Iluzia Iubirii PDF

CYNTHIA FREEMAN
Iluzia iubirii
ALCRIS
Capitolul 1
Ora[ul San Francisco era \n febra ultimilor preg`tiri dinaintea
Cr`ciunului. Cump`r`torii luau cu asalt magazinele. De la Macys [i
I. Magnins ie[eau cu bra]ele \nc`rcate de cadouri pe care, cu siguran]`, le vor primi \napoi \n cursul anului urm`tor dar, deocamdat`, nimeni nu se gndea la ce va fi dup` vacan]a de s`rb`tori. La
col]ul dintre Stockton [i Geary, Mo[ Cr`ciun \[i suna clopo]elul de
fiecare dat` cnd b`nu]ii c`deau \n g`letu[`, [i \n aer plutea aroma
castanelor pr`jite la taraba de pe trotuar. |n ciuda zloatei, copiii se
adunaser` \n Union Square s` cnte colinde, iar oamenii se comportau extrem de politicos unii cu ceilal]i cnd se \nghesuiau s` se
urce \n autobuz; peste o s`pt`mn` se vor purta cu totul diferit, dar
\n ziua aceea, amintindu-[i c` sunt \n preajma sfintelor s`rb`tori, se
\ntreceau \n a-[i cere scuze.
La [ase [i jum`tate dup`-amiaz`, cl`dirile cu birouri din zona
bancar` r`m`seser` pustii. Luminile din Hill Towers Building
fuseser` stinse [i femeile de serviciu care terminaser` cur`]enia plecaser` acas` s` se cinsteasc` cu cte o can` de rom fierbinte.
Singur \n biroul elegant de la etajul patruzeci [i unu, Martin
Roth privea pe fereastr`, cu un aer preocupat, indiferent la atmosfera s`rb`toreasc`. St`tea pe scaunul rotativ, uitndu-se cum
\ntunericul coboar` peste ora[. Brusc, ca sclipirea unui fulger, prin
fa]a ochilor i se derul` \ntreaga via]`. Oft` adnc [i-[i mut` privirea
asupra grandioasei construc]ii ce-[i \ntindea aripile, ca un vultur
din o]el, f`cnd leg`tura \ntre Oakland [i San Francisco. De[i \l mai
CYNTHIA FREEMAN
v`zuse de mii de ori, \n seara aceea imaginea plin` de m`re]ie a

podului \i d`dea sentimentul propriei nimicnicii, ceea ce, de obicei, nu se \ntmpla.
Orict de puternici ne \nchipuim c` suntem, \n fa]a destinului
to]i suntem egali, medit` el. Chiar \n diminea]a aceea aruncase o
privire retrospectiv` asupra vie]ii sale [i nu putuse spune c` era
foarte mul]umit. {i chiar dac` pentru el zilele se scurgeu \ntr-o continu` monotonie, asta nu \nsemna c` erau lipsite de anumite
satisfac]ii. Apoi, \ntr-o clip`, totul se schimbase.
Fusese de-ajuns ca \ntmplarea s` i-o scoat` \n cale pe Jenny
McCoy, ca toat` nostalgia dup` anii tinere]ii [i pasiunea s` i se
trezeasc` la via]`. Realizase ct de mult \i lipsise [i c` niciodat` nu
\ncetase s-o iubeasc`. Pn` atunci crezuse c` \n cei dou`zeci [i cinci
de ani care trecuser` reu[ise s-o uite. Numai Dumnezeu [tia ct
\ncercase, iar \n ultimii ani aproape se convinsese c` nu fusese
dect un vis. Aproape... pn` \n ziua aceea.
Se ridic` de la birou [i \ncepu s` se plimbe prin birou, apoi
ap`s` un buton a[teptnd ca u[ile cu oglinzi ale barului s` alunece
\n l`turi, timp \n care \[i privi \n ele chipul palid [i \n`sprit. La
cinizeci [i trei de ani se considera \nc` tn`r. Era suplu [i pn`
atunci considerase c` p`rul grizonat \i d`dea un aer distins. Acum,
\ns`, pentru prima oar`, se vedea ca pe un b`rbat \ntre dou`
vrste... un b`rbat trecut bine de jum`tatea vie]ii.
Imediat ce se desp`r]ise de Jenny, preluase de la tat`l sù firma
de brokeraj, se c`s`torise cu femeia potrivit`, o prieten` din
copil`rie, [i se str`duise s`-[i educe copiii \n spiritul adev`ratelor
valori. Dar, dup` ce o re\ntlnise pe Jenny, nimic din toate acestea
nu i se mai p`rea important.
Lumina fluorescent` \i \n`sprea tr`s`turile, \ncerc`nindu-i ochii.
Ce o fi zis Jenny cnd \l v`zuse? Peste ea anii trecuser` cu blnde]e.
|nc` avea o siluet` zvelt` [i ochi incredibili de frumo[i. La patruzeci
[i opt de ani era mai seduc`toare dect atunci cnd o cunoscuse.
|[i puse dou` cuburi de ghea]` \n pahar, \l umplu pe jum`tate
cu whisky [i adùg` ap` mineral`, apoi lu` o \nghi]itur` [i se a[ez`
din nou la birou. Cum zburaser` anii? Mai important` era, \ns`,
\ntrebarea: ce f`cuse el \n to]i acei ani?
Am capitulat, \[i r`spunse cu voce tare. Acceptnd tocmai privilegiul
pe care majoritatea oamenilor a[teapt` o via]` \ntreag` s`-l dobndeasc`.
ILUZIA IUBIRII
Se n`scuse la San Francisco \ntr-una din cele mai bogate familii

de evrei, iar so]ia sa, Sylvia, provenea din acela[i mediu social. |n
privin]a c`sniciei nu avea de ce se plnge. Existaser` compromisuri
? Fire[te. Dar Sylvia fusese o so]ie bun`, iar el era mai mult dect
con[tient de calit`]ile ei. |n ziua aceea, \n]elesese c` to]i acei ani nu
f`cuse dect s` se am`geasc`. Jenny fusese mereu \n gndurile lui.
Chiar \n diminea]a aceea, \n drum spre serviciu, se gndise la
ea, la leg`tura lor din urm` cu dou`zeci [i cinci de ani, iar amintirea
ei i se furi[ase \n minte, obsedndu-l, a[teptnd parc` momentul
s`-i r`v`[easc` din nou existen]a.
Joia era ziua pe care Sylvia o petrecea \n ora[ [i pleca la timp de
la locuin]a lor din Woodside ca s` nu \ntrzie la \ntlnirea cu Martin
pentru prnzul de la St. Francis. Dup` aceea \[i petrecea restul zilei
la cump`r`turi, dar adesea r`mnea \n apartamentul hotelului, cina
cu prietenele sau mergea la teatru sau la oper`.
Ca de obicei, se \ntlniser` exact la dou`sprezece pentru un prnz
u[or; la ora acea nici unul nu putea mnca mult. La unu [i jum`tate
coborser` treptele hotelului, traversaser` Powell Street [i trecuser`
pe lng` Mion Square, unde copiii cntau colinde. Se opriser` \n fa]`
la I. Magnims [i \nainte s` intre \n magazin, Sylvia \l s`rutase u[or pe
buze, apoi \i spusese \n timp ce se \ndrepta spre intrare:
Martin, disear` poart`-te dr`gu] cu familia Grand.
|ntotdeauna m` port dr`gu] cu ei.
Nu-i adev`rat. {tiu c` Craig ]i se pare plictisitor, dar f`-o de
dragul meu. Am nevoie de Laura la Balul Prim`verii, care se apropie.
A[a c` port`-te cum trebuie... [i nu discuta politic`, te rog din suflet.
O s` m` str`duiesc.
|]i mul]umesc. Cnd vrei, po]i fi de-a dreptul fermec`tor.
Acum, c` o [tiu, m-am lini[tit. Ne vedem \n apartament.
Cnd o z`rise pe Jenny trecnd pe lng` Gumps el tocmai
a[tepta la stop. O clip` avusese impresia c` viseaz`. Pulsul i se accelerase [i r`m`sese \ncremenit, apoi, \ndat` ce avusese drum liber,
traversase strada \n fug`, strignd-o.
Ea se \ntorsese \ncet, parc` nesigur` c`, \ntr-adev`r, pe ea o
strig` cineva. Apoi se treziser` fa]` \n fa]`, \n mijlocul aglomera]iei.
|n cele din urm` Jenny \[i rec`p`tase vocea.
Nu-mi vine s` cred.
|ntr-o secund` te-a[ fi pierdut.
CYNTHIA FREEMAN
Cum ]i-ai dat seama c` sunt eu, din moment ce eram cu

spatele la tine?
Te-am recunoscut dup` mers.
Dup` atta vreme?
Da, dup` atta vreme. Nu te-ai schimbat deloc.
Ea rsese.
Cum s` nu m` schimb... to]i ne schimb`m. Tu ar`]i minunat,
Martin.
Serios? Mul]umesc... |n ceea ce te prive[te, anii parc` au stat
\n loc.
Nu prea. E[ti fericit, Martin?
Da, cred c` da. Tu?
|ncerc s` m` descurc.
Ce faci \n ora[?
Jenny ezitase o clip`.
Sunt \n drum spre Orient. Firma la care lucrez are contracte
cu japonezii.
Unde locuie[ti?
La Fairmont.
{i ct mai stai?
Doar pn` mine. Avionul pleac` la 7 seara.
Poa... poate bem ceva \mpreun` dup`-amiaz`.
E[ti sigur c` e o idee bun`?
Nu sunt sigur dac` e bun` sau rea. Pur [i simplu, vreau s` te v`d.
Pare destul de inofensiv.
De cine \ntreb?
De McCoy, Jennifer McCoy. E numele pe care-l purtam [i cnd
ne-am cunoscut. Oh, Martin, e un lucru extraordinar c` ne-am \ntlnit pe nea[teptate.
Ar fi vrut s-o ia \n bra]e, s-o strng` la pieptul lui [i de data aceasta s` n-o mai lase s` plece, dar nu f`cuse dect s`-i spun`:
Am s` te sun.
Apoi ea intrase la Shreves. Martin nu-[i aducea aminte cum se
\ntorsese la birou. Se trezise \n fa]a u[ilor masive din stejar, uitndu-se la numele Roth, Stern & Hines. |[i aminti ct de surprins [i
nesigur pe sine se sim]ise \n ziua \n care tat`l sù adùgase cel de-al
doilea Roth, al`turi de nume cu prestigiu \n cadrul celebrei firme
de brokeraj fondate cu 90 de ani \n urm` de str`bunicul sù.
ILUZIA IUBIRII
10
Dac` n-ar fi primit ca mo[tenire firma Roth, sau dac` Jenny

McCoy n-ar fi fost catolic` irlandez`, via]a lor ar fi putut fi cu totul
alta, dar rela]ia cu ea amenin]ase hot`rrea lui de a continua tradi]ia
familiei. O voce lùntric` \i spunea: Iart`-m`, tat`. {tiu c` te-am
dezam`git \n multe privin]e, dar cnd a fost vorba despre Jenny am
f`cut a[a cum ai dorit. Am renun]at o dat` la ea dar nu o mai pot
face a doua oar`. Te rog s` m` ier]i, dar simt c` acum am dreptul
s` nu-mi mai refuz ceea ce mi-am dorit att de mult \n via]`. Nu
vreau s` r`nesc pe nimeni dar ceva \n mine nu mai poate renun]a.
Brusc alung` fantoma trecutului [i intrnd \n cl`dire se \ndrept` spre
biroul lui. Din pragul unui alt birou \l auzi pe Charles Hines strigndu-i:
Vino \ncoace, Martin. Oh, Doamne, bine c` te-ai \ntors.
Spune-mi ce s` fac cu comanda de la Normal Bells. {i flutur` \n aer
o not` scris` pe o bucat` de hrtie galben`. Trebuie neap`rat ca
luni diminea]` s` p`trundem pe pia]`.
Martin \[i d`du seama c` nu se poate concentra pentru a-i da un
r`spuns logic; era prea tulburat.
Bine, d`-mi-o s` v`d despre ce e vorba.
{i f`r` s` se uite la foaia de hrtie ie[i din birou [i se \ndrept`
spre al sù unde Nancy, secretarea, \l a[tepta. Nancy ocupa o
pozi]ie important` \n cadrul firmei, \ntruct lucra acolo cu mult
\nainte de venirea lui Martin [i-i cuno[tea st`rile suflete[ti chiar mai
bine dect Sylvia, a[a c`, \n momentul \n care \i v`zu fa]a, \l \ntreb`:
Te sim]i bine, Martin?
Dar el numai mormì c` vrea s` nu fie deranjat [i \nchise u[a \n
urma lui. |ncerc` s` citeasc` mapa dar gndul la Jenny \l obseda. Dac` ar
fi traversat Stockton Street un minut mai devreme sau mai trziu n-ar fi
v`zut-o. Dar soarta parc` ar fi vrut s` le dea o a doua [ans`.
R`mase cufundat \n amintiri f`r` s`-[i dea seama cum trece timpul [i fu surprins cnd Nancy b`tu la u[` [i, \n`l]ndu-[i capul s-o
priveasc`, v`zu c` ceasul de birou ar`ta ora 6.
Mai ai nevoie de mine \nainte s` plec?
Era ajunul Cr`ciunului [i dorea s` ajung` acas` de[i nu d`dea
impresia c` se gr`be[te s` plece.
De ce-ai r`mas pn` la ora asta? o \ntreb` el.
Fiindc` sunt o veteran`, spuse ea zmbind, dar [i fiindc` a trebuit
s` rezolv cteva probleme m`runte de ultim` or`. Cr`ciun fericit.
Martin se ridic` s-o \mbr`]i[eze.
11
CYNTHIA FREEMAN
{i ]ie la fel, Nancy.

Dup` ce \nchise u[a \n urma ei, Martin realiz` c` ar trebui s`
plece [i el, totu[i r`mase s`-[i termine bùtura. Afar` se l`sase
\ntunericul [i se gndi c` o s` \ntrzie. Cu un sentiment de
vinov`]ie se ridic` de la birou, \[i \nh`]` haina de ploaie [i se gr`bi
s` ias` din cl`dire.
La [apte [i jum`tate ajunse \n apartament [i se duse direct \n
dormitor unde Sylvia tocmai se farda.
Oh, Doamne, Martin, ai \ntrziat.
{tiu... iart`-m`.
Puteai s` dai m`car un telefon.
Ai absolut` dreptate. |mi pare rù.
Acum nu sta degeaba. Ai exact dou`zeci de minute s` te
b`rbiere[ti [i s` te \mbraci. }i-am pus hainele pe pat.
Privindu-l pe Martin stnd pe marginea patului, \i disp`ru
sup`rarea. Ar`ta foarte obosit.
Vrei s` bei ceva \n timp ce te \mbraci? \l \ntreb` pe un ton \mp`ciuitor.
Da, mul]umesc. Avea nevoie de un moment de r`gaz ca s`-[i
adune gndurile, s`-[i reaminteasc` faptul c` aceea era Sylvia,
femeia pe care o iubea [i c` Jenny nu era dect un vis, ceva de
domeniul trecutului. |[i terminase toaleta \n baie [i era aproape
\mbr`cat cnd Sylvia \i aduse paharul cu scotch. |ntinzndu-i-l \l
s`rut` pe obraz.
Uneori vorbesc ca o so]ie pis`loag`.
Nu, nu e[ti pis`loag`. Eu sunt de vin` c` am \ntrziat. |nc` o
dat`, scuz`-m`.
Ba tu s` m` scuzi c` am fost urcioas`. Ei, gata, termin`-]i
bùtura [i eu am s` telefonez dup` ma[in`.
Dar Martin n-o mai asculta. Nu-i pl`cea s` mearg` la cocteiluri [i
era convins c` \n seara aceea despre o asemenea petrecere era
vorba. Nu g`sise nici o scuz` ca s` nu se duc`, mai ales c` Sylvia se
ar`tase extrem de entuziasmat`.
Cnd ajunser` \n Nob Hill petrecerea era \n toi. Ca s` ajung` la
etaj trebuir` s` se strecoare printre oaspe]ii care st`teau pe sc`ri.
Salonul fusese transformat \ntr-o feerie de iarn`. Pomii \n ghivece
\nalte, adu[i de la flor`ria Baldocchi, fuseser` \mpodobi]i cu
becule]e de Cr`ciun [i \n camer` mirosea a brad [i a parfum scump,
dar lui Martin aerul i se p`ru irespirabil.
ILUZIA IUBIRII
12
Scumpa mea, o \ntmpin` Laura, \mbr`]i[nd-o pe Sylvia. M` bucur

