ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA

DE SPECIALITATE. MINISTERELE
Ministerele - organe de specialitate ale administraiei
publice centrale in anumite domenii de activitate.
Ele se organizeaz numai in subordinea Guvernului
si numai in baza legii.Temeiul constituional
al organizrii ministerului l constituie dispoziiile
art 116 alineatul 1, potrivit crora ministerele
se organizeaz numai in subordinea guvernului
si cele ale articolului 117 alineatul 1,in conformitate
cu care ministerele se nfiineaz, se organizeaz
si funcioneaz potrivit legii.Conducerea ministerului
se realizeaz in exclusivitate de ministrul numit prin
decret al preedintelui Romniei pe baza votului de
ncredere acordat de parlament. Principalele atribuii
ale ministerelor sunt prevzute de legea 90/2001. In
exercitarea conducerii ministerului, ministrul emite
ordine si instruciuni.Ministrul nume te si libereaz
din funcie conductorii organelor de specialitate
din subordinea ministerului. In activitatea de conducere
a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai
muli secretari de stat numi i si liberai din funcie prin
decizie a primului ministru si acetia exercita
delegate de ministru. In cadrul ministerelor, instituiilor
publice si altor organe de specialitate ale administraiei
publice centrale, poate fi utilizata si funcia de
subsecretar de stat.

AUTORITILE ADMINISTRATIVE AUTONOME

Potrivit art. 116 si 117 din constituie, administraia
centrala de specialitate se realizeaz de ctre ministere,
alte organe de specialitate din subordinea Guvernului
si a ministerelor precum si de ctre autoriti
administrative autonome. Aceste autoriti, dei prin
natura lor juridica si a activitilor pe care le
realizeaz sunt autoriti administrative, ele nu se
subordoneaz nici Guvernului si nici unor
ministere sau altor organe centrale de specialitate
ale administraiei publice. Unele din aceste autoriti
sunt prevzute in constituie, ca de exemplu:
Avocatul Poporului, Curtea Constituional, Curtea
de Conturi, Consiliul Suprem de Aprare a rii,
Consiliul Economic i Social. Alte autoriti
administrative sunt nfiinate prin lege organic.
Acestea sunt: Consiliul Naional al Audio-vizualului
, Serviciul Roman de Informaii, Serviciul de
Informaii Externe (SIE), Consiliul National pentru
Studierea Arhivelor Securitii, Comisia Naional
a Valorilor Mobiliare, Consiliul Concurentei.
Consiliul Suprem de Aprare a rii -> organizeaz
si coordoneaz unitar activitile care vizeaz
aprarea rii si securitatea naional. Funcia de
preedinte a CSAT-ului este ndeplinit
de preedintele rii, iar aceea de vicepreedinte
de ctre primul ministru. In exercitarea atribuiilor
care ii revin,

ADMINISTRAIA PUBLIC LOCAL

Constitutia Romaniei in art.3 alineatul 1 prevede
ca teritoriul este organizat sub aspect administrativ
in comune,orase si judete in conditiile legii unele
orase sunt declarate municipii.Legea administratiei
publice locale nr.215/2001 la randul ei prevede
ca orasele,comunele si judetele sunt pers juridice
de drept public care au patrimoniul propriu si
capacitate juridica deplina. Potrivit constitutiei
administratia publica din unitatile administrativ
teritoriale se intemeiaza pe principiile
descentralizarii autonomiei locale si deconcentrarii
serviciilor publice.Legea 215/2001 a adaugat acestor
principii alte 3 si anume:-principiul eligibilitatii
autoritatilor administratiei publice locale
-principiul legalitatii
-principiul consultarii cetatenilor in solutionarea
problemelor locale,de interes deosebit.
Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere
caracterului de stat national,unitar si indivizibil
al romaniei. Potrivit legii 215/2001 autoritatile
administratiei publice prin care se realizeaza autonomia
locala in orase si comune sunt consiliile locale ca
autoritati deliberative si primarii ca autoritati
executive.Asemenea autoritati se pot constitui
si in subdiviziunile administrativ teritoriale ale
municipiilor.

Fiecare minister are un secretar

general care este funcionar public de cariera si
face parte din categoria nalilor funcionari publici,
numit pe baza de examen sau concurs,pe criterii de
profesionalism.Pe lng ministru, funcioneaz
ca organ consultativ, Colegiul Ministerului a crui
competen se aprob prin ordin al ministrului.
In fiecare minister este organizat cabinetul
demnitarului, cu personal propriu care este numit
sau eliberat din funcie numai la propunerea
demnitarului in subordinea cruia funcioneaz funciile
acestea fiind exceptate de la regula ocuprii prin
concurs sau examen. Potrivit constituiei si legii nr
90/2001 ministerele pot avea in subordinea lor
servicii publice deconcentrate care func ioneaz in
unitile administrativ teritoriale.Desconcentrarea
are in vedere desfurarea la nivel local a acelor
activiti care reprezint atributul statului pentru
ca ele exprima un interes naional general la care
statul nu poate renuna. nfiinarea sau desfiinarea
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
se aproba prin ordin al ministrului.

CSAT-ul emite hotrri, care sunt obligatorii.

Consiliul Economic i Social -> este consacrat in art.
141 din constituie, este organ consultativ al Parlamentului
si Guvernului in domeniile de specialitate, stabilite
prin legea sa organic. Consiliul Economic i Social
are o structura tripartit si este compus din 27 de
membrii. O prima parte reprezint confederaiile
patronale reprezentative la nivel na ional; confederaiile
sindicale reprezentative la nivel naional i de Guvern.
Funciile de preedinte si de vicepreedinte sunt asigurate
prin rotaie de ctre fiecare partener social.
Referitor la structura si conducerea celorlalte autoriti
administrative autonome, acestea sunt organe colegiale.
Cu privire la actele juridice pe care le emit aceste
autoriti administrative-autonome, cele care au o structura
colegiala adopta hotrri, iar cele care au o conducere
unipersonala (SRI si SIE) emit ordine i instruciuni.
Toate autoritile administrative autonome au personalitate
juridica, iar conductorii lor le reprezint in raporturile
cu celelalte autoriti publice si persoane fizice ori juridice
si au calitatea de ordonatori principali de credite. In
principiu prin Constituie si legile proprii de organizare
si funcionare este instituita regula potrivit creia
autoritile administrative autonome se afla sub controlul
exclusiv al Parlamentului cruia ii prezint periodic
rapoarte de activitate.

CONSILIILE LOCALE sunt compuse din consilieri

alesi prin vot universal,egal,secret si liber exprimat.
Numarul de consilieri care compun consiliul local se
stabileste prin ordin al prefectului. Mandatul de consilier
este de 4 ani si se exercita in conditiile legii. Au dreptul
de a fi alesi consilieri cetatenii care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
-au drept de vot
-au implinit pana in ziua alegerilor,inclusiv,varsta de 23 de ani
-nu le este interzisa asocierea in partide politice
(potrivit art.40,alineatul 3 din constitutie)
-au domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale
in care urmeaza sa fie ales
!exceptie la aceasta regula: la sectoarele municipiului
Bucuresti pot candida si pot fi alese persoanele care
au domiciliul in municipiul Bucuresti,indiferent de sector.
Dupa alegerea numarului de consilieri prevazut de lege
pentru consiliul local respectiv si eliberarea certificatului
doveditor al alegerii fiecarui consilier,urmeaza sa se constituie
consiliul local, autoritate publica locala formata din toti
consilierii alesi. Constituirea consiliului local se face in termen
de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Sedinta este
legal constituita daca sunt prezenti consilieri in proportie
de 2 treimi. Pentru desfasurarea lucrarilor consiliului local
este necesar mai intai sa se procedeze la validarea mandatelor
consilierilor alesi,adica sa se verifice si sa se ateste legalitatea
alegerii lor; operatiune care se efectueaza de comisia de
validare formata dintr-un numar de 3, pana la 5 consilieri.
Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata
consiliului local juramantul in limba romana.

