Dup absolvirea liceului, Valry se nscrie n 1889 la facultatea de drept din

Montpellier. n acest an public primele sale versuri n stil simbolist n revista "Revue
maritime de Marseille". n 1892 se stabilete la Paris, unde frecventeaz cercul de
poei grupai n jurul lui Stphane Mallarm, cunoate pe scriitorul Andr Gide i se
mprietenete cu pictorul Edgar Degas. Versurile simboliste scrise ntre 1889 i
1898, pe linia creaiilor lui Mallarm i Verlaine, vor fi publicate mai trziu sub titlul
"Album de vers anciens" ("Album de versuri vechi", 1921). ncepnd din anul 1892,
face n fiecare diminea nsemnri n caietele sale, care vor fi publicate dup
moartea sa n 29 de volume ("Cahiers", 1957-1961), cuprinznd reflecii, eseuri,
anecdote, aforisme i desene, cu tematic foarte variat, de la modele fizicomatematice la comentarii asupra vieii interioare, emoiilor resimite, proceselor de
contiin sau strilor de vis.

n anii 1894-1900 lucreaz ca redactor cultural n ministerul de rzboi, apoi - pn n

1922 - este secretar particular al lui douard Lebey, directorul ageniei de informaii
"Havas". Dup Primul rzboi mondial, Paul Valry devine un fel de "poet oficial" al
Franei, din 1924 este preedinte al "Pen Clubului" francez, n 1925 este ales
membru al "Academiei Franceze", n 1936 este numit preedinte al comisiei de
cooperare cultural pentru expoziia universal din Paris, din 1937 deine catedra
de poezie la Collge de France. n cursul celui de al doilea rzboi mondial refuz s
colaboreze cu autoritile de ocupaie germane i este ndeprtat din funcia de
administrator al centrului universitar din Nisa. Paul Valry moare la 20 iulie 1945 n
Paris.
n scrierile sale teoretice, Valry pornete de la ideea unei realiti autonome a
limbajului literar, se confrunt cu problema contiinei artistice i i mrturisete
ngrijorarea cu privire la perenitatea civilizaiei, viitorul libertii spirituale i
retroaciunea progresului asupra omului. Renumele su literar provine totui, n cea
mai mare msur, din opera sa poetic, n care - sub influena lui Stphane
Mallarm - predomin mestria formal i mai puin sensul inspiraiei artistice,
folosind alegoria n exprimarea conflictului permanent dintre intelect i simmnt.
Valry dezvolt teoria semnificaiei multiple a poeziei: "Versurile mele au sensul
care li se d n momentul lecturii. Ar fi o mare greal - care ar contrazice esena
poeziei - s se afirme c fiecare poezie corespunde unei anumite intenii reale i
unice a autorului"