mult c` a]i venit. Chiar \ncepusem s`-mi fac gnduri... a]i \ntrziat.
Sylvia \ncepu s` rd`.
Cum s` te fi lipsit de noi dintr-o asemenea galaxie?
Mi-a[ fi dat seama imediat. Martin, cum te sim]i?
Bine. Ar`]i minunat, zise el, \ncercnd s` par` vesel.
Dr`gu] din partea ta c` ai observat. Acum, duce]i-v` s` v` distra]i!
Sylvia se puse \n mi[care, iar Martin \ncepu s` se plimbe prin
camer` surprinznd f`r` s` vrea frnturi de conversa]ii: Arat`
\ngrozitor. Cum \ndr`zne[te s` poarte o rochie att de strmt`?...
Martin trecu mai departe. {tiai c` au o leg`tur`... Lu` un pahar de
scotch cu sifon de pe tav` purtat` de un chelner, \ndreptndu-se
spre un col] al camerei mai lini[tit [i tres`ri cnd Sylvia r`s`ri lng`
el [i-i spuse:
Dau un b`nu] pentru gndurile tale, Martin.
Ai s` ie[i \n pierdere fiindc` n-au nici o valoare.
Atunci de ce stai retras?
|ncerc s` evit aglomera]ia.
Uitndu-se la so]ul sù, Sylvia se sim]i vinovat`. {tia c` lui nu-i
pl`ceau petrecerile cu lume mult`, dar toate prietenele ei organizau [i se duceau la ele. Ea [i Martin erau ca un cuplu \n care unuia
\i pl`cea marea, iar celuilalt muntele. Dar n-avea rost s` se gndeasc` la asta acum.
Poate c` pu]in` mncare \]i va alina suferin]a.
Martin fu cuprins de un sentiment de vinov`]ie de parc` deja ar
fi sunat-o pe Jenny. De unde [tia Sylvia c` ceva \l f`cea s` sufere?
Lundu-l de mn`, Sylvia \l conduse la masa unde era aranjat
bufetul suedez.
Totul ar`ta impresionant: un somon \ntreg, glazurat cu
maionez` [i trufe; pateu \n aspic; caviar [i castrave]i \n aspic, homar
\n sos de coniac cu migdale pr`jite. La cel`lalt cap`t al mesei se afla
un jambon bine pr`jit [i o tav` cu friptur` cald` de vac`.
Nu e grozav? zise Sylvia.
Martin se uit` la masa \nc`rcat` cu bun`t`]i. |ntr-adev`r, nu-i
venea s` cread`, dar el p`rea c`-[i pierduse apetitul.
Sylvia \i \ntinse o farfurie [i-[i lu` [i ea una.
E pur [i simplu delicios, spuse dup` ce gust` din homar. Martin
nu zise nimic [i ea \l privi cum se uit` absent la farfuria cu mncare.
13
CYNTHIA FREEMAN
Nu m`nnci, dragule?
{i dintr-o dat` o cuprinse \ngrijorarea. Lui Martin \i pl`cea mncarea bun` [i chiar dac` avea grij` de greutatea sa, niciodat` nu
s`rise mesele. Sim]indu-i \ngrijorarea, Martin p`ru c`-[i revine [i
lu` cteva \nghi]ituri, apoi \ncepu s` circule printre invita]i, salutndu-[i prietenii. Chiar se apropie de Laura [i de Craig [i le zmbi \n
timp ce Sylvia f`cea planuri pentru Balul Prim`verii.
Trecuse de unsprezece cnd plecar` [i cnd Martin stinse lumina \n dormitor era aproape miezul nop]ii, dar nici m`car pe
\ntuneric nu reu[i s` alunge temerile so]iei sale.
Sylvia [tia c` lui Martin nu-i place s` i se dea o aten]ie exagerat`,
dar de cnd venise acas` de la birou se comportase ciudat. Brusc i
se acceler` pulsul. Cu cteva zile \n urm`, Martin fusese la medic
pentru controlul anual [i poate... poate. Doamne fere[te, asta nu
\nseamn` c` \i cobe[te, dar trei dintre bunii lor prieteni muriser` \n
ultimul an de infarct. Singurul mijloc prin care putea afla ce-l
fr`mnt` era s`-l \ntrebe.
Te sim]i bine, iubitule?
Da, sigur. De ce m`-ntrebi?
Nu [tiu, Martin... ezit` s` continue. Cteva momente
r`m`seser` t`cu]i. |n cele din urm` tot ea rupse t`cerea. |n seara
asta ai fost \ngrozitor de t`cut. Te nelini[te[te ceva?
Martin sim]i cum \i zvcne[te inima. De parc` Sylvia ar fi intuit
ceva. Da, era nelini[tit fiindc` nu voia s-o r`neasc`.
Nu vrei s`-mi poveste[ti, iubitule? insist` ea. Simt c` treci
printr-o criz`.
Nu, nicidecum, r`spunse el repede.
E[ti sigur?
Da... sigur.
Chiar sigur? Iubitule, [tii c` sunt \ngrozit` dac` ]i se \ntmpl` ceva.
{tiu, Sylvia, zise el surprins de remu[c`ri.
{i din nou ea se gndi c` Martin ar putea fi bolnav.
Somn u[or, Martin, \i ur` ea oftnd. Te iubesc.
Privind \n \ntuneric, cu minile sub cap, Martin se gndea:
Fir-ar s` fie... de ce a trebuit s` se-ntmple tocmai acum, ca s`
ne strice lini[tea?
{i eu te iubesc, Sylvia. {i a[a era, dar nu att de mult pe ct
[i-ar fi dorit.
Capitolul 2
|n noaptea aceea, cu gndul la Jenny, nu reu[i s` adoarm`
deloc. Rela]ia lor fusese sortit` e[ecului chiar de la \nceput. Ea era
o romano-catolic` evlavioas`, iar el evreu, [i imediat dup` cel de-al
doilea r`zboi mondial o asemenea piedic` nu era u[or de dep`[it.
El nu fusese capabil s` renun]e la religia sa nici pentru c` leg`turile
de familie erau mult prea puternice, iar Hitler f`cuse din iudaism
mai mult dect o religie. Conform principiilor naziste nici un evreu
nu se putea lep`da de trecutul sù.
Str`bunicul lui Martin fusese unul dintre numero[ii evrei alunga]i din Fran]a, la \nceputul secolului XIX, de valul de antisemitism.
Elibera]i din ghetouri de Napoleon dup` Revolu]ia Francez`, evreii
au descoperit curnd c` \n timpul celui de-al doilea imperiu ei nu
c[tigaser` dect un ghetou ne\ngr`dit; erau o diaspor` lipsit` de
demnitate. Speraser` c` revolu]ia le va asigura statutul de cet`]eni
francezi, dar acum erau alunga]i din propria ]ar`, nu erau admi[i \n
universit`]i [i erau supu[i unor reguli mai rigide dect \nainte.
Astfel c` evreii din Fran]a se al`turaser` [uvoiului de oameni
pornit din Rusia, Polonia, Germania [i Ungaria. Ephraim
Rothenberger fusese unul dintre ei.
America era speran]a, visul, salvarea lor. America era cuvntul sinonim libert`]ii. Dar pre]ul pe care-l pl`tise Ephraim pentru a-[i \mplini
scopul fuseser` anii de suferin]` [i singur`tate. Fiind el ales s` plece, la
15
CYNTHIA FREEMAN
dou`zeci de ani \[i luase r`mas-bun de la to]i cei dragi, \nso]ind

cohortele de emigran]i ce-[i croiau drum spre P`mntul F`g`duin]ei.
Povestea c`l`toriei lui Ephraim spre America nu a fost consemnat` \n vreo cronic` a vremii, dar dac` ar fi [tiut c` destinul sù era
acela de a \ntemeia o dinastie, cu siguran]` ar fi ]inut un jurnal.
Dar, cum s-a [i \ntmplat, de fapt, a \ncercat s` uite toate suferin]ele
\ngrozitoare prin care trecuse, l`snd imagina]ia urma[ilor s`
pl`smuiasc` povestea acestei c`l`torii. Totu[i nici cea mai bogat`
imagina]ie n-ar fi putut evoca adev`ratele ei orori.
Cnd Ephraim p`r`sise Parisul nu avea dect hainele de pe el [i
un sac cu cteva unelte, pine, cartofi, pu]in` brnz` [i o bucat` de
salam. L`snd \n urm` Parisul, pornise pe drumurile de ]ar` \ndreptndu-se spre Marsilia. Distan]a i se p`rea att de mare \nct nu mai
]inea socoteala ct mersese, \ncercnd doar s` supravie]uiasc`. Se
odihnea numai atunci cnd era prea obosit s`-[i continue drumul
[i dormea cteva ore pe noapte \n vreo c`pi]` de fn, livad` sau
scorbur`, unde se-ntmpla s` poposeasc`, [i se hr`nea cu ou` pe
care le fura [i le bea \ntregi. La \nceput le vomita dar, cu timpul,
s-a obi[nuit s` le \nghit` for]ndu-[i stomacul s` le accepte. Cnd
ajungea la un izvor se apleca [i bea ap` rece din cù[ul palmelor
pn`-[i umfla stomacul. O dat` chiar avu norocul s` prind` cu
cu]itul un p`str`v, pe care-l mnc` crud.
Dar puterea i-o d`dea credin]a c` Dumnezeu veghea asupra lui
fiindc` destinul familiei sale tot El i-l \ncredin]ase.
Dup` dou` luni ajunsese la Marsilia. T`lpile pantofilor i se
rupseser` de mult [i-[i \nf`[urase picioarele sngernde \n crpe
murdare. C[tigase [i economisise c]iva franci muncind pe la fermele din drum [i cu ace[tia \[i cump`rase o pereche de pantofi nu
tocmai noi [i-[i pl`tise un loc unde s` doarm` peste noapte. Luxul
de a dormi pe o saltea de paie, chiar \n compania altor zece
drume]i, era o bucurie pe care aproape c` o uitase. |n seara aceea
\[i sp`lase hainele [i le \ntinsese pe podea, lng` saltea, ca s` se
usuce, apoi se desf`tase f`cnd prima baie, dup` nici el nu mai [tia
ct timp.
Diminea]a se dusese la biroul naval, a[teptndu-[i rndul s` fie
aranjat pe una din cor`biile ce plecau spre Lumea Nou` [i se neli-
ILUZIA IUBIRII
16
ni[tise v`znd num`rul mare de b`rba]i care st`teau deja la coad`.

Dar Ephraim se convinsese din nou c` era binecuvntat de
Dumnezeu: fusese ultimul dintre angaja]i \n ziua aceea, iar
urm`toarea corabie avea s` plece abia peste trei s`pt`mni.
Dup` ce-[i cump`rase pantofii [i-[i pl`tise locul de dormit
r`m`sese f`r` nici un ban, dar ob]inuse un loc pe corabie [i posibilitatea de a munci \n timpul travers`rii.
Ce fusese mai rù trecuse [i aproape c` sim]ea gustul libert`]ii.
|n dup`-amiaza aceea nava La Libert ridicase ancora [i o pornise la
drum.
Jos, \n pntecele cor`biei, Ephraim arunca lope]i de c`rbuni \n
gura cuptorului, men]innd focul aprins, abia apucnd s`-[i [tearg`
cu mna neagr` de funingine fruntea transpirat` [i s`-[i trag`
r`suflarea, fiindc` pntecele monstrului cerea mereu de mncare.
Cnd i se termina schimbul, tremurnd de oboseal` se tra pn` la
hamacul sù [i, nemaiapucnd s` se spele sau s` m`nnce, c`dea
\ntr-un somn profund.
Cteva zile nici nu ie[ise pe punte. Dup` ce trecuser` de
Strmtoarea Gibraltar corabia fusese aruncat` \n mijlocul unei furtuni puternice iar cnd se mai domolise [i Ephraim urcase pe punte
s`-[i r`coreasc` pl`mnii, valurile Atlanticului \nc` r`sucea vechea
corabie ca pe o juc`rie. Lui Ephraim, care nu v`zuse pn` atunci
marea, \ntinderea oceanului, cu valurile uria[e izbindu-se de bordurile cor`biei, chiar [i \n zilele frumoase i se p`rea ostil`.
Pe pun]ile inferioare, \nconjurat` de mirosuri fetide, st`tea claie
peste gr`mad` gloata de emigran]i, unii gemnd de foame, ]inndu-se de bur]ile umflate, al]ii prea sl`bi]i ca s-o mai fac`, z`cnd
indiferen]i la mizeria din jurul lor.Unii nu-[i mai doreau dect s`
moar`, ceea ce deseori se [i \ntmpla.
Dar cum \n via]` toate au un \nceput [i un sfr[it, dup` aproape
[ase s`pt`mni La Libert aruncase ancora \n portul New York
unde, ca pentru a le prelungi suferin]a, ploua toren]ial [i vntul
b`tea \n rafale.
Murdari [i f`r` vlag`, femei, b`rba]i, copii, familii care pn`
atunci nu v`zuser` lumina zilei, \ncepuser` s` coboare de pe pun]i,
mul]i plngnd de bucurie, altora nevenindu-le s` cread` c`
17
CYNTHIA FREEMAN
supravi]uiser` c`l`toriei, cei prea sl`bi]i sau bolnavi ca s` se ]in`

singuri pe picioare ag`]ndu-se uni de al]ii s` nu cad`.
Ephraim r`m`sese s`-i priveasc` o clip` [i fusese cuprins de
mil`, apoi \[i aruncase sacul pe um`r [i coborse pasarela.
Se dusese la biroul naval [i a[teptase la rnd s`-[i ia banii,
urm`rindu-l cu un zmbet trist pe casierul care-i num`rase cte un
dolar pentru fiecare zi ct durase c`l`toria: patruzeci de dolari pentru toat` suferin]a pe care o \ndurase. Apoi tot el \[i spusese: Lui
Moise i-au trebuit patruzeci de ani s` ajung` pe P`mntul
F`g`duin]ei, iar mie doar patruzeci de zile. Nu c` m-a[ compara eu
cu Moise, Doamne fere[te!
Cu acest gnd optimist \[i luase banii [i-i b`gase \n buzunar,
apoi ie[ise din birou.
Era la New York. Chiar [i sub cerul \nnorat ora[ul p`rea c`
str`luce[te, locul unde toate speran]ele puteau fi \mplinite.
Ignornd ploaia, o pornise la drum, \ncercnd s` urmeze indica]iile
pe care i le d`duse unul din membrii echipajului ca s` ajung` \n
Lower East Side. O or` mai trziu g`sise pe Bowery un ad`post pentru dou`zeci [i cinci de cen]i pe noapte [i dup` ce-[i d`duse jos
hainele ude se cufundase \ntr-un somn adnc.
Diminea]a, cnd deschisese ochii [i v`zuse ziua mohort` de
iarn`, se sim]ise epuizat. Bine c` m`car patul nu se zgl]ia de
furtun`. Poate c` avea nevoie de odihn`... Apoi se uitase \n jur
la ceilal]i b`rba]i care se aflau \n camera rece [i s`r`c`cioas`.
Mul]i aici \[i petrec zilele, b`nuise el. Acest gnd deprimant \i
d`duse puterea s-o ia din loc, spre o nou` via]`. Se ridicase
\nfrigurat, \[i aruncase sacul pe um`r [i mai privise o dat` \n jur.
De[i s`rac, avea con[tiin]a propriei demnit`]i... doar nu b`tuse
atta cale ca s` se dea b`tut. Se \ntorsese [i alergase pe sc`ri
pn` \n strad`.
Nu [tia unde se afl` dar, la un moment dat, se oprise s` se
odihneasc`, uitndu-se la aburii care-i ie[eau din gur`, \n contact
cu aerul rece, geros. Atunci v`zuse [i firma: La Cohen - Restaurant
Ku[er.
Cnd intrase se auzise un clopo]el, la fel cnd \nchisese u[a.
|nùntru mesele erau goale, dar imediat, din spate ap`ruse o
ILUZIA IUBIRII
18
femeie. {tergndu-[i palmele de [or] \i spusese s` se a[eze la o

mas`. Cnd privirile li se \ntlniser`, Ephraim sim]ise un nod \n gt;
femeia sem`na cu mama lui.
Ce s`-]i aduc? \l \ntrebase ea \n idi[.
Ephraim \i \ntorsese zmbetul.
O cafea [i o chifl`, v` rog, \i spusese pu]in stnjenit de accentul sù.
Doar att? zisese ea uitndu-se la strìnul cel frumos. |n at]ia
ani ajutase sute de tineri ca acela. Nu era nevoie s` [tie de unde
veneau [i \ncotro se \ndreptau. Erau singuri [i deruta]i, iar lui Leah
Cohen \i era mil` de ei. Ea [i Yankel [tiau foarte bine ce \nseamn`
s` fii nou-venit.
Plecase oftnd s` aduc` comanda. Pe lng` ceai [i chifl` \i mai
pusese [i un hering.
Nu ]i-l trec la socoteal`, spusese ea repede, anticipndu-i
refuzul. De data asta. Acum m`nnc` [i satur`-te.
Ephraim sim]i-se c`-i dau lacrimile. Chiar sem`na cu mama lui.
V` mul]umesc... sunte]i foarte amabil`, dar a[ vrea s`-l pl`tesc.
Data viitoare. {i, lundu-[i un pahar cu ceai, se a[ezase la
mas` \n fa]a lui. Dup` obiceiul rusesc \[i pusese un cub de zah`r
\ntre din]i [i sorbise din lichidul fierbinte [i tare.
Spre deosebire de ceilal]i imigran]i pe care \i ajutase, acesta avea
ceva aparte, era hot`rt s`-[i \mplineasc` menirea, constatase ea
privindu-l curioas`.
De unde vii?
De la Paris, din Fran]a.
Femeia d`duse din cap, sim]indu-se cople[it` de team` [i respect.
Acolo, \n s`r`cia din Lower East Side, cuvntul Paris avea o rezonan]`
magic`. Da, bìatul acela era deosebit. Ea [i Yankel \[i p`r`siser` satul
de lng` Riga. Oftase amintindu-[i cum fuseser` scuipa]i, b`tu]i, cum
sinagogile [i cimitirele lor fuseser` png`rite. Dup` at]ia ani \nc` \i
sunau \n urechi \mpu[c`turile cazacilor be]i. Avea numai treisprezece
ani cnd familia \i fusese omort`. Pe ea o salvase Yankel. Cnd ea
avea [aisprezece ani, el devenise protectorul ei, o ajutase s` ias` din
satul devastat [i o \ncurajase \n timpul c`l`toriei spre Lumea Nou`.
Ct de bine [tia ce trebuie s` simt` acel bìat.
19
CYNTHIA FREEMAN
Deci a[a, e[ti din Paris. {i cum te cheam`?

Ephraim Rothenberger.
Rothenberger? se mir` ea. {i te-ai n`scut \n Fran]a?
Da... to]i fra]ii mei. Inclusiv mama [i tata.
Atunci, cum de-ave]i nume german?
Bunicul s-a mutat din Bavaria \n Fran]a, spernd c` o s-o duc`
mai bine acolo. Dar n-a fost a[a.
Pentru noi, evreii, nicìeri nu e bine.
A[a e. Dar aici [tiu c` vom supravie]ui fiindc` America are o
Constitu]ie care spune c` to]i oamenii sunt egali [i au dreptul la
via]`, la libertate, la fericire.
Oho, oho! Ce mai profesor avem aici! De unde [tii toate astea?
Am citit \ntr-o carte [i mi-a pl`cut istoria acestei ]`ri. Oamenii
[i-au c`p`tat libertatea printr-o adev`rat` revolu]ie. Nu exist` nici
ghetouri, nici pogromuri [i nimeni nu-]i bate \n u[` la miezul
nop]ii. Pot merge unde vreau... fiindc` sunt un om liber. {i
Ephraim chiar credea ceea ce spune.
Da, \i confirm` Leah. Aici este ]ara libert`]ii, dar acum
gnde[te-te ce faci. Unde locuie[ti?
|i spusese despre Bowery, locul acela sordid de care \i era
scrb`.
Trebuie s`-mi g`sesc o camer` [i o slujb`. {ti]i vreun loc?
Ai nimerit persoana potrivit`. Uite, am s`-]i dau adresa
veri[oarei so]ului meu. O chem` Malka Greenberg. Pn`-]i scriu eu
strada, mai bea o cafea.
Dup` ce-i d`duse bucata de hrtie, Ephraim se ridicase s` plece.
Nu va uita niciodat` ziua aceea.
V` mul]umesc, doamn` Cohen, Dumnezeu are \ntr-adev`r
grij` de mine.
N-ai pentru ce s`-mi mul]ume[ti. Nici noi nu ne-am fi descurcat dac` n-am fi fost ajuta]i de ai no[tri. Avem norocul c` suntem uni]i. |]i urez numai bine [i a[tept s` mai vii pe-aici, da?
Ephraim \[i \nghi]ise nodul din gt [i d`duse din cap.
V` mul]umesc, mai spusese o dat` [i auzise clopo]elul
sunnd de dou` ori cnd deschisese u[a, pe care apoi o \nchisese
\n urma sa.
ILUZIA IUBIRII
20
Urmnd indica]iile lui Leah, se \ndreptase spre Canal Street.