Consilierii
care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisi
de drept. Dupa constituire, consiliul local alege viceprimarul
si isi organizeaza comisii de specialitate pe principalele
domenii de activitate.
*Incompatibilitatile consilierilor locali
Legea nr 161/2003 stabileste in mod express incompatibilitatile
privind alesii locali Functia de consilier local sau consilier
judetean este incompatibila cu functia de primar sau viceprimar
,functia de prefect sau subprefect;calitatea de functionar public
sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu
al consiliului local,al consiliului judetean ori al
prefecturii din judetul respectiv;calitatea de deputat
sau senator,functia de ministru,secretar si subsecretar de stat.
Alesul local poate renunta la functia detinuta inainte de a fi
numit sau ales in functia care atrage starea de incompatibilitate
sau in cel mult 15 zile de la alegerea sau numirea sa in aceasta functie.
Atributiile consiliilor locale -> acestea sunt grupate dupa cum urmeaza:
-atributii privind organizarea interna a aparatului propriu
al consiliului local si a serviciilor publice ale comunei sau orasului
-atributii referitoare la activitatile economico-financiare, comerciale
si social-culturale -atributii referitoare la acordarea titlurilor
de onoare si la stabilirea relatiilor de colaborare si cooperare
cu localitati din tara sau strainatate.
Consiliul local se intruneste lunar in sedinte ordinare precum
si in sedinte extraordinare la cererea primarului sau a cel
putin o treime din numarul total al membrilor consiliului. In
exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta
hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti. Hotararile
adoptate de consiliul local pot avea caracter normativ,sau
caracter individual. Secretarul unitatii administrativ teritoriale
are obligatia sa comunice de indata primarului si prefectului
hotararile adoptate de consiliul local dar nu mai tarziu de 3 zile
de la data adoptarii.Legea 215/2001 reglementeaza institutia
suspendarii de drept si pe aceea a incetarii de drept a
mandatului de consilieri locali. Suspendarea de drept
intervine numai in cazul in care consilierul a fost
arestat preventiv.

Cu privirea la incetarea de
drept a mandatului de consilier local,aceasta masura
intervine in urmatoarele situatii:
-demisie-schimbarea domiciliului intr-o alta unitate
administrativ teritoriala-imposbilitatea exercitarii mandatului
pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive cu
exceptia cazurilor in care consilierul este arestat preventiv.
-constatarea dupa validarea mandatului ca alegerea s-a
facut prin frauda electorala-condamnarea prin hotarare
judecatoreasca definitiva la pedeapsa privativa de libertate
-punerea sub interdictie judecatoreasca
-pierderea drepturilor electorale
-lipsa nemotivata-lipsa nemotivata de la 3 sedinte consecutive
-decesulLegea administratiei publice locale prevede
posibilitatea dizolvarii consiliului local daca a adoptat
intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotararii
care au fost anulate de instanta de contengios
administrativ printr-o hotarare judecatoreasca definitiva
si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se face prin
hotarare a Guvernului la propunerea motivata a prefectului
bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si
irevocabile. Prin lege este reglementata si situatia dizolvarii de
drept a consiliului local. Aceasta intervine intr-una din urmatoarele
situatii:
-cand consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutiv
-cand consiliul local nu a adoptat in 3 sedinte ordinare, consecutive,
nici o hotarare
-cand numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si
acesta nu se poate completa prin supleati. Aceste situatii
se comunica de primar,viceprimar sau in absenta acestora,de
secretar,prefectului care prin ordin ia act de situatia de drept
a consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi
alegeri. Fiecare comuna, oras, municipiu si subdiviziune
administrativ teritoriala a municipiului are un primar, iar
municipiul Bucuresti are un primar general.

CAUZELE CARE INLATURA RASPUNDEREA

CONTRAVENTIONALA
Potrivit ordonantei nr.2/2001 caracterul contraventional al
faptei e inlaturat in cazul legitimei aparari, starii de urgenta,
constrangerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii,
betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmitatii
daca are legatura cu fapta savarsita.
Legitima aparare :Existenta unui atac care sa preceada savarsirea
faptei contraventionale/Atacul sa fie material, direct si imediat
Atacul sa fie periculos, sa puna in pericol grav sanatatea sau
chiar viata celui atacat.Starea de urgen: aceasta reprezinta un
pericol iminent si care nu putea fi inlaturat decat prin savarsirea
unei contraventii.Constrangerea fizica si morala: fapta ilicita savarsita
nu e contraventie pentru ca lipseste vointa.Cazul fortuit: consta in
interventia unui eveniment sau a unei intamplari ce nu putea fi
prevazuta sau inlaturata si care determina producerea rezultatului
periculos. Imprejurarile fortuite pot avea diverse cauze:
Fenomene ale naturii/Accidente tehnice/Starea sanatatii (lesin)
Iresponsabilitatea si infirmitatea:
Iresponsabilitatea reprezinta incapacitatea unei persoane de a
intelege rezultatul faptelor sale. Ea poate fi permanenta sau temporara.
Infirmitatea poate constitui cauza de inlaturare a raspunderii contraventionale
pentru o fapta savarsita in legatura cu respective infirmitate.
Betia involuntara completa: nu exista vinovatia faptuitorului, in
schimb in cazul betiei voluntare nu se inlatura caracterul contraventional
al faptei.Eroarea de fapt: reprezinta necunoasterea in totalitate a unei
imprejurari reale sau cunoasterea ei inexacta inaitea comiterii contraventiei.
SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALE:
Potrivit ordonantei nr. 2/2001 exista 2 categorii de sanctiuni contraventionale:
Principale/Complementare. Sanctiunile contraventionale principale
sunt reglementate in art. 5 din ordonanta nr. 2/2001, modificata prin
ordonanta de urgent a Guvernului 108/2003.Ele sunt:
Avertismentul /Amenda contraventionala/Prestarea unei activitati in
folosul comunitatii/Sanctiunile contraventionale complementare:
Confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii
Suspendarea sau anularea dupa caz a avizului, acordului sau autorizatiei
de executare a unor activitati/Inchiderea unitatii/Suspendarea activitatii
agentilor economici/Retragerea licentei sau avizului pentru operatiuni
sau activitati de comert exterior temporar sau definitive
/Desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala

CONSILIUL JUDETEAN
Este autoritatea administratiei publice locale,constituita
la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor
comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor
publice de interes judetean.Consiliul judetean este compus
din consilieri alesi prin vot universal,egal si liber exprimat.
Mandatul consilierilor judeteni este de 4 ani si poate fi prelungit
prin lege organica in caz de razboi sau de catastrofa.
Consiliul judetean se intalneste in sedinte ordinare si in sedinte
extraordinare. Actele consiliului judetean se numesc hotarari si
se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. Legea prevede
aceleasi situatii de dizolvare de drept a consiliului judetean ca si
in cazul consiliilor locale. Mandatul consilierilor judeteni
inceteaza si se suspenda in aceleasi conditii ca si mandatul de
consilier local.
Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile
cu celelalte autoritati publice,cu persoanele fizice si juridice
romane si straine precum si in justitie. Presedintele consiliului
judetean raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare
a administratiei publice locale. Din 2008 presedintele
consiliului judetean este ales prin vot universal. Normele
legale privitoare la incompatibilitati si la suspendarea de
drept din functie,valabile pentru primar
se aplica in mod corespunzator si pentru presedintele consiliului
judetean. Actele presedintelui consiliului judetean sunt
dispozitiile care au caracter normativ sau individual.

