CAPITOLUL III

STADIILE DEZVOLTARII ONTOGENETICE A PERSONALITATII

PARTICULARITAT ILE DE VRSTA SI INDIVIDUALE
Prin dezvoltare se ntelege n general un proces de trecere de la o stare calitativa veche la una noua, o
succesiune de transformari constituind o miscare ascendenta, progresiva, de la inferior spre superior, de la
simplu la complex. Trecerea de la o stare la alta presupune att acumulari cantitative, ct si salturi calitative,
acestea aflndu-se ntr-o strnsa conexiune.Dezvoltarea, ca proces ascendent este rezultatul actiunii
contradictorii ntre capacitatile pe care le are copilul la un moment dat si cerintele tot mai complexe ale
mediului, cerinte relevate de factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat n devenirea
sa. Vechile contradictii dintre trebuinte si posibilitati dispar, lasnd loc altora noi, care si ele la rndul lor vor
fi rezolvate. Rezolvarea se realizeaza deci, prin efort propriu, permanent si sistematic, adecvat fiecarei etape
a dezvoltarii umane.
Dezvoltarea psihica se realizeaza n stadii, car e se delimiteaza dupa nivelul de organizare a
capacitatilor intelectuale,volitionale, afective, a particularitatilor constiintei si personalitatii copilului.
Fiecare stadiul nglobeaza n sine totalitatea modificarilor ce se produc n cadrul diferitelor componente
psihice si a relatiilor dintre ele.
Cel care s-a ocupat prin excelenta de dimensiunea cognitiva a vietii psihice, a fost cunoscutul
psiholog elvetian J. Piaget. El a prezentat sistemul stadiilor dezvoltarii cognitive n mai multe rnduri si de
aceea n referirile la aceasta problema apar unele deosebiri. ntr-o versiune des vehiculata, pe baza unor
criterii psihogenetice au fost stabilite patru stadii de dezvoltare intelectuala a copilului:
1.stadiul senzoriomotor (0-2 ani) sau stadiul inteligentei preverbalecopilul este centrat doar pe prezent ,
nu intelege ce face si de ce face. La 9 luni cauta jucaria care a disparut din campul lui vizual.
2.stadiul preoperational (2-7 ani)-care pregateste si n final pune n act operatiile concrete.Pe baza
dezvoltarii limbajului intre 4 si 7 ani capata capacitatea de a clasifica obiectele in grupe, gandirea este
centrata pe sine nu isi da seama ca exista puncte diferite de ale lui proprii, tinde sa atribuie obiectelor insusiri
umane(antropomorfism)
3. stadiul operatiilor concrete (7/8-11 ani)-incepe sa gandeasca abstract despre obiecte particulare, intelege
cantitatea, volumul, numarul si greutatea,de asemenea poate sa faca operatii inductive adunare,scadere,
inmultire,impartire.
4.stadiul operatiilor formale (12-14 ani). Opereaza cu enunturi verbale despre real imaginar si posibil.
Regularitile care exist n succesiunea dezvoltrii fiinei umane permit distingerea unor etape
distincte de vrst (Papalia, Olds, 1992). Astfel, se consider c fiecare dintre noi urmm un traseu compus
din:
l . Perioada prenatal (din momentul concepiei pn la natere)-Se formeaz structura fundamental a
corpului i organele sale. Ritmul de cretere fizic este cel mai accelerat din ntreaga existen
uman.Vulnerabilitatea la factorii de mediu este foarte mare.
2. Perioada de nou nscut i sugar (0-1 an) - Dei este dependent de aduli, nou nscutul este nzestrat cu o
serie de competene. Toate simurile sunt capabile s funcioneze de la natere.Urmeaz o cretere
rapid i o dezvoltare accelerat a abilitilor motorii.Capacitatea de nvare i de.memorare este
funcional din primele sptmni de via. La sfritul primului an se dezvolt ataamentul fa de prini i
de celelalte persoane semnificative.
3. Copilria timpurie (1-3 ani)- n cel de-al doilea an de via prinde contur contiina propriei persoane.
Limbajul comprehensiv i limbajul expresiv se dezvolt n ritm alert. Sporete i interesul fa de ceilali
copii.
4. Vrsta precolar (3-6 ani)- Familia este nc "centrul Universului" pentru copil, dar tovarii de joac
devin la rndul lor din ce n ce mai importani. Sporete fora fizic a copilului, se mbuntesc a bilitile
sale motorii fine i grosiere. Independena i autocontrolul se amplific la rndul lor. JOCUL, creativitatea i
imaginaia sunt din ce n ce mai elaborate. Datorit imaturitii cognitive, par s existe o sumedenie de