Malka Greenberg avea o singur` camer` liber` la mansard`,
friguroas` [i umed` din cauza apei care se scurgea pe la stre[ini,
dar \n compara]ie cu drumurile noroioase ale Fran]ei [i cu c`l`toria
pe ocean i se p`rea un adev`rat palat [i cel pu]in locuia singur.
|n timp ce-[i \nc`lzea minile o \ntrebase dac` are ziare ca s`
astupe cr`p`turile.
Da, sigur. {i Ephraim o urmase un etaj mai jos [i o a[teptase
pn` ce ea \i d`duse cteva exemplare din ziarul \n limba idi[ [i o
lad` pe care s` se urce. |n noaptea aceea temperatura sc`zuse [i
ploaia se transformase \n z`pad`. Diminea]a cnd se trezise
Ephraim v`zuse c` hrtia c`zuse pe podea, muiat` \ntr-o b`ltoac`
de z`pad` topit`. Se uita pe fereastr` la zorii cenu[ii, sim]ind frigul
pn` \n m`duva oaselor.
O s` treac` [i asta, \[i promisese el. Acum se afla \n America [i
ziua aceea \nsemna \nceputul unei vie]i noi. Chiar atunci va porni
s`-[i caute o slujb`.
Pe parcursul urm`toarelor s`pt`mni, verva [i hot`rrea lui se evaporaser` treptat. G`sise de lucru munci umilitoare, pl`tite cu mai nimic.
Cum s` mai [i economiseasc` ceva ca s`-[i aduc` familia \n America?
Pe m`sur` ce se apropia prim`vara ora[ul \[i pierdu din
str`lucirea care-l impresionase de la \nceput. Acum nu mai vedea
dect ur]enia, mizeria [i casele \n ruin`. Str`zile erau supraaglomerate [i oamenii tra[i la fa]`, ab`tu]i [i prost \mbr`ca]i.
Apoi se \ntmplase un lucru extraordinar. Pe Hester Street, deasupra vacarmului [i \mbulzelii obi[nuite, se auzea un nou cuvnt:
Aur! Aur! Aur! |n ziarele de limba idi[ Ephraim citise relat`rile
despre fabuloasele descoperiri f`cute \ntr-un loc \ndep`rtat numit
California. {i se trezise cuprins [i el de aceast` febr`. Pn` atunci
crezuse cu convingere c` singurele motive pentru care venise \n
Lumea Nou` erau libertatea religioas` [i dreptul de a trì \n demnitate al`turi de familia sa. Gndul de a se \mbog`]i nici nu-i trecuse
prin minte. Acum se \ndoia de ]elurile sale. Chiar [i \n America,
s`racul putea trì cu demnitate? Exista libertate real` f`r` bog`]ie?
Ephraim realizase pentru prima dat` c` era mai simplu de \mplinit
un vis m`re] dect unul mai modest.
21
CYNTHIA FREEMAN
{i pentru a doua oar` porni \ntr-o lung` c`l`torie, iar faptul c`

cele trei mii de mile pe care le avea de str`b`tut erau pe uscat nu
pe ocean, nu o f`ceau mai pu]in periculoas`. Cei care se \ntorceau
din vest povesteau despre drumul \ngrozitor peste mun]i [i prin
de[ert, cel mai mare fiind, \ns`, str`baterea teritoriului ocupat de
indieni. Se vorbea despre b`rba]i, femei [i copii scalpa]i [i tortura]i
pn` la moarte.
Cu toate acestea, Ephraim se gndise c` dac` fusese \n stare s`
ajung` viu la New York, va supravie]ui [i pn` \n California. Dup`
ce studiase diversele rute spre cmpurile aurifere, o alesese pe cea
prin istmul Panama - [i asta \n ciuda avertiz`rilor c` insectele,
c`ldura, bolile [i ploaia ce c`dea continuu erau insuportabile. Dar
el era gata s`-[i vnd` mna de lucru - doar d`duse c`rbuni cu lopata - iar aceast` rut` p`rea cea mai scump`.
G`sise de lucru pe vasul John Benson care mergea la New
Orleans [i, cum vremea se \nc`lzea pe m`sur` ce se \ndreptau spre
sud, \[i rec`p`tase buna dispozi]ie.
|n ciuda faptului c` trebuia s` munceasc` \n dou` schimburi,
fiindc` majoritatea membrilor echipajului chefuia [i juca jocuri de
noroc cot la cot cu pasagerii, nici o clip` nu renun]ase la visul sù.
Mncarea era gras`, deseori g`tit` cu carne de porc, [i n-o putea
mnca chiar dac` murea de foame. Se hr`nea cu linte [i fasole, iar
\n pu]inele ore libere st`tea pe punte scrutnd malurile.
New Orleans era un ora[ vesel [i plin de culoare iar Ephraim fusese
\ncntat auzind familiarul accent fran]uzesc. Ar fi vrut s` mai
z`boveasc` acolo, dar \i era team` c` \[i va cheltui banii economisi]i cu
greu, a[a c` g`sise repede un alt vapor cu care s`-[i continue c`l`toria.
De aceast` dat` drumul a fost un adev`rat co[mar: un ocean \n
hul`, cu valuri uria[e care m`turau puntea. |ntr-o noapte un marinar neatent chiar a fost aruncat peste bord, g`sindu-[i astfel
moartea. |n asemenea condi]ii s` fi avut \n fa]` toate bun`t`]ile, c`
tot n-ai fi putut mnca. Abia dac` reu[ea s` ron]ìe ni[te pesme]i [i
pe[te s`rat, ca s` supravie]uiasc`, iar cnd debarcase \n portul
panamez Chagres, sl`bise cel pu]in zece kilograme [i hainele \i atrnau pe el ca o sperietoare. Totu[i, sim]ind din nou p`mntul sub
picioare \i mul]umise lui Dumnezeu c` \l ]inuse \n via]`.
ILUZIA IUBIRII
22
|n Chagres, dup` o s`pt`mn` de a[teptare, reu[ise s`

\nchirieze pentru o sut` de dolari o canoe care s`-l duc` o parte din
drum, \n sus pe rul Chagres, de unde voia s` ia un vas fluvial cu
care s`-[i continue drumul pn` la Panama City.
|n canoe, spa]iul fiind strmt pentru el [i cei doi vsla[i
b`[tina[i, la prima oprire coborse s` doarm` pe mal, unde imediat \l atacaser` ]n]arii. |n timpul nop]ii, o ploaie tropical` scurt`
dar puternic` trecuse prin p`tura cu care era \nvelit, udndu-l
pn` la oase. Diminea]` abia se putuse ridica \n picioare ca s` se
trasc` pn` la canoe. Fiindc` rul pu]in adnc \[i croia drum
printre bancurile mocirloase unde mi[unau crocodili, iar \n timpul
zilei mu[tele roiau, Ephraim se ruga tot timpul s` nu se
\mboln`veasc`.
Ora[ul Panama care sem`na mult cu Chagres, era \n]esat de
aventurieri \n drum spre cmpurile aurifere.
A doua seara de cnd se afla \n ora[, Ephraim se \mboln`vise [i
r`m`sese gemnd [i aproape incon[tient pe patul \ngust [i murdar
\nchiriat cu patru dolari pe noapte \ntr-un dormitor comun.
Respira]ia \i ardea pl`mnii [i delirnd se imagina \n acea ]ar`
\ndep`rtat` care odat` fusese casa lui. Avea momente \n care se
credea al`turi de familia sa. Apoi, \ntr-o diminea]` deschisese ochii
[i z`rise lng` el un necunoscut.
Unde m` aflu? [optise el.
|n Panama City care e iadul pe p`mnt, dar tu ai supravie]uit.
Cine e[ti? \l \ntrebase Ephraim, rec`p`tndu-[i vocea [i studiindu-l cu aten]ie.
Patrick OShea [i vin din Vechea Anglie cu aceea[i dorin]` ca
[i tine. Vorbea englez` cu un pronun]at accent irlandez, \nct
Ephraim abia dac` \l \n]elegea ce spune. Dar nu asta conta, ci faptul c` sim]ea c` \n Patrick \[i g`sise un prieten.
De ce m-ai ajutat? Sunt evreu.
Fiindc` \n Panama City nu exist` nici evrei, nici catolici... doar
]n]ari c`rora pu]in le pas` de credin]a fiec`ruia. Ne atac` pe to]i
deopotriv`.
Cum s`-]i mul]umesc c` m-ai ajutat?
Patrick \ncepuse s` rd`.
23
CYNTHIA FREEMAN
Poate reu[esc s` te convertesc... ei, vorbesc prostii.

Dup` \nc` o s`pt`mn` Ephraim se sim]ea destul de bine ca s`
caute un vas care mergea la San Francisco. Existau opt vapoare cu
aburi care f`ceau curse regulate, dar num`rul celor pleca]i s` caute
aur era att de mare \nct abia dup` zece zile g`sise un loc. De
aceast` dat`, [tiind c` este prea sl`bit ca s` poat` munci, cu
aproape to]i banii r`ma[i pl`ti ca s` c`l`toreasc` la fel ca oricare alt
pasager. Cnd \[i luase r`mas-bun de la Patrick care g`sise o slujb`
\ntr-un hotel [i dorea s` adune ct mai mul]i bani \nainte s`
porneasc` spre California, Ephraim sim]ise c`-[i p`r`se[te primul
prieten adev`rat pe care [i-l f`cuse de cnd plecase din Fran]a.
La 26 noiembrie 1849, dup` o c`l`torie lini[tit`, bricul Golden
Gate acostase \n golful San Francisco. Stnd pe punte, Ephraim
scruta orizontul prin cea]a deas`.
Docurile, care se \ntindeau de la Montgomery Street (o potec`
pentru vite) pn` la golf, erau \n]esate de marinari [i tot soiul de
oameni f`r` c`p`ti. Corturi, cocioabe [i b`rci din tabl` ondulat`
st`teau \ngr`m`dite chiar lng` cheiul de desc`rcare. Plaja era
pres`rat` cu baloturi de bumbac, cutii, butoaie cu zah`r [i saci de
gru [i porumb. Cnd Ephraim \ncercase s`-[i croiasc` drum spre
Stockton Street \n cùtarea unui loc unde s` poat` dormi, fusese
nevoit s`-[i scoat` pantofii de mai multe ori ca s`-i scuture de nisip.
Agita]ia ora[ului \l uimise. |n ultimile luni sosiser` mii de oameni
care-[i cùtau norocul. San Francisco se transformase \ntr-un furnicar, \n care muncitorul [i cucernicul st`teau al`turi de prostituate, aventurieri, criminali. |n jur nu vedea dect crciumi, magazii,
hoteluri [i magazine.
Bordelurile [i tripourile p`reau s` fie cele mai \nfloritoare afaceri. San Fracisco era un ora[ cu oameni obseda]i de \mbog`]irea
rapid`, cu o moralitate care a[eza aurul \naintea lui Dumnezeu. Dar
pentru Ephraim, America r`mnea \n continuare ]ara libert`]ii.
Trei zile mai trziu se al`tur` armatei de mineri care p`r`sea San
Fracisco, croindu-[i drum spre locul unde fusese descoperit aurul.
To]i erau cuprin[i de frenezie, pasiuni [i ur`. Ziua sp`lau nisipul aurifer \n albia rului, noaptea jucau jocuri de noroc, se b`teau
[i \ncercau s` se \n[ele unul pe cel`lalt. Un mediu ciudat pentru un
ILUZIA IUBIRII
24
evreu crescut \n ghetou. Nimeni nu observase c` \n fiecare

diminea]` [i sear` \[i spunea rug`ciunea, nim`nui nu-i p`sa de el.
Apoi, \ntr-o bun` zi, \n strig`te [i urale de bucurie, descoperise aur.
Imediat se \ntorsese la San Fracisco s`-[i \nregistreze mica avere
\nainte s`-i fie furat`, apoi r`m`sese \n biroul pre]uitorului urm`rind
atent cum \i cnt`re[te aurul. Devenise posesorul a o mie de dolari.
Stnd pe marginea patului, Ephraim se uita printre gene la
monedele pe care le ]inea \n palmele b`t`torite de munc`. Erau din
aur, e drept, dar [tia c` z`c`mntul era pe sfr[ite, fiindc` el
ajunsese \n California printre ultimii. Dar, poate c` aceast`
\ntrziere fusese \n avantajul lui. Poate c` succesul nu consta \n
g`sirea aurului, ci \n a-l da cu \mprumut. |n fond, marile averi ale
francezilor evrei fuseser` adunate din tranzac]ii bancare. P`strndu-[i o mic` sum`, Ephraim finan]` doi mineri pentru a-[i procura
echipament, \ntocmind un document ce stipula dreptul sù la
jum`tate din profit.
|ncrederea \n sine \i fusese \n cele din urm` r`spl`tit`. Cei doi
mineri avusese noroc, iar el \[i dublase c[tigul. Apoi finan]ase patru
mineri [i \n r`stimp de un an devenise un bancher cunoscut, dar modest din precau]ie, fiind convins \ns` c` \ntreprinderea sa va prospera.
Din spatele biroului, \mbr`cat \n frac [i c`ma[` cu guler \nalt, alb
[i scrobit [i p`rul aranjat \n crlion]i la mod`, ar`ta ca un Rothschild.
Apari]ia lui era oarecum distonant` cu ora[ul acela primitiv de
mineri, dar nu mai pu]in cu imaginea sa de alt`dat`. |[i amintea de
bìatul s`rac care tremura \n docurile Marsiliei, cu picioarele
\nf`[urate \n crpe. Aproape c` sim]ea vntul p`trunzndu-i prin
hainele jilave pe care \ncercase s` le spele cu o sear` \n urm`.
Acum avea cteva costume [i o femeie care i le sp`la [i i le c`lca.
Dar nu uitase niciodat` cine este. |n fiecare diminea]` [i sear` \ndeplinea ritualul punerii scufiei, a e[arfei de rug`ciune [i filacterelor.
|n acele momente de apropiere de Dumnezeu g`sea o alinare \n
plus care-i \nc`lzea sufletul, [tiind c` nu peste mult` vreme va fi
al`turi de familia sa. Abia a[tepta s`-i \mbr`]i[eze pe to]i [i inima \i
era plin` de iubire. Nimic din ce c[tigase pn` atunci nu avea
valoare atta vreme ct nu vor fi din nou \mpreun`.
Dar visele lui nu aveau s` fie \mplinite.
25
CYNTHIA FREEMAN
Dup` aproape un an de a[teptare primise o scrisoare de la

Hannah, sora lui cea mare. |n timp ce o citea lacrimile i se
prelingeau pe obraz...
Scumpul meu frate Ephraim,
{tiind tot ce-ai \ndurat, cu att mai greu \mi este s`-]i scriu. A[ fi
vrut s` \mpart cu tine toate suferin]ele dar [i mama [i tata au murit
\n iarna aceasta, la distan]` de o lun`. A fost ca [i cum, dup`
moartea ei, el n-ar mai fi avut pentru ce s` trìasc`. Acum sunt
\ngropa]i, al`turi, \n p`mntul Fran]ei. Acest lucru ne-a \ntristat
foarte mult, [tiind ct [i-ar fi dorit s` fie \nmormnta]i \n Palestina,
sus pe Muntele M`slinilor, dar Dumnezeu a hot`rt altfel.
Drag` Ephraim, te rog s` \ncerci s` ne \n]elegi [i s` ne ier]i.
Familia, att ct a mai r`mas din ea, nu vrea s` plece \n America. Am
hot`rt c` att ct ne-a fost dat s` trìm, pentru a \mplini visul
p`rin]ilor no[tri, s` ne petrecem restul vie]ii la Ierusalim.
Drag` Ephraim, tu [tii ct de mult te iubim [i ce dor ne este de
tine, dar a[a ne-a fost sortit.
Ai grij`...
Ephraim nu mai putuse s` citeasc`.
Plngnd \[i sf[iase reverele hainei, executnd astfel obiceiul
tradi]ional al doliului. Apoi, timp de [apte zile trìse \ntr-o total`
izolare, ignornd \ncerc`rile prietenilor [i cunoscu]ilor de a-i alina
durerea. F`r` familia sa, nimic din ce realizase nu mai avea importan]`. Nu plecase de acas` s` se \mbog`]easc` \ntr-o ]ar` strìn`
pentru propriile interese, iar singur`tatea o suportase dintr-un singur motiv, acela ca \ntr-o bun` zi s`-[i poat` \ntre]ine familia, trìnd
\n libertate [i f`r` grija zilei de mine. Dar ei \[i g`siser` libertatea
pe P`mntul Sfnt, iar lucrurile pe care le dobndise acum i se
p`reau inutile.
Dedicndu-se exclusiv afacerilor [i muncii ne\ntrerupte, banca
lui se dezvoltase ajungnd o for]` serioas` \n lumea financiar` californian`. |n ciuda succesului mereu crescnd, se sim]ea \n continuare deprimat. Pn` \ntr-o zi de var` cnd soarta i-o scosese \n cale
pe Sarah Baum.
Sarah c`l`torise \n vest cu mama, tat`l, trei surori [i doi fra]i.
Auzind c` una din b`ncile din San Francisco era condus` de un
ILUZIA IUBIRII
26
evreu, tat`l ei se dusese acolo s` solicite un \mprumut. Dup` ce

\ncheiaser` tranzac]ia, Samuel Baum \l invitase pe tn`rul bancher
acas`, la cin`. Ephraim acceptase invita]ia pentru a doua zi, bucuros
de compania unei familii de evrei \ntr-un ora[ \n care ace[tia erau
\n num`r foarte mic. |n clipa \n care intrase \n c`su]a modest` din
lemn, via]a lui se schimbase pentru totdeauna. Sarah era o adolscent` frumoas`, de [aisprezece ani, blond` cu ochii alba[tri, [i de
\ndat` ce o v`zuse, Ephraim [tiuse c` o va lua de so]ie. Izolarea \n
care trìse at]ia ani disp`ruse [i \n urm`toarele luni vizitase foarte
des familia Baum, pn` ce ea \i d`du acordul.
Ziua nun]ii lor fusese una norocoas`. |n cl`direa modest` a
sinagogii din Stockton Street se oficia prima nunt` [i \ntreaga
comunitate evreasc` din San Francisco p`rea c` venise s` asiste la
ceremonie.
Cnd goana dup` aur se sfr[ise \n anul 1850, evreii europeni
din San Francisco s-au priceput cel mai bine s` transforme un ora[
turbulent \ntr-o metropol` plin` de rafinament. |n anii care au
urmat ei \n[i[i s-au ridicat pe scara social` de la mici negustori la
propietari de antrepozite, de la creditori m`run]i la bancheri de
renume interna]ional, de la fabrican]i de corturi la posesori de
propiet`]i imobiliare [i mari armatori.
Cea de-a doua genera]ie s-a mutat \n vilele din Pacific Heights [i
Nob Hill [i [i-a construit case de vacan]` \n San Rafael, Woodside [i
Atherton. So]iile [i fiicele lor s-au transfoarmat \n femei stilate.
Lumea se aduna \n saloanele lor somptuase. Genera]ia lor s-a
proclamat drept portdrapel al dezvolt`rii culturale a ora[ului.
Contribu]ia pe care au adus-o artelor a fost att de mare \nct San
Francisco rivaliza pe plan cultural cu cele mai mari capitale
europene.
Capitolul 3
Europa cu tirania [i nedrept`]ile sale p`rea acum de domeniul
trecutului. Ephraim devenise membru al clasei privilegiate. Banca
sa controla imense parcele de teren [i sprijinea financiar mare
parte din industria naval` de pe coasta de vest. Dar cea mai mare
r`splat` fusese aceea de a-[i vedea cei patru bìe]i [i dou` fete
crescnd [i devenind oameni maturi.
Pe fete le r`sf`]ase peste m`sur`. Cnd se m`ritaser` fiecare din
ele primise ca dar de nunt` cte o cas` spa]ioas`. Cei mai tineri dintre fii c`p`taser` companii, iar lui Simon, cel mai vrstnic, \i
\ncredin]ase imperiul financiar. Cu toate acestea Ephraim [tia c` \n
via]` nimic nu este perfect. Cu timpul, ceva \n structura familiei
p`rea s` se fi schimbat.
O dat` cu cea de a treia genera]ie atitudinea fa]` de religie
devenise mai rezervat` [i acest lucru \l \ntrista pe Ephraim. De[i
r`m`seser` fideli obr[iei lor, aveau tendin]a s` ignore Sabatul [i
Skipschul-ul. De[i se num`rau printre fondatorii Templului EmamEl, unele familii nu mergeau acolo, nici m`car la marile s`rb`tori.
{i acest lucru \l \ntrista pe Ephraim, de[i \[i aduceau contribu]ia
pentru \ntre]inerea Templului [i achitau taxele. Botezurile,
c`s`toriile [i \nmormnt`rile nu se puteau ]ine f`r` un rabin.
La apusul vie]ii, Ephraim se gndea la tot ceea ce c[tigase [i le
putuse oferi copiilor sì. Era un om de mare onestitate care niciodat` nu \ncercase s` fug` de adev`r, chiar atunci cnd acesta era
ILUZIA IUBIRII
28
dureros. Ct de corect fusese atunci, demult, cnd se \ncredin]ase

