Curs Rizi

12.11.2014

1673-1723-Fiul domnitorului Cantemir, ostatic la Constantinopol in tinerete, ostatic la Poarta ,

devenit domnitor pt 8 luni si incheindu-si acest demers prin participarea sa la politica sud-est
europeana a imparatului rus Petru cel Mare, politica antiotomana incheiata provizoriu prin
Batalia de la Stanilesti, moment ce a marcat si sfarsitul domniei lui Cantemir. In ultimele decenii
de viata acesta se tabileste in Rusia la curtea lui Petru cel Mare (etapa cea mai productive pe plan
cultural pt el).Figura lui Cantemir isi dezvaluie semnificatia prin promovarea celui de-al treilea
discurs idelolgic al societatii romanesti traditionale pre-fanariote. Alaturi de idelologia statului
medieval si de cea a statului boieresc, Cantemir promoveaza propriul sau discurs pe care il putem
caracteriza ca o incercare de a intemeia o idelologie a statului absolutist in consonanta cu
modelele reprezentate in epoca de Imperiul Habsburgic sic el rusesc. Pledoaria lui XCnatemir a
imclus si o deopartajare fata de cultura boiereasca a epocii anterioare. Intalnim cele 2 dimensiuni
ale discursului lui Cantemir exprimate in 2 lucrari:

Descrierea Moldovei-elaborata in Rusia dupa comanda Academiei de Stiinta . Cartea a

avut o mare circulatie europeana, fiind o descriere etnografica a Moldovei+schita istorica
Cantemir proiecteaza o imagine a monarhiei autoritare de tip absolutist care a reprezentat
insa mai mult un ideal politic al sau decat o realitate istorica.
Dincolo de promovarea acestui discurs politic, lucrarea are o importanta ca sursa istorica
fiind cel mai important document utilizat pentru reconstituirea stucturilor sociale

premoderne romanesti.
Istoria Ieroglifica? scrisa la Constantinopol, redactata in romana. Combina tiparul
literaturii europene cu altele ale romanului European din genul Picarest din sec 17. Este
conceputa ca un pamflet la adresa societatii moldovene a epocii si mai prcis ca diatribe
ironica la adresa clasei boieresti. Referirile lui Cantemir la societatea contemporana din
Moldova si Tara Romaneasca se intalnesc si in alte lucrari:
Viata lui Constantin Cantemir-redactata in Rusia, cu character apologetic
Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor-redactata in Rusia ca pamflet la
adresa celei mai importante familii din principatul vecin.

Cea mai ampla lucrare se situeaza insa in continuarea celor ale lui Costin si Cantacuzino:
Lucrare strabatuta de idea romanitatii romanilor pe care am intalnit-o dezvoltata la cei 2 autori.
Alte doua lucrari trateaza problem de istorie regional: Cresterea si descresterea otomana
:Sistemul religiei Mahomedane.
Cateva repere suplimentare referitoare la originea scrierii precum si la adoptarea limbii romane
in scrierile religioase si in serviciul religios sunt repere necesare pentru a intregi tabloul istoric.
Primul document in 1521-Scrisoare private a unui boier din Campulung catre un membru al
patriciatului sasesc din Brasov. Ramasite: za-despre, ipac-iarasi. Exista mentiuni ale utilizarii
limbii romane in scris in perioada anterioara. Cea mai importanta este cuprinsa in documentul
Latium al juramantului omagial depus de Stefan cel Mare catre regale Cazimir al Poloniei 1484mentioneaza ca a fost scris initial in lb valaha, tradus in limba latina. Scrisorile private in limba
romana se raspandesc in a doua jum a sec 16 . Primele documente de cancelarie in lb romana
dateaza din ultimele 2 decenii ale sec 16 in timpul lui Mihai Viteazu.
Primele texte religioase-sec 15-transmise abia in a doua jum sec 16, fiind conservate in culegeri
precum:Psaltirea Scheian, Hurmuzachi, etc.Initiativa elaborarii acestor texte s-a nascut in sec 15
in urma unor influente provenite din alte spatii religioase si culturale.
Este semnificativ faptul ca influenta husita, cea mai spectaculoasa asemenea explicatie,
formulate initial de N.Iorga a devenit dominant. La fel ca si Scrisoarea de la 1521, textile
religioase in cazua prezinta particularitati lingvistice descries de notiunea de rotacism
( inlocuirea lui r cu l). Dinamica trecerii de la lb slavona la cea romana a fost sustinuta decisive
de raspandirea tiparului in spatial romanesc alaturi de tehnicile multiplicarii manuscrise a
textelor. Tiparul a inceput sa functioneze la romani inca de la inceputul sec 16 cand calugarul
Macarie a avut o astfel de initiative la curtea lui Radu cel Mare.Adevaratul inceput al tiparului sa desfasurat insa in mediul cultural romanesc al orasului germanofon Brasov.
Doua traduceri in romaneste ale literaturii biblice publicate in forma tiparita, au avut un impact
major asupra fenomenului la care ne referim. Este vorba de traducerea vVechiului testament ,
publicata in 1852 de fiul lui Coresi (Paria de la Orastie) apoi traducerea integral a Bibliei sub
Serban Cantacuzino(coordonatori fratii Radu si Serban Greceanu).