*SECRETARUL
Fiecare comuna,oras,subdiviziune administrativ
teritoriala(sectoare) are un secretar,iar judetul
respectiv municipiul Bucuresti,are un secretar
general. Secretarul comunei,orasului sau sectorului
este functionar public de conducere iar secretarul
general al judetului,respectiv al municipiului Bucuresti,
face parte din categoria inaltilor functionari publici.
Secretarul se bucura de stabilitate in functie in conditiile
legii. Secretarul general al judetului respectiv
al municipiului Bucuresti, fiind functionari publici
sunt numiti si eliberati din functie in conditiile legii
188/1999.(aici asa a dictat profa)
*PREFECTUL
Potrivit art 123 din constitutie,guvernul numeste
un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
Prefectul este reprezentantul guvernului pe plan
local si conduce serviciile publice deconcentrate ale
ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei
publice centrale din unitatile administrativ
teritoriale. Legea organica in aceasta materie este
legea nr 340/2004 privind institutia prefectului.
Prefectul este ajutat de un subprefect,iar la municipiul Bucuresti
prefectul este ajutat de 2 subprefecti. Numirea si
eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a
guvernului,iar numirea si eliberarea din functie
a subprefectilor se fac prin decizie a primului ministru
la propunerea prefectului
si cu avizul ministerului administratiei si internelor.

Conditiile pentru a fi numit PREFECT

Acesta trebuie sa aiba studii superioare de
lunga durata.Iar subprefectul trebuie sa aiba studii
superioare.Constatarea incetarii de drept a exercitarii
functiei de prefect sau de subprefect se face de catre
ministerul administratiei publice si internelor care
va propune guvernului,respectiv primului
ministru,numirea altor persoane in functiile vacante.
Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor se
fac numai la propunerea prefectului in conditiile legii.
Prefectul poate ataca in fata instantei de contengios
administrativ actele autoritatilor administratiei publice
locale sau judetene daca le considera nelegale.Prefectul
emite ordine cu caracter normativ sau individual.
Cele cu caracter normativ se comunica de indata
ministerului administratiei si internelor.
Prefectul are un aparat propriu de specialitate
pe care il conduce.Conducerea operativa a acestui
aparat de specialitate se asigura de un secretar
general.Acesta face fapte din categoria inaltilor
functionari publici,are studii superioare de lunga
durata,de regula juridice sau administrative.
Numirea si eliberarea din functie a secretarului
general se fac de catre ministerul
administratiei publice si internelor.
COMISIA CONSULTATIVA
-aceasta se organizeaza in fiecare judet si in municipiul
Bucuresti.-este formata din prefect si presedintele consiliului
judetean,subprefecti si vicepresedintii consiliilor judetene
,secretarul general,secretarul general al
prefecturii si secretarul general al judetului,primarul
municipiului resedinta de judet,respectiv primarul general,
viceprimarul si secretarul general al municipiului Bucuresti.
-se convoaca de catre prefect si de presedintele consiliului
judetean respectiv
de primarul general al municipiului Bucuresti.
-dezbate si isi insuseste prin consens,programul anual orientativ
de dezvoltare economica si sociala a judetului,respectiv al
municipiului Bucuresti pe baza programului
de guvernare acceptat de parlament.

*FUNCTIA PUBLICA*
Functia publica si functionarul public sunt institutii
juridice ale dreptului administrativ care au fost abordate
de doctrina, jurisprudenta si legislatie. Titularul uneii
functii publice este de regula un functionar public.
Reglementarea functiei publice s-a facut prin statut general.
Denumirea de statut provine din cuvantul latin "statutum"
si semnifica un ansamblu de norme juridice ce cuprinde
vointa statului de a reglementa in mod autoritar o anumita
categorie de relatii sociale sau institutii juridice.Primul
statut al functiei publice a fost adoptat in spania in anul 1852
apoi in Luxemburg in 1872, in Danemarca in 1899. Primul
statut al angajatilor civili ai statului a fost adoptat in italia
in 1908. Olanda a adoptat prima lege privind functionarii
in 1922. In Germania a existat inca din
anul 1806 un cod bavarez al functiei publice,iar prima
codificare generala s-a adoptat in 1938. In Franta,primul
statut al functiei publice a fost adoptat in anul 1941
Denumirea de statut al functionarilor publici a fost
utilizata in tara noastra pentru
prima data in articolul 8 al constitutiei din 1923.
Prin acest articol au fost stabilite 2 principii
fundamentale:1) numai romanii erau admisi in
functiile si demnitatile publice 2) a2lea principiul sublinia
necesitatea adoptarii unor legi speciale privind
statutul functionarilor publici.
Prima lege speciala in materie a fost adoptata la 11 iunie
1923 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1924. Dispozitii
cu privire la functionarii din administratia
centrala si locala,precum si la demnitari au fost prevazute
si in legea pentru organizarea ministerelor si in legea pentru
unificarea administrativa,ambele adoptate in 1929.
La realizarea statutului a contribuit si legea contengiosului
administrativ din 1925 Statutul din 1923 a reprezentat dreptul
comun pt functionarii publici in absenta unor reglementari
speciale. Statutul s-a aplicat pana la 8 iunie 1940
cand a fost promulgat codul functionarilor publici. Acesta
la randul lui a fost abrogat dupa anul 1944. In 1946 a fost
adoptat statutul functionarilor publici,abrogat numai
dupa 3 ani. In perioada 1949-1989 functionarilor publici
li s-au aplicat prevederile codului muncii, cu alte cuvinte
regimul contractual.