c` era posibil s` fii \n acela[i timp [i religios [i bogat? Pentru el,
acest lucru devenise o certitudine, dar el ac]ionase \n virtutea altor
idealuri dect cele ale nepo]ilor sì. Dorise din tot sufletul s`
asigure o via]` mai bun`, un trai decent, p`rin]ilor [i fra]ilor sì. {i
dac` \n privin]a lor nu reu[ise, se bucurase c` fusese \n stare s`
ofere copiilor sì o via]` f`r` lipsuri. Se p`rea c` evreii apelau la
credin]` doar \n clipe de r`stri[te. |n ea aflau chintesen]a
cunoa[terii. Dar de \ndat` ce scuturau jugul [i li se permitea s`
trìasc` \n pace [i prietenie, deveneau indiferen]i fa]` de religie.
Uneori, privindu-i pe cei doi copii ai lui Simon, o fat` [i un bìat pe
care Simon insistase s`-l cheme tot Ephraim, contrar obiceiului
evreiesc de a nu pune copilului numele unei persoane \n via]`,
b`trnul se \ntrebase dac` noul secol va \nsemna sfr[itul tuturor
vechilor valori.
Apoi se produsese un miracol. So]ia lui Simon, care se apropia
de patruzeci de ani, r`m`sese \ns`rcinat` [i, la r`scrucea dintre
secole, n`scuse un bìat pe care insistase s`-l boteze Julian, dup`
numele unui erou de roman pe care-l admira. B`trnul Ephraim,
acum trecut de [aptezeci de ani, a fost facinat de acest copil c`ruia
i-a oferit mai mult` afec]iune dect celorlal]i nepo]i. Pe m`sur` ce
cre[tea, bìe]elul cu privirea grav` \ncepuse s`-i asculte nu numai
aventurile prin care trecuse ca s` ajung` la San Francisco dar [i
povestiri din Vechiul Testament. Stnd pe veranda casei, Ephraim
\nchidea ochii [i se ruga ca Julian s`-[i aminteasc` aceste vremuri [i
spre deosebire de fra]ii sì, s` nu-[i uite tradi]iile. Era mndru c`
l`sa urma[ilor sì mai mult dect bog`]ii. Le l`sa mo[tenire libertatea; libertatea de a trì o via]` lipsit` de temeri, discriminare,
tiranie. Puteau trì \n demnitate [i mul]umea lui Dumnezeu pentru
marele dar care era America.
Capitolul 4
Anul 1936 fu unul comemorativ. Atunci se adunaser` trei sute
de oaspe]i la picnicul anual de pe propietatea de la Hillsborough a
nepotului lui Ephraim, cel`lalt Ephraim. Erau prezente trei
genera]ii iar printre cei de fa]` se num`rau cei mai remarcabili dintre evreii care f`cuser` pionierat \n California. De[i petrecerea se
limita la descenden]ii direc]i [i era un eveniment anual, unii se
\ntlneau pentru prima dat`.
Cei \n vrst` vorbeau despre oameni care porniser` la drum cu
acelea[i vise ca cele ale lui Ephraim [i despre mo[tenirea de
nepre]uit ce le fusese l`sat`, [i le ar`tau copiilor lor dagherotipurile
expuse \n pavilionul din gr`din`.
|n mul]ime se aflau [i p`rin]ii lui Martin. Julian Roth (prescurtarea numelui o f`cuser` p`rin]ii lui Julian) se \nsurase cu Bess
Unger, o veri[oar` de-a treia. Priveau portretul lui Ephraim
sim]indu-[i inima grea. Ce ar fi zis el dac` ar fi [tiut c` str`nepotul
sù, Martin, fusese respins de Universitatea Yale? Era dureros pentru ei s` se gndeasc` la asta [tiind c` Ephraim murise convins c`
discrimin`rile nu existau dect \n Europa. Pentru Julian era
limpede c` Martin fusese respins doar pe motivul c` la Yale procentul de zece la sut` din locuri care le revenea evreilor fusese
acoperit.
{i atunci realizaser` pentru prima dat` c` San Francisco era singurul loc din ]ar` lipsit de prejudec`]i. Ca mul]i al]i evrei din vest
contribuiser` cu mari sume de bani \n folosul neevreilor, consi-
ILUZIA IUBIRII
30
derndu-se parte a unei societ`]i \n care nevoile celor oropsi]i nu

trebuie clasificate \n func]ie de religie. Exact din acest motiv erau
[oca]i c` Martin, un elev eminent, trebuise s` fie respins. Martin
fusese la fel de [ocat cnd \i \nmnase tat`lui sù scrisoarea prin
care i se anun]a acest lucru.
A doua zi diminea]`, Julian luase leg`tura prin telefon cu avocatul sù.
Martin pleac` la Yale. Ai \n]eles ce-]i spun?
Julian, \]i aminte[ti c` ]i-am vorbit despre acest procent?
N-a[ fi crezut c` aceast` regul` se va aplica \n cazul lui Martin,
]innd cont de notele lui.
Nu vreau s`-]i \nchipui c` \l subestimez pe Martin, dar to]i elevii, evrei sau ne-evrei, trebuie s` fie foarte buni.
Nu-mi pas`. Martin va merge la Yale.
Mai trziu, \n dormitor, Bess \i spusese lui Julian:
Eu tot nu pricep nimic. Nu-mi vine s` cred c` la Yale se cultiv` antisemitismul.
Nu f`]i[, dar e acela[i lucru.
Nu \n]eleg cum se poate \ntmpla a[a ceva.
Ah, draga mea... se \ntmpl` lucruri [i mai grave. |n America
sunt hoteluri \n care exist` inscrip]ii cu: INTERZIS EVREILOR,
INTERZIS CINILOR.
Dumnezeule, nu-mi vine s` cred... cum am ajuns...?
Marginaliza]i, exclu[i. Nu va r`mne dect s` alegem \ntre a
lupta \n continuare sau s` ne adres`m unei universit`]i cu un standard mai sc`zut ori cu mai pu]ini solicitan]i. P`rerea mea este c`
trebuie s`-i \nfrunt`m.
Mie asta nu-mi place. Bess avea lacrimi \n ochi. Poate c` el ar
fi mai fericit dac` ar alege singur. Poate c` ar fi chiar periculos s`
insist`m acolo unde [tim c` nu suntem bine v`zu]i. Poate c` mai
periculos ar fi dac` \n cele din urm` ar fi acceptat acolo. M` gndesc la faptul c` ar putea renun]a la iudaism. {i Bess se \nfiorase de
parc` ar fi presim]it un dezastru.
Julian \[i g`sise fiul \n camera sa, \ntins \n pat [i privind \n tavan.
Cred c` ar trebui s` discut`m.
Nu mai avem ce discuta. M-au respins.
31
CYNTHIA FREEMAN
Vom lupta \mpotriva deciziei lor, spusese Julian. Trebuie s`

ne opunem fiec`rei forme de opresiune. Dac` lumea ar fi f`cut
acest lucru cnd Hitler m`r[`luia prin Renania, ast`zi \n Germania
evreii ar fi liberi.
Dar Martin era \ncercat de sentimente contracdictorii. Niciodat`
nu se gndise prea mult la faptul c` era evreu [i nici nu ascundea
vreodat` acest lucru, dar nu dorea s` petreac` patru ani \ntr-un loc
unde \n cel mai bun caz ar fi fost tolerat. {i nu vedea nici un motiv
pentru care s`-i par` rù c` este evreu, dimpotriv`, era mndru de
originea sa. Dar, \n acela[i timp, avea [i un puternic sim] al
drept`]ii, fiind \ncrez`tor \n lupta contra persecu]iilor, de[i nu se
v`zuse niciodat` \n aceast` postur`.
|ndrjit de hot`rrea luat` s`rise din pat [i privindu-[i tat`l
direct \n fa]` \i spuse:
Bine, \i vom \nfrunta, dar e ca [i cum ne-am bate cu ochii
\nchi[i, cu un du[man nev`zut.
|l vom descoperi, \i r`spunsese Julian, zmbind trist. Oricum,
pn` \n septembrie mai sunt cteva luni [i asta e \n avantajul nostru.
Dar nu dur` att de mult. Cu bani, bani mul]i, po]i rezolva
orice, chiar [i \ntr-o faimoas` universitate cum era Yale. La pu]in
timp dup` ce Julian aranjase s` fac` dona]ii pentru o nou` camer`
de lectur` la biblioteca Sterling Memorial, Martin primise o
scrisoare prin care era informat despre existen]a unui loc liber ivit
pe nea[teptate, [i felicit`ri pentru faptul c` fusese acceptat.
|n timp ce \[i gusta victoria oarecum amar`, Julian \ncerca s` se
conving` c` Ephraim ar fi fost mul]umit. |n fond, din ghetoul
Parisului pn` la Yale era drum lung de str`b`tut.
Imediat dup` Ziua Muncii, to]i trei luaser` trenul spre New
York, de unde Julian \i cump`rase lui Martin un Ford. Trei zile
f`cuser` cump`r`turi [i merseser` la spectacole, dup` care se
\ndreptaser` spre New Haven s`-l instaleze pe Martin. Bess fusese
impresionat` de cl`dirile \n stil gotic [i \mprejurimile acestora, care
sem`nau mai mult cu Oxford-ul dect cu un colegiu american.
Martin se dusese la caserie [i i se repartizase imediat o camer`
\n Old Campus, rezervat studen]ilor din anul \nti [i situat \n cen-
ILUZIA IUBIRII
32
trul campusului universit`]ii. Bess era bucuroas` c` era primul sosit

\n apartamentul compus din trei dormitoare, dintre care unul cu
un singur pat.
O s` ai mult de \nv`]at [i aici e mai lini[te. Nu-i cuno[ti pe
ceilal]i bìe]i [i s-ar putea s` nu-i prea intereseze studiul.
Martin nu comentase, nefiind sigur c` viitorilor colegi de apartament nu le-ar p`sa c` este evreu.
Primul dintre colegii de apartament pe care-l cunoscuse Martin
era un bìat \nalt, blond [i miop, \mbr`cat \n costum de golf, \n ale
c`rui bagaje exista suficient` bùtur` ct s`-i \mbete pe to]i [i care,
cum d`duse ochii cu Martin, \l \ntreb` dac` nu vrea s` bea ceva.
Nu chiar acum, \i r`spunsese acesta. De[i la petreceri p`rin]ii lui
serveau bùturi tari, familia rareori bea mai mult de un pahar de vin.
Bine, mormì blondul, care \n cele din urm` se prezentase ca
fiind Lawrence Perry. V`d c` nu e[ti genul de petrec`re], dar la Yale
o s` te dai pe brazd`.
Martin se retr`sese \n camera lui gndindu-se c` Lawrence avea
pu]ine [anse s`-i devin` prieten. Ceilal]i colegi de apartament erau mai
inofensivi. Sosiser` \mpreun`, c`rnd dup` ei o gr`mad` de echipament sportiv. Doi erau gemeni, Tim [i Chris Sanders. Cel de-al treilea,
Mike, fusese coleg de camer` cu ei la Groton. Gemenii erau din
Newton, Massachusetts, iar Mike din Philadelphia. To]i trei acceptaser` imediat invita]ia lui Lawrence la o vodc` cu suc de portocale,
[i v`znd c` Martin nu vrea s` le ]in` companie nu-i mai d`duser`
aten]ie. Doar Chris \l \ntrebase \n timp ce preg`tea bùturile:
Roth... Roth. ~sta e un nume german? Nu vreau s` \mp`r]im
apartamentul cu un nazist.
Pu]in probabil, zisese Martin apoi, \ntorcndu-se cu fa]a spre
ei le spuse direct: sunt evreu. Nimeni nu spusese nimic [i pentru
scurt timp Martin crezuse c` totul e \n regul`, dar cnd sosise vremea cinei \n]elese c` Yale pe care [i-o imaginase nu exista dect \n
visele sale. Lawrence le amintise c` din moment ce cursurile nu
\ncepuser`, nu erau obliga]i s` se prezinte \n sala de mese.
Haide]i la Taft s` lu`m o friptur` [i o bere.
Martin tocmai se preg`tea s` ias` cu ei cnd \l auzise pe Tim
spunndu-i pe nea[teptate.
33
CYNTHIA FREEMAN
M` \ndoiesc c` la ei friptura de vac` e cu[er. Parc` `sta e

cuvntul, nu? Dac` nu pot s` \mpiedic ca Yale s` se discrediteze,
m`car pot s` nu m` compromit eu.
Lawrence \ncercase s` protesteze, dar dup` trei pahare de
bùtur` tare abia dac` se mai putea ]ine pe picioare [i pn` la urm`
ie[ise din camer` lundu-se dup` ceilal]i.
Martin r`m`sese \ncremenit. |ntotdeauna se considerase un
privilegiat... nu doar pentru c` familia sa avea bani. Cei din familia
Roth nu erau ceea ce s-ar putea numi ni[te parveni]i fiindc`
Martin f`cea parte din a treia genera]ie de cet`]eni de vaz` ai
ora[ului San Francisco. Aceea era prima sa \ntlnire cu antisemitismul manifestat f`]i[. |n urm`toarea s`pt`mn` nu mai
avusese parte de alte incidente, dar nici nu-[i f`cuse prieteni, lucru
ce-l pusese pe gnduri. Poate c` era vina lui, poate c` prima experien]` \l f`cuse prea circumspect. |ntotdeauna fusese \nconjurat de
prieteni, evrei sau nu, [i pn` atunci nu avusese probleme \n
privin]a religiei.
Curnd \[i d`duse seama c` bìe]ii cu care \mp`r]ea apartamentul nu se deosebeau prea mult de ceilal]i colegi. |n primele
s`pt`mni, la cursuri, la bibliotec`, la mas`, \n]elesese ct de pu]in
\nseamn` procentul de zece la sut`. Observase c` majoritatea
evreilor erau marginaliza]i... erau de dou` ori mai inteligen]i dect
ceilal]i, dar retra[i [i silitori.
|ncepnd s` \n]eleag` motivul pentru care studen]ii evrei \[i
g`seau refugiu \n studiu, \ncepu [i el s` petreac` ore \ntregi \n
bibliotec`. |ncercase s` nu dea de b`nuit p`rin]ilor c` este nefericit, dar din tonul scrisorilor trimise lui Julian [i din faptul c` evita
s` discute cu Bess la telefon despre via]a pe care o ducea la Yale,
presupunea c` ei au ghicit.
Prima evadare din izolarea \n care se \nchistase nu venise din
proprie ini]iativ`. La unul dintre insuportabilele cursuri de teoria
probabilit`]ilor, predat de un profesor b`trn [i ursuz c`ruia \i
f`cea pl`cere s`-[i chinuiasc` studen]ii, Martin observase c` unul
dintre ei p`rea sincer interesat de curs, urm`rindu-l cu aten]ie. La
sfr[it acesta se \ntorsese din prag cu fa]a spre el [i \ntinzndu-i
mna se prezentase:
ILUZIA IUBIRII
34
Salut, m` cheam` Dominic Gatti.

Dup` s`pt`mni de singur`tate vorbele lui i se p`ruser` un
adev`rat gest de prietenie. Dominic era opusul acelor snobi care nu
sc`pau nici un prilej s`-l ironizeze.
Eu sunt Martin Roth, \i r`spunsese cu entuziasm, strngndu-i
mna. Ce p`rere ai despre profesorul Wheeler? |ntotdeauna e att
de sarcastic? Mi-e fric` [i tremur s` nu-mi cear` s` r`spund.
Wheeler e un tip al dracului. E ca un pe[te piranha, care \ntr-un
singur semestru o s` te devoreze. Dac` n-ai s`-i dai ocazia o s` te
lase \n pace. Asta e p`rerea mea.
Ce s`-n]eleg din asta?
C` Wheeler e renumit pentru cruzimea lui.
|n urm`toarele s`pt`mni acest lucru i se confirmase. Din nu
[tiu ce motiv, din mul]imea de figuri, profesorul Wheeler pusese
ochii tocmai pe el. De fiecare dat` cnd Martin ridica mna s`
r`spund` la o \ntrebare de care era sigur c` o [tie, abia dac` reu[ea
s` scoat` dou` vorbe, c` Wheeler \l [i \ntrerupea s`-l contrazic`.
Deja \ncepuse s`-l obsedeze gndul c` \l persecuta din motive personale, nu din lips` de preg`tire la cursul lui. Ei, fir-ar s` fie, chiar
a \nceput s` m` obsedeze faptul c` sunt evreu? |i trebuise o
s`pt`mn` pn` s` \ndr`zneasc` s`-l \ntrebe pe Dominic, \ntr-un fel
\n care s` nu par` ridicol, dac` Wheeler ar putea fi antisemit.
Italianul izbucnise \n rs [i-i spusese:
N-o lua ca pe ceva personal. Wheeler e mai ales anti
studen]ilor din anul \nti.
Pe m`sur` ce zilele treceau, Martin trebuise s` recunoasc` faptul
c` Wheeler nu era fericit dect atunci cnd trntea la un examen
cte o jum`tate de clas`. Martin \[i petrecea nop]ile f`cnd exerci]ii
peste exerci]ii, dar cu ct \ncerca s` se concentreze mai mult, cu
att sim]ea c` \i este din ce \n ce mai greu s` fac` acest lucru. Se
apropia sesiunea din iarn` [i era convins c` o s` cad` la examen.
Abia dac` mai era atent la explica]iile lui Wheeler.
Exist` dou` principii fundamentale pe care trebuie s` le [tim...
Acestea fuseser` ultimile cuvinte pe care le auzise Martin din
prelegerea lui, fiindc` mintea \i zburase \n alt` parte. |n primul
rnd se \ntrebase de ce insistase s` vin` la Yale [i-l b`tuse gndul s`
35
CYNTHIA FREEMAN
se transfere la Stanford. Apoi se imaginase lenevind pe plaja de la

