spun este c avem nevoie sa lsam loc n inima noastra, posibilitatii ca
traiectoria vieii ar putea lua rapid o curb diferita, n orice moment.