Ecologia

1)

Din istoria ecologiei

Inca in Roma Antica populatia se plingea de poluarea riului Tibru,iar in Atena de poluarea
portului Pireu,unde soseau corabii din toata Oikumena.Acest cuvint sta la originea terminului
ecologiei.,,Oikos inseamna loc, casa.In anul 1863 a vazut lumina tiparului prima carte dedicate
ecologiei.autorul ei , Marilaun,mentiona :,,Raspindirea plantelor se realizeaza dupa legitatile
nescrise ale naturei.Fiecare planta cu locul, timpul,si rostul sau.In anul 1862, in SUA a fost
infiintata rezervatia naturala din Zellowstone,avind ca scop salvarea speciilor animale shi vegetale
aflate pe cale de disparitie. Abea in anii 30 ai sec. al XX-lea s-a format conceptia despre ecosistem,
iar prin anii 60 ecologia s-a constituit ca stiinta. In present, notiunea de ecologie cuprinde un
domeniu vast, ce include totalitatea informatiilor despre viata si pamint: studiul relatiilor dintre om
si natura, solutionarea problemei deseurilor si a celor legate de poluarea mediului. In genere nu
exista domeniu care sa nu prezinte interes pentru ecologia, inclusive educatia tinerei generatii.
Familiarizarea cu aceasta stiinta este accesibila tuturor celor interesati si constituie chiar o sarcina
primordiala a fiecarui membru al societatii.
2)Importanta ecologiei si a informatiei ecologice
Ecologia este stiinta care studiaza natura inconjuratoare, organismele vii atit ca indivizi
aparte, cit si ca membrii a populatiilor si comunitatilor. Cele mai importante domenii de aplicare a
cunostiinteleo ecologice sint: protectia mediului, agricultura, unele ramuri ale industriei shi
comertului. In ultimul timp se impune tot mai mult crearii tehnologiilor fara deseuri. Din cauza
poluarii mediului, conditiile de viata ale populatiei se inrautatesc, este afectata sanatatea oamenilor,
in special a batrinilor si a copiilor. Se inregestreaza poluarea excesiva a apelor din riuri, fintini si
izvoare. In Moldova aproape ca nu exista apa curate, iar locuitorii ei sint condamnati sa consume
apa din fintini poluate. Conform studiilor facute de savanti in diverse buletine sau rapoarte,oamenii
isi dau seama ca azi, mai mult ca ori cind, natura trbuie protejata. Statisticile relateaza ca o persoana
arunca anual 0,3-0,4 tone de deseuri dintre care 20% carton si hirtie, 15% mase plastice, 5% sticla,
30% resturi de alimente si vegetatie. Totusi, s-a constatat ca 50-60% din deseuri pot fi refolosite. In
unele localitati sint amplasate colectoare de deseuri pentru a fi reciclate. Asa dar, fiecare dintre noi
ar trebui sa participe cu mai multa insistenta la salubrizarea mediului. De mai multe decenii savantii
sunt preocupati de problema poluarii mediului inconjurator, urmare a atitudinii neglijente si ignorate
a oamenilor fata de natura. Activitatea practica si eferturile creatoare ale fiecarui cetacean contribuie
la realizarea obiectivului principal al ecologie-pastrarea vietii pe pamint.Nu poti cunoaste natura cu
adevarat nume din carti, de la telivizor sau privind prin geam. Doar cei care indragesc natura din
copilarie sint interesati de viata plantelor si animalelor,iar la maturitate nu sint indeferenti fata de
universal miraculous si extraordinar al naturii.

Relatia om-mediu
De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu
cele dintai colectivitati omenesti, caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a
multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei
potrivit nevoilor sale. Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural
privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de
verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.Pana aici, echilibrul
natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.

Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie
tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii,
nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale
transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere
vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au
ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este
contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul
dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut
sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui
cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si
continentele.Efectele ei sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a
calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai
mari decat intr-un mileniu.
Ecologia nu este doar o stiinta, ci si un stil de viata. Stim acest lucru, insa incercam prin vreo
modalitate sa ne facem viitorul mai bun? Vezi ce trebuie sa faci!

