Momentele subiectului
1.Expozitiunea: aflam din primul capitol ca Stavrache, negustor si proprietarul
unei pravalii este fratele lui popa Iancu din Podeni, capul unei bande de hoti,
prinsa de stapinire.
2.Intriga: Stavrache este chinuit de gindul ca fratele sau se va intoarce si atunci el
va pierde averea acestuia.Replica Gindeai c-am murit, neica? declanseaza criza
lui morala.Intriga nuvelei se bazeaza pe lacomia de bani a hangiului, care isi
considera fratele, pe preotul Iancu din Podeni, mort in razboi, unde plecase pentru
a scapa de consecintele ce le-ar fi suportat, daca se afla ca era seful unei bande
de hoti.Fiind singurul mostenitor legal al disparutului, Stavrache tremura la gindul
ca intoarcerea acestuia l-ar deposeda de avere. Sosirea fratelui il arunca pe
Stavrache in bratele dementei.
3.Desfasurarea actiunii: Prezentarea obsesiilor lui Stavrache, a imaginii fratelui
sau, cind in haina de ocnas, cind imbracat militar.In acest capitol, a. doilea,
realitatea se substituie visului, sugerind degenerarea psihica a lui Stavrache.
4.Punctul culminant: A treia oara imaginea fratelui este proiectata in realitate.
Popa Iancu soseste acasa la Stavrache, ii cere acestuia bani, pentru a acoperi
suma delapidata din banii regimentului, fapt ce provoaca dementa lui Stavrache.
5.Deznodamintul: starea exploziva si violenta a dementei duce la prabusirea
hangiului.
Perspectiva naratoriala.Nuvela se desfasoara pe trei planuri.
Primul plan este cel al povestitorului (perspectiva auctoriala); al doilea plan este
dialogat, relatare indirecta: personajele se intilnesc si se infrunta (se poate vorbi
de un dialog cu umbrele, in starile halucinante ale eroului); in sfirsit, al treilea
plan, care constituie cadrul povestirii, este natura; ea reliefeaza atmosfera nuvelei
(cap. I si III).
Primul plan. Scriitorul este acela care relateaza faptele si sugereaza
inlantuirile cauzale.
Stavrache, ramas stapin peste averea fratelui, asteapta cu neliniste, chinuit
de indoiala: soseste o scrisoare, care il linisteste pentru moment, dar curind cade
prada halucinatiilor. Presimtirea ca popa se intoarce sa-si ia averea este descrisa
minutios de autor.In contextul relatarii, al povestirii, glasul atit de cunoscut al
fratelui revine obsesiv: Gindeai c-am murit, neica?
Descrierea reactiilor fiziologice, care marcheaza prabusirea psihica a lui
Stavrache: Pornirile lui Stavrache sunt criminale.Scriitorul urmareste reactia
organica de a ucide: hangiul simte ca degetele-i patrund in muschiul grumazului,
sfarimind incheietura cerbicei.Scena inatiseaza o extraordinara dorinta de a
ucide.Cu cit inclestarea este mai puternica, cu atit figura capitanului se lumineaza
si ride mai vesel si mai zgomotos.Dupa o astfel de inclestare, urmeaza prabusirea
psihica.Manifestarile patologice initiale sfirsesc intr-o dereglare a psihicului.
Stavrache trece prin diverse stari tensionale, de la apatie la obsesie si
nebunie.Stavrache cade intr-o stare de apatie, tensiunea sufleteasca duce,
simultan, la iesiri violente sau la stari apatice. Delirurile lui il trimit dimineata,
infrigurat, la preotul satului, rugindu-l sa vina negresit sa-i faca sfestanie acasa.
Momentul culminant al intilnirii propriu-zise cu fratele este urmarit de
scriitor tot in planul fiziologic.In citeva fraze, intr-o singura pagina, se urmaresc