Sunteți pe pagina 1din 3

1

Mircea Crtrescu Poema chiuvetei


- poezie postmodernist Postmodernismul
este o orientare (un curent literar) manifestat n cultura universal n a doua
jumtate a secolului al XX-lea, accentuat n anii 80.
Postmodernismul se defineste prin raportare la modernism, att ca
continuare a acestuia, ct si n opozitie fat de anumite tendinte moderniste.
In timp ce modernismul rupe cu traditia, postmodernismul nglobeaz
experienta estetic anterioar, o recupereaz creator si ironic, ludic, parodic.
Astfel, postmodernistii redau autorului si operei importanta pierdut.
Creatiile postmoderniste sunt dificil de nteles si se adreseaz
cunosctorilor, dar atrag si publicul larg cu ajutorul unei strategii a seductiei, a
jocului, adic a amestecului de stiluri, genuri si specii.
Se caracterizeaz prin intertextualitate si hipertextualitate.
Poezia generatiei 80 (optzecistii) este reprezentat n principal de Mircea
Crtrescu.
Poezia postmodernist se construieste n jurul unor sintagme ca: poezia
realului, poezia care coboar n strad, cotidianul.
Trsturile poeziei postmoderniste:
-refuzul simetriei,
-o oralitate bine marcat,
-cultivarea limbajului curent, prozaic,
-poezia se inspir din lumea citadin contemporan,
-amestecul de stiluri, genuri si specii (hibridizarea),
-ironia, autoironia, carnavalescul,
-valorificarea creativ a stilurilor poetice consacrate, prin ironie si parodie,
-intertextualitatea integrarea diverselor citate n textul propriu; relatia textului
cu alte texte cunoscute prin citat, plagiat, aluzie,
-hipertextualitate - derivarea textului dintr-un text sau din mai multe texte
cunoscute prin imitatie sau transformare, adesea n registru ludic sau satiric.
-practicarea unei poetici a concretului si a banalului, (preferinta pentru banal si
concret).
-caracterul narativ (poeme).
(Exemplu n care procedeele artistice sunt
colajul de citate din opera lui Caragiale (mate-fripte, comedie, curat murdar,
cldur mare) si
aluzia la versul eminescian (La Paris, n lupanare)
Mrturisesc am scris totul
In betii, n lupanare. Sunt Mate-Fripte.
Privesc la comedie, plng.
Curat murdar. Cldur mare. (Ion Stratan)

Poema chiuvetei
Poema chiuvetei rescrie scenariul romantic al iubirii imposibile dintre un
muritor i o fiin aparinnd supraumanului. Antiteza este accentuat pn la
grotesc.
Este povestea iubirii unei chiuvete de buctrie pentru "o mic stea
galben din colul geamului de buctrie".
Parodia este evident. Este o degradare a mitului eminescian.
Tema Iubirea ntre fiinte ce apartin unor lumi incompatibile:
-chiuveta apartine universului ustensilelor casnice, iar
-steaua galben planului cosmic.
Scenariul din Luceafrul devine acum un scenariu "jucat" cu elemente ale
sub-umanului, obiecte lipsite de important.
Castelul din Luceafrul este nlocuit cu spatiul banal al buctriei.
Acest spaiu poate fi neles ca unul al metamorfozei, al haosului de dinainte de
genez.
Spatiul apartamentului este locuit de fiinte ciudate: chiuveta, musamaua,
borcanul cu mustar, tacmurile ude. Ele fac parte dintr-o "natur moart" si sunt
prti ale unui univers derizoriu (nensemnat).
Dar aceste obiecte sunt animate printr-o stranie metamorfoza (capt
trsturi ale unor fiinte vii).
Steaua din coltul geamului de la buctrie, la care priveste cu nostalgie
chiuveta, reprezint un alt univers, situat extrem de departe, intangibil.
Chiuveta este o Ctlina care se ndrgosteste de un alt Hyperion:
"intr-o zi chiuveta cazu in dragoste,/ iubi o mica stea galbena din coltul
geamului de la bucatarie/ se confesa musamalei si borcanului cu mustar/ se
planse tacamurilor ude./ in alta zi chiuveta isi marturisi dragostea:/ stea mica, nu
scanteia peste fabrica de paine si moara dambovita".
Versurile stabilesc o distant enorm ntre lumea stelei din deprtri
inaccesibile, si centralele electrice din subsoluri, "pline de becuri".
Declaratia de dragoste a chiuvetei pentru stea are 3 prti:
-o invocatie a stelei si o explicare a motivelor pentru care steaua trebuie s
coboare din lumea ei (asemntoare cu invocatia pe care fata de mprat o face
ctre Luceafr, sau pe care Riga Crypto o face ctre Enigel),
-a doua parte descrie dragostea chiuvetei pentru stea,
-a treia parte este o promisiune a regatului pe care-l va mprti steaua dac-si va
prsi conditia, un regat derizoriu si chiar grotesc (regatul de linoleum).
"stea mica, nichelul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit/ tot felul de
cantece pentru tine, cum se pricepe si el,/ vasele cu resturi de conserva de peste/
te-au si indragit./ vino, si ai sa scanteiezi toata noaptea deasupra regatului de
linoleum/ craiasa a gandacilor de bucatarie."
Steaua devine astfel, n lumea modern a obiectelor fr valoare, un
Hyperion degradat, care si risipeste lumina pentru obiectele unei lumi fr
strlucire, n case, n medii ce contin toate aceste resturi metalice, deseuri ale
unei lumi Kitsch, surogate ale unei civilizatii lipsite de spiritualitate.

Steaua galben are aspiratii banale, ea iubeste o "strecuratoare de supa/ din casa
unui contabil din pomerania
Ultima strof a poeziei aduce n prim plan naratorul povestii, si anume gaura
din perdea. Aceasta si presint si ea povestea de dragoste nemplinit cu o
superb dacie crem, pe care nu a vzut-o dect o dat.
Finalul dezvluie att trecerea timpului fat de povestile de dragoste
neconsumate pe care le-a prezentat gaura de perdea (acum am copii
prescolari), ct si detasarea fat de acestea, spulberarea conventiei romantice a
iubirii.
Naratorii poeziei sunt multipli, fiind selectionati din diverse medii.
Originalitate
Tema iubirii imposibile este abordat ntr-o manier inedit, postura de
ndrgostit fiind preluat de o chiuvet de buctrie.
Att chiuveta, ct si steaua sunt de gen feminin (de altfel toate perechile
de protagonisti sunt exclusiv feminine. Aceasta constituie o abatere de la
regula cuplului traditional, care implic femininul si masculinul.
Figura de stil predominant este personificarea. Sunt personificate obiectele din
buctrie, care devin personaje ntr-un scenariu.
Limbaj
-sunt folosite cliee ale vorbirii curente:
Descntecul Ctlinei devine, n rostirea chiuvetei: "d-te jos", nlocuind
formula de chemare la Eminescu: "cobori n jos".
-folosirea construciilor explicative care nu explic nimic. "Cum se pricepe i
el", "ce s mai vorbim".
-registru ludic.
Concluzie
Aceast poezie apartine postmodernismului prin parodia la poemul Luceafrul,
de Mihai Eminescu, prin cultivarea unui limbaj curent, prozaic, inspiratie din
lumea citadin, prin ironie si preferint pentru banal si concret.
Oral:
79- Ilustreaz conceptul op postmodernism, prin ref la un text liric stud.