Ecologia inseamna o viata mai buna, mai sanatoasa, mai lunga. Inseamna viitorul nostru si al
planetei, motiv pentru care nu este niciodata prea tarziu sa inveti mai multe despre acest
subiect.Citeste mai departe si afla care sunt sfaturile de viata bio care conteaza.
Sticla de plastic
Renunta sa cumperi apa la sticla de plastic de frica ca cea de la robinet este contaminata. Un termos
cu filtru incorporat este recipientul potrivit daca vrei sa salvezi padurile de la o investitie majora in
pahare de plastic, si totodata iti va alunga toate grijile cu privire la bacteriile din apa de la robinet.
Cosmetice bio
Nu vorbim doar de ingredientele inscrise pe ambalaj cand spunem cosmetice bio. Un brand care
respecta natura va avea grija ca productia de cosmetice sa foloseasca cat mai putine elemente
poluante, inainte si dupa ce sunt in posesia consumatorilor. In loc de gel de dus in recipient de
plastic, mai potrivit din punct de vedere ecologic ar fi un sapun natural homemade.
Cadouri impachetate cu grija
Cine spune ca un cadou trebuie impachetat in hartie colorata? Poate acest obicei era dragut cand
aveai 10 ani, iar papusa Barbie trebuia sa fie ascunsa in spatele unei foite subtiri roz, insa acest
lucru s-a schimbat de cand ecologia ti-a deschis ochii, nu?
Atata hartie epuizata nejustificat nu poate avea decat un impact negativ asupra sensibilitatii
noastre catre natura. Schimba acest obicei intr-unul bio, din care si tu, dar si natura veti avea de
castigat: impacheteaza cadourile in esarfe, fulare sau poate un bolero, in functie de sezonul
sarbatorii. Sustine ecologia si ofera cadouri 2 in 1!

Priza la ecologie
Curentul se consuma atunci cand aparatele electronice sunt in priza, chiar daca butonul "on" este
neatins. Inainte de a pleca in vacanta, fie si pentru cateva zile, nu uita sa iti scoti din prize toate
dispozitivele casnice.

Plata cu cardul
Aproape orice poate fi platit pe cale electronica in zilele noastre, ca un testament ca tehnologia
poate lucra in folosul naturii. Profita de aceste sevicii facil de utilizat si salveaza copacii sacrificati
anual pentru mii de chitante si facturi .

Reciclarea hainelor
Daca hainele pe care nu le mai porti nu sunt corespunzatoare standardelor de donare, foloseste-te de
ocazie pentru a le transforma in carpe de casa. Intotdeauna sunt situatii in care simple lavete sau
prosoape de bucatarie nu fac fata unui incident neasteptat, iar carpele din bumbac vor absorbi
imediat toate "problemele".

Balsam de rufe bio

Renunta la detergentii din comert pentru o varianta mai naturala pentru hainele si pielea ta: balsam
de rufe bio. Adauga o jumatate de cana de otet in timpul ultimului ciclu al masinii de spalat si nu vei
reveni la vechea metoda vreodata.

Pesticide ecologice
Alege o varianta bio pentru a scapa de musafirii nepoftiti, precum pesticidele ecologice. Imprastie
prin gradina ardei iute uscat si stropeste frunzele pentru a izgoni insectele sau planteaza-i impreuna
cu plantele pentru a tine mamiferele la departare.

Secetul gospodinei eco

Chiar ai nevoie de un produs chimic pentru a scoate toate petele din casa? Desigur ca nu. Daca te
pregatesti de curatenia generala, amesteca jumatate de cana de otet si jumatate de praf de copt,
impreuna cu un litru si jumatate de apa si utilizeaza recipientul spray in locul produselor chimice
folosite pana acum.

Protecia mediului
Prin protecia mediului ambiant se subnelege ocrotirea atmosferei, solului, apei, florei i
faunei. Este important faptul, c protecia mediului ambiant prevede i protecia sntii omului,
orientat spre asigurarea unei stri psihologice i fizice normale, favorabile pentru trai i munc.
Mediul ambiant este un univers material, n care omul ca fiin uman i satisface necesitile
sale. n cele mai multe cazuri, prin aciunile sale, omul influeneaz asupra mediului ambiant, spre
exemplu: extinderea oraelor, sporirea numrului de termocentrale, a instalaiilor de gaze,
industrializarea intensiv, producerea mijloacelor de transport auto, care polueaz enorm aerul din
atmosfer cu bioxid de carbon i substane nocive ca: funinginea, hidrocarburile, compuii sulfului
i azotului, plumbului, precum i produsele cancerigene.