CONSTITUTIONALITATEA FUNCTIEI PUBLICE

Constitutionalitatea functiei publice in tarile UE care au constitutii
scrise consta in principii ale functiei publice. Statul functionarilor
publici sau dreptul comun al functionarilor publici reprezinta
ansamblul regulilor referitoare la situatia juridica a functionarului.
In Romania bazele constitutionale ale functiei publice se regasesc
in principal in continutul articolului 16 alineatul 3 si art.73
alineatul 3 litera J. Articolul 16 prevede egalitatea in drepturi.
Statutul functionarilor publici se reglementeaza prin lege organica
. Legea a fost adoptata in sedinta comuna a camerelor in urma
angajarii raspunderii guvernului potrivit art 114 din C. Legea
188/1999 a suferit mai multe modificari si completari din care
cea mai importanta a fost adusa prin legea 161/2003. Obiectul
de reglementare al legii privind statutul functionarilor publici il
reprezinta regimul general al raspunderii juridice dintre functionarii
publici.Scopul legii il constituie asigurarea unui serviciu public
stabil,profesionist, transparent, eficient si partial, in interesul cetatenilor.
Calitatea de functionare izvoraste din actul de numere in functie care este
un act administrativ de autoritate si nu de dreptul muncii. In baza actului
de numere in functie ia nastere un raport de serviciu care este un raport
de drept public avand ca obiect livrarea puterii publice.
Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt:
-legalitatea-impartialitatea-obiectivitatea-transparenta
-eficienta-eficacitate-responsabilitatea-orientarea catre cetatean
-stabilitatea in exercitarea functiei publice-subordonarea ierarhica
Legea nr 188/1991 privind statutul functionarilor publici defineste
functionarul public ca fiind persoana numita intr-o functie publica.
Dispozitiile legii se aplica tuturor functionarilor publici daca nu se
dispune altfel.Potrivit legii pot beneficia de statute speciale,functionari
publici care isi desfasoara activitatea in urmatoarele servicii publice
: structurile de specialitate ale parlamentului romaniei, structurile de
specialitate ale consiliului legislativ, serviciile diplomatice si consulare,
politia, autoritatea vamala.
Legea prevede expres categorii de personal carora nu li se aplica dispozitiile
sale: personalului salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor
publice ce desfasoara activitati de secretariat, administrativ, protocol,
gospodariile, intretinere,reparatii si de deservire. Nu se aplica personalului
salariat incadrat pe baza increderii personale la cabinetul demnitarului;
corpului magistratilor, cadrelor didactice, persoanelor numite sau alese
in functia de demnitate publica.

Accesul la functia publica se face in conformitate cu 2 principi

i complementare:-principiul egalitatii-principiul meritului
Principiul recrutarii dupa merit s-a realizat in Marea Britanie in secolul XIX.
Conditiile pt ocuparea unei functii publice de catre o persoana fizica:
-cetatenia romana si domiciliul in Romania
-cunoasterea limbii romane,scris si vorbit-varsta de 18 ani impliniti
-capacitate deplina de exercitiu-starea de sanatate corespunzatoare
functiei publice pt care candideaza,atestata pe baza de examen
medical de specialitate-indeplinirea conditiilor de studio prevazute
de lege pt functia respective-indeplinirea conditiilor specifice
pt ocuparea functiei specifice-sa nu fi fost condamnata pt savarsirea
unei infractiuni contra umanitatii,contra statului sau contra autoritatii
de servicii sau in legatura cu servicii care impiedica infaptuirea justitiei
-sa nu fi fost destituita din functie in ultimii 7 ani
-persoana fizica san nu fi desfasurat activitati de politica publica
Clasificarea functiei publice si categorii de functionari publici
Legea consacra notiunea de corp al functionarilor publici in care
sunt cuprinsi toti functionarii publici in activitate
Clasificarea functionarilor publici se face dupa 2 criterii:
1)Natura activitatii desfasurate: functii publice generale
functii publice specifice2)Nivelul studiilor: exista 3 clase
CLASA I: cuprinde functiile publice pt a caror ocupare se
cer studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma
de licenta sau echivalenta.
CLASA II: cuprinde functiile publice pt a caror ocupare se
cer studii superioare de scurta durata absolvite cu diploma.
CLASA III: cuprinde functiile publice pt a caror ocupare
se cer studii medii liceale absolvite cu diploma.
In ceea ce priveste categoria de functionari publici,identificarea
acestora se realizeaza in functie de nivelul atributiilor.Exista
categoria inaltilor functionari publici,categoria functionarilor
publici de conducere si categoria functionarilor publici de executie.
In ceea ce priveste gradele,exista 4 grade profesionale in ordine
descrescatoare: superior,principal,asistent si debutant.

DREPTURILE CU CARACTER GENERAL ALE

FUNCTIONARULUI PUBLIC
*Dreptul la opinie a functionarilor publici este
garantat fiind interzisa orice discriminare intre
functionarii publici pe criterii politice,de apartenenta
sindicala,religioasa,etnica etc. Acest drept isi are
temeiul constitutional in prevederile referitoare la
libertatea constiintei si la dreptul de exprimare libera
a opiniilor. Exercitarea acestui drept in timpul
serviciului trebuie sa se caracterizeze prin neutralitate
iar in afara acestuia prin atitudine rezervata.
*Dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care
se iau si care il vizeaza in mod direct.
Acest drept decurge din dreptul constitutional de a
avea acces la orice informatie de interes public corelat
cu obligatia autoritatilor publice de a asigura informarea
corecta a cetatenilor asupra drepturilor publice si asupra
intereselor personale ale acestora.
*Dreptul de asociere sindicala,profesionala si dreptul la greva.
Statutul functionarilor publici interzice inaltilor functionari
publici si functionarilor publici de conducere,dreptul
de a se asocial in sindicate.Cu privire la dreptul la greva,
acesta este recunoscut de catre statut.Acest drept se
executa cu respectarea principiului continuitatii si
celeritatii serviciului public.
*Dreptul la salariu cuprinde salariu de baza,sporul
pentru vechime in munca,suplimentul costului si
suplimentul gradului.*Un complex special de drept
are in vedere munca si protectia sociala a muncii
functionaarilor publici.*Functionarii publici au
dreptul la concedii anuale de odihna,la concedii
medicale si la alte concedii.*

O alta obligatie este cea

de pastrare a secretului de stat si a secretului de serviciu
precum si a confidentialitatii faptelor,informatiilor sau
documentelor de care iau cunostinta in exercitarea functiilor.
Functionarii publici le este interzis sa solicite sau sa
accepte direct sau indirect pt ei sau pt altii darul sau alte
avantaje.Aceasta interdictie este prevazuta si de legea
penala unde fapta imbraca forma si continutul infractiunii
de luare de mita si este supusa regulilor penale si nu
disciplinare prevazute de statutul functionarului public.
Obligatia de rezolvare in termenele stabilit a lucrarilor
repartizate de superiori si de a nu primi direct cereri a
caror rezolvare intra in competenta lor sau sa discute
direct cu petentii cu exceptia cazurilor cand le sunt
stabilite asemenea atributii.Obligatia de a prezenta
declaratia de avere,atat la numirea in functie cat se la
incetarea rap de serviciu si la actualizarea anuala a
acestei declaratii.Obligatia functionarilor publici de
a respecta regimul juridic al conflictului de interese
si a incompatibilitatilor.
Raspunderea juridica a functionarilor publici
Statutul functionarilor publici reglementeaza
raspunderea disciplinara contraventionala,civila
si penala,forme de raspundere care intervin in cazul
in care functionarii publici incalca datoria de serviciu
Raspunderea disciplinara
Statutul functionarilor publici prevede ca incalcarea
cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor
corespunzatoare functionarilor publici pe care o detin
si a normelor de conduita profesionala si civica constituie
abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara.
Raspunderea disciplinara exista independent de celelalte
forme ale raspunderii juridice,functionarul public putand
fi sanctionat cu sanctiuni specifice fiecarei forme de
raspundere.

