S-a nscut ntr-o familie de mici funcionari.

Orfan la 4 ani, mama sa murind n anul

1641 iar tatl su n 1643, el a fost crescut de bunicii si acas pn la moartea
bunicului su n 1649. Cu bunica sa s-a mutat la mnstirea din Port Royal. Aceast
serie de ntmplri nefericite i-a permis ns s primeasc o educaie aleas
Jansenist (curent moral al secolului al XVII-lea care a culminat la sfritul secolului,
i care consta n relaia dintre liberul arbitru al omului i graia eficace promovat
de biserica Calvinist. Apare i n opera Fedra: "Cretin care a nclcat graia...")
care nu era permis n coli. A acumulat o cultur vast, incluznd literatura, i n
special nvarea limbilor greac i latin.

Vrsta de 18 ani l gsete pe Racine orfan i srac, dar cu o cultur vast i cu o

serie de relaii n rndul Janseitilor. A studiat filozofia n liceul Harcourt. Acum scrie
primele poezii. Ca un prim pas el ncearc s concilieze aspiraiile literare i cariera
ecleziastic, dar n final, dup un eec n cariera ecleziastic, s-a devotat n
ntregime literaturii.

n 1664 a fost introdus curii regale, scriind un poem n care l luda pe Ludovic al
XIV-lea. Apoi a jucat ntr-o piesa de Molire, n acelasi an, nsa fr prea mare
succes. n 1665 l-a jucat pe Alexandru cel Mare, care a fost primul su succes.

Racine public dou pamflete mpotriva mnstirii din Port Royal, i n special a
fostei sale profesoare, care se opunea carierei sale teatrale.

Imensul succes al tragediei Andromaca (1667), jucat sub protectia Doamnei

Henriette a Angliei i asigur reputaia lui Racine. Dup o singur comedie,
"Aprtorii", n 1668, revine permanent la tragedii i scrie Britannicus (1669),
Brnice (1670), Ifigenia (1674) si Fedra (1677).

Zdruncinat de critici, Racine renun la teatru, n ciuda succesului capodoperei sale,

Fedra. Membru al Academiei Franceze nca din 1673, Racine a fost naltat la rang de
cavaler n 1690. Este deasemenea trezorier al Franei, funcie care i aduce venituri
considerabile. Deasemenea este numit historiograf al regelui n 1677. Racine decide
s se aeze la casa lui iar soia sa Catherine de Romanet i druiete 7 copii. nsa
cstoria sa a fost una din interes.

La cererea Damei de Maintenon scrie tragediile biblice Esthera (1689) i Athalia

(1691). La acea vreme Racine era tot mpotriva teatrului, dar considera aceste piese
ca opere pedagogice i poetice.

Racine a murit n anul 1699 la Paris n urma unei tumori. La cererea sa, a fost
nmormantat n Port Royal, dar dupa distrugerea localitaii, cenua sa a fost mutat
la biserica Saint-Etienne-du-Mont din Paris.