Carmel, cnd Dominic \l trezise din visare b`tndu-l pe um`r.
Nu-i bine s` dormi la ore, \l aten]ionase el. Oricum a fost ultimul curs.
Poate c` ai avut dreptate cnd mi-ai spus c` nu-i plac studen]ii din
primul an, dar am senza]ia c` \n ce m` prive[te e vorba de o r`zbunare
personal`, de parc` toat` nemul]umirea [i-o revars` asupra mea.
|n]eleg ce vrei s` spui. Cu tine are ce are, dar trebuie s`
\n]elegi c` profesorii nu sunt ni[te zei. Unii \[i dau prea mult`
importan]`, unii sunt paranoici [i-[i terorizez` studen]ii, al]ii le
savureaz` teama. Nu [tiu din ce categorie face parte Wheeler, dar
dac` supor]i cursurile lui vei ajunge expert \n calculul probabilit`]ilor, fiindc` este \ntr-adev`r un mare profesor.
Martin r`m`sese cteva momente pe gnduri.
S-ar putea s` ai dreptate, de[i r`mn la aceeia[i impresie c`
Wheeler nu m` place. Poate dac` a[ lua examenele par]iale n-a[ mai
avea de ce s`-mi fac griji. Dar [tiu deja c` n-am s` le trec.
Dominic \i citise spaima din priviri.
{tii care-i problema ta, Martin? Suferi de aceea[i boal` ca
aproape to]i ceilal]i studen]i din anul \nti. Este pentru prima oar`
cnd p`trunzi \ntr-o lume dur` unde nu cape]i \ntotdeauna ceea
ce-]i dore[ti. I-ai dat voie lui Wheeler s` te intimideze [i ai ajuns s`
nu te mai po]i concentra.
Ai absolut` dreptate. M` str`duiesc din r`sputeri s` dovedesc c`
sunt capabil, \nct nu mai sunt \n stare s` m` concentrez. La matematic` m-am descurcat \ntotdeauna foarte bine, dar asta mi-a pus capac.
Hai s` lu`m un exemplu. Aici ai formula. D`-mi voie s`-]i ar`t.
{i Dominic se apucase s`-i arate cum se rezolv` ecua]iile. Era totul
att de simplu \nct Martin aproape c` izbucnise \n rs.
|n]eleg u[or cnd le faci tu.
Asta am vrut s`-]i dovedesc. Nu te mai gndi la Wheeler [i ai s` te
descurci. S` mai facem o problem`. {i din nou \ncepuse s`-i explice.
Martin \ncepuse s` priceap`.
Cred c` m-a[ putea descurca.
Bravo. Uite, dac` mai ai nel`muriri, te ajut cu pl`cere.
Excelent. |]i mul]umesc din suflet. S` [tii c` am luat \n serios
propunerea ta. |mi po]i da num`rul de telefon?
ILUZIA IUBIRII
36
Dominic era localnic [i locuia \mpreun` cu p`rin]ii \n afara campusului. |l invitase pe Martin de mai multe ori acas`, dar acesta tot
amnase. Acum, \ns`, \[i notase cu grij` num`rul de telefon \n carnet.
|ncerc s` rezolv singur cteva probleme [i dac` m` poticnesc,
precis te sun.
|ntors \n camera sa, deschisese cartea de matemetic` [i se apucase de treab`. Reu[ise s` rezolve cteva exerci]ii, dar la un moment
dat se \ncurcase [i teama \i revenise.
La [apte [i jum`tate seara \i venea s` rup` cartea \n buc`]i. O
aruncase ct colo [i se trntise pe pat. Acum era convins c` nu va
lua o not` de trecere. R`m`sese o vreme cu ochii a]inti]i \n tavan,
apoi amintindu-[i de Dominic, se hot`rse s`-l sune.
Alo! auzise o voce la cel`lalt cap`t al firului.
Familia Gatti?
Da.
V` rog, a[ putea vorbi cu Dominic?
|l chem imediat.
Martin a[teptase cteva momente.
Alo!
Cteva clipe Martin se sim]ise stnjenit. Nu era obi[nuit s` cear` ajutor.
Sunt Martin Roth.
Aaa! Cu ce pot s` te ajut?
Te rog, mai explic`-mi o dat` ecua]ile astea. Stai pu]in s` iau
cartea. Imediat \ns` Dominic venise cu o propunere.
Ce-ar fi mai bine s` vii aici?
Vorbe[ti serios?
Bine\n]eles. Dac` crezi c` e nevoie. E mai u[or dac` le
rezolv`m stnd fa]` \n fa]`.
Nu te deranjez?
Nu, deloc. |ntr-o jum`tate de or` e[ti aici.
Cnd pot veni?
Dac` pleci acum, ajungi la opt [i jum`tate.
E[ti sigur c`... Dominic, \]i mul]umesc din suflet.
N-ai pentru ce. {i Dominic \i d`duse adresa.
Familia Gatti locuia \n Hamden, \ntr-o cas` de c`r`mid` cu etaj,
ca multe altele de pe str`du]a \ngust`.
37
CYNTHIA FREEMAN
Salut, \l \ntmpinase Dominic din prag. Ai g`sit greu adresa?

Nu, e mai aproape dect am crezut.
Din holul \ntunecat Martin observase salona[ul \n care se aflau
o canapea [i dou` fotolii. Covorul era decolorat [i uzat. Un col]
\ntreg era ocupat de un pian.
Intr`, vreau s` ]i-i prezint pe p`rin]ii mei.
Domnul Gatti era un b`rbat scund cu p`rul alb [i purta ochelari
cu lentile groase care, totu[i, nu-i schimbau fizionomia. Doamna
Gatti era o femeie micu]` [i delicat`. Avea mini mici cu degete fine
[i ochii ei albastru-viole]i p`reau c` se uit` undeva \n spatele lui
Martin, dnd impresia c` \l trateaz` cu o r`ceal` inten]ionat`.
}i-o prezint pe mama. Mam`, el e Martin Roth.
M` bucur s` v` cunosc, doamn` Gatti, spusese Martin.
Femeia doar \ncuvin]ase din cap.
El e tata.
Domnul Gatti \i \ntinsese mna.
Bine ai venit, zisese [i reluase lectura ziarului.
Dup` aceste prezent`ri Dominic le spusese c` se duc s` \nve]e.
Dup` dou` ore \n mintea lui Martin \ncepuse s` se fac` lumin`.
Niciodat` n-a[ fi crezut c` am s` \n]eleg. Nici nu [tiu cum a[
putea s`-]i mul]umesc.
Nu-i nevoie. Spune-mi dac` mai ai nel`muriri.
|n noaptea aceea, pentru prima dat` dup` multe s`pt`mni,
Martin dormise lini[tit, f`r` co[maruri.
|n urm`toarele s`pt`mni, Martin [i Dominic se \ntlniser` deseori la cursuri [i dup` ore. Martin era fascinat de el tocmai pentru c`
erau dou` personalita]i diferite [i proveneau din medii diferite.
Dominic era \nc`p`]nat, orgolios [i avea tenacitatea celui care
obi[nuie[te s` lupte pentru a supravie]ui.
***
Cnd cobor\ \n Lower East Side, Martin constat` spre surprinderea sa c` nimerise \ntr-un cartier de evrei imigran]i, ca
str`bunicul sù, Ephraim, a c`rui zi de na[tere o s`rb`toreau \n
fiecare var`. |n timp ce trecea pe lng` locuin]ele insalubre
ILUZIA IUBIRII
38
l`sndu-se \nghiontit de oamenii \nghesui]i \n jurul c`rucioarelor

vnz`torilor ambulan]i [i v`znd fe]ele palide ale copiilor, mul]i
dintre ei maturiza]i \nainte de vreme, fu cuprins de un sentiment
de mil` [i apoi de ru[ine. Apoi \i atraser` aten]ia femeile care se certau pe m`rfurile de pe tarabe [i rsetele copiilor care se jucau printre mormanele de gunoaie. De[i el era [ocat de condi]iile \n care
trìau, locuitorilor de pe Orchard Street nu p`rea s` le pese. Acesta
era poporul lui, iar s`r`cia \n care trìa p`rea s` fie liantul ce-i
d`duse puterea de a supravie]ui sutelor de ani de persecu]ii.
|n timp ce se gr`bea s` prind` autobuzul, aproape c` se
\mpiedic` de un copil care st`tea pe bordur` plngnd.
Ce-ai p`]it? \l \ntreb` a[ezndu-se lng` el. Copilul era att de
slab [i pl`pnd \nct Martin sim]ea c` i se rupe inima.
Copilul se uit` mirat la strìnul de al`turi.
Mi-am pierdut mingea.
Martin \i \ntinse batista sa.
Unde ai pierdut-o?
Pe strad`. Mi-a luat-o cineva.
C]i ani ai?
Cinci.
Cinci? Credeam c` ai vreo [ase.
Nu, fratele meu Benny are [anse.
{i pe tine cum te cheam`?
Jeremy Cohen.
Ai un nume frumos. Vrei o \nghe]at`, Jeremy?
Bìe]elul ridic` din umeri.
Vreau, r`spunse, de[i ar fi preferat s` i se cumpere o minge nou`.
Martin \l lu` de mn` [i-l duse s` ia \nghe]at`, apoi scoase din
portofel o hrtie de cinci dolari.
Cump`r`-]i o minge [i o pereche de pantofi. Vezi s` nu-i pierzi
pn` ajungi acas` la mama.
Dar Jeremy era att de absorbit de hrtia de cinci dolari \nct
nici nu-l auzi, nici nu observ` cnd Martin se \ndep`rt` [i se urc` \n
autobuz.
Capitolul 5
Experien]a prin care trecuse \n Lower East Side \l marc` pentru
mult` vreme, stimulndu-l s` \nve]e ca s`-[i ia examenele. Se n`scuse
sub o stea norocoas`, via]a \i oferea [anse de afirmare [i trebuia s`
profite de acest lucru. |n afara acestui angajament lu` hot`rrea s`-[i
dedice timpul liber orfelinatului pentru copiii evrei, care devenise [i
ad`post pentru cei s`raci, oferind spa]ii pentru activit`]i extra[colare
copiilor ale c`ror mame lucrau, sau celor care locuiau \n strad`.
La \nceput copiii \l trataser` cu ostilitate [i-i fu aproape imposibil s` se apropie de ei. Treptat \ns`, c[tig` \ncrederea profesorilor,
apoi a copiilor care \ncepuser` chiar s`-l admire. Acest lucru \i
bucura via]a mai mult dect ar fi f`cut-o orice c[tig \n bani.
Activitatea pe care o depunea la orfelinat, ca [i multe alte
lucruri, \l transformaser` foarte mult. Dominic \i deschise ochii
asupra realit`]ii din jur, chiar dac` nu o f`cuse inten]ionat,
c[tignd, \n schimb, prietenia lui necondi]ionat`. Emo]ia [i nesiguran]a cu care sosise la Yale disp`ruser` pentru totdeauna.
***
|n vacan]a de var` cnd se dusese acas`, Martin [tia cu certitudine cine este [i ce drum avea s` urmeze \n via]`. Problema era c`
p`rin]ii sì se desp`r]iser` de un adolescent [i nu erau preg`ti]i s`
\ntmpine un b`rbat cu judecat` matur`.
ILUZIA IUBIRII
40
Pe Bess, \n mod special, aceast` schimbare o deranjase. Martin

nu mai era copilul supus, ascult`tor. Cu toate acestea, nu putea s`
nu recunoasc` [i s` admire un fapt de necontestat, acela c` fiul sù
se maturizase. {i a[a stnd lucrurile, \n primul rnd observase c`
Martin se \mpotrivea aranjamentelor pe care le f`cuse pentru vara
aceea, mai cu seam` \n privin]a Sylviei Lowenthal, fiica unor vechi
prieteni de familie.
Nici nu apucase s` intre bine \n cas`, c` Bess \ncepuse:
Oh, Martin, scumpule, doamna Lowenthal [i cu mine am f`cut
planuri frumoase pentru vara asta \n ce te prive[te.
N-o s` prea am timp, mam`. Vreau ca urm`toarele luni s`
lucrez la proiectul de sociologie de anul viitor. Asta e pe primul loc.
Dar nu po]i sta toat` ziua cu nasul \n c`r]i. Anul `sta te-ai descurcat foarte bine, a[a c` ar trebui ca \n vacan]`...
Fiindc` a trebuit s` recuperez mult` materie. {i, te rog, pe
viitor \ntreab`-m` \nainte s` mai faci planuri.
Bess \l privea stupefiat`.
Martin, scumpule, v`d c` am \nceput s` ne cert`m.
|mi pare rù c` am ajuns aici, dar problema este c` pentru
acest weekend mi-am f`cut alte planuri...
M` pui \ntr-o situa]ie jenant`, Martin.
Da? De ce?
Am rugat-o pe Sylvia s` nu-[i fac` program pentru smb`t`
seara ca s` mearg` cu tine la club, la dans. Eram sigur` c` vei fi
\ncntat.
Martin se uita la ea, ne[tiind dac` s` izbucneasc` \n rs, sau s`
]ipe. De unde [tia ea c` va fi \ncntat?
Mam`, n-am chef s` m` duc acolo.
Bess p`rea mhnit`.
{i ce-am s` le spun? M` pui \ntr-o situa]ie \ngrozitoare. Sunt
sigur` c` Sylvia [i-ar fi f`cut un alt program, iar tu i l-ai stricat.
De aceast` dat`, Martin nu se mai putu ab]ine s` nu rd`.
Mi se pare ridicol` \ntreaga situa]ie. Din moment ce eu n-am
invitat-o, nu \nseamn` c` i-am stricat programul. Asta e problema ta.
Cred c` ai dreptate, spusese Bess zmbind. Trebuia s`-]i fi
cerut p`rerea. Dar am fost convins` c` vrei s` ie[i cu Sylvia. Nu
41
CYNTHIA FREEMAN
v-a]i v`zut de trei ani, de cnd a plecat la [coal` \n Elve]ia. S` vezi

ce domni[oar` frumoas` s-a f`cut. Apoi t`cuse, l`sndu-l pe Martin
s` chibzuiasc` la vorbele ei, dup` care adùgase: Te rog Martin, f`
asta pentru mine.
Bine, dar, te rog ca de-acum \ncolo s` m` la[i pe mine s` fac
invita]ia.
Da, scumpule, sigur c` da.
Interiorul clubului r`m`sese acela[i de cincizeci de ani. Acelea[i
canapele [i scaune \mbr`cate \n damasc ro[u, doar draperiile ar`tau mai
pu]in uzate. Dep`rtarea de cas` \l f`cea acum s` observe lucruri c`rora
\nainte nu le d`duse aten]ie. Nu putea s` nu recunoasc` faptul c` Sylvia,
\ntr-adev`r, se schimbase. F`r` aparat dentar, ochelari cu rame groase
[i nemaimirosind a grajd de cai, fiindc`, a[a cum [i-o amintea, avea o
pasiune pentru c`l`rie, era o fat` \ncnt`tore. {i ar fi fost [i mai impresionant de prezen]a ei, dac` nu l-ar fi b`tut la cap tot timpul:
M` calci pe picioare. Ai ni[te t`lpi mai mari dect tine.
Bine m`car c` nu se leag` de capul lui.
Scuz`-m`, Sylvia. Scuz`-m`.
|nceteaz` cu scuzele. M` enervezi.
Scuz`-m`... adic` scuz`-m` c` m` tot scuz. Vrei s` nu mai
dans`m?
Cred c` e o idee bun`.
Dup` ce coborser` de pe ring, o \ntrebase dac` ar vrea s` bea ceva.
Un pahar cu [ampanie.
Ia spune-mi, de ce e[ti sup`rat` pe mine?
Nu pot s-o fac aici, de fa]` cu toat` lumea. Tot ce-]i pot spune
este c` \ntreaga situa]ie m` irit`.
Cum adic`?
}i-am mai zis, nu vreau s` discut aici [i acum.
Bine, atunci m` duc s` aduc [ampania [i ie[im pe teras`.
Dup` ce se a[ezaser` pe o banc` de piatr` [i \ncepuser` s`
soarb` din pahare, Martin o privise cu coada ochiului.
Acum \mi po]i spune ce te deranjaz`?
Problema este c` mamele noastre [i-au unit for]ele [i au decis
ca noi doi s` petrecem vara \mpreun`. Mie chestia asta nu-mi place.
Am senza]ia c` vor s` ne combine.
ILUZIA IUBIRII
42
|n]eleg, Sylvia, [i vreau s`-mi cer scuze.

Mul]umesc c` m-ai lini[tit. Dar problema mea e mult mai grav`.
Pot s` te ajut \n vreun fel? o \ntrebase Martin, gata s-o trateze
ca pe o prieten` apropiat`, a[a cum fusese \nainte s` plece \n
Elve]ia.
Nu [tiu.
Pare ceva serios.
Este. Sunt \ndr`gostit`.
Martin nu \n]elegea de ce vorbele ei \l deranjau, dar a[a era. |[i
amintise brusc ziua \n care mama lui \i surprinsese jucndu-se de-a
doctorul.
{i faptul c` e[ti \ndr`gostit` constitue o problem`?
Da, fiindc` el provine dintr-o familie de denti[ti, deci, cum ar
veni, din clasa de mijloc. E nevoie s` spun mai mult? Tata a s`rit \n
sus cnd a aflat c`-l cheam` Maury Orloff. Cu asta a \nceput
interogatoriul.
Unde l-ai cunoscut?
Pe Third Avenue, la magazinul de delicatese al lui Rosen.
Pn` [i Martin, care era un om emancipat, fusese luat prin surprindere.
Vorbe[ti serios? Nu mi se pare locul potrivit pentru a face
cuno[tin]` cu cineva.
Nu fi \ncuiat, Martin. Oamenii se cunosc \n diferite moduri [i
\n diverse locuri.
Scuz`-m` dac`-]i par \ncuiat.
Iar \ncepi? Bine m`car c` atunci cnd \]i vorbesc de Maury nu
]i se pare ceva \ngrozitor. Cnd Karen [i cu mine ne-am \ntors din
Elve]ia, am locuit \n apartamentul m`tu[ii Blanche din New York...
\mi dai o ]igar`?
Martin scoase dou` din buzunarul hainei, i-o aprinse \nti pe a
ei, apoi [i pe a lui. Sylvia trase fumul \n piept [i continu`:
|ntr-o zi ne-am hot`rt s` ie[im la cump`r`turi de la
Bloomingdale [i ne-am amintit c` nu mncaser`m de prnz. Ne-am
oprit la Rosen [i \n drum spre mas` mi-a sc`pat un pachet direct \n
capul lui.
Martin \ncepu s` rd`.
43
CYNTHIA FREEMAN
|n cap? Cum a[a?

