Tema: 2.

Structura controlului economico-financiar

1.

2.

3.

4.

1. Principii ale organizarii controlului

Cele mai importante principii ale organziatii si functionarii controlului economic financiar sunt:
principiul prevederii si organizarii activitatilor economice-sociale: conform acestui principiu activitatii
economice pot face obiectul unor actiuni de control numai in masura in care sunt bine organizate avind stabilite
anticipat atit cantitativ si valoric cit si calitativ modalitatile sau parametrii desfasurarilor. In cazul unor activitati
pt care nu sau stabilit dinainte sarcini precise controlul ramine fara obiect facinduse o informare deasupra
realitatilor.
Principiul autonomiei competentei si autoritatii controlului: pt a desfasura o munca cu adevarat efectiva
organele de control trebuie sa fie relativ independente fata de unitatea sau activitatea controlata, astfel incit sa
poata actiona nestingherit in virtutea sarcinilor si atributiilor pe care le au. Excluzind raporturile de subordonare
directa autonomia implica intr-o masura mai mare responsabilitatea organelor de control pt calitatea
verificarilor efectuate.
Calitatea muncii de control este influentata direct de competenta profesionala si juridica acelor insarcinati cu
aceasta activitate. Competenta profesionala este asigurata prin nivelul de pregatire, volumul de cunostinte sau
priceperea organului de control la care se adauga unele calitati personale sau dobindite prin experienta de ex:
reprezentare prin capacitatea de analiza, puterea de selectie, spirit de orientare etc. In schimb competenta
juridica sau legala consemneaza sfera de atributii recunoscute de lege si dreptul organelor de control de a
actiona in cadrul acestora. Competenta juridica este strins legata de autoritatea controlului reprezentind dreptul
legitim, puterea organului de control de a dispune masuri obligatorii in sarcina unitatilor sau persoanelor
controlate si de a aplica sanctiuni celor vinovati.
Principiul adaptabilitatii controlului la structurile organizaatorice si functionale al unitatilor sau activitatilor
controlate controlul eco-fin are in toate cazurile un obiect bine precizat exercitinduse asupra unor unitati,
sectoare sau compartimente si avind sarcini complete. Este necesar ca formele si metodele de control sa fie
suficient de simple sau elastice pt a se adapta cu usurinta la specificul activitatilor controlate, la formele lor de
organizare sau desfasurare.
Principiul apropierii controlului de locurile unde se iau decizii si unde se concretizeaza raspunderile pt
administrarea patrimoniului aici se are in vedere faptul ca activitatea de control eco-fin este o latura
inseperabila a conducerii economiei, iar raspunderile revin in primul rind unitatilor economice si organelor
ierarhic superioare. Controlul trebuie efectuat mai intii din interiorul unitatii de catre organele de conducere si
de organele specializate proprii sau de la nivelurile imediat superioare. Controlul direct exercitat de persoanele
cu atributie de conducere asupra locurilor de munca de care raspund nemijlocit este in masura sa contribuie
efectiv la instaurarea unui climat de ordine si disciplina, la prevenirea pagubirii avutului statului. Practica
demonstreaza ca este mult mai avantajos de efectuat controlul propriu decit sa astepti interventia unor organe de
control din afara.
2. Structura organizatorica a controlului
Sistemul de control eco-fin in RM este organizat si functioneaza in mod unitar cuprizind urmatoarea structura:
Controlul de stat, controlul propriu, controlul independent, controlul obstesc, controlul cetatenesc.
Controlul de stat asupra activitatilor economice sociale la toate nivelurile in RM se exercita de: Parlamentul
RM; Guvernul RM; Curtea de Conturi, CNA, Ministerul Finantelor prin organele subordonate lui si anume
Inspectoratele Fiscale, Inspectia Financiara, Depaartamentul Vamal; Banca Nationala; Inspectii si inspectorate
speciale.
3. Controlul parlamentar ca organ suprme legislativ exercita cotnrolul concomitent cu atributiile legislative cu ocazia dezbaterii legilor
corespunzatoare despre bugetul de stat si legile co continut economic. O seama de atributii de control sunt
atribuite princomisiile parlamentare sau prin activitate periodica alcatuita si aprobata de Parlament. O forma de
control exercitata de Parlament sunt si interpretarile deputatilor facute la sesiunea parlamentului, guvernului sau
ministerelor si departamentelor respective si prezentarea de acestea raspunsurile oral sau in scris in modul
stabilit de parlament, deasemenea si raportul de activitate a guvernului republicii prezentat cel putin odata pe an
Parlamentului RM.
4. Guvernul RM -