Odat cu gazificarea intens a rii (ntreprinderilor industriale, termocentralelor i

cazangeriilor consumatorilor casnici, transferul treptat al funcionrii automobilelor cu gaze
naturale comprimate) se mbuntete i situaia ecologic din republic. Principalul component al
gazelor naturale este metanul (CH4) (circa 98%) " un gaz fr miros, fr gust i nu e toxic. La
ardere gazele naturale necesit un volum de aer minim, i din punct de vedere ecologic este cel mai
curat combustibil, ele permit reducerea sporit a principalelor substane nocive produse de cazanele
cu gaze, instalaiile de gaze, motoarele cu ardere intern. Volumele gazelor naturale i lichefiate
utilizate n calitate de combustibil" se afl n cretere permanent.
Totodat, atenionm consumatori, c utilizarea gazelor naturale i celor lichefiate este
inofensiv, doar n cazul respectrii cu strictee a cerinelor Regulilor de securitate n ramura de
gaze.
Nu ne putem imagina dezvoltarea cu succes a companiei fr atitudinea grijulie fa de
ecologie. Pe lng respectarea strict a standardelor i normelor ecologice naionale i
internaionale, SA "Moldovagaz" acord o deosebit atenie ocrotirii i regenerrii resurselor
ecologice, tinde spre reducerea la minimum a daunelor n urma activitii sale de producie.
Ocrotirea mediului ambiant, a sntii i asigurarea securitii " snt direciile prioritare n
activitatea companiei, parte integrant a strategiei dirijrii efective a produciei.
SA "Moldovagaz" i desfoar activitatea printr-o combinare optimal a mecanismelor
economice, msurilor administrative i metodelor de autocontrol asupra utilizrii raionale a
resurselor energetice, contientiznd responsabilitatea fa de generaiile n cretere.
n activitatea sa de producie SA "Moldovagaz" respect ntocmai urmtoarele principii:

influenarea minimal asupra mediului nconjurtor

SA "Moldovagaz" permanent urmrete nivelul volumului admisibil de influen a sarcinii

tehnice, care poate s duneze puritii ecologice a mediului nconjurtor.

pstrarea resurselor naturale

SA "Moldovagaz" asigur exploatarea cu grij a resurselor naturale " ap, sol, pdure.

Implementnd tehnologii moderne, permanent ducem lucru vizavi de reducerea volumelor de

formare a deeurilor de producie.

sigurana procesului de producie

SA "Moldovagaz" i desfoar activitatea prin utilizarea tehnologiilor inofensive i a

proceselor de producie, permanent asigurnd disponibilitatea ntreprinderilor companiei la aciuni

suficiente i operative n orice situaie excepional.

respectarea intereselor societii

SA "Moldovagaz"

asigur

transparena

informaiilor

despre

posibila

influen

ntreprinderilor companiei asupra mediului nconjurtor i sntii populaiei.

Nu poate s nu fie menionat, c pentru mbuntirea situaiei ecologice din ar SA
"Moldovagaz" se ocup intensiv de gazificarea localitilor (gazificarea ntreprinderilor industriale,
a centralelor termice i cazangeriilor, a consumatorilor casnici, trecerea transportului auto la
funcionare pe baz de gaze naturale (comprimate) i lichefiate). Parte component a
combustibilului gazos este metanul (CH4), propanul (C3H8), butanul (C4H10) " gaze fr culoare,
miros, gust i netoxice
La ardere gazele naturale necesit un volum de aer minim. Din punct de vedere ecologic
gazele naturale i cele lichefiate snt cel mai "curat" combustibil pentru ar. Aceast condiie
permite reducerea brusc a cantitii de impuriti nocive aruncate n atmosfer n timpul
funcionrii cazanelor, aparatelor casnice, motoarelor cu ardere intern. Protectia mediului a devenit
una din directiile prioritare ale politicii promovate de Republica Moldova, ndeosebi dupa
Conferinta ONU "Mediul si dezvoltarea" de la Rio de Janeiro (iunie, 1992), n cadrul careia au fost
semnate cele 3 documente oficiale: Agenda 21 si Conventiile "Conservarea biodiversitatii" si
"Schimbarile climei". Un sir de acte legislative si hotarri ale Guvernului RM, precum si conventii
internationale semnate si ratificate de Parlamentul RM indica modul de valorificare a resurselor
naturale, prescriu drepturile cetatenilor la un mediu sanatos de viata, dreptul la informatie si justitie,
dreptul la luarea de decizii etc., stipulnd totodata si obligatiile fiecarui cetatean de a contribui
nemijlocit la protectia mediului cu scopul de a asigura transmiterea integral a acestui patrimoniu
urmasilor.
Este incontestabil faptul ca, toti factorii de mediu persista n natura sub forma unor complexe
naturale si antropizate, constituind niste ecosisteme. Mentinerea echilibrului ecologic n aceste
ecosisteme constituie sarcina de baza a statului, a ministerului de resort, institutiilor ministeriale si
tuturor oamenilor de buna credinta. 19319e412t
Printre problemele actuale ale protectiei mediului nconjurator se evidentiaza:
I. Procesele atmosferice, ce contribuie la: a) schimbarea climei; b) distrugerea stratului de
ozon din stratosfera; c) poluarea aerului.
Emisiile n atmosfera din ultimii 30 de ani au creat un sir de probleme ecologice si de sanatate
a populatiei. Unele substante chimice, cum ar fi, de exemplu, hidrocarburile clorftorice, nimeresc n
atmosfera ca rezultat al exploatarii aparatajului uzat sau al utilizarii anumitor marfuri de catre
consumator. Altele - SO2 si CO - sunt produse indinspinsabile pentru arderea combustibilului fosil.
Poluarea aerului n locuitatile urbane, ploile acide, efectele de poluare transfrontiera, distrugerea
stratului de ozon, precum si schimbarea globala a climei ramn probleme ecologice actuale si de
perspectiva, cere prezinta un pericol major pentru ecosisteme si om. n ultimii 100 de ani