Mesele erau apropiate [i am ridicat bra]ele ca s` m` pot strecura printre ele. De obicei nu-mi cer scuze, dar atunci am f`cut-o.
S-a ridicat brusc de la mas` dar cnd s-a uitat la mine nu p`rea
deloc sup`rat.
|mi dau seama de ce. Te-ai schimbat foarte mult.
|n ce sens?
|n bine. Dintr-o feti]` ur]ic` [i obraznic`, \ntr-o femeie frumoas`.
Sylvia izbucni \n rs.
E cel mai dr`gu] compliment pe care mi l-ai f`cut vreodat`.
Deci, eu continuam s`-mi cer scuze, iar el tot insista c` nu-i nevoie
dar dac` vreau s`-mi r`scump`r, totu[i, gre[eala, s` accept s` lu`m
prnzul \mpreun`.
Aha, \n]eleg. Tu, bine\n]eles, ai acceptat de[i era un necunoscut.
Da, dar ce puteam s` fac? Oricum, \n timp ce-mi mncam
sandvi[ul, am constatat c` e un b`rbat extrem de atr`g`tor. Apoi
mi-am spus c` \ntmplarea nu poate fi o simpl` coinciden]`. De ce
s` fi sc`pat pachetul exact \n clipa aceea \n capul unui b`rbat care
era evreu [i, pe deasupra, [i frumos? Crezi \n destin?
Nu [tiu ce s` zic. Tu?
Eu da. Cnd am terminat de mncat eram deja \ndr`gostit` [i
cnd m-a \ntrebat dac` vreau s` ne mai vedem, n-am ezitat o clip`
s`-i scriu pe cutia de chibrituri numele [i num`rul de telefon, de[i
mna \mi tremura \ngrozitor. Nu te plictisesc?
Nu, continu`.
Cnd m-am \ntors acas`, m`tu[a Blanche mi-a spus c` m`
sunase [i i-am telefonat stabilind s` cin`m \mpreun` \n seara aceea.
Am mers la un mic restaurant italienesc...
M`tu[a ta ce-a zis de toat` povestea asta?
Nu i-am spus nimic... m` refer la \ntlnire. S-ar fi sup`rat [i
m-ar fi expediat \n California cu primul tren. Ce s`-]i mai spun,
Martin? Am min]it-o spunndu-i c` e de la Princeton.
E[ti descurc`rea]` [i ia-o ca pe un compliment.
Mul]umesc... [i eu cred c` sunt. |n orice caz, dup` o por]ie de
spaghete [i un pahar cu vin ro[u, [tiam c` Maury Orloff era alesul meu.
ILUZIA IUBIRII
44
|n timp ce Sylvia lua o gur` de [ampanie, Martin o \ntreb`:

A[a simplu se \ndr`gostesc oamenii? Nu trebuie s` se
cunoasc` mai bine unul pe cel`lalt?
Cnd e vorba de atrac]ie nu mai conteaz` nimic altceva.
Oamenii se pot cunoa[te de o via]`, f`r` s` se \ndr`gosteasc`.
Uit`-te la noi doi.
|n cazul nostru e altceva. Ar sem`na cu un incest.
Sylvia mai lu` o gur` de [ampanie.
Dac`-]i spun un secret, \mi promi]i s` nu rzi?
|]i dau cuvntul meu de onoare.
Am fost \ndr`gostit` nebune[te de tine.
|ntr-adev`r? se mir` el, bucurndu-se \n sinea lui. Habar n-am avut.
Bine\n]eles. Cnd ai treisprezece ani [i e[ti \ngrozit c` cel pe
care-l iube[ti ar putea s` afle, te manife[ti bizar.
N-a[ fi crezut c` gndeai a[a despre mine.
A[a a fost, dar asta s-ntmplat cu ani \n urm`.
Martin nu era prea \ncntat c` ea \[i raporta afec]iunea fa]` de
el la trecut, dar zmbind o \ntreb`:
{i ai s` continui rela]ia cu el?
Da, indiferent dac` familia \l accept` sau nu.
S` \n]eleg c` e ceva foarte serios?
Foarte serios, r`spunsese ea [i ochii i se umplur` de lacrimi.
Martin nu suporta s` vad` o femeie plngnd, \n mod inexplicabil sim]indu-se r`spunz`tor pentru oricare ar fi fost motivul ce-i
provoca lacrimile. {i, chiar mai mult de-att, se sim]ea vinovat.
Te rog, Sylvia, nu plnge. Nu-mi place s` te v`d trist`.
Chiar \]i pas` de mine? zise ea \n`l]ndu-[i spre el privirea
\nl`crimat`.
Oh, Doamne, cum s` nu-mi pese!
Sylvia \[i sufl` nasul, apoi \i spuse:
Nu [tiu ce s` fac fiindc` mama a r`mas o femeie cu principii
\nvechite. P`rin]ii no[tri nu sunt deloc maleabili. Oh, Doamne, mai
ales \n privin]a c`s`toriei cu concep]ii vechi de sute de ani.
Chiar dac` nu suntem \ntotdeauna de acord cu ideile lor, trebuie s` \ncerc`m s` privim lucrurile prin prisma lor.
Sylvia \ncepu s` se enerveze.
45
CYNTHIA FREEMAN
Credeam c` e[ti de partea mea.

Chiar sunt de partea ta.
Atunci de ce le iei ap`rarea?
Nu le-o iau. Ziceam doar c` e bine s` lu`m \n seam` [i punctul lor de vedere... s` \ncerc`m s`-i \n]elegem.
Vorbe[ti la fel ca ei. Ei ar trebui s` fie cei \n]eleg`tori. Doar nu
trìm \n evul mediu.
Ascult`-m`. Familia ocup` un loc foarte important \n
societatea noastr` fiindc`, de[i nu sunt \n pas cu timpul, \ncearc`
s` perpetueze tradi]ia... Sylvia, promite-mi c` nu te superi pe mine.
Nu-]i pot promite... dar, cel pu]in, te-ascult.
Tot e bine. Acum s` lu`m situa]ia din punctul tù de vedere.
Nu zic c` nu e posibil s` te \ndr`goste[ti de la prima \ntlnire, dar
s-ar putea ca el s` te atrag` doar fiindc` e altfel.
Stai pu]in, Martin. Crezi c` nu-mi dau seama c` sunt \ndr`gostit`?
Chiar tu ai zis c` e[ti pu]in confuz`.
Nu \n privin]a lui, ci din cauza lor, a intoleran]ei lor. Nici nu
l-au cunoscut, dar deja consider` c` nu e suficient de bun pentru
mine. Nu mai sunt copil. Am optsprezece ani [i mai [tiu [i eu cte
ceva. |ntr-un liceu de fete afli [i \nve]i multe, dar nu-]i face o
p`rere proast` despre mine; \nc` sunt virgin`. {i nici nu-mi spune
c` nu [tiu ce vreau. {i, pentru a doua oar`, ochii i se umplur` de
lacrimi.
Gata, gata, scuz`-m` c` te-am sup`rat. Cred c` m-am exprimat
gre[it. |n orice caz, te sf`tuiesc ca \nainte s` fie prea trziu s` te asiguri c` el este b`rbatul cu care vrei s` te m`ri]i. |ncearc` \nti s`-l
cuno[ti mai bine.
Poate c` ai dreptate, Martin. {tii ce-am s` fac? o vreme am s`
locuiesc la m`tu[a Blanche [i a[a o s`-l cunosc mai bine pe Maury,
iar dac` voi decide c` e b`rbatul potrivit, am s` lupt pentru el ca o
tigroaic`.
A[a e cel mai corect, dar nu uita s` la[i \ntotdeauna o porti]`
deschis` ca s` te po]i \ntoarce acas`, cu sau f`r` dentistul tù.
{tii ceva Martin? E[ti un prieten minunat [i te iubesc foarte
mult.
ILUZIA IUBIRII
46
O s`pt`mn` mai trziu o conducea la gar` \mpreun` cu p`rin]ii

ei. La desp`r]ire se privir` ca doi prieteni care \mp`rt`[eau un
secret foarte important. Apoi ea urc` \n compartiment [i de la geam
le f`cu semn cu mna pn` ce trenul disp`ru \n zare.
***
Cu toate sfaturile \n]elepte date Sylviei, el \nsu[i nu reu[ea s` se
\n]eleag` cu p`rin]ii. |n timpul cinei din seara aceea \ncerc` s` fie
\ng`duitor fa]` de p`rerile exprimate de tat`l sù, dar nu putu fi de acord
cu pozi]ia luat` \mpotriva unuia dintre noii membri primi]i \n club.
|n ziua de azi se pare c` numai banii conteaz`. L-am acceptat
\n Comitetul Verzilor pe acest Harry Shorn care vrea s` mute \n
terenul de golf gropi]a optsprezece.
De ce-ar vrea s` fac` asta?
Fiindc`, probabil, \i e greu s-o puncteze. Pe orice teren din
]ar` pozi]ia acestei gropi]e ofer` cel mai frumos spectacol de
mìestrie, dar uite c` el are ce are cu ea. Pe vremea mea n-ar fi
\ndr`znit a[a ceva. Totul s-a schimbat, ]ara \ntreag` se duce de rp`.
N-a[ fi crezut s` trìesc ziua \n care s` v`d cum guvernul \[i bag`
nasul \n treburile mele. Roosevelt nu va fi fericit dect atunci cnd
va vedea ]ara mergnd spre comunism. {i Dumnezeu [tie c` n-a
f`cut nimic ca s`-i ajute pe evrei. |]i spun eu, Bess, c` vechile rnduieli dispar [i nim`nui nu-i pas` de perpetuarea tradi]iei.
Discu]ia deviase mult de la Harry Shorn. |n mintea lui Julian
acesta se confunda cu Roosevelt, amndoi reprezentnd la o
amenin]are la adresa lumii pe care el o cuno[tea.
Martin se gndi o clip` \nainte s` spun` ceva. |l cunoscuse pe
Shorn la club [i-i f`cuse o impresie bun`. Acum era convins c` tat`l
sù era sup`rat pe Harry Shorn mai mult fiindc` d`rmase barierele
societ`]ii lor exclusiviste dect din cauz` c` dorea s` mute gropi]a
optsprezece.
Tat`, scuz`-m`, dar eu cred c` faci o confuzie. Nu \n]eleg ce
leg`tur` are guvernul cu Harry Shorn, dar adev`rul este c` lumea
nu poate r`mne pe loc. Eu cred c` progresul e un lucru bun.
Julian explod`.
47
CYNTHIA FREEMAN
Tu nume[ti asta progres? Nu po]i avea un viitor dac` nu-]i

respec]i trecutul.
Uitndu-se la mna tat`lui sù care tremura pe pahar, lui Martin
\i fu team` ca lui Julian s` nu i se fac` rù [i, oricum, punctul lui de
vedere p`rea lipsit de importan]`.
Cred c` ai dreptate, tat`.
Nedndu-i aten]ie fiului sù, Julian i se adres` so]iei sale:
Tu ce p`rere ai, Bess? Ai fost cam t`cut`.
Aceasta se uit` la Martin sup`rat`, nesesiznd parc` faptul c` el
cedase. Pn` atunci nu se pomenise vreodat` s`-[i contrazic` tat`l
[i asta o punea pe gnduri. Poate asta \nsemna c` se maturizase, dar
o interesa mai pu]in. A[a c` \ntorcndu-se spre Julian \i spuse:
Po]i \nv`]a multe ascultnd p`rerile celorlal]i, dar ai absolut`
dreptate, dragul meu. {i eu cred c` lumea se \ndreapt` \ntr-o
direc]ie gre[it`.
Cele cteva zile care le mai r`m`seser` s` le petreac` \mpreun`,
\ncerc` s` detensioneze atmosfera [i s` se bucure, evitnd s` mai
discute politic` sau despre iminentul r`zboi din Europa.
Cnd se urc` \n trenul ce avea s`-l duc` \n est, r`mase pe platform` privindu-[i cu dragoste p`rin]ii [i dorindu-[i s`-i poat` proteja de rapida schimbare a societ`]ii.
|n prim`vara urm`toare primi o scrisoare de la Sylvia, expediat`
din San Francisco.
Drag` Martin,
|nainte de toate vreau s`-]i mul]umesc pentru sfaturile
\n]elepte pe care mi le-ai dat \n urm` cu opt luni. Pot spune c`
ecoul acelor vorbe m` obsedeaz`, [i asta cred c` se datoreaz` unei
grave erori de judecat` pe care nimeni nu [i-o asum`, a[a \nct din
tot entuziasmul meu n-a mai r`mas nimic. Nu [tiu cum s`-]i
povestesc totul \ntr-o singur` scrisoare, a[a c`, te rog, ai r`bdare [i
ascult`-m`:
La \nceput, am crezut c` sunt \ndr`gostit` nebune[te de Maury
[i, asemenea fructului oprit, mi se pare extrem de ademenitor. |]i
m`rturisesc c` \n prima sear` cnd am ie[it cu el m` [i \nchipuiam
so]ia lui. Poate fiindc` v`zusem prea multe filme [i mi se p`rea c`
seam`n` foarte mult cu Robert Taylor.
ILUZIA IUBIRII
48
|n primele luni ne-am \ntlnit pe ascuns [i am convenit s` nu le

spunem nimic p`rin]ilor pn` nu ne convingem c` nu putem trì
unul f`r` cel`lalt. Eu am descoperit curnd c` sunt foarte \ndr`gostit` [i i-am spus m`tu[ii Blanche c` nu m` intereseaz` dac` familia
\l va accepta sau nu. {tiam c` dac` s-ar \mpotrivi c`s`toriei, n-ar face
dect s`-mi doresc [i mai mult s` m` m`rit cu el. Nu mi-a[ fi imaginat c` sunt \n stare s` adopte o tactic` att de inteligent`.
Dup` ce nimeni [i nimic nu ne-a mai stat \mpotriv` am
descoperit c` aveam mari divergen]e de opinii. Pn` atunci n-am
[tiut nimic despre familia lui. De-abia m` logodisem, c` mama lui a
insistat s` ]in casa ku[er. E nevoie s` spun mai mult? Oh, Doamne,
nu m-a[ m`rita niciodat` \n afara religiei noastre, dar cum m-a[ fi
putut adapta cu ni[te habotnici? Nu [tiu absolut nimic despre religia iudaic`. Treptat, am \nceput s` ne repro[`m; eu lui fanatismul
religios, el mie lipsa acestuia. {i mi-am dat seama c` provenim din
dou` lumi diferite. Eu nu-mi g`seam locul \ntr-a lui [i invers.
Oricum, aceast` experien]` m-a f`cut mai \n]eleapt`, m-a maturizat [i m-a f`cut s` \n]eleg c` orice desp`r]ire e dureroas`, indiferent \n ce termeni are loc. Nu spun c` asta va dura o ve[nicie, dar
va mai trece mult pn` s` m` \ndr`gostesc din nou.
Drag` Martin, \nchei aici scrisoarea. Te rog scrie-mi cum o duci,
de[i recunosc c` mama ta ne ]ine la curent cu ce faci. Sunt sigur`
c` peste ani ne vom aminti [i vom reflecta asupra acestei perioade
lipsite de experien]` a tinere]ii noastre.
Cu mult` afec]iune,
Sylvia.
Capitolul 6
Trecuser` doi ani de cnd Sylvia \l sf`tuise pe Martin s`
mediteze asupra tinere]ii lui lipsite de experien]` [i acum, iat`, \[i
lu` diploma la Yale. P`rin]ii lui Martin sosiser` de la New York,
aducnd-o cu ei [i pe Sylvia care venise \n est la cump`r`turi. De
cnd \i povestise despre Maury re\nnodaser` prietenia lipsit` de
griji care le bucurase copil`ria.
Dup` ceremonie Martin \[i croi drum prin mul]ime; p`rin]ii
f`ceau fotografii, \ndr`gosti]ii se s`rutau, copii se fug`reau \ncercnd
s` atrag` aten]ia fra]ilor mai mari. |n cele din urm` o z`ri pe Sylvia.
Alerg` s-o \ntmpine [i o lu` \n bra]e.
Oh, Martin... Martin, sunt att de mndr` de tine! {i \n timp
ce o s`ruta Martin n-avu cum s` observe c` p`rin]ii lui \i priveau cu
\ng`duin]`. Nici atunci cnd \[i \mbr`]i[` mama, prea emo]ionat
dup` evenimentul petrecut \n ziua aceea, nu d`du importan]` faptului c` ea interpretase gre[it s`rutul lor. Ea spera c` \n Sylvia
Martin va g`si femeia care s`-l adore la fel de mult ca ea.
Lui Bess \i d`duser` lacrimile. Acela era fiul ei, singurul ei fiu, cu
beret` [i rob` de absolvent.
Scumpul meu, suntem mndri de tine. Ceva \n tonul ei \i aminti
lui Martin anii copil`riei \n care ea \l cople[ise cu dragostea sa. Acum
toate resentimentele din adolescen]` disp`ruser` [i putea spune cu
recuno[tin]`: Mul]umesc, mam`. Sper s` nu-]i \n[el a[tept`rile.
Julian \l \mbr`]i[`.
ILUZIA IUBIRII
50
Nu cred c` exist` ast`zi [i aici vreun tat` mai mndru [i mai fericit dect mine. |i mul]umesc lui Dumnezeu c` e[ti fiul meu. Felicit`ri.
Mul]umesc, tat`, \i r`spunse Martin politicos. |l \ncerca un
sentiment de vinov`]ie fa]` de el, de cuvintele grele pe care i le
spusese pe parcursul ultimilor patru ani [i se jur` ca \n viitor s` fie
mult mai \n]eleg`tor.
Dominic \[i g`sise deja o slujb` la o agen]ie de publicitate pe
Madison Avenue, iar pe el \l a[tepta un post la firma de brokeraj a
tat`lui sù.
Cei doi prieteni \[i lur` r`mas-bun [i \n diminea]a urm`toare
Martin se afla \n drum spre vest.
Dac` la \nceput se \ndoise c` va face fa]` obliga]iilor [i nu era
hot`rt s` intre \n afacerile familiei, dup` [ase luni Martin dovedise
c` nu le \n[elase a[tept`rile. Datorit` lui, Mc Millian Steel Company
le devenise client, important fiind faptul c` \i determinase s`
renun]e \n favoarea lor la serviciile prestigioasei firme de brokeraj
a lui Townsend Wittier. Acesta fusese momentul \n care Martin
\ncepuse s`-[i simt` puterea de influen]` \n lumea afacerilor.
O s`pt`mn` mai trziu \[i anun]` p`rin]ii c` \[i cump`rase un
apartament \n San Francisco.
Martin se maturizase, dar pentru Bess acest fapt p`rea greu de
acceptat. Iar el, cu siguran]`, nu dorea s-o r`neasc`. Trebuia doar
s` \n]eleag`. {i mai trebuia s` \nceteze a se am`gi cu ideea c` Martin
era \ndr`gostit de Sylvia [i c` se vor c`s`tori.
De \ndat` ce intr` \n noul apartament al lui Martin, renun]`
pentru o vreme a-[i mai irosi energia jucnd rol de Cupidon,
folosindu-[i imagina]ia la decorarea noii locuin]e, cel mai potrivit
pentru un burlac, iar cnd termin` de aranjat, totul ar`ta superb.
Pere]ii salonului erau zugr`vi]i \n albastru \nchis. Deasupra
canapelei din piele era expus` o impresionant` colec]ie de
tablouri [i obiecte de art` modern`, iar pe covorul \n tonurile ruginii ale toamnei era a[ezat` o mas` lung` pentru cafea, din sticl`
[i alam`. De o parte [i de alta a [emineului erau dou` fotolii din
catifea ecosez, iar ultimul perete era ocupat de rafturi cu c`r]ii [i
un compartiment pentru bar. La fel de frumos mobilate erau [i
cel`lalte \nc`peri ale apartamentului. Dar cea mai frumoas` ima-
51
CYNTHIA FREEMAN
gine era cea de afar`, dincolo de zidurile luxoasei locuin]e: priveli[tea magnific` a podului Golden Gate ce se arcuia deasupra
golfului San Francisco.
Expresia de pe chipul lui Martin era pentru Bess mai mult dect
orice alt` recompens`.
Arat` minunat, mam`. E[ti un geniu artistic, \i spuse zmbind.
Cum ar putea fi sup`rat pe ea?
Mai bine a[ fi magician. A[a te-a[ putea...
|nceteaz`, mam`, cu obsesia asta. Am numai dou`zeci [i doi
de ani. Las`-m` s` m` distrez.
Te \n]eleg, dar m`car recunoa[te c` Sylvia e cea mai potrivit`
pentru tine.
A[a este, dar \n momentul `sta nu vreau s` m` gndesc la cine
ar fi potrivit pentru mine.
Nu m` po]i acuza c` m` gndesc la binele tù. Ce faci disear`?
Am o \ntlnire, zise el zmbind.
Vorbe[ti serios? Noi o cunoa[tem?
Nu, mam`. E blond`, voluptuoas`, [i e manechin.
Ce e?
Manechin.
Dumnezeule! Ai grij` s` nu te implici prea mult.
Am s` \ncerc, spuse el zmbind din nou.
Dar, de vreme ce Martin era mai degrab` atras de senzualitatea
lui Carey dect de inteligen]a ei, nu exista nici un pericol s` se
antreneze \ntr-o rela]ie serioas` cu ea. Carey era o pisicu]`
r`sf`]at` la care nu se mai gndea dup` ce pleca de lng` el. Dar
\n diminea]a aceea de duminic` cnd se trezi [i sim]i \n n`ri parfumul ei suav nu putu s` nu-[i aminteasc` noaptea ce abia trecuse.
***
A doua zi diminea]` \i fu greu s` ghiceasc` de ce plecase Carey;
v`zndu-l adormit se sim]ea folosit`. Cum nu-[i d`duse seama c`
era frnt de oboseal`? Mai trziu \i va telefona s`-[i cear` scuze. Se
ILUZIA IUBIRII
52
ridic` din pat [i se duse la baie. Primul lucru care-i s`ri \n ochi fur`
cuvintele scrise pe oglind` [i acesta \i aduser` aminte de \ntia
experien]` sexual`, care se \ncheiase lamentabil.
Acum era un adev`rat Casanova. Fetele \l adorau [i [tia c` orict
de sup`rat` ar fi fost, un telefon s`-i fi dat [i Carey s-ar fi \ntors la
el. Poate c` Sylvia nu era fata potrivit`, dar ar fi vrut s` se
\ndr`gosteasc` de cineva la care s` ]in` \ntr-adev`r.
Dup` ce f`cu un du[ se duse \n buc`t`rie, \[i scose din frigider
un suc de portocale, [i-l turn` \n pahar [i \n timp ce-l bù puse feliile de pine \n pr`jitor, apoi deschise u[a de la intrare [i-[i lu` ziarul
de duminic`, Sunday Examiner. |[i turn` cafea \n cea[c` [i se
\ntoarse \n salon, se a[ez` pe canapea, dar nu se mai atinse nici de
pinea pr`jit`, nici de cafea cnd citi titlul scris cu litere mari:
PEARL HARBOR A FOST BOMBARDAT!
Un moment se gndi c` era o glum` proast`, dar imediat se duse
s` deschid` radioul: |n aceast` diminea]` Pearl Harbor a fost atacat
de c`tre japonezi. S-a \ntmplat \n timp ce to]i... Mut` repede pe alt
post: Aici, \n Hawaii, sunt zvonuri c` ceva de magnitudinea...
Martin r`mase [ocat, incapabil s` \n]eleag` ceva din toate astea.
Insulele Hawaii apar]ineau Statelor Unite, iar asta \nseamn` c` se
aflau \n r`zboi [i c` Roosevelt va trebui s` sar` \n ajutorul evreilor
din Europa. America nu mai putea \ntoarce spatele, f`cndu-se c`
nu aude ve[tile ce soseau din Polonia [i Germania.
Sunetul telefonului \l f`cu s` tresar`, apoi auzi \n receptor vocea
tat`lui sù.
Nu-mi vine s` cred, Martin! Chiar s`pt`mna asta blestema]ii
de japonezi au fost la Washington s` discute despre pace.
Martin \[i reg`si vocea.
Cel pu]in se pare c` ni s-a ivit ocazia s`-i punem pe fug` pe nazi[ti.
Julian \[i \nghi]i nodul din gt. La dou`zeci [i doi de ani Martin
va fi printre primii care aveau s` fie \ncorpora]i sau, cunoscndu-l
bine, se va duce singur s` se treac` pe list`.
Cel mai bine ar fi s` vii acas`, Martin. Mama ta e foarte \ngrijorat`.
Am s` vin, tat`.
|n noaptea aceea nu putu s` doarm`. |n fiecare zon` a ora[ului se
constituiser` comisii de recrutare [i chiar vizavi de locuin]a lui urma
53
CYNTHIA FREEMAN
s` se deschid` un birou de \nrolare care \nc` de la primele ore ale