promoveaza in viata legile republicii si exercita controlul asupra hotaririlor, stabileste functia Ministerului
Departamental si altor organe, coordoneaza activitatea lor si exercita controlul asupra ei, coordoneaza si
exercita cotnrolul activitatii organelor consultative de autoadministrare locala, realizeaza programele privind
dezvoltarea economica a republicii, elaboreaza si adopta hotariri in vederea transpunerii in viata.
Unui control riguros din partea Guvernului sunt supuse proiectele de legi privind transpunerea in viata a
politicii republicii in domeniul finantelor, creditelor si circulatiei banilor, proiectele de legi cu privire la bugetul
de stat al republicii si exercitarea lui.
Guvernul RM promovind politica republicii in domeniul preturilor si sistemului de preturi; politica vamala si
financiar vamala concomitent efectueaza si controlul respectiv in aceste domenii. Guvernul RM exercita
controlul asupra activitatii ministerelor, departamentelor si altor organe subordonate lor. Prim ministru poate
cere dari de seama fiecarui minister sau departament de control. Guvernul RM are dreptul sa anuleze actele
ministerelro si departamentelor daca acestea contravin legilor republicii, hotaririlor, dipozitiilor guvernului RM,
guvernul sau ministerelesunt obligati sa prezinte rapoarte solicitate de catre Parlament. Guvernul prezinta in an
un raport in scris fata de Parlament depsre activitatea sa.
5. Min Fin al RM
in conformitatea cu regulamentul depsre acest minister aprobat prin hotarirea Guvenrului RM din 19 feb 1991
este un organ eco-fin central al RM care efectueaza dirijarea generala a finantelor republicii aplica in practica
politica unica in domeniul finantelor a bugetului a impozitelor. Sarcina principala a Min Fin este asigurarea
controlului privind indeplinirea angajamentelor financiare fata de stat, respectarea regimului de economie,
asigurarea integritatii patrimoniului statului din partea asociAtilor, intreprinderilor si organizatiilor; efectuarea
controlului executarii bugetului de stat republican sin partea ministerelor si departamentelor RM.
In domeniul contabilitatii informaticii de gestiune si al activitatii de control economic- financiar- revizie Min
Fin efectueaza controlul asupra modului stabilit de a tine evidenta contabila si intoccmirii darilor de seama
privind exercitarea bugetului asupra controlului, asupra organizarii juste a evidentei si gestiunii contabile cu
rpivire la exercitarea bugetelor locale la toate nivelurile, efectueaza controlul privind respectarea legislatiei
financiar bugetare a utilizarii efective a alocatiilor bugetare, deasemenea a devizilor institutiilor finantate din
buget, efectueaza controlul privind sporirea calitatii si eficacitatii a actiunii de control si revizie a institutiilor
financiare.
Min Fin are dereptul de a inainta conducatorilor de ministere, departamente si altor organe de stat, de
intreprinderi, organizatii si institutii indicatii obligatorii pt inlaturarea lacunelor si abaterilor privind disciplina
financiara in contabilitate in darile de seama si sa ceara informatii privind executarea acestor indicatii.
Min Fin a RM efectueaza controlul eco-fin prin intermediul organelor respective subordonate lui sau a
subdiviziunilor care intra in componenta sa cum ar fi: serviciul fiscal de stat, Garda Financiara pin ain 2002,
Inspectia Financiara, Departamentul Vamal.
6. Controlul bancar
se exercita de BNM si de bancile comerciale. BNM in limitele competentei sale stabilite de legislatia RM
emite acte normative obligatorii pt toate bancile si institutiile bancare. Sarcinele principale ale BNM sunt:
1. Controlul asupra lichiditatii adica capacitatea de a se transforma in bani si credit ;
2. Stabileste reguli unice privind bilantul bancilor comerciale, tinerea evidentei si efectuarea controlului in
acest domeniu;
3. Exercita controlul in procesul efectuarii operatiilor bancare privind justetea doc prezentate si altele.
4. Respectarea de catre intreprinderi a regulilor de decontare sub diferite forme;
5. Controleaza starea creantelor, creditelor, lichidarea creantelor cu debitorii si creditorii rpecum si luarea
masurilor respective fata de lucratorii intreprinderii.
Analizind darile de seama a agentilor economici, organele bancare exercita controlul privind lichidarea
creantelro cu debitorii si creditorii in termenii stabiliti precum si luarea de masuri respective fata de lucratorii
agentilor economici de stat vinovati de nelichidarea la timp a creantelor.
7. Inspectiile specializate de control
Un loc important in sistemul controlului de stat il ocupa Ispectiile sppeciale de control de stat care au menirea
de a activa ca organe intermediare intr-o arie speciala. Din inspectiile speciale de control fac parte:
1. Inspectia de stat pt controlul calitatii produselor;
2. Inspectoratul comercial de Stat;
3. Inspectiile pt protectia muncii;