temperatura medie a crescut n Europa cu 1,2C (pe Terra - cu 0,6C). Anii' 90 au fost cei mai calzi
pe parcursul ultimilor 150 de ani. Se presupune ca pna n anul 2100 temperatura medie va creste cu
1,4-5,8C, si cea mai mare spor urmnd a fi nregistrat n Europa de Est si de Sud. Aceste schimbari
vor provoca n unele regiuni inundatii (2002, vara, Europa Centrala), n altele - secete (probabil, si
n RM). Implementarea reusita a mecanismelor protocolului de la Kyoto ar putea diminua efectele
negative ale climei. Dar, spre regret, acest protocol nu e semnat de multe tari, inclusiv de SUA si
Rusia.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) atentioneaza asupra a 6 substante "clasice" ce
polueaza aerul: CO, Pb, NO2, particule suspendate, SO2 si O3 troposferei. Arderea combustibilului
fosil si a biomasei sunt sursele principale de poluare cu SO2, CO, NOx, MG, particule si CO2-gaz,
ceea ce contribuie la aparitia "efectului de sera". Exista tendinta trecerii la utilizarea mai larga a
gazelor naturale, energiei atomice, hidroelectroenergiei etc. Distrugerea stratului de ozon din
stratosfera s-a diminuat datorita implementarii Conventiei de la Viena si Protocolului de la
Montreal, care au redus substantial producerea si utilizarea clorfluorcarburilor. Dar persistenta
ndelungata a acestor substante n atmosfera presupune ca stratul de ozon stratosferic se va restabili
abia dupa 2050, astfel iradierea ultravioleta a ecosistemelor si a omului vor ramne probleme si de
viitor. Daca masurile vor fi eficiente, se vor diminua bolile de cancer epidermic. Masuri
considerabile ntreprinde n aceasta directie si RM, prin colectarea substantelor distrugatoare a
stratului de ozon si constientizarea maselor.
Poluarea aerului atmosferic ramne una dintre problemele majore, ndeosebi a urbelor.
Aplicarea pe plan mondial a principiului "poluatorul plateste" a dus la ameliorarea situatiei. Daca n
Europa Occidentala problema principala o constituie poluarea cu particule solide, apoi n tarile CSI
actuala ramne poluarea cu SO2, mai putin cu NOx. De aici rezulta si poluarea transfrontiera, efecte
la care este supusa si RM. Rezultatul acestor poluari sunt si ploile acide specifice Europei, Americii
de Nord si Chinei. Ploile acide (pH < 5,6) conduc la distrugerea vegetatiei si lumii animale
vulnerabile, uneori au efecte fatale (pesti din cca 100 de localuri Scandinave, paduri europene etc.).
Observatiile asupra fenomenului "ploi acide" sunt duse de catre INECO la filiala Hncesti, ceea ce
este insuficient pentru a avea un tablou general al calitatii precipitatiilor pe teritoriul republicii.
Analiza rezultatelor denota ca RM se afla n zona de influenta a ploilor acide, deoarece 78% din
probele analizate aveau pH 5,6. n anul 2002 valorile absolute pH = 4,0.
Actuala ramne si poluarea aerului cu MG att de origine autohtona, ct si transfrontiera. ndeosebi
pericol pentru mediul si sanatate l prezinta Hg, Cd, Pb, Cu, Zn, As, Cr, Ni s.a. Datorita
particularitatilor cumulative ale multor plante si animale aceste MG se depisteaza n organele lor,
devenind ulterior toxice pentru nsasi organismele sau pentru consumatorii acestor produse.
Estimarile sarcinilor critice ale MG (Pb si Cd) n ecosistemele silvice a RM constituie 3-22 g/ha si