dimine]ii fu asaltat de voluntari ce doreau s`-[i ofere serviciile armatei.
|nainte de sfr[itul zilei [tia c` li se va al`tura. P`rin]ii lui vor trebui s`
se obi[nuiasc` cu ideea \n cele cteva luni pn` ce va fi chemat s` se
prezinte la o unitate militar`. |n ultimii doi ani de colegiu absolvise [i
[coala de ofi]eri de rezerv` [i spera c` gradul cu care va fi trimis \n
armat` \i va aduce o oarecare consolare mamei sale.
Martin se duse la biroul de \nrolare \n fiecare diminea]` pn` \i
veni rndul s` fie \ncorporat locotenent major. Acum le putea
spune p`rin]ilor.
Niciodat` n-avea s` uite privirea \ndurerat` a mamei sale cnd \l
v`zuse \n uniform`.
Nu era nevoie s` te \nscrii voluntar. Chiar nu mai puteai
a[tepta pn` erai chemat? Tat`l tù ar putea aranja ceva.
Despre onoare Martin auzise vorbindu-se \n copil`rie. F`r`
onoare b`rbatul era un nimeni. Dar mai [tia c` fiind vorba despre
fiul sù, Bess nu mai ]inea cont de acest lucru.
Nu cred c` ai vrea s` se-ntmple asta, mam`. Am f`cut ce trebuia s` fac.
|n timp ce lacrimile i se prelingeau pe obraz, Bess \i spuse:
Ai dreptate, Martin, ai dreptate. Iart`-m`. Doar c`... [i nu mai
putu continua.
La 27 decembrie 1941 primi, \n sfr[it, ordinul s` se prezinte la
Fort Ord. Urmau [ase s`pt`mni de instruc]ie dup` care avea s` fie
trimis cine [tie unde.
Peninsula Monterey era unul dintre cele mai frumoase locuri
din lume, dar Martin abia dac` arunc` o privire peisajului, din
autobuzul armatei care se \ndrepta pe [osea spre Fort Ord. Nu
observ` nici pinii \n b`taia vntului, nici splendoarea oceanului
care-[i sp`rgea valurile de stncile uria[e. Nu-[i putea alunga din
minte imaginea mamei sale cu chipul \ndurerat [i diperarea
tat`lui. Singura pat` de lumin` \n acel tablou sumbru era zmbetul vesel al Sylviei care promisese c` va avea grij` de p`rin]ii
lui.
|n noaptea aceea, \ntins pe patul de campanie, se gndi la
Sylvia, care \n ultimele s`pt`mni \i ridicase moralul [i de care se
ILUZIA IUBIRII
54
ata[ase mai mult dect oricnd. Poate c`, \n cele din urm`, ar trebui s` se \nsoare cu ea. Ea apar]inea lumii lui, lumea \n care, dac`
aceasta va mai exista, avea s` se \ntoarc`.
***
Slav` Domnului c` aici nimic nu s-a schimbat. Totul e la fel de
frumos chiar [i \n timpul iernii, spuse Sylvia privind de pe teras`
gr`dina de trandafiri.
Parc` \n ultimile zile [i mie-mi place mai mult.
Vrei s` facem o plimbare? \l \ntreb` ea lundu-l de bra].
Trecur` pe lng` chiparo[ii ce str`juiau peluza [i pe lng` ser`, traversar` rondul pietruit [i intrar` \n pavilion unde mirosea a gardenii.
Martin \[i aminti c` aici se jucau \n copil`rie. Dintr-o dat` o auzi
suspinnd [i o lu` \n bra]e.
Nu, Sylvia, te rog. Nu suport s` te aud plngnd.
Te iubesc, Martin, zise ea printre suspine. Dac` n-ar fi trebuit
s` pleci, nu ]i-a[ fi spus niciodat`. Doar pe tine te-am iubit.
Nu spune asta, Sylvia. R`zboiul te face s` gnde[ti a[a, dar \n
sinea ta nu sim]i acest lucru.
Gre[e[ti, Martin. R`zboiul mi-a dat curajul s`-]i spun ceea ce
simt. {i \l s`rut` cu toat` pasiunea adunat` \n suflet.
Sylvia, te rog, nu e bine ce faci.
De ce nu e bine? Nu m` iube[ti chiar deloc, Martin?
Ba da, te iubesc, Sylvia.
Atunci, de ce nu faci dragoste cu mine?
Fiindc`... Dar \nainte s` mai spun` ceva, Sylvia \ncepu s`-l s`rute
cu atta pasiune \nct \i strni dorin]a, pe care nu [i-o putu st`pni
cnd ea se \ntinse pe podea [i-l trase deasupra ei. Cnd totul se termin` [i \ncepur` s`-[i adune hainele de pe jos, se sim]ea vinovat.
Ar fi trebuit s` m` opresc la timp, \i spuse, \ncercnd s`-i evite privirea.
Te rog, nu spune asta, Martin. Te iubesc [i vreau s` p`strezi \n
amintire aceast` sear`. Dar vreau s` ]i-o aminte[ti cu pl`cere.
Am s` mi-o amintesc \ntotdeauna, de asta s` fii sigur`, dar nu
vreau s` te r`nesc.
Tu niciodat` nu m-ai putea r`ni, Martin. Niciodat`.
Capitolul 7
Luni diminea]` Bess [i Julian se preg`tir` s`-l conduc` la gar`.
|n ultima clip` sosi [i Sylvia \n limuzia sa [i fu invitat` s`-i \nso]easc`
\n ma[ina lor. Cnd ajunser` ea r`mase pu]in mai \n spate ca s` nu-i
deranjeze cnd avea s`-[i ia r`mas-bun. |n gar` se aflau mul]i solda]i
\nso]i]i de familii \nl`crimate, dar Bess nu se uita dect la chipul fiului ei.
Martin se uit` la ceas. Era timpul s` se urce \n tren. Bess i se
arunc` \n bra]e; era att de fragil` [i vulnerabil`. {tia ct de mult
sufer`, dar parc` nu [i-o amintea att de micu]` [i pl`pnd`. Apoi
\l \mbr`]i[` Julian, care ar fi dorit s`-l protejeze de[i [tia c` siguran]a
fiului sù era singurul lucru pe care nu-l putea cump`ra.
|n cele din urm` veni [i rndul Sylvei s`-[i ia r`mas-bun.
Ai grij` de tine, Martin.
El \ncuvin]` din cap.
O s` am. |]i mul]umesc pentru ajutorul pe care-l dai p`rin]ilor
mei. Apoi o s`rut` cu afec]iune [i se urc` \n tren unde g`si un loc
la fereastr`. |i v`zu pe to]i trei \ncercnd s`-[i fluture veseli minile,
cnd trenul se puse \n mi[care.
Capitolul 8
Via]a nu-l preg`tise pe Martin pentru anii cumpli]i ce aveau s`
urmeze [i nimic nu-i va [terge vreodat` din memorie zgomotele [i
imaginile brutalit`]ii [i masacrelor. A v`zut cadavre \n putrefac]ie pe
marginea drumurilor, b`trni [i copii \nfometa]i, fete intrate abia \n
adolescen]`, care [tiau cteva cuvinte \n englez`, de genul: Okay,
Joe, tu-mi dai mie ciocolat`, eu \]i ofer distrac]ie.
Pe o strad` l`turalnic` din Palermo, dup` retragerea armatei
italiene, Martin v`zu un para[utist beat [i o fat` de treisprezece ani,
numai piele [i os, urcnd treptele [ubrede ale casei spre dormitorul
ei \n timp ce fra]ii ei mai mici se b`teau pe resturi de mncare g`site
\n l`zile cu gunoi.
Dar nimic din ce v`zuse \n Italia cucerit` nu se compara cu
Germania de dup` Ziua Victoriei \n Europa.
Cnd scrisese Mein Kampf, Hitler le spusese oamenilor exact ce
inten]iona s` fac`, dar nimeni nu crezuse c` va pune \n aplicare
solu]ia final`.
Vreme de secole conduc`torii Europei asistaser` impasibili la
persecu]ia evreilor, dar lumea civilizat` nu mai fusese vreodat` confruntat` cu atrocit`]i la scar` att de mare. {ase milioane de evrei,
[ase milioane de vie]ii nevinovate. Alia]ii se gr`biser` s` intervin`
pentru a-[i sp`la ru[inea, dar dintre to]i, c`pitanul Martin Roth se
sim]ea cel mai vinovat. Cum de nu [tiuse ce se \ntmpl`, pn` \n
57
CYNTHIA FREEMAN
anul 1940? To]i evreii din lume ar trebui s` afle ce se \ntmpl`, s`

protesteze, s` ac]ioneze, \n loc s` stea de o parte [i s` permit` un
asemenea genocid.
Cnd \n cele din urm` primi ordinul s` se \ntoarc` \n State, nu
era hot`rt s` plece. Trebuia s` continue campania de ajutorare a
refugia]ilor evrei. Dar comandantul lui, v`zndu-i expresia chinuit`, \l expediase acas`. Cnd debarc` \n portul New York, \l a[tepta
ultima scrisoare de la mama sa: Slav` Domnului c` e[ti \ntreg [i
curnd vei veni acas`.
Dar Martin n-avea de gnd s` se \ntoarc` acas` imediat.
De \ndat` ce ajunse la Fort Dix \[i puse actele la punct [i
devenind din nou persoan` civil` se hot`r\ s`-[i ia o camer` la
Gothan Hotel \n Manhattan, pentru a \ncerca s`-[i fac` ordine \n
via]`.
Dup` ce bìatul de serviciu \i l`s` bagajele, Martin se a[ez` pe
marginea patului, uitndu-se la telefonul de pe noptier`. Oare era
bine s`-[i anun]e p`rin]ii c` nu va sosi acas` prea curnd? Vor trebui s` \n]eleag` c` r`zboiul \l \nv`]ase ct de important era s`-[i
trìasc` via]a. Dar cnd form` num`rul [i auzi vocea mamei sale, fu
tentat s` ia primul tren spre vest [i se trezi spunnd:
Da, mam`, nu r`mn la New York dect scurt timp [i...
{i ce, Martin? Spune-mi ct stai? \ntreb` ea neputndu-[i
ascunde dezam`girea.
Cam o s`pt`mn`. Dac` tot sunt aici, vreau s`-l v`d pe
Dominic.
Sunt sigur` c` [tii ce e cel mai bine pentru tine, Martin, spuse
ea [tergndu-[i lacrimile [i \ncercnd s` nu-i tremure vocea. Cred
c` ar trebui s` faci ceea ce-]i place, de[i sunt dezam`git`.
|mi pare rù, dar \n]elege c` simt nevoia s` fiu singur.
Bess nu-l \n]elegea deloc. Nu va fi singur, va fi cu Dominic.
Te \n]eleg foarte bine. Ai grij` de tine, Martin. S` [tii c` te iubim.
{i eu v` iubesc, mam`. Pot vorbi [i cu tata?
Acum nu-i acas`.
Transmite-i toat` dragostea mea. V` sun mine... Locuiesc la
Gotham. |i dù num`rul, \nchise, apoi mai d`du dou` telefoane:
unul s` comande o sticl` de whisky, cel`lalt lui Dominic.
ILUZIA IUBIRII
58
A doua zi diminea]` intr` \n cl`direa unde Dominic \[i avea

biroul. |n timp ce se \ndrepta spre recep]ie avu un moment de
panic`, amintindu-[i c` Dominic fusese declarat inapt pentru armat`,
deci nu fusese mobilizat s` plece pe front [i nu trecuse prin experien]a r`zboiului. Despre ce naiba aveau s` discute? Parc` trecuse o
mie de ani de cnd \[i luaser` r`mas-bun \n ziua absolvirii colegiului.
Dominic \i scrisese lui Martin prin ce trecuse la biroul de
recrutare unde, dup` un control medical minu]ios, i se descoperise
o u[oar` afec]iune cardiac` dar care, totu[i, nu-i punea via]a \n pericol, dup` cum \l asigurase medicul sù personal, fiind vorba de o
banal` disfunc]ie. |n timpul r`zboiului \[i deschisese o agen]ie de
publicitate, care se dovedise o afacere rentabil`.
Doamne, ct m` bucur s` te v`d, \l \ntmpin` pe Martin cnd
acesta intr` \n birou.
La prnz ie[ir` s` ia o gustare, dar nici unul dintre ei nu putu
spune tot ce gnde[te.
Nici m`car nu reu[im s` comunic`m, \i spuse Dominic, \n
timp ce-[i beau cafeaua. Au trecut patru ani pe care trebuie s`-i
recuper`m. Ce planuri ai pentru disear`?
Nici unul.
Atunci e[ti invitatul meu la cin`.
Seara merseser` la Yale Club pe Vanderbilt Avenue, chiar vizavi
de Gara Central`. |n timp ce sorbea din paharul cu Chablis, Martin
se gndea la anii de colegiu, la cas`, la Sylvia, \ntrebndu-se cum ar
trebui s` se poarte cu ea cnd o va \ntlni.
Ce vrei s` comanzi? \l \ntreb` Dominic \ntrerupndu-i [irul
gndurilor.
Nu [tiu. Alege tu.
|n timp ce Dominic d`dea comanda, Martin privi \n jur. De la
mese se auzeau frnturi de conversa]ie [i totul p`rea s` reintre \n
normal. Atunci, el de ce nu-[i g`sea lini[tea? Doar nu era singurul
care se \ntorsese de pe front.
Ca \n vremurile bune, ce zici, Martin?
Scuz`-m`, ce spuneai? Nu eram atent.
Chiar e[ti distrat \n seara asta, b`trne. Ziceam c` e ca \n vremurile bune, la Yale.
59
CYNTHIA FREEMAN
Nimic nu va mai fi ca atunci. Eram att de naivi \nct credeam

c` \ntreaga lume ni se a[terne la picioare.
Oh, Doamne, chestia asta te-a marcat \ntr-adev`r, nu-i a[a? Am
sim]it \nc` de cnd ne-am \ntlnit.
La dracu Dominic. Nu po]i petrece patru ani \n infern [i s` te
compor]i ca la un film cu John Wayne.
|nseamn` c` a fost \ngrozitor, replic` acesta pe un ton serios,
cu o und` de vinov`]ie.
S-ar putea spune [i a[a.
Dominic \[i aprinse o ]igar` apoi \i spuse:
{tii ceva, b`trne? |n seara asta mi-ai adus \n minte o mul]ime
de lucruri.
Da? Ce anume?
Pì, mi-am amintit cum, \n timpul r`zboiului, m` plimbam pe
Madison Avenue [i la tot pasul vedeam oameni \n uniform`. Ar`tau
foarte chipe[i \n costumele lor cu nasturi din metal str`lucitor. Dar,
\]i spun drept, eram fericit c` nu sunt \n locul lor. Po]i s` m` consideri cum vrei, dar \n ziua \n care am aflat c` nu am fost recrutat,
am s`rb`torit evenimentul. {tii cum? Am telefonat unui
manechin, am cump`rat cinci sticle din cea mai bun` [ampanie [i
am petrecut cu ea toat` noapte. Habar n-ai ce patriot m` sim]eam
a doua zi.
Martin sim]i o r`bufnire de furie amintindu-[i debarcarea \n
Sicilia, spaima care \i provocase spasme \n capul pieptului [i din
cauza c`rora vomase, de cum pusese piciorul pe plaj`; apa rece ca
ghea]a \n care se cufundase pn` la subsuoar`. Dar nu [i-o exterioriz`, ci doar \l privi cu am`r`ciune.
Cteva minute mncar` \n t`cere, apoi Dominic, parc` uitnd
de discu]ia care oricum nu-i f`cea pl`cere, schimb` subiectul:
Uite ce e, Martin, nu eu am hot`rt s` r`mn acas`, iar dac`
Dumnezeu tot mi-a dat norocul `sta, n-am pierdut timpul de
poman` [i am deschis o agen]ie. Afacerea e profitabil` [i asta e
doar \nceputul. Mi-ar pl`cea s` fim parteneri fiindc` [tiu c`
niciodat` n-ai fost prea \ncntat s` lucrezi la firma tat`lui tù. Am
nevoie de tine pentru c` ai un uimitor sim] al afacerilor [i priceperea de a face lucrurile s` mearg` a[a cum trebuie. Eu am idei
ILUZIA IUBIRII
60
bune [i clien]ii m` apreciaz`, dar voi c[tiga [i mai mul]i bani