4. Inspectoratul pt contructie;
5. Inspectoratul sanitar de stat;
6. Inspectia geologica si minera.
Inspectiile de stat au dreptul de a cere datele necesare, documente, dari de seama statistice pt efectuarea anlizei
a activitatii agentilor economici si intreprinderilor industriale in domeniul repsectiv. Cea mai raspindita forma
de control utilizata de inspectiile de stat este controlul la fata locului care permite de a studia in complexitatea
ei, de a reactiona operativ la abeteriel cosntatate si de a lua la timp masurile necesare.
Scopul principal al inspectiilor de stat consta in acordarea aportului calificativ, organizatoric si tehnic la
obiectele controlului, de a inlatura si a exclude in viitor abaterile care au fost constatate. Inspectiile de stat au
dreptul de a da indicatii obligatorii la ivela ain temrenii stabiliti de ele.
Un rol important in activitatea Inspectiilro de Stat il ocupa dreptul de a elibera agentilor permise prealabile
respective pt a efectua unele operatiuni cu sunt: permise ale inspectilor de stat tehnice, sanitare, antiincendiare,
pt punerea in functiuni a mijloacelor fixe, permis privind controlul produselor agricole. Eliberarea permiselor
prealabile elaborate de Inspectii de Stat este o forma de control anterior. Inspectiile si inspectoratele efectueaza
controlul sistematic si competent asupra diferitor laturi a activitatii intreprinderilor si organizatiilor.
Cele mai raspindite sanctiuni care se utilizeaza in practica Inspectiile de Stat fata de agentii economici ce
incalca actele normative si regulamentele in vigoare sunt prevenirile in scris si amenzile. Unele incalcari comise
de agentii economici a regulamentelor pune in drept Inspectiile de Stat respective de a lua decizii privind
inchiderea temporara a unor sectii, intreprinderi, intreruperea activitatii serviciilor etc.
8. Controlul Propriu
la intreprinderile mixte si pe actiuni, la bancile comerciale, burse si organizatii cooperatiste, obstesti odata cu
alegerea organului de conducere se aleg si organele de revizie. Organele de reviziee proprii efectueaza controlul
disponibilitatilor valorilor materiale si banesti, inregistrarile veniturilor si respectarea normelor de cheltuieli.
Comisiile de revizie se aleg la Adunarile Generale, conferinte, congrese din membrii intreprinderilor mixte,
societatilor pe actiuni etc, pt perioade de 2-5 ani si cuprinde un numar variabil si obligatoriu impar de membri.
Comisia de cenzori controleaza activitatea economica si financiara a organelor de conducere, inregistrarea
veniturilor realizate, respectarea normelor de efectuare a chelltuielilor si respectarea modului de pastrare si
gestionare a bunurilor intreprinderii, organizatiilor cooperatiste si obstesti.
Comisia de revizie isi alege un presedinte care participa la sedintele consiliului de conducere, este obligat sa
prezinte Adunarii Generale a Congresului rapoarte privind activitatea organizatii bancii si constatarii efectuate,
dar daca se descopera infractiuni este obligat sa ceara convocarea Adunarii Generale pt discutarea faptelor
scoase la iveala si stabilirea masurilor respective de remediere. (legea cu privire la SA, Modul de alegere a
comisiei de cenzori sau revizie.)
9. Controlul Independent
este exercitat de organizatii sau persoane experti care au fost atestati de Camere de Auditing din RM in urma
sustinerii examenelor si eliberarii certificatului de calificare.(Legea cu privire la activitatea de audit). In
procesul efectuarii controlului, auditorii sunt obligati sa analizeze starea si autenticitatea evidentei contabile, sa
stabileasca corespunderea operatiilor eco- fin cu legislatia in vigoare. Expertii sunt obligati sa prezinte opinii cu
privire la autenticitatea documentelor conttabile si a raportului financiar. Expertii folosesc diferite metode,
procedee si forme de control.
Organele financiare si alte organe de conducere au dreptul sa antreneze expertii la revizii si verificari; in urma
controlului ei intocmesc un aviz cu privire la legalitatea evidentei contabile, autenticitatea operatiunilor
controlate si alte obiective prevazute in contract. In baza acestor avize se intocmesc procese verbale in care se
arata starea evidentei contabile, autenticitatea problemelor controlat, aprobarea sau repsingerea darilor de seama
privind activitatea anuala. Daca se respinge darea de seama anuala intreprinderea timp de o luna repara
neajunsurile si prezinta rapoartele financiare spre confirmare.
Expertii sunt obligati sa ellaboreze recomandari privind imbunatatirea activitatii intreprinderilor si compensarea
pagubelor.
10. Controlul obstesc al sindicatelro
activitateeea de control a organizatiilor sindicale este indreptata in citev adirectii:
1 Respectarea de catre agentii economici a normelor cu privire la tehnica securitatii si protectiei muncii.
2 Verificarea modului de functionare a cantinelor si tranportarea lucratorilor la locul de munca;
3 Constituirea si repaartizarea de locuinte lucratorilor;