sunt mai reduse dect n Germania sau Bulgaria. Diminuarea emisiilor de MG din ultimii ani a fost
determinata de aplicarea tehnologiilor mai avansate n tarile dezvoltate si de functionarea
subcapacitatilor reale ale ntreprinderilor din CSI s.a. tari.
II. Deseurile reprezinta o problema destul de serioasa pentru foarte multe tari din lume, indiferent
de nivelul de dezvoltare. Cresterea cantitatilor de deseuri denota pierderi sporite de materie prima si
consum exagerat de energie. Pe lnga acestea sunt necesare cheltuieli de colectare, prelucrare si
depozitare a deseurilor. O buna parte de deseuri sunt transportate la rampele amenajate, dar ramne
destul de nalta si cota gunoistilor neautorizate. Tot mai des aceste deseuri sunt arse. Un impact
destul de mare asupra mediului are loc deoarece se elimina n atmosfera gaze cu efect de sera (n
particular metanul) si alti micropoluanti organici ca dioxinele, furanii si metalele grele volatile. Pe
plan mondial cresterea cantitatilor de deseuri este privita si ca un rezultat al urbanizarii.
Actualmente, cca 47% din populatia Terrei este urbana (situatie similara si n RM - 42%), iar n
urmatoarea perioada 2000-2015 numarul populatiei urbane va creste cu 2% anual. Concentrarea
populatiei n orase are un impact negativ asupra mediului ca rezultat al intensificarii producerii,
traficului de transport, exploatarea resurselor naturale si formarea deseurilor. n legatura cu aceasta
apare necesitatea asigurarii unei dezvoltari durabile a mediului rural. Largirea suprafetelor oraselor
conduce la acapararea de noi teritorii agricole sau silvice pentru constructii si crearea infrastructurii.
Sunt desecate teritorii umede, creste dobndirea nisipului, prundisului s.a. materiale de constructie,
se intensifica traficul transporturilor. Urbanizarea este si cauza cresterii consumului de apa si apoi a
scurgerilor din raza orasului, scurgerile de ape neepurate comunale si industriale, care polueaza
bazinele acvatice, sporind pericolul sanatatii populatiei. Poluarea aerului si a apei duce la
dezvoltarea bolilor cronice si infectioase a cailor respiratorii, a tractului digestiv etc., precum si la
reducerea vietii si cresterea mortalitatii, ndeosebi la copii.
A sosit demult timpul ca sa fie ntreprinse masuri urgente de implementare a tehnologiilor avansate
de sortare a deseurilor menajere, de reducere treptata cu interzicerea ulterioara, a producerii
ambalajului plastic, prin stimularea producatorilor ce vor utiliza ambalaj natural - hrtie, lemn,
sticla etc.Pe lnga cele cca 30 mln. t de deseuri menajere depozitate pe teritoriul RM un pericol
aparte l prezinta si cele cca 5 mln. t de deseuri industriale, dintre care cca 1700 t sunt deseuri
toxice. Orasele tarilor industrial dezvoltate tot mai mult resimt urmarile negative ale producerii de
deseuri toxice si nhumarii acestora. Apar "cmpuri negre" - parasite sau slab utilizate, care se afla
n aria ntreprinderilor parasite. n RM o problema similara o prezinta teritoriile fostelor depozite de
chimicale, recultivarea carora este destul de costisitoare. Pna n prezent nu a fost gasita o metoda
de nhumare a deseurilor radioactive, care ar fi aprobata n toate tarile, deoarece aceste deseuri si
pastreaza efectul negativ pe parcursul a sute si mii de ani. Nici una dintre metode nu asigura
separarea lor de mediul ambiant. Fondul radiational al RM este determinat de radionuclizii naturali