FIGURI MARCANTE
Mitropolitii moldoveni Varlaam si Dosoftei sic el muntean de origine oriental, Antimie Vireanu
Udriste Nasturel-a desfasurat un program de publicare a textelor religioase in forma tiparita in
slavona si romana.
Petru Movila-devenit mitropolit de Kiev in statul polono-lituanian. Acesta a fost apropiat de
aceleasi cercuri si institutii cultural poloneze care l-au format sip e Miron Costin. Sub influenta
lor, el a dezvoltat o initiativa de consolidare a religei ortodoxe din spatial ucrainian inclus in
statul polonez . Petru Movila a lucrat in folosul aripii principale a Bisercii Ortodoxe Ucrainiene
dar folosind in acest scop limba latina a colegilor iezuite ca vehicul al culturii ecleziastice.
1674-Nicolae Milescu participa la o misiune diplomatic in Imperiul Chinez=> descriere
etnografica a Chinei. In ultimul dintre textile pe care le-am retinut, Panaitescu discuta sub
titulatura renasterii la romani, in fapt, problematica mai ampla a influentelor cultural modern
occidentalein spatial romanesc in etapele successive pana la iluminismul sec 18. Panaitescu
insita aici ca si in articolul despre perioada slavona la romani asupra formelor sociale romanesti
ptin propice rationalismului individualist in legatura cu problmea influentelor cultural
occidentale. Reluandu-si teza referitoare la corelatia dintre formele culturale si structurile socioeconomice avand in centru formele de viata social comunitare, Panaitescu identifica elementele
de cultura occidentaa care au patruns in spatial romanesc. Cultura renascentista a patruns in
spatial romanesc pe filiera poloneza. In Polonia insa cultura renascentista occidental a fost
prelucrata ijn forma contrareformei iezuite. Cultura baroca a dezvoltat idea autoritatii in ordinea
politica si in cea a demersurilor intelectuale, ea promovand de asemenea o noua forma a
religiozitatii menita sa contracareze reforma protestanta. Aceasta cultura a contrareformei i-a
influentat pe intelectualii ecleziastici si laici romani din a doua jumatate a sec 17. Panaitescu
sugereaza ca epoca in cauza sa fie desrisa ca epoca renasterii iezuite. Istoriografia actual a
dezvltat aceasta sugestie folosind notiunea de BAROC pentru a descrie experienta cultural
romaneasca.Epoca Baroca a fost plasata in istoria Romaniei inaintea iluminismului sec 18.In
lumina reperelor bibliografice comparative conceptia lui Panaitescu este mai potrivita decat dezv
ulterioare.