Functionarii publici
au dreptul la asigurari sociale care se acorda in
caz de incapacitate temporara de munca pentru
refacerea sanatatii, in caz de maternitate sau de deces.
*Functionarii publici beneficiaza de pensii in conditiile legii.
*Functionarii publici beneficiaza de asistenta
medicala,proteze si medicamente tot in conditiile legii
*Functionarii publici care potrivit legii sunt obligate
sa poarte uniforme,le primesc gratuit.
INDATORIRILE FUNCTIONARILOR PUBLICI
Indeplinirea cu professionalism si in conformitate
cu legea a indatoririlor de serviciu si abtinerea de la
orice fapta care ar putea sa aduca prejudiciu persoanelor
fizice sau juridice sa respecte normele de conduita
profesionala si morala.In ceea ce priveste notiunea
de prejudiciu,aceasta nu trebuie inteleasa numai in
acceptiunea sa materiala de paguba ci si in sens de
prejudiciu moral de atingere adusa persoanelor fizic
sau juridice.Functionarul public in exercitarea
atributiilor trebuie sa se abtina de la manifestarea
publica a convingerilor politice si sa nu participe la
activitati politice in timpul programului de lucru.
Legea instituie raspunderea financiara a functionarilor
publici pentru neindeplinirea atributiilor ce le revin,
inclusive a atributiilor delegate.Obligatiile functionarilor
publici de a se conforma dispozitiilor primite de la
superiorii ierarhici,aceasta obligatie este determinate
de ierarhia din sistemul functiilor publice care pe plan
juridic stabileste dreptul de dispozitie obligatorie a
superiorului fata de subordonati,pe cel de anulare sau
modificare a actelor subordonatilor pe dreptul de control
asupra activitatii subordonatilor si de aplicare a sanctiunilor
disciplinare.Statutul functionarilor publici precizeaza
totusi ca functionarul public nu mai are obligatia de a
se conforma dispozitiilor sefilor ierarhici daca apreciaza
ca aceaste dispozitii sunt ilegale.

Ceea ce este interzis in principiu este aplicarea

a doua sanctiuni de aceasi natura pentru aceasi fapta.
Raspunderea disciplinara trebuie sa rezulte din lege in
sensul ca legea stabileste actiunile,inactiunile si imprejurarile
de timp si spatiu in care acestea trebuie sa se produca pt a
fi calificate drept abateri disciplinare; legea stabileste
autoritatile competente sa constate abaterile disciplinare,
pe cele competente sa aplice sanctiunile si sa resolve
contestatiile. Tot prin lege se precizeaza sanctiunile
disciplinare care pot fi aplicate.
Trasaturile abaterii disciplinare:
-este o raspundere de drept public
-intervine numai in cazul savarsirii unei abateri
disciplinare in cadrul unor raporturi de drept public
-subiectul active este un functionar public iar subiectul
pasiv este autoritatea publica la care acesta este incadrat
-procedura de constatare,aplicare si contestare a
sanctiunilor disciplinare sunt supuse unor reguli speciale.
-abaterile si sanctiunile disciplinare sunt prevazute
prin norme prevazute de lege
Principalele abateri disciplinare:
-interzicerea sistematica in efectuarea lucrarilor
-neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor
-absente nemotivate de la serviciu
-interventiile sau staruintele pentru staruintele
pentru solutionarea unor erori in afara cadrului legal
-nerespectarea secretului profesional sau a
confidentialitatii lucrarilor-manifestari care aduc
atingere prestigiului autoritatii publice in care isi
desfasoara activitatea-desfasurarea in timpul
programului a unor activitati cu caracter politic
-refuzul de a indeplini atributiile de serviciu
-incalcarea prevederilor legale referitoare la
indatoriri,incompatibilitati,conflicte de interese
si interdictii stabilite prin lege
-stat de catre funct publici de executie

PRIMARUL
Primarii se aleg prin vot exprimat pe baza scrutinului
uninominal si nu pe baza scrutinului de lista (asa cum se
aleg consiliile locale si judetene). Candidaturile pt functia
de primar se propun de partidele politice, aliantele politice
sau aliantele electorale, de catre organizatiile cetatenilor
apartinand minoritatilor nationale dar pot fi si candidaturi
independente. Va fi declarat primar cel care va primi majoritatea
voturilor valabil exprimate. Validarea alegerii primarului se
face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor in
camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se
afla comuna sau orasul. Dupa prezentarea votului validarii in
fata consiliului local, primarul depune juramantul, care este
similar cu cel depus de consilierii locali. Refuzul depunerii
juramantului echivaleaza cu demiterea de drept.
In ceea ce priveste viceprimarul,acesta se alege in sedinta
de constituire a consiliului local dintre consilierii validati.
Viceprimarul nu poate fi in acelasi timp si consilier. Pe
toata durata desfasurarii mandatului de primar,respectiv de
viceprimar,contractul de munca al acestora se suspenda de
drept. Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu
alte autoritati publice,cu persoanele juridice si fizice,romane
sau straine,precum si in justitie. Primarul nu exercita atributiile
in nume propriu, ci in numele colectivitatii care l-a ales precum
si in numele statului care l-a abilitat prin lege.
PRINCIPALELE ATRIBUTII ALE PRIMARULUI:
-atributii privind organizarea aparatului propriu de
specialitate si al unitatilor din subordine
-atributii privind organizarea executarii si executarea
in concret a actelor normative -atributii privind administrarea
domeniului public si privat si a finantelor publice locale
-atributii de ordin edilitar gospodaresc si social
-atributii care privesc asigurarea ordinii si linistii publice
In exercitarea atributiilor primarul emite dispozitii cu
caracter normativ sau individual.

Mandatul primarului
este de 4 ani si se exercita din momentul depunerii
juramantului pana in momentul in care primarul nou
ales depune la randul sau juramantul Mandatul poate
fi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau de catastrofa.
*Mandatul primarului inceteaza de drept in urmatoarele situatii:
-demisia-schimbarea domiciliului intr-o alta unitate
administrativ-teritoriala-imposibilitatea de a fi exercitat
mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive cu
exceptia cazului in care primarul este arestat preventiv.
-cand se constata,dupa validarea mandatului,ca alegerea s-a
facut prin frauda electorala-cand se constata ca a fost
condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva la
o pedeapsa privativa de libertate-punerea sub interdicite
judecatoreasca -pierderea drepturilor electorale
-cand in exercitarea atributiilor a emis dispozitii cu
caracter normativ intr-un interval de 3 luni care au
fost anulate de instanta de contengios administrativ
prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.
-deces*Suspendarea de drept din functia de primar intervine
numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv
Mandatul primarului inceteaza de asemenea inainte de
termen ca urmare a rezultatului unui referendum local
organizat in conditii de lege In caz de vacanta a functiei
de primar,precum si in caz de suspendare din functie,
atributiile vor fi exercitate de viceprimar. Avand in vedere
faptul ca,la nivel local consiliile locale functioneaza ca
autoritati deliberative iar primarii ca autoritati executive,
rezulta ca ele nu se subordoneaza unele alteia,iar intre ele
exista raporturi de colaborare.De aceea atributia de a ataca
hotararile consiliului local revine numai prefectului.iar
primarul are doar posibilitatea de a sesiza pe prefect in
termen de 3 zile de la adoptarea hotararii consiliului local.

ADMINISTRATIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Potrivit legii 215/2001,municipiul bucuresti este organizat
in 6 subdiviziuni administrativ teritoriale numite sectoare
,care au cate un primar si un viceprimar iar municipiul
bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.
Autoritatile administratiei publice local din mun.bucuresti sunt:
-consiliul general al municipiului bucuresti -consiliile locale
ale sectoarelor ca autoritati deliberative precum si primarul
general al municipiului bucuresti si primarii sectoarelor
ca autoritati executive Consiliile locale ale sectoarelor
municipiului bucuresti se constituie,functioneaza si pot fi
dizolvate in conditiile prevazute de legea administratiei publice
locale pentru consiliile locale,care se aplica in mod corespunzator.
Consiliul general al municipiului bucuresti se constituie,
functioneaza si indeplineste atributiile prevazute de lege
pentru consiliile judetene,care se aplica in mod corespunzator.
De asemenea,primarul general si viceprimarul municipiului
bucuresti au aceleasi atributii ca si primarii si viceprimarii
comunelor si oraselor.Secretarilor sectoarelor municipiului
bucuresti le sunt aplicabile in mod corespunzator prevederile
legii administratiei publice locale referitor la secretarul
comunei si orasului,iar secretarului general al municipiului
bucuresti prevederile legale privind secretarul general al judetului.
Hotararile consiliului general al municipiului bucuresti si dispozitiile
cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si
pentru autoritatile administratiei publice locale, organizate
in sectoarele municipiului Bucureti.

RASPUNDEREA ADMINISTRATIVA
In cadrul formelor raspunderii juridice un rol important il ocupa
raspunderea administrative care intervinein cadrul unor fapte
antisociale numite abateri administrative,dintre care cele mai
importante sunt contraventiile.
Exista 3 categorii mari de ilicit administrative
-ilicitul de administrative propriu-zis
-ilicitul cauzator de prejudicii materiale si morale
-ilicitul contraventional Datorita acestei forme de
clasificare a ilicitului administrativ exista corespunzator
3 forme ale raspunderii administrative:
-raspunderea administrativa propriu-zisa
-raspunderea patrimoniala
-raspunderea contraventionala
Raspunderea administrativa propriu-zisa
(sau raspunderea administrative-disciplinara)
Aceasta este o raspundere tipic administrativa,spre
deosebire de raspunderea contraventionala care este o
forma atipica a acesteia.Def: reprezinta acea forma de
raspundere juridical instituita prin normele dreptului
administrativ,cu caracter represiv,care intervine in cazul
incalcarii cu vinovatie a normelor dreptului administrative
, altele decat cele care instituie o raspundere
contraventionala ori una materiala. Aceasta forma de
raspundere priveste sfera raporturilor de drept administrativ
in care subiectul erarhic superior, are abilitatea juridica de
a trage la raspundere pe celalalt subiect in cazul in care
acesta savarseste o abatere administrativa care nu este
calificata drept contraventie.

Raspunderea administrativ
disciplinara se bazeaza pe reguli procedurale care presupun
constatarea abaterii administrative de catre organele de
control,aplicarea sanctiunilor de catre autoritatea
competenta,solutionarea cailor de atac folosite
impotriva sanctiunilor aplicate si atunci cand este
cazul,recurgerea la procedura executarii silite.
Regulile procedurale de aplicare a sanctiunilor administrativ
disciplinare nu se concretizeaza in proceduri speciale,
situatie in care se aplica regulile generale ale procedurii
administrative.
Aplicarea unei sanctiuni administrative se face prin emiterea
unui act administrativ de autoritate sau a unui act
administrativ jurisdictional.
Raspunderea administrativ-patrimoniala
Aceasta este o institutie de drept administrativ spre
deosebire de raspunderea civila care este o raspundere
a dreptului civil. Problema raspunderii administrativ
patrimoniale se pune numai in cazurile in care s-a produs
un prejudiciu material sau moral prin acte sau activitati ale
unei autoritati publice in calitatea lor de persoane juridice
de drept public. Fundamentul juridic al raspunderii
administrativ patrimoniale il regasim in articolele 21 si
52 din constitutie.

RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA
Ilicitul contraventional a fost initiat de natura penala si era consacrat
in legislatia penala in cadrul impartirii tripartite a ilicitului penal in
crime,delicte si contraventii.Aceasta impartire a fost stabilita in
dreptul francez si a servit ca model mai multor legislatii europene
Codul penal roman din 1865 preia acest model si il mentine pana
in anul 1954.In acest an s-a considerat ca atat contraventiile cat
si sanctiunile contraventionale nu mai puteau fi considerate
infractiuni fiind scoase din codul penal si trecute in categoria
abaterilor administrative.Pe plan legislativ acest lucru s-a realizat
prin decretul nr 184/1954 care a abrogat codul penal dispozitiile
referitoare la contraventii.Prin acest decret s-au stabilit si regulile
procedurale de baza ale regimul constatarii faptei,aplicarii
sanctiunii si executarii cailor de atac servind drept baza viitoarei
legi nr.32/1968. Aceasta lege realizeaza o reglementare unitara
a contraventiilor stabilind cadrul legal general.Dupa revolutia
din decembrie 1989 s-au adoptat numeroase acte normative
in materie care stabileau contraventiile.
Legea 32 din 1968 a fost abrogate prin ordonanta guvernului
nr2/2001 care constituie cadrul juridic general al contraventiilor.
Notiunea si trasaturile contraventiei

Subiectele contraventiei
Din punct de vedere al faptei ilicite,identificam un subiect
activ reprezentat de autorul faptei ilicite si un subiect pasiv
,o persoana fizica sau juridical asupra careia se rasfrange
urmarea materiala ori starea de pericol creata prin savarsirea
faptei.In ceea ce priveste persoana fizica,raspunderea
contraventionala isi are temeiul in savarsirea unei fapte
contraventionale si este tipica pentru persoana fizica.
Pentru ca o persoana fizica sa fie subiect al contraventiei
este necesar ca aceasta sa aiba cel putin 14 ani conform
ordonantei nr.2/2001O alta conditie este responsabilitatea,
cu alte cuvinte persoana sa aiba discernamantul faptelor sale.
O alta conditie este ca persoana sa aiba libertatea de hotarare si
actiune.Pentru a fi considerat subiect al contraventiei o persoana
trebuie sa aiba o anumita calitate (ex posesorul unui permis
de conducere,sau de port-arma)O contraventie poate fi comisa
de mai multe persoane in participatie.
In caz de co-autorat legea prevede ca sanctiunea se aplica fiecarui
contravenient separate.O alta categorie este cea a militarilor.
In acest sens legea prevede ca sanctiunile disciplinare vor fi
aplicate de comandantul unitatii din care face parte
contravenientul prin aplicarea unei sanctiuni disciplinare.
Cu privirea la persoana juridica, si aceasta poate fi subiect
al raspunderii contraventionale

RECRUTAREA FUNCTIONARILOR PUBLICI

Legea prevede ca ocuparea functiilor publice vacante se poate face
prin promovare,transfer,redistribuire si concurs. Concursul are la
baza principiul competitiei deschise, transparentei,meritelor prof.
precum si a legalitatii accesului la functiile publice Dupa verificarea
conditiilor generale si a celor speciale urmeaza investirea prin
procedura numirii. Numirea este un act administrative individual,
emis de conducatorul autoritatii publice,fiind o manifestare de vointa
exclusive si unilaterala,provenita de la acea parte a raportului juridic
care incredinteaza functia spre exercitare. In toate cazurile actul
administrative de numire are forma scrisa si trebuie sa contina temeiul
legal al numirii, numele functionarului public,denumirea functiei
publice,data de la care urmeaza sa-si exercite functia publica,drepturile
salariale si locul de desfasurare a activitatii. La intrarea in corpul
functionarilor publici,functionarul public depune juramantul de
credinta in termen de 3 zile de la emiterea actului de numire in
functia publica respectiva. Dupa intrarea in corpul functionarilor
publici,fiecarui functionar public I se intocmeste un dosar
profesional. Statutul general al functionarilor publici cuprinde
si modalitatile de promovare a functionarilor publici si de
evaluare a performantelor profesionale ale acestora.
In ceea ce priveste promovarea,a fost instituit prin legea
161/2003 principiul potrivit caruia promovarea intr-o functie
publica superioara,vacanta, se face prin concurs sau examen
Pentru gestionarea functiei publice intr-un mod optim a
fost infiintata AGENTIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR
PUBLICI (ANFP) organ de specialitate al administratiei
publice centrale cu personalitate juridical aflat in subordinea
ministerului administratiei si internelor. In ceea ce priveste
modificarea raportului de functie publica,aceasta reprezinta
trecerea functionarului public pe un alt post in aceeasi institutie
sau in alta institutie, in mod temporar sau definitiv. Modificarea
raportului de functie publica sa poate face prin delegare,detasare
,transfer,mutarea in cadrul altui compartiment al autoritatii publice

