Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Marc Bloch Pledoarie Pentru Istorie

    Încărcat de

    AdelinaIrimia
    53 vizualizări116 pagini
    carte

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    carte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    53 vizualizări116 pagini

    Marc Bloch Pledoarie Pentru Istorie

    Încărcat de

    AdelinaIrimia
    carte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 116
    [peers CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei | 930 BLOCH, MARC Pledoarie pentru istorie / Mare Bloch ; trad. George Cipaiany. - Cluj-Napoca : Tribuna, 2007 ISBN 978-573-1878-01-0 I. Cipaianu, George (ted.) ISBN 978-973-1878-01-0 Editura Tribuna «Carte editatd cu sprijinul MINISTERULUI FRANCEZ AL AFACERILOR EXTERNE Sl AL AMBASADEI FRANTEL IN ROMANIA» Copyright © Armand Colin 21, me du Montpamasse, Paris Coperta: Ovidiu Petea Tehnoredactare comptterizati: Erzshet Vancea Versiunea !a limba romind a fost realizati MARC BLOCH PLEDOARIE PENTRU ISTORIE in romaneste de George Cipaianu Edicura Tribuna Cluj-Napoca, 2007 NOTA TRADUCATORULUI cu devotament si incintare, selnteietoare ale spiritului siu taios, pitrunzitor, in de complexitate, ce si-a gisit hain’ pe urd fara seaman, dar, Doamne, cit de grea de talmicit! Truda n-a fost ins’ lipsita de rasplata, de ras! sub revarsarea unei lumini ce limpezeste, ca altele, abisurile si tainele trecutului, prin ckreia batrina noastri meserie straluceste peren cu puterea unei subtle sedictii. L-am urmat deci pe savantul ilustru, pe aces: Marc care nici in pragul sau tragic nu inceta sti incurajeze pe unor brute firi Dumnezeu si cmenis, un grup de francezi din Rezistensi coboari din camioane. Un tinerel, ingrozit de moartea pe care o simtea in fini a o putea insa cuprinde cu mintea si sufletul, il tatreba pe un istoric: ~ Doare, doare? ~Nu, dragel meu. Fii tare, asta nu doare! $i apoi, dintr-odati, toi, uni peste alii, grimada de cadavre! Aga sa sfirsit Mare Bloch, ,dans sa foi frangaise”. Nea lisat insi o ,Pledoarie”, poate cea mai framoasi care s-a scris vreoda:i, pentru c& este atit de Sncircaté de dragoste de oameni, fara de care nu se poate scrie adeviraca istorie. Maestrului inegalabil, rascolit o viaya de setea neostoiti de adevir, pioasi amintire si mozest omagiu saduce aceasti versiune roméneasci rofescrul Ensa Ciptiane, pensre ea ance 6 PREFATA, 1929, Marc Bloch are 43 de ani. Tocmai a fondat cu Lucien Bebvse Les annales d'histoire économique et preda deja de 10 ani, cu Lucien Febvre, la Universitatea din Strasbourg. Pregiteste deja conferingele cu care La insireinat Institucul din Oslo pentru studiul comparativ al civilizayilor, din care se va najte defiairea caracterelor originale ale istoriei rurale franceze. Incearc’, asa cum facuse cu un an jnaince Lucien Febvre, sé intre la Collége de France: este propusi pentru ¢! crearea unei,catedre de istorie comparati a societisilor europene. fn viafa sa de om si in opera sa de isccric momentul acesta conteaza. Pentru a injelege ce a fost Mare Bloch pentru nei, ce este el pentru istoria de astizi, cred ci din acest punct, cx treisprezece ani fnainte de schiga Pledoariei, trebuie sa aruncim o prima privire. La aceasté data Mare Bloch era autorul a cincizect si patra de articole si note, Cinci trateaza despre istoria germana, opt despre metoda istorica si despre critica documentelor, in altele zece se vorbeste de ritusi si credinge, pe baza uno: surse in principal literafe si arheologice, unsprezece au drept subject societatea medieval, treisprezece istoria economica si gecgrafia istoricd. Trei cirti domina, in sfarsit, acest ansamblu. Prima ete o monografie de istorie 7 regionala — si precizam raral&, - L'Ile-de-France (les pays antour de Paris), dateaza din 1913. De fapt ea este preambu‘ul celei de a doua, Rois et serfs; un chapitre Chistoire capésienne (1920); pentru a deveni doctor in litere, Marc Bloch, revenind din primul rizzoi mondial a publicat foarte zepede ceea ce putea si fie 0 anchera tndeluag desfagurata asupra_ populatllor rurale cin ede-France tn