precum si depunerile globale. Acest fond rezulta din arderea combustibilului organic de la CTE
Dnestrovsk, de la termoelectrocentralele raionale, de materialele de constructie, de gazele de
esapament ale transportului auto si de continutul provenit de la precipitatiile n urma accidentului de
la Cernobl si trasnportul transfrontier.
III. Apa. Volumul total de apa pe Terra constituie cca 1400 mln. km3, dintre care numai 2,5% (35
mln. km3) sunt ape dulcicole. Majoritatea rezervelor de apa se concentreaza n ghetarii si zapezile
Antarctidei si Groenlandei, precum si n orizonturile acvifere adnci. Sursa principala de apa pentru
om o constituie cca 200 mii km3 (< 1% din toate rezervele dulcicole si numai 0,1% din cele
globale). Cca 1/3 din populatia Terrei sufera din cauza deficitului de apa, iar conform prognozelor,
catre 2020 consumul de apa va creste cu 40%. Pentru majorarea resurselor de apa accesibila au fost
construite multiple baraje. Cca 60% din cele 227 ruri mari ale Terrei au fost septate prin baraje,
rezervoare si canale, fapt ce a schimbat si schimba echilibrul ecosistemelor acvatice si al celor
limitrofe. Aceste fenomene sunt specifice si pentru rurile noastre Nistru si Prut s.a. mai mici. Au
fost inundate suprafete de lunca si terase, a fost modificat regimul termic al apei, s-au acumulat
particule sedimentate si n ele-poluanti chimici, au disparut unele specii vulnerabile la aceste
modificari. O poluare sporita se depisteaza n aval de orase mari, complexe de crestere a animalelor,
ntreprinderi industriale mari si ntreprinderilor de exploatare a zacamintelor minerale. La fiecare
dintre aceste componente pot fi aduse exemple concrete din cursurile rurilor RM.
Proportii ngrijoratoare capata poluarea apelor subterane cu compusi ai azotului (amoniac - apele de
la adncimi mari si nitrati - apele freatice). Procesul poluarii este conditionat de un sir de factori
climaterici, pedologici, geologici, fizici etc. O sursa speciala de poluare o prezinta gunoiul de grajd
si cel menajer. Pentru a preveni procesele de extindere a poluarii apelor sunt necesare cercetari de
pronosticare a acestor fenomene.
IV. Biodiversitatea are o influenta asupra sanatatii att directa, ct si indirecta. Spre exemplu, 10 din
25 de medicamente dintre cele mai comercializate n lume sunt de origine naturala. Costul anual al
medicamentelor capatate din surse genetice se apreciaza la 75-150 mii mln. dolari SUA. Cca 75%
din populatia Terrei foloseste pentru tratament remedii ale medicinii populare, capatate din
componenti naturali.
Biodiversitatea asigura cu resurse genetice agricultura, constituind astfel baza biologica a securitatii
alimentare.
Resursele biotice ale Republicii Moldova sunt constituite dintr-o varietate specifica de plante,
animale, ciuperci si microorganusme, valoarea carora este indiscutabila pentru orice ecosistem
terestru, acvatic sau aerian. Diversitatea speciilor biotei este determinata n primul rnd de pozitia
geoclimatica a tarii, procesele geologiei istorice prin care a trecut acest teritoriu, de schimbul de
biota cu regiunile vecine si nu n ultimul rnd de impactul factorului antropic. Situata n regiunea