Raspunderea contraventionala este o forma a raspunderii

juridice,care este fundamentata pe existenta unui raport de
drept administrativ. Ordonanta nr2/2001 aprobata cu
modificari si completari prin legea nr180/2001 indeplineste
astfel contraventia: fapta savarsita cu vinovatie,stabilita si
sanctionata prin lege,ordonanta,hotarare a guvernului ori prin
hotarare a consiliului local al comunei,orasului,municipiului
sau al sectorului municipiului bucuresti,a consiliului judetean ori
a consiliului general al municipiului bucuresti.
Pentru ca o fapta sa fie calificata contraventie trebuie sa
intruneasca cumulative urmatoarele conditii:
-sa existe o fapta-fapta sa fie savarsita cu vinovatie
-fapta sa fie prevazuta prin norma juridical
-norma juridical care reglementeaza fapta ce constituie
abatere sa fie adoptata de o autoritate publica competenta
In sens larg prin fapta se intelege o actiune sau inactiune
care produce un rezultat social periculos.In ce priveste
vinovatia faptuitorului,aceasta reflecta starea subiectiva a
autorului faptei licite in momentul incalcarii ordinii de
drept,exprimand actiunea negativa a acestuia fata de
valorile sociale.Vinovatia,in material dreptului
administrative imbraca 2 forme:-intentie-culpa

Drepturile si indatoririle functionarilor publici

-sunt determinate pe cale generala,impersonala si imperativa
si au un caracter obiectiv,ele fiind caracteristice functiei publice
in cauza si nu functionarului public in calitatea lui de persoana
fizica. Unele drepturi si obligatii sunt comune tuturor function
publici,altele sunt specifice unor anumite functii si deci anumitor
categorii de functionary publici Drepturile si obligatiile constituie
suportul legal al autoritatii si prestigiului functionarului public,
fiind asigurate si garantate de stat prin mijloace juridice de natura
materiala, civila, administrative si chiar penala.Drepturile
functionarilor publici:Functionarii publici,fiind cetateni romani
au toate drepturile si obligatiile pe care constitutia romaniei
le prevede si le garanteaza pt toti cetatenii sai.Ei au insa si
drepturi speciale,unele fiind comune tuturor functionarilor
publici,altele numai anumitor categorii de functionari publici.
Drepturile recunoscute si garantate functionarilor publici
reprezinta totodata si obligatii pt titularul lor, neexercitarea
lor expresa (va fi refuzul), sau tacita(in cazul neglijentei),
fiind pedepsita de lege.Se face deosebirea intre drepturi
privind exercitarea functiei si drepturi cu caracter general.

Dreptul de promovare in
cadrul aceleasi autoritati publice sau intr-o alta autoritate de
nivel superior se face in principiu,potrivit sistemului deschis,
mai concret functionarii publici au posibilitatea de a concura
pt ocuparea unei functii chiar daca este in afara autoritatii
respective.Este instituita regula concursului pentru toate
functiile,inclusive a functiilor de conducere
Un alt drept este pregatirea profesionala continua.
Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere
Delegarea se face in interesul autoritatii publice in care este
incadrat functionarul public pe o perioada de cel mult 60 de
zile calendaristice intr-un an.Este posibila prelungirea acestei
perioade pana la cel mult 90 zile calendaristice intr-un an,numai
cu acordul scris al functionarului public.Detasarea se dispune
in interesul autoritatii publice in care urmeaza sa-si desfasoare
activitatea functionarul public pe o perioada de cel mult 6 luni
in cursul unui an calendaristic,termenul de 6 luni poate fi
prelungit numai cu acordul scris al functionarului public.
Transferul poate avea loc intre autoritatile publice,dupa
cum urmeaza: in interesul serviciului sau la cererea
functionarului public. Raportul de serviciu se poate
suspenda de drept sau la cererea functionarului public.

Sanctiunile disciplinare aplicabile

functionarilor publici
Sunt urmatoarele:-mustrare scrisa
-diminuarea drepturilor salariale cu 5 pana la 20% pe
o perioada de pana la 3 luni -suspendarea drepturilor de
avansare in gradele de salarizare sau de promovare in
functia publica o perioada de 1 pana la 3 ani -trecerea
intr-o functie inferioara pe o perioada de pana la 1 an
cu diminuarea corespunzatoare a salariului si restituirea
din functie.Aceste sanctiuni sunt stabilite numai prin lege
,dar ele nu sunt stabilite pt fiecare abatere disciplinara,
ci aplicarea uneia sau alteia este lasata la aprecierea
autoritatii abilitate sa o aplice.
Sanctiunile disciplinare sunt stabilite intr-un sistem
ierarhic care are un caracter relativ,in sensul ca se poate
aplica o sanctiune mai severa chiar daca in prealabil nu
s-a aplicat o alta mai usoara.Sanctiunile disciplinare au
caracter personal,in sensul ca ele se aplica functionarului
public care a savarsit abaterea disciplinara. Sanctiunile
disciplinare se aplica printr-un act administrativ de
autoritate cu caracter individual (dispozitie, decizie, ordin)
emis de autoritatea abilitata sa aplice sanctiunea respectiva.
Actul trebuie sa aiba intotdeauna forma scrisa.

Actul administrative de sanctionare emis de persoana

competenta trebuie elaborat in termen de cel mult 5 zile
lucratoare,de la data primirii raportului comisiei de disciplina
si se comunica functionarului public sanctionat in termen
de 15 zile lucratoare de la data emiterii.Functionarul public
nemultumit poate face contestatie la conducatorul autoritatii
publice respective,care sesizeaza comisia de disciplina
asupra legalitatii sanctiunii.Comisia poate sa propuna in
urma verificarilor, mentinerea,modificarea, sau anularea
sanctiunii disciplinare aplicate.Agentia nationala a funct.
publici este obligata sa elibereze un cazier administrativ,
act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate
functionarilor publici si care nu au fost radiate.
Statutul functionarilor publici reglementeaza institutia
radierii de drept a sanctiunilor disciplinare aplicate,
daca s-a scurs un anumit termen si functionarul public
a avut o buna comportare.Sanctiunea mustrare scrisa
se radiaza dupa trecerea a 6 luni de la aplicare.
Pentru celelalte sanctiuni cu exceptia restituirii din
functie,termenul este de 1 an,de la expirarea termenului
pt care au fost aplicate.In cazul restituirii, termenul de
radiere este de 7 ani.