epoca serbi optiuni de tinereje imbratieaza tn ttregime viitorul: angajarea fn studiul viejii agrare, atunci cind istoria economici medievale manifest’. primele curiozititi faya de ras, burghezii, a concentrerea observafiilcr sale in teritoriul une provincii, a cAret is:orie este usmariti prealabil in continuitatea sa deplina ~ pornind de la o insticut lobigia, dar debarasinduse de indata de constringerea sistemului jur intelor siformulelor pentru a ajunge pini la mirosul brazdei al osenelilor sfr2negc;astel de opyiuni determina © metod?. Si aciugim cd rastimpul tn care Mars Bloch a pregatic aceste dous lucriri a fos: penstu el epoca cercetirilor de arhiva. Singura, poate. In crice caz el nu s-a aplecat niciodati cu avita osfscie asupra pergamentelor: aproape toate docamentele stanscrise de mina s, de care s-a servit in permanensi 5i pe care lea lsat fn dosarele sale, au fost descifrate in aceasta perioad’. Cat despre cea de a treia carte Fes rois thaumeturges: dude sur le charactére surnaturel attribucé 4 la puissance royale particulitrement on France et on Angleterre, Strasbourg, 1924, cartea anilor 30 din vieta sa, aceea a primilor ani de invapimint, care tn general sunt plini de avant, merité o abordare mult mai atenta. Scopul siu este ce a surprinde o credinta tnci de Ja nasterea sa, de a urméri cum aceasta se instaleazz, se inradicineazi putin cite puyin, se rispandeste tn diverse medi sociale, ‘explicnd de ce in unele dintre ele aceasta rezisti tuturor mutafiilor, Originalitatea acestui demers poate fi redusa la trei caracteristici: expansiunea pe o duraté foarte lunga a studiului unui fenomen, o cercetare desfiguraticoncomitent in scop de comparare, Jin diverse repiuni ale aceeiag cultural lectura noua a textel: recurgerea la sursele nescrise pentru ide: urmelor unui ritual si ale unei imagini mentale, Totusi, esentialul trebuie cdutat in a ua fel de joc estetic sau, macac, un exerciriw de igiend sanitagil spi . Au fost numisi adesea corizanti", porecls injurioss’ pentru beeasla aoastri,cici ea pare a incorpora esenga itor iifilor sale. in ce ma constatzri mai umilirsa. Dis luam dupa datele fixate de carte pentru activitatea sa, este un anacronisms intocmai ca acei sfini ai cu naivitate tn culorile propriului lor timp, pe Sylvestre Bonnard (ir masura fn care am vrea sii inventate o existeata in presupunem acested umbr impirigic ennutiaemele emorionamte $1 fecande, credinta cam naiva in viitorul ,filosofie!” istoriei. Sa asim de-o parte vremea cireia se socoteste 8 iar fi apartinut si sil plasm in aceea tn care i sa seris viata inmaginara si el va merita rolul unvi patroa, al unui stant de breasli, al unui intreg grup de istorici, care au fost aproape conzemporanii intelectuali ai biografului 37 sau; truditori de adinci onestitate, dar au de mare respiratie si despre care sar crede uneor! ci, asemeni copiilor ai caror tai fiind orea deprinsi cu desfrful, poart in ei osteneala marilor orgii istorice ale 4 romancismului. Dispusi si se plece in fata confrayilor din, laboratoare, ei sunt la urma urmelor mei Yoclinati * 5 tademne la precaurie decat la avant. Ar presupune care prea mulzi malizie a Je caute deviza fs afirmajia ctudatd. cre scapat intro zi omului de o inteligensa atat de vie care a fost iusitul meu profesor _ Charles Seignobos: Este foarte folositor a pune tatrebati, dar foarie periculos si le dai raspunsuni”. Cu sigurangz, aceasta ru este zisa unvi fanfaron. Dar dace fizicienii aar fi fost mai indrizneyi, unde s-ar afla astizi fizica? ra noastrd mentala nu mai este tnsa Teoria cineticd a gazelor, mecani Finstein, teocia cuantic’, au modificat adanc ideea pe care deunizi si-o mai Ficea inc’ fiecare despre stint’. He nu au redus-c dar :au dat mai multi suplee. Certitudinii i-au substicuit, in multe privinte, foarte crobabilul, corersurasilului riguros, _noyiunea mernei relativitayi a mascrii. Actiunea lor sa facut resimsita chiar de cStre nenusndratele spirit din picace, trebuie si ma socotesc unul diztre ele ~ 2€ care carentele de inteligensa sav educayie le impiedica

    S-ar putea să vă placă și