idei "ilogice" despre lume. Comportamentul este n mare msur egocentric, dar nelegerea
perspectivei celorlali este tot mai accesibil copilului.
5.Vrsta colar mic (6/7-10/11 ani)- Prietenii devin cei mai importani pentru copil. Copiii ncep s
gndeasc logic, chiar dac n mare msur gndirea lor este concret. Egocentrismul lor se diminueaz.
Abilitile lingvistice,. precum i cele de memorare se perfecioneaz. Conceptul de sine capt noi
dimensiuni, afectnd stima de sine - evaluarea pozitiv sau negativ a propriei persoane. Creterea fizic este
ncetinit.
6.Preadolescena-pubertatea (10/11-14/15 ani)- Au loc modificri de ordin fizic ample, rapide i profunde.
Organismul atinge maturitatea reproductiv, fapt ce i pune amprenta asupra ntregii viei psihice; se
declaneaz o adevrat "furtun hormonal".
7. Adolescena (14/15-20 ani)- Cutarea propriei identiti devine nucleul preocuprilor persoanei.
Exist un anumit egocentrisrn care persist n unele comportamente, dar n general se dezvolt capacitatea de
gndire absracta i de a utiliza raionamente tiinifice. Grupul de prieteni ajut la dezvoltarea i testarea
conceptului de sine. Relaiile cu prinii sunt puse n unele cazuri la ncercare.
8. Vrsta adult tnr (20-40 ani)- Sunt luate decizii importante legate de via. Majoritatea indivizilor se
cstoresc i au copii n aceast perioad. Sntatea fizic atinge punctul su maxim, apoi ncepe uor
declinul. Sunt luate i decizii legate de viaa pofesional. Contiina propriei identiti continu s se
dezvolte. Abilitile intelectuale capt noi dimensiuni.
9. Vrsta "de mijloc " (40-65 ani) - "nelepciunea" i abilitile de rezolvare a problemelor practice sunt
optime; capacitatea de a rezolva problemeTor-este ns afectat. Responsabilitile duble fa de propriii
copii i fa de prini pot duce la un stres sporit - se vorbete n acest sens de generaia "sandwich ".
Exist i persoane care traverseaz o perioad de criz, aa numita "criz a vrstei de mijloc".
10. Vrsta adult trzie - btrneea (ncepnd cu 65 ani) - Majoritatea persoanelor sunt nc sntoase i
active, dei apare un declin al abilitilor fizice. Cei mai muli sunt activi din punct de vedere jntelectual. In
ciuda deteriorrii memoriei i a inteligenei, n majoritatea cazurilor se dezvolt i strategii compensatorii.
Nevoia de a defini scopul vieii este i mai stringent, pentru a putea face fa apropierii
morii.Bineneles c aceast segmentare a etapelor de vrst este mai degrab didactic .
Deosebirile dintre etape pot s nu fie foarte pregnante sau pot s apar suprapuneri ntr-o msur
foarte mare ntre ele. n plus, exist rate individuale de dezvoltare, dup cum exist i o variabilitate foarte
mare n ceea ce privete "produsele" dezvoltrii.Un alt cercetator L Kohlberg s-a preocupat de etapele
parcurse de copil si judecata unor dileme morale, toate aceste dileme morale au fost construite pe
conflictul de a asculta regula morala si necesitatile individuale reale si justificate.
Cercetarile desfasurate i-au permis lui L. Kohlberg sa identifice trei niveluri mari de evolutie a
judecatii mo rale, fiecare dintre ele cu doua stadii diferite:
I) Nivelul premoral sau neconventional (4-10 ani). Standardele de judecata sunt etichetele culturale ale
anturajului(bun/rau, adevarat/fals) iar faptele sunt judecate dupa consecintele lor., in care pedeapsa si
recompensa sunt criterii foarte puternice, evitarea pedepsei si supunerea la norma apar ca avantaje
personale immediate, conformarea la norma este sursa de beneficii, deci trebuie realizata pentru ca, fiind
recompensata, poate fi placuta cu consecintele sale.
II) Nivelul moralitatii conventionale (10-13 ani). Este nivelul conformarii la normele exterioare si jucarii
rolului de copil asa cum este aceasta cerut de universul familiei sau grupului de apartenenta Conformarea are
la baza placerea de a i se recunoaste purtarea, de a avea un statut . Copilul respecta norma din dorinta de a
fi recunoscut ca un baiat sau fata buna. Incepe sa prefigureze judecarea faptelor dupa intentia lor, nu
numai dupa consecinte. Respectarea autoritatii, a normelor si legilor incepe sa apara ca necesitate ce
reglementeaza conduita tuturor si este in beneficiul sau.
III) Nivelul autonomiei morale sau interiorizarii si acceptarii personale a principiilor morale. Acceptarea
normelor morale, apare ca forma de identificare cu grupul de referinta, prin impartasire a a celorasi drepturi
si datorii. Se manifest a un efort de definire a valorilor morale termeni proprii, cu distantarea fata de stereo
tipurile existente.Standardele morale sunt intelese ca rezultat al unei decizii mutuale. Legile nu sunt
intangibile si pot fi schimbate pe considerente rationale, vizand utilitatea lor generala.Se cristalizeaza
propriul sistem de valori morale, prin semnificatiile perso nale acordate conceptelor de justitie,
reciprocitate, egalitate, demnitate. Judecata de sine este perceputa ca fiind mai puternica decat cea care vine
din exterior.