Statutul functionarilor publici prevede ca functionarii

publici,in exercitarea atributiilor lor,beneficiaza de
protectia legii,autoritatea publica fiind obligate sa asigure
protectia functionarului impotriva amenintarilor,violentelor
,faptelor de ultraj.Un drept strans legat de exercitarea
functiei este dreptul de alegere a profesiei si a locului de munca.
Dreptul la profesie presupune continuitate,stabilitate
si inamovibilitate in functia publica.Continuitatea in functie
deriva din continuitatea functiei,in sensul exercitarii ei neintrerupte.
Continuitatea este strans legata de stabilitatea in functie prin
care se intelege imposibilitatea de incetare a raportului juridic
de serviciu din motive neimputabile functionarului public.
Stabilitatea in functie este consacrata ca principiu de baza in
exercitarea functiei publice.Cat priveste inamovibilitatea
functiei publice, aceasta este un drept acordat de stat
functionarului public,care nu poate fi suspendat sau revocat
din functie decat pentru motive disciplinare si dupa procedura
disciplinara sau in lipsa acestora numai cu acordul sau.
Functionarul public nu poate fi suspendat sau transferat,chiar
si prin promovare contra vointei sale

Suspendarea de drept intervine cand functionarul public

-este numit sau ales intr-o functie de demnitate publica
-este incadrat la cabinetul demnitarului
-in cazul arestarii preventive Suspendarea la cererea
functionarului public intervine in situatii cum ar fi:
-concediul pt cresterea copilului in varsta de pana la 2
sau in cazul copilului cu dizabilitati pana la implinirea
varstei de 3 ani-participarea la campania electorala
-participarea la greva.Incetarea raporturilor de serviciu
are loc in urmatoarele conditii: *de drept*:
-la data decesului functionarului public
-la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii
judecatoresti de declarare a mortii functionarului public
-la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita
de varsta ori invaliditate a functionarului public
-prin acordul partilor,consemnat in scris
-prin eliberarea din functie, masura ce nu presupune culpa
functionarului public-prin destituirea din functia publica,
ceea ce presupune culpa functionarului public
-prin demisie

Unele sanctiuni disciplinare au un caracter moral,

de ex mustrarea, altele au caracter material sau
atat material cat si moral.Alte sanctiuni produc
efecte asupra existentei raportului
de serviciu public.Sanctiunile disciplinare se aplica in
cel mult 6 luni de la data savarsirii abaterilor disciplinare.
Sanctiunile disciplinare pot fi aplicate numai dupa
cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa
audierea functionarului public.Audierea trebuie
consemnata in scris sub sanctiunea nulitatii.
In fiecare autoritate publica se constituie comisii de
disciplina formate dintr-un nr egal de reprezentanti
desemnati de conducatorul autoritatii publice si de
sindicatul reprezentativ al functionarilor publici.
Comisiile de disciplina au atributii in ceea ce priveste
cercetarea abaterilor disciplinare,propunerea aplicarii
unei anumite sanctiuni,intocmirea rapoartelor cu privire
la fiecare cauza pt care a fost sesizata si inaintarea
acestora conducatorului autoritatii publice.

Raspunderea contraventionala a functionarilor publici

Cu privire la sediul materiei(acolo unde este reglementata)
raspunderea contraventionala de drept comun isi are sediul
in ordonanta guvernului nr.2 din 2001 privind regimul juridic
al contraventiilor.In schimb raspunderea contraventionala a
functionarilor publici isi are sediul in prevederile statutului
functionarilor publici dar si in alte legi speciale.
Elementele faptei care constituie contraventia:
*Subiectul contraventiei (subiect activ) este in toate cazurile
si in exclusivitate numai functionarul public
Latura subiectiva a raspunderii contraventionale a
functionarului public se caracterizeaza prin existenta
vinovatiei in savarsirea faptei sub forma intentiei, directa
sau indirecta sau a culpei,care este cu usurinta sau a
culpei simple*Obiectul contraventiei are in vedere
valorile sociale puse in pericol de functionarul public
Latura obiectiva consta in actiuni sau inactiuni expres
prevazute de actul normativ.
Sanctiunile sunt in principiu cele care se aplica si de dreptul comun.
Cauzele care inlatura raspunderea contraventionala a
functionarului public sunt deasemenea cele prevazute de
dreptul comun.Impotriva procesului verbal de constatare
a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, functionarul
public se poate adresa cu plangere la judecatoria in a carei
circumscriptie isi are sediul autoritatea publica,in cadrul
caruia activeaza functionarul public sanctionat.

O alta trasatura a raspunderii functionarului public este

: caracterul personal, chiar si cand este vorba de raspunderea
contraventionala a persoanei juridice,fiind exclusa
raspunderea solidara a autoritatii cu structura de conducere
colegiala.Raspunderea contraventionala se poate aplica
impreuna cu alte sanctiuni disciplinare sau civile,nu insa si
cu raspunderea penala pt ca o fapta nu poate fi in acelasi timp
contraventie si infractiune.
Raspunderea civila a functionarilor publici
Statutul functionarilor publici se refera numai la raspunderea
civila a functionarilor publici,fara nici o referire la raspunderea
materiala sau patrimoniala Articolul 52 din constitutie face referire
expresa la raspunderea patrimoniala a statului
Trasaturile raspunderii civile
Persoana in cauza trebuie sa aiba calitatea de functionar
public si sa fi produs paguba cu prilejul exercitarii atributiilor
de serviciu sau in legatura cu acesta. Raspunderea functionarului
public este o raspundere personala,individuala si nu solidara cu
exceptia cazului in care functionarul public poate chema in garantie
pe superiorul sau erarhic de la care a primit ordinul scris care a
produs prejudiciul.Vinovatia functionarului public nu se prezuma,
ea trebuie dovedita.Functionarul public raspunde si pt
prejudiciul moral.Raspunderea civila a functionarului
public poate fi cumulate cu raspunderea disciplinara si
contraventionara a acestuia.Raspunderea penala a functionarilor
publici-intervine atunci cand fapta functionarului public
imbraca elementele unei infractiuni.Infractiunile savarsite
de functionarul public sunt prevazute de codul penal in
principal dar si in legi speciale.In codul penal exista un

capitol intitulat infractiunile de serviciu sau in legatura

cu serviciul,unde sunt definite infratiunile urmatoare:
-abuz in serviciu contra intereselor personale
-abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi
-abuz in serviciu contra intereselor publice
-neglijenta in serviciu-purtarea abuziva
-neglijenta in pastrarea secretului de stat
-luarea si darea de mita-primirea de foloase
necuvenite-traficul de influenta si altele
Trebuie retinut ca notiunea de functionar public,pe
planul dreptului penal are o sfera de cuprindere mai
larga decat in alte ramuri de drept fiind definita ca
persoana care exercita permanent sau temporar,cu
orice titlu,indiferent cum a fost investita, o insarcinare
de orice natura,retribuita sau nu in serviciul unei autoritati
dintre cele prevazute in codul penal.
Conflictul de interese si incompatibilitati
Conflictul de interese reprezinta situatia in care
o persoana care exercita o functie sau o demnitate
publica are un interes de natura patrimoniala care
ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a
atributiilor ce ii revin, potrivit constitutiei si tuturor
celorlalte acte normative in viguare. In ceea ce priveste
problema incompatibilitatilor se consacra principiul
potrivit caruia calitatea de functionar public este
incompatibila cu orice alta functie publica decat
cea in care a fost numit precum si cu functiile de
demnitate publica