4 Incheierea si respectarea contractului colectiv;

5 Incheierea si respectarea contractelro de munca individuale de catre conducerea intreprinderii;
6 Controlul modului de folosire a unor mijloace din fondul asigurarilor sociale;
De asemenea organele sindicale iau parte la elaborarea normelor de salarizarea muncitorilor si functionarilor, de
respectarea lor. Hotarasc intrebaari si participa in legatura cu folosirea de catre muncitori a asistentei medicale a
dreptului la odihna la folosirea sanatoriilor si a altor locale sociale a intreprinderilor.
11. Controlul cetatenesc
conform Cosntitutiei RM fiecare cetatean este dator sa contribuie la conducerea societatii, la prosperarea
economiei republicii. Cetatenii nu pot fi pasivi fata de inclacarea legislatiei de sustragerea de unele persoane a
avutului statului la locul de munca cit si in alte imprejurari. Cetatenii au dreptul sa prezinte oral sau in scris
organelor respective despre incalcari, fraude, trisari, furturi.
Persoanele cu fucntie de raspundere a organelor administrative si de conducere sint obligate sa reactioneze la
toate obligatiile cetatenilor iar in cazurile prevazute in lege sa raspunda in scris cetatenilor depsre masurile care
sau luat pt inlaturarea lacunelor, neregulilor, nelijiuirilor.