climei temperat-continentale. Republica Moldova este traversata de zona de silvostepa (circa 60%
din teritoriul tarii - Nordul si partial Centrul) si de zona de stepa (Sudul si Sud-Estul tarii).
Resursele biotice spontane de baza din RM numara 1752 specii de plante cu flori, 68 specii de
mamifere si 177 specii de pasari (Global Biodiversity. Eart'h living resources in the 21st century,
2000), ceea ce este similar resurselor biotice din Estonia sau din Belgia. Spre exemplu, Kuwaitul
nsumeaza numai 275 de specii la cele 3 grupe de organisme enumerate. De aici rezulta ca una
dintre bogatiile nationale o constituie biota tarii. Spre regret, suprafetele acoperite de vegetatie
spontana sunt foarte reduse - constituind numai circa 15%, iar terenurile agricole - circa 75%.
Resursele floristice ale tarii sunt dominate de dendrospecii de foioase, de ierburi graminee,
asteracee, ciperacee etc., de macromicetele bazidiomicete, alge verzi, diatomee si cyanobacterii, si
de multiple microorganisme. Aceste resurse constituie principalele tipuri de paduri (de fag, de
gorun, de stejar pufos, de salcm si zavoaie) de stepe, de pajisti inundate, de pajisti halofite si de
vegetatie petrofita. Daca n Europa gradul mediu de mpadurire n 2000 constituia 44,6% din
teritoriu (Global Environment Outlook-3, 2002), apoi n Moldova el ramne sub 15% - cota
ecologic stabilizatoare si constituie numai 11,6%.
Mentinerea resurselor biotice la un nivel favorabil echilibrului ecologic din ecosistemele populate
de aceste organisme, cere eforturi sporite n largirea suprafetelor mpadurite, sectoarelor de stepa,
de lunca si palustre, si a cotei ariilor protejate de stat de la 1,96% macar pna la 5%, indice inferior
mediei (9%) din Europa Centrala si de Est si catastrofal inferior (15%) celui din Europa de Vest
(Europe's environment: the third assessment, 2003).
V. Solul reprezinta o sursa naturala valoroasa pentru existenta umana si poate fi considerata
irenovabila n limitele de cel putin 50-100 de ani. Se considera ca 23% dintre toate solurile
utilizabile sunt supuse degradarii, care conduce la micsorarea productivitatii lor. Cca 305 mln. ha
soluri sunt considerate ca puternic degradate, dintre care 9 mln. ha - foarte puternic degradate si
care nu mai pot fi restabilite. Degradarea solurilor este cauzata de exploatarea lor irationala,
defrisarea padurilor si stepelor, pasunatul intensiv, tehnica agricola grea, asolamentele incorecte,
irigarea inadecvata s.a. Cca 15% din suprafata Terrei (teritoriu mai mare dect SUA si Mexic) este
degradat ca rezultat al factorului antropic.
Degradarea solurilor RM se manifesta prin procesele de eroziune, alunecari de teren, dehumificarea,
salinizarea, compactarea, poluarea chimica etc. Cca 2 mln. ha de terenuri agricole sunt situate pe
versanti, dintre care 1,86 mln. ha sunt terenuri arabile. Eroziunea afecteaza circa 40% din terenurile
arabile. Anual sunt pierdute cca 26 mln. t de sol fertil, iar prejudiciul cauzat tuturor componentelor
mediului se estimeaza la cca 2 mlrd. 432 mln. lei.
Asadar, problemele actuale ale protectiei mediului nconjurator n RM sunt o expresie locala a

conditiilor geografice si social-economice, dar se ncadreaza n multitudinea de probleme regionale,

continentale si mondiale. Solutionarea acestor probleme si a altora neenumerate n acest raport tine
de un sir de factori finanAici Jos - Distrugerea stratului de ozon
Distrugerea stratul de ozon din stratosfera este preocupare crescanda pentru ca stratul de ozon
respinge intre 95 si 99% din radiatiile ultraviolete. Pot rezulta multe consecinte pot rezulta datorita
nivelelor ridicate de UV incluzand efecte genetice, boli de ochi, efecte negative asupra vietii marine
etc. Radiatie UV in cant mari in troposfera poate sa creasca cantitatea de smog din atmosfera.
Smogul este deja un lucru grav in marile orase.
Scaderea cantitatii de ozon stratosferic a fost raportata pentru prima data in 1974 si aceasta scadere
a fost rapid legata de prezenta de compusi artificial CFC. Multe tari din toata lumea au inceput sa
reduca folosirea CFC-urlui dar datorita faptului ca aerul dintre strate se amesteca greu s-a dedus ca
CFC-ul din stratosfera va ramane la un nivel semnificativ ridicat si in secolul care urmeaza.
Distrugerea ozonului a devenit o problema economica si politica foarte controversata dar si o
problema stiintifica complexa. Surse de agenti care afecteaza stratul de ozon sunt inca de domeniul
lucrurilor nesigure insa CFC este cu siguranta una din acele substante care sunt dovedite ca afectand
stratul de ozon.
Modele stiintifice de atmosfera sunt construite ca sa ajute oamenii de stiinta sa caute alti factori in
distrugereaz ozonului, evaluarea importantei lor si prevenirea a ceea ce s-ar puea inampla in viitor.
ciari, materiali si intelectuali. Pamantul e mentinut la o temperatura ridicata de atmosfera care
actioneaza ca o haina. Fara ea temperatura medie la suprafata ar fi de -18 grade. Caldura de la soare
patrunde prin atmosfera si o incalzeste si odata cu ea si suprafata planetei. Pe masura ce Pamantul
se incalzeste el emite caldura chiar si dupa ce nu mai este expus la lumina solara. O parte din
caldura e capturata in atmosfera dar restul este eliberat in spatiu. Asa numitele "gaze de sera" fact
atmosfera sa capteze mai multa radiatie asa ca se incalzeste mai mult decat ar trebui devenind o
sera.
Cateva din gazele de sera sunt: vapori de apa, oxid azotos, dioxid de carbon, metan si ozon. Dar in
ultimii 50 de ani producerea de aceste gaze a crescut considerabil si a aparaut un nou tip de gaz
CFC. Acesta are un efect de captare foarte mare (o molecula este de 12-16 mii de ori mai eficienta
la absorbtia radiatiei infrarosii decat una de CO2).