Criteriul apartenentei unei persoane la fenomenul fanariot era fidelitatea fata de noua linie a
Portii dar si apartenenta la cultura de expresie greaca ce a functionat in epoca pe inytreaba
suprafata a Peninsulei Balcanice. Dupa declinul slavonismului cultura romana a fost marcata de
o ascensiune a elenismului, epoca fanariota reprezentanad apogeul Bizantului de dupa Bizant iar
formula cultural in cauza supravietuind pana la 1821.Academiile domnesti de la Bucuresti si Iasi
infiintate in epoca lui Matei Basarab si Vasile Lupu au devenit in sec 18 cele mai impoirtante
institutii de invatamant crestine din intreaga peninsula Balcanica. Dominatia cultural neoelenica
a insemnat un recul al dinamicii culturale romanesti din sec 18. Pe intreaga perioada fanariota nu
a mai aparut nicio figura cultural de anvergura lui Costin, Cantemir, Pteru Movila.In acelasi timp
elenismul nu s-a manifestat in sensul unei reprimari a vietii culturale de expresie
romaneasca.Cosmopolitismul regional de expresie greaca nu a reprimat de niciun fel idea
romanitatii romanilor care a continuat sa se dezvolte de-a lungul intregii epoci. Epoca fanariota a
insemnat si o dinamica a opozitiei boieresti fata de regimul fanariot, acest regim stand in centru
demersului lui Vlad Georgescu.
Refomele domnitorului C.Mavrocordat :
abolirea dependentei personale a taranilor fata de boieri introduce in cele doua tari prin actele
lui M.Viteazu si Tomsa. Dupa un secol si jumatate devenise evident faptul ca regimul
dependentei personale avea efecte opuse celor preconizate, fuga ilicita a taranilor devenind o
boala sociala. Mavrocordat a considerat potrivit sa relaxeze statutul de dependent al taranilor.
-redefinirea statutului de boier insotita de restructurarea clasei boieresti. De la inceputurile
societatii romanesti a persistat o ambiguitate referitoare la sursele statutului boieresc criteriul
domeniului si al dregatoriei concurand ca factori principali. Mavrocordat a transat chestiunea in
folosul celui de-al doile crietriu. Dupa reformele sale, statutul de boier a decurs din detinerea
unui titlu (stolnic, paharnic) in virtutea unei insarcinari functionaresti, aceasta in conditiile in
care dregatoriile au fost multiplicate pt eliberarea mai multor titluri. Criteriul domeniului
boieresc a devenit secundar existand detintori de domeniu care nu aveau functii dregatoresti.
Reforma s-a manifestat cel mai vizibil printr-o separare neta intre marea boierime si mica
boierime. Cele 4 categorii au capatat privilegii diferite, doar marii boieri beneficiind de scutirea
totala de impozite. Alaturi de obiectivul rationalizarii sociale si administrative ijn folosul politicii
de ansamblu a portii dar si in spiritual absolutismului luminat European, reforma a avut si

obiectivul de a favoriza clientele fanariota in buna parte de origine greceasca sau doar elenizata,
in defavoarea celei pamantene.
Seria razboiaelor Austro-Ruso-Turce intrata intr-o noua etapa prin interventia Rusia a continuat
si va continua cu initiative anti-otomana preluata de Imperiu Rus. 1770-razboaiele au intrat intr-o
noua etapa prin intreprinderile militare ale imparatesei Ecaterina a II-a a RUSIEI care au dus la
instaurarea regimului de protectorat rusesc asupra intregii populatii crestine din Balcanii
Otomani. In mediul romanesc aceasta noua conjuncture internationala s-a manifestat prin
cristalizarea unui nou gen al literaturii socio-politice: ansamblul memoriilor si proiectelor de
reforma elaborate de reprezentanti ai clasei boieresti si adresate curtilor straine, celor ale Rusiei,
Austriei si Turciei dar si ocazional, altor puteri (Franta). Redactate in cea mai mare parte in limba
diplomatic (franceza) aceste memorii ni s-au pastrat uneori in versiuni manuscrise romanesti. In
masa acestor texte putem identifica si incepututile deivergentei intre cele 2 discursuri boieresti
<=din reformele lui Mavrocordat ( discursul Protipendantei transformat intr-o pledoarie sic el al
Carvunarilor ce va sta la originea dinamicii idelologice a liberalismului.)
Gerogescu-releva caracteristicile commune a acestor documente (1970) identificand 208 texte in
conditiile in care arhivele turcesti nu fusesera exploatate pana atunci. Alte texte cu acest
character au fost identificate fiind valorificate in articole de specialitate. Memoriile si proeictele
de refoma au fost elaborate cu predilectie de reprezentantii catorva familii boieresti:
Brancoveanu, Rosetti Rosnoveanu, Stirbei, Sturdza, Vacarescu, Ghica. Firul conducator al
literaturii politice a fost reprezentat de dezv programului national care s-a manifestat prin o serie
de revendicari recurente: restaurarea si largirea autonomiei celor 2 Principate fata de Poarta
mergand pana la Independenta, neutralitatea celor doua Principate pe planul RI, unirea celor
doua tari, limitarea emigratiei balcanice sub-dunarene in Tarile Romane, Geoergescu vazand
inceputurile elaborarii cetateniei moldo-valahe.
Programul national s-a foslosit de idea capitulatiilor adica a unor reglemanetari ale statutului de
vasalitate al Munteniei si Moldovei fata de Poarta Otomana.Capitulatiile au fost mentionate ca
existand inca din sec 15.(istoriografia nu a confrimat asta dar idea va fi invocate ca un instrument
ideloogic pana in anii 1860).Alaturi de programul national, memoriile si proiectele de reforma
militeaza pt limitarea puterii fanariote. Aceasta pledoarie se desfasoara pe doua planuri:

-prin invocarea privilegiilor traditionale ale clasei boieresti si deci a modelului politic al statuui
de stari;
-proiecte inspirate din Constituionalism Ociidendal. Programul boieresc se opune discursului
despotismului luminat promovat de fanarioti. In ambele variante literature politica a epocii
vehiculeaza si dezideratul modernizatii socio-ec inspirit partial din experimentele de acelasi fel
ale monarhillor absolute laminate europene.
Georgescu inventariaza sursele externe ale puterii fanariote plasand cultura romaneasca pe
primul plan, din sec 17. O alta sursa a fost cea Ociidentala, influentele neo-elenice fiind extreme
de reduse. O alta perspective asupra dezvoltarii ideologice romanesti din sec 18-incep 19 este
continut in lucrarea: Iluminism intre Est si Vest. Comparatia est-vest plaseaza in centru traditia
ideological iluminista cercetand continuitatea dintre cultura iluminista sec 18 si liberalismul sec
19.

Problema continuitatii dintre cele doua forme culturale nu trebuie sa ascunda distinctia

analitica dintre ele.In central culturii iluministe s-a aflat idea unitatii rationale a specie umane
subiacenta divestitatii culturale dintre diverse segmente ale societatii europene precum si
diversitatilor politice, institutionale si sociale dintre diversele societati. Ideea unitatii ratioanale
implica si conceptia dupa care diversele forme culturale, traditii ideologice si asezaminte
institutionale dezvoltate in diverse context istorice, regionale si nationale pot si trebuie sa fie
supuse unui examen critic in baza unei viziuni rationaliste si universaliste.Originile cele mai
indepartate ale rationalismului universalist al ilminismului trebuie cautate in cultura antica
Greco-romana. In acelasi timp cultura religioasa a creat premisele unei relansari a criticii
rationaliste. Dinamica fenomenului a debutat cu traditiile interconectate ale Renasterii si
Reformei. Cea dintai a insemnat o valorificare a culturii antice precrestine manifestata printr-o
viziune cosmopolita si printr-o diminuare a religiozitatii. Cea de-a doua traditie a insemnat o
intensificare a religiozitatii precum si o departajare implicita sau explicita fata de
cosmopolitismului renascentist in directia nationalismului. Reforma a contribuit la elaborarea
unei culture critice prin exigent apelului permanent si direct la textile sacre precum si prin
exigent purificarii religiozitatii biblice de adaosurile sale ecleziastice.Partida modernilor a pledat
pentru idea dupa care anticii pot fi depasiti, ei fiind chiar depasiti in unele segmente ale
culturii.Ideea dupa care cultura laica si pagana a antichitatii poate fi supusa criticii si depasita a
completat exigent de autenticitate prin critica desfasurata anterior de Reforma Protestanta in

domeniul religios=>dezvoltarea critisii ca nucleu insotita de ideea progresului si perfectibilitatii

nelimitate a specie umane. Critica iluminista s-a corelat cu ideologia liberal in etapa sa incipient,
aceasta din urma intemeindu-se pe conceptia dupa care autoritatea politica are rolul de a asigura
dezvoltarea societatii ce depoziteaza drepturile finite umane. Dinamica iluminismului este vazuta
de-a lungul unei axe ce coboara din coltul nor-vesti spre cel sud-estic. Se urmareste dinamica
ideilor cu referire la structurile socio-economice.