Tema 3 : revizia operatiunilor banesti de decontare si de credit. (Regulamentul cu privire la operatiunile

banesti pe teritoriul RM/)
1 Verificarea (inventarierea numerarului din casa)
2 Verificarea disciplinei de casa
3 Verificarea decontarilor titularilor de avans
4 Verificarea operatiunilor de decontari prin conturile la banci
5 Verificarea decontarilor cu debitorii si creditorii
6 Verificarea decontarilor cu bugetul
7 Verificarea operatiunilor de credit (de imprumut)
Inainte de incepere operatiie de verificare este necesar sa se stabileasca numarul casierilor si persoanelor care
ua primit avansuri pt plati de la casieria centrala. Inventarierea casieriilor se efectueaza in acelasi timp. Daca nu
se poate realiza acest lucru casele se sigileaza dupa ce preveniv numeraru, scriptele si toate documentele se
introduce in casa. Dupa sigilare cheile ramin in posesia casierului iar sigiliu se pastreaza de revizor si se
purcede la operatia de verificare luinduse pe rind fiecare casierie in parte.
La cererea revizorului casierul este obligat sa inscrie in registru de casa toate documentele privind operatiile de
incasari si plati, sa stabileasca soldul casei si sa intocmeasca o declaratie asupra numerarului si a valorilor ce
apartin altor intreprinderi, orrganizatii existente in casa. Se are in vedere ca conform regulamentului
Operatiunilor de Casa pastrarea in casa a numerarului si a altor valori ce nu apartin intreprinerii respective este
interzisa.
Dupa acesta se procedeaza la numerarea banilor. Banii se numara de 2 ori. Prima numarare o face casierul iar a
doua organul de control. In caz de necoincidenta se purcede la a 3 numarare pe care o efectueaza contabilul sef
si care asista la intreaga operatie. Dolsul faptic de numerar obtinut prin numerare se confrunta cu cel scriptic
dupa evidentele de casa, stabilinduse eventualele nepotriviri. Odata cu verificarea numerarului se verifica si
integritatea altor valori aflate in casa cum ar fi: carnetele de cecuri, delegatiile, timbrele etc si confruntarea lor
cu documentele in baza carora au fost date in pastrare casierului.
Revizorul trebuie sa verifice si soldul casei conform registrului de casa cu soldul contabil a aceiasi data, stabilit
in baza jurnalului ordin nr 1 (contul 241) privind creditul si debitul contului casa (241). Rezultatele verificarii
numerarului aflate in casa intreprinderii se inscriu intr-un act intermediar care trebuie sa cuprinda: soldul faptic,
soldul scriptic, rezultatele registrului de casa, plusurile si minusurile de casa precum si descrierea amanuntita a
celorlalte valori aflate in casa. Actul se intocmeste imediat dupa finisarea inventarierii se semenaza de revizor,

contabil- sef si casier. In continutul lui nu se permite stersaturi sau corectari. Pt lipsurile de numerar revizorul
cere explicatie in scris de la casier si se imputa. Plusurile de numerar se inregistreaza imediat la venit si timp de
3 zile se trensfera in buget.
=2=
Revizorul controleza ..... la intreprindere se respecta utilizarea numerarului conform destinatiei pt care sa ridicat
de la banca precum si masura in care soldul zilnic este respectat. In acest scop revizorul confrunta datele din
condica de inregistrare a documentelor privind intrarea si iesirea numerarului din casa; soldul casei din registrul
de casa cu soldul aprobat de banca, tinind seama de faptul ca pot fi pastrate in casa peste limita soldului de casa
numai sumele necesare pt plata salariilor , pensiilor, burselor, indemnizatiilor etc.
Operatiile de casa se supun unei verificari totale si fiecare document in parte este cercetat atit din punct de
vedere aritmetic a exactitatii calculelor cit si sub aspectul autenticitatii si valabilitatii semnaturilor prin care se
dispune operatia respectiva.
Legea cu privire la act de intrepr 2012
Regulament Operatiunile banesti a RM
Regulamnet cu privire la detasarea lucratorilor intreprinderii

Tema: Control fiscal si evaziune fiscala

1 Concept de control fiscal contribuabil si inspector fiscal;
2 Procedee tehnici si instrumente de control fiscal; (codul fiscal)
3 Modalitati de efectuare si finalizare a controlului fiscal;
4 Conceptul de evaziune fiscala, clasificare si particularitati ep categorii de obligatii fiscale; (3
tipuri)
5 Contraventii sau infractiuni privind faptele de evaziune fiscala.