IGPCG a prezis ca pana in anul 2025 temperatura va creste distrugand "centura de porumb" a
Americii de Nord care produce mare parte din cerealele mondiale provocand cresterea preturilor la
alimente si chiar mai putine alimente pentru tarile lumii a treia. Inseamna de asemenea ca unele tari
nordice vor avea posibilitatea sa creasca cereale pe care nu le-ar fi putut creste niciodata.
Poluantii toxici din aer sunt acei agenti poluanti care sunt banuiti ca ar provoca cancerul sau alte
boli grave, cum ar fi deformari la nastere sau alte efecte adverse.
Exemple de agenti poluanti sunt includ benzenul, care se gaseste in benzina; substante provenite din
agenti lavabili; si clorura de metilen care e folosita ca solvent in industrie. Exemple de alte subtante
toxice poluante includ azbest, toluen, cadmiu, mercur si crom.
Persoanele expuse la agenti toxici in concentratii mari si pe durata lunga se expun riscului de cancer
sau sa contracteze alte boli grave. Aceste boli pot dauna sistemului imunitar dar si celui nervos,
respirator etc.
Pe langa expunerea la aer contaminat cu toxine, cativa agenti poluanti cum ar fi mercur se pot
depune pe sol sau in apa unde sunt asimilati de plante si ingerate de animale. Precum oamenii,
animalele se pot imbolnavi daca se expun pe perioade indelungate la cantitatile de toxine din aer.
Majoritatea toxinelor din aer provin din surse artificiale incluzand surse mobile (masini, camioane,
autobuze, etc) dar si stationare (fabrici, rafinarii, zone industriale) precum si surse interioare
(detergenti, etc). O parte din aerul toxic provine si din surse naturale cum ar fi eruptii vulcanice si
incendii.
Nu stiu de ce au disparut dinozaurii, dar e foarte posibil ca disparitia lor sa fi fost cauzata de o era
glaciara, cam ca cea pe care ecologistii ne-o promit drept consecinta pe termen lung (sau daca
ecologistii sunt din specia isterica, atunci mediu) a ncalzirii globale. Oare pe vremea lor ce a cauzat
efectul de sera care a dus la ncalzirea globala? mi nchipui un mic rozator (reprezentant al
mamiferelor, stramosii nostri), spunnd unui dinozaur de dimensiunea tuturor caselor lui Nastase
cumulate: "Domnule dinozaur, daca nu va veti controla emisiile poluante pe care le produceti sub
forma de flatulenta, veti cauza ncalzirea globala, care va fi tare nasoala pentru noi toti". Probabil ca
mamiferul a propus si un tratat de reducere a emisiilor poluante, pe care nsa dinozaurul a lasat o
balega de o suta de kilograme, care greu ar putea fi considerata semnatura.
Ca o paranteza, stiu ca flatulenta (tradusa n limbaj profan prin prima parte a numelui de familie a
presedintelui Romniei) nu cauzeaza efect de sera, fiind n mare parte compusa din gaz metan, si nu

din dioxid de carbon, dar putem sa ne imaginam ca aceste gaze mpreuna cu oxigenul din atmosfera
creaza un amestec care de fiecare data cnd fulgera se transforma n dioxid de carbon si apa printr-o
reactie puternic exoterma. Folositi-va imaginatia.
Sa ne ntoarcem la ncalzirea globala, pentru ca mai nou acesta este singurul subiect de disputa ntre
ecologisti si, hai sa le spunem industrialisti. Mai nou nu mai conteaza poluarea n general, emisia de
gaze toxice cancerigene, poluarea rurilor si uciderea pestilor, sau alte efecte pe care bunul nostru
simt le cunoaste de multa vreme, fara ca cineva sa traga din cinci n cinci minute semnalul de
alarma (sau as putea sa spun mai degraba sa apese butonul de panica). ncalzirea globala este
subiectul la moda, si asta poate si pentru faptul ca este usor cuantificabila n cifre.