dac` agen]ia este condus` de oameni competen]i. Ce zici,
accep]i?
|]i mul]umesc, dar las`-m` s` m` gndesc.
N-ai s` spui da fiindc` ]i-e team` c` se sup`r` ai tì. Ai
str`b`tut Europa dar \nc` nu te-ai desprins de cordonul ombilical.
|ncearc` s` trìe[ti pe picioarele tale.
Nu zic c` n-ai dreptate, Dom, dar lucrurile nu sunt att de simple. Str`bunicul meu a p`r`sit Europa tocmai pentru ca urma[ii lui
s` trìasc` \n libertate. Dac` el ar fi r`mas \n Fran]a, eu [i familia
mea am fi fost deporta]i \n cine [tie ce lag`r. Am \ntlnit
supravie]uitori, iar imaginea lor m` va urm`ri toat` via]a. Nu e
vorba numai de faptul c` nu m-a[ putea rupe de familie, dar i-a[
tr`da pe to]i acei oameni care au fost tortura]i [i uci[i de nazi[ti. Ar
\nsemna s` m` dezic de tot ceea ce bunicul ne-a l`sat nou`,
urma[ilor sì. M` po]i \n]elege?
Te \n]eleg foarte bine, \i r`spunse Dominic, amintindu-[i ceea
ce \i povestiser` p`rin]ii sì despre greut`]ile \ndurate \n timpul
primului r`zboi mondial, urmate de crahul economic, [i speran]a
lor \ntr-o via]` mai bun` \n America. O vreme nu mai spuser` nimic
dar tot Dominic rupse t`cerea: Asta \nseamn` c` vei pleca acas`.
Martin \ncuvin]`.
Da. Nu am de ales.
De[i dezam`git c` nu-[i putuse convinge prietenul s` r`mn`,
Dominic scutur` din cap, dndu-i dreptate.
Capitolul 9
Prima persoan` pe care o v`zu \n timp ce str`b`tea pista aeroportului fu Sylvia, care alerga spre el cu p`rul fluturndu-i \n vnt,
[i care i se arunc` \n bra]e. Prea mult a[teptase clipa aceea, dar durerea celor patru ani fu [tears` de \ndat` ce \l sim]i \mbr`]i[nd-o.
Oh, Martin... iubitule... \i mul]umesc lui Dumnezeu c` te-ai
\ntors acas`, \i [opti printre s`rut`ri.
Martin era prea emo]ionat ca s` poat` vorbi. O lu` de mn` [i
f`r` s` spun` nimic se \ndreptar` spre locul unde \i a[teptau Bess
[i Julian. |n timp ce-[i \mbr`]i[a mama, realiz` ct de greu trecuser`
acei ani pentru ea [i c` f`cuse bine \ntorcndu-se acas`.
Dumnezeu mi-a ascultat rug`ciunile. Nu-mi vine s` cred c` te-ai
\ntors acas`. Apoi \i lu` fa]a \n palme [i-l s`rut` cu dragoste dup`
care, \ndep`rtndu-se pu]in, \i spuse zmbind printre lacrimi: Mi se
pare mie sau ai mai sl`bit?
Gata, nu-l mai bate la cap, zise Julian. Bine-ai venit acas`,
bìete.
E singurul loc din lume unde \mi doresc s` fiu, spuse Martin
\mbr`]i[ndu-l.
Ie[ind din aeroport, Martin \[i \n`l]` privirea spre soare,
mul]umind lui Dumnezeu c` apucase ziua \n care s`-i mai poat`
vedea str`lucirea, iar cnd [i-o cobor\ \l v`zu pe Edward tr`gnd la
bordur` Rolls-Royce-ul gri-metalizat. {oferul cobor\ [i deschise
portiera din spate.
ILUZIA IUBIRII
62
Ne-a fost dor de tine, Martin. Bine-ai venit acas`. Edward era
angajatul lor \mpreun` cu familia sa de pe vremea cnd Martin era
copil.
***
|n urm`toarele luni se str`dui s` se reintegreze \n via]a civil`. |[i
relu` munca la firma de brokeraj, lucrnd peste program [i
ajungnd de cele mai multe ori acas` dup` cin`. Bess nu \n]elegea
de ce o l`sase s` plece pe Sylvia, dup` ce \l a[teptase at]ia ani, iar
Martin nu-i putea explica de ce prefer` s`-[i petreac`, uneori,
noaptea cu cte o femeie din rndul celor proasp`t emancipate,
femei care aveau o slujb`, un apartament, [i c`rora le f`cea pl`cere
s`-l invite la ele acas` pentru pu]in` distrac]ie. Ce Dumnezeu,
m`car atta lucru merita [i el. Dar privirea plin` de repro[ a mamei
sale \l teroriza.
|n cele din urm` decise c` trebuie s`-[i g`seasc` un apartament
\n ora[, chiar dac` prin gestul sù [i-ar fi r`nit p`rin]ii. Fusese corect
\ntrocndu-se la San Francisco, la familie [i la afacerile familiei, dar
n-ar fi trebuit s` se \ntoarc` \n casa p`rinteasc`. Cu multe menajamente \i spuse mamei sale c` g`sise un apartament mobilat \n
Russian Hill, \n apropierea cartierului italian North Beach, iar Bess
\l dezaprob` cu vehemen]`, nu din cauza amestecului etnic - zona se
m`rginea cu cartierul chinezesc - ci fiindc` era de ne\n]eles cum
Martin se putuse hot`r\ s` se mute \ntr-un cartier boem, \ntr-un
mediu att de ciudat, [i aproape c` izbucni \n plns cnd v`zu
spa]iul acela mic ca o celul` \n vreme ce familia de]inea un
apartament princiar \n Nob Hill.
E al tù, Martin. De ce nu te mu]i acolo?
Fiindc` nu-i al meu.
Cum adic`? Al tù este, bine\n]eles.
Nu, mam`. E al tù [i al tatei.
Bess era consternat`.
Scuz`-m`, dar tot ce e al nostru \]i apar]ine, Martin. |n]elegi
ce-]i spun? N-a[ fi crezut c` e nevoie s`-]i explic acest lucru. Mi se
pare absurd.
63
CYNTHIA FREEMAN
Dar din punctul lui de vedere nimic nu era absurd. Faptul c`

p`rin]ii lui erau boga]i \l deranja. Nu putea uita miile de oameni
f`r` locuin]e care colindau \nc` Europa sau trìau \n tabere de
refugia]i, [i nu se putea \mp`ca cu ideea c` el ducea o via]` de
huzur \n timp ce nenoroci]ii aceia abia \[i trau zilele. |i era imposibil s` explice aceste lucruri p`rin]ilor sì, a[a c` nu putea dect s`
le spun` c` avea nevoie de un loc unde s` stea singur. |nc` lucra
pentru tat`l sù [i \n mintea lui faptul c` Julian \l tolera se datora
numai norocului c` \i era fiu. El personal nu-[i croise un rost \n
via]`. Era un parazit. Spre deosebire de Dominic, el nu avusese
niciodat` ocazia s` descopere ce poate face prin for]e propii. Cu
timpul \ncepu s`-l obsedeze tot mai mult ideea c` este un incapabil. Obsesia deveni att de puternic` \nct, la un moment dat, puse
mna pe telefon [i-l sun` pe Dominic.
Cum se face c`-]i mai aduci aminte s` m` cau]i? \l \ntreb` Dominic.
Hmm... am ni[te probleme.
Serios? Din scrisori nu mi-am dat seama.
Cred c` \ncercam s` m` conving c` e doar o problem` de
timp. De-asta nu ]i-am men]ionat nimic.
|n]eleg. Spune-mi ce s-a-ntmplat.
Martin \[i aprinse o ]igar`.
Nu [tiu de unde s` \ncep, fiindc` sunt multe de povestit.
Cel mai bine e s` \ncepi cu \nceputul.
Ne-ar lua o gr`mad` de timp... zise Martin, \ncercnd s`-[i aminteasc`
exact cnd \ncepuser` lucrurile s` nu mai mearg` cum trebuie.
Tu pl`te[ti. Eu am timp s` te ascult.
Mul]umesc. |]i aminte[ti seara \n care am fost la Yale Club?
Da.
Acum sunt mai derutat dect eram atunci.
|n ce sens?
M` simt ca un automat.
Asta nu-mi spune prea multe. Poate c` \]i faci prea multe griji
[i nu \ncerci s` rezolvi problema privind lucrurile \n fa]`.
Urmar` cteva momente de t`cere.
Ai dreptate, dar nu [tiu cum s` procedez. Oscilez \ntre \ndatoriri, dragoste [i loialitate, [i nu [tiu ce s` fac.
Capitolul 10
|n apartamentul \n care se d`dea petrecerea p`rea adunat \ntreg
Manhattan-ul. Martin \l cùt` din priviri pe Dominic, dar acesta
disp`ruse. Oamenii discutau, aduna]i \n grupuri mici. Cu paharul
de [ampanie \n mn` trecu dintr-o camer` \n alta, surprinznd frnturi de conversa]ie:
M`rfurile americane se vnd cel mai bine... Ai auzit ce se
spune despre... Becky i-a spus lui Abie c` de fiecare dat` cnd o
face, o apuc` durerea de cap... Martin se plictisea de moarte. Cui \i
pas` c` pe Becky o durea capul \nainte, \n timp, sau dup` ce o
f`cea?
Dac` l-ar fi g`sit pe Dom i-ar fi zis vreo dou` s`-l ]in` minte. |l
l`sase singur printre oameni necunoscu]i. Tocmai se preg`tea s`
plece cnd \l z`ri pe Dominic croindu-[i drum spre el. |n clipa \n
care deschise gura s`-i spun`: Data viitoare nu te mai oferi s`-mi
faci servicii, las`-m` cu via]a mea, o remarc` pe fata care-l \nso]ea.
Era tr`snet. Era cea mai frumoas` femeie pe care o v`zuse vreodat`.
N-are gusturi rele, Dominic `sta, se gndi.
Martin, vreau s` ]i-o prezint pe Jennifer McCoy. Jenny, el e
Martin Roth. {i acum, trì]i ferici]i pn` la adnci b`trne]i.
Martin [tia c` fusese totul aranjat. Jennifer McCoy trebuia s`-l
salveze de via]a de celibatar. Cum \ndr`znea b`trnul s` cread` c`
el singur nu-[i putea g`si pe cineva? Dar cu o fat` ca Jenny, cine ar
65
CYNTHIA FREEMAN
mai fi obiectat? Brusc fu cuprins de o dorin]` de nest`pnit care \l

[oc` [i \l sperie pu]in. Cu ct se uita mai atent la ea, cu att sim]ea
c` o dore[te mai mult. Fata avea p`r bogat, castaniu \nchis, cu
str`luciri aurii, ca razele soarelui strecurndu-se printre frunzele
ruginii ale toamnei [i-l purta dat pe spate, ca o coam` de leu. Ochii
mari aveau culoarea ambrei, cu iriz`ri verzui [i sclipeau ca fa]etele
unei pietre pre]ioase. Tenul ca piersica d`dea fe]ei o str`lucire
delicat`. Era \mbr`cat` \ntr-un costum din m`tase bej, la care asortase o mic` bro[` din turcoaze cu diamant. Parfumul ei era att de
discret \nct Martin nu-l recunoscu, dar \i suger` imagini delicioase.
Lui Dominic \i place s` pun` st`pnire pe via]a prietenilor lui,
i se adres` ea zmbind.
Martin \i \ntoarse zmbetul.
Ai dreptate, dar `sta-i farmecul lui.
Jenny avea un rs gutural, senzual.
N-a[ vrea s` crezi c` sunt \ndr`znea]`, dar dac` e[ti liber \n
seara asta, \]i propun s` mergem \ntr-un loc mai pu]in zgomotos.
Ba asta cred, dar sunt liber, [i a[ vrea s` pot discuta cu tine
f`r` s` fiu nevoit s` ]ip.
Poftim? zise ea rznd. Nu te-aud.
Ziceam... e[ti gata de plecare?
Nu-]i place s` pierzi timpul, nu-i a[a, domnule Roth?
{i \[i f`cu loc prin mul]ime ca s`-[i ia haina. Martin se uit` \n jur,
dar nu-l v`zu pe Dominic ca s`-[i ia r`mas-bun, apoi o \nso]i pe
Jenny afar`, \n strad`.
De ce le-o pl`cea oamenilor s` organizeze astfel de petreceri?
spuse Martin \n timp ce a[teptau s` apar` un taxi.
Probabil fiindc` se simt prea singuri.
Martin o privi cu coada ochiului. Intuise c` Jenny McCoy era
inteligent`, dar vorbele ei simple \ns` pline de substan]` \l impresionar`.
Unde vrei s` mergem?
Dac`-]i faci griji s` nu-]i pierzi auzul, \]i propun un mic
restaurant pe Strada Cincizeci [i [ase, cu lumn`ri, vin [i muzic` \n
surdin`.
ILUZIA IUBIRII
66
Acolo mergem, spuse el zmbind.

Sophies Place ar`ta exact cum i-l descrisese Jenny, care era fermec`toare \n lumina lumn`rilor. Vinul era bun [i muzica pl`cut`.
|n timp ce dansau pe ritmul unei melodii lente \[i aduse aminte
c` odat` o \ntrebase pe Sylvia dac` e adev`rat c` exist` dragoste la
prima vedere. {tia c` nu se \ndr`gostise \nc` de Jenny, dar ceea ce
sim]ea pentru ea \n clipa aceea era ceva deosebit, ce nu sim]ise
pn` atunci pentru alt` femeie.
Cnd muzica \ncet` o conduse la mas`, \ntrebndu-se de ce
Dominic fusese att de generos cu el.
De cnd \l cuno[ti pe Dominic?
Pì... \ncepu ea. Jenny absolvise \n timpul r`zboiului Hunter
College [i \[i l`sase curriculum vitae la majoritatea firmelor de
publicitate de pe Madison Avenue. Ceea ce o impresionase la
agen]ia lui Dominic Gatti fusese vigoarea [i rapida ascensiune. O
femeie avea toate [ansele s`-[i fac` o carier` acolo. {i, \ntr-adev`r,
avusese parte de multe satisfac]ii, dar cnd Elmo Cosmetics
Company \i oferise un post de conducere la departamentul de
rela]ii cu publicul, nu putuse rezista [ansei [i banilor. Lui Dominic
\i p`ruse rù c` o pierde, dar nu \ncercase s-o \mpiedice s` plece.
Industria cosmetic` era domeniul \n care femeile se puteau afirma.
Nu mai auzise nimic despre Dom, \i spuse lui Martin, pn` cu o
s`pt`mn` \n urm`. Nu [tiu dac` s`-]i spun sau nu, mai zise ea.
|mi po]i spune orice.
La petrecerea din seara asta n-am vrut s` vin.
Ciudat, nici eu n-am vrut s` vin.
{i cum te-a convins Dom?
Are impresia c` duc o via]` de ascet.
{i e adev`rat?
Dup` standardele lui, dac` nu mergi la patru petreceri \ntr-o
noapte, \nseamn` c` nu te distrezi.
~sta-i prietenul nostru. Mie mi-a spus \n ultimul moment c`
ne va face cuno[tin]`. E nevoie s` adaug ceva?
Nu, [i-i sunt recunosc`tor pentru grija ce mi-o poart`.
Poate nu-i vei mai fi recunosc`tor dup` ce o s` \ncepi s` m`
cuno[ti.
67
CYNTHIA FREEMAN
|mi asum riscul. Mine sear` ce faci?

Trebuie s` fiu la Chicago, cu afaceri.
Martin p`rea dezam`git.
{i cnd te \ntorci?
Vinerea viitoare.
Pleci des \n c`l`torii de afaceri?
Cnd firma promoveaz` o linie nou`, da.
Cred c` va trebui s` m` obi[nuiesc cu asta.
Cnd se desp`r]ir` \n fa]a apartamentului ei, Martin se
\ntreb` dac` ar trebui s-o s`rute. Jenny \i d`du cheia s` deschid`
u[a.
A fost o sear` pl`cut`, Martin.
{i mie mi-a pl`cut.
|n timp ce se \ndrepta spre ascensor, o auzi strignd:
Cheia mea a r`mas la tine!
Martin se uit` \n palm`, apoi izbucni \n rs [i se \ntoarse s` i-o
dea.
Domni[oar` McCoy, crezi c` am putea gr`bi lucrurile dac` te-a[
s`ruta de r`mas-bun?
Da, dar, \n fond, de ce nu le-am gr`bi?
Martin o \mbr`]i[` [i o s`rut` u[or.
Jenny, nu pleca mine la Chicago, \i [opti.
Nu numai c` gr`be[ti lucrurile, dar te [i amesteci \n via]a mea.
Luni diminea]` trebuie s` fiu neap`rat la Marshall Fields. |]i promit
c` vineri m` \ntorc.
Martin \i ridic` o [uvi]` de pe obraz.
O s`-mi telefonezi?
Nu-]i promit... Dac` am timp...
F`-]i timp. De fapt, am s` vin s` te iau de la aeroport.
Bine te sun.
Dup` plecarea lui, Jenny \nchise u[a [i se rezem` de ea. Cred c`
\mi placi foarte mult, Martin Roth, [i a[ vrea s` \n]eleg mai bine ce
se petrece \n mintea ta. Martin o fascina nu numai fiindc` era un
b`rbat atr`g`tor, dar [i pentru c` era evreu. Fiind crescut` \n Biloxi,
Louisiana, pn` s` mearg` la colegiu nu cunoscuse nici un evreu.
Dup` aceea \[i f`cuse o impresie despre ei: erau b`rba]i cu un aer
ILUZIA IUBIRII
68
exotic [i foarte senzuali. Pn` atunci nu se \ntlnise cu nici unul, dar

Martin Roth \i trezise sim]urile. Se duse la culcare \ntrebndu-se ce
ar sim]i dac` ar face dragoste cu el.
***
Luni diminea]` Domenic se opri \n biroul lui Martin.
Ei, cum a mers, b`trne?
Ce s` mearg`?
|ntlnirea cu Jenny, ce altceva?
A[a cum ai pl`nuit. Ca \ntodeauna ai ]intit la fix.
|n]eleg c` ]i-a pl`cut.
E o fat` foarte dr`gu]`.
Doar att ai de spus? E superb`, [i asta o [tii [i tu.
Dac` crezi c` e att de grozav`, cum de ai fost att de generos cu mine?
S`-]i spun drept, b`trne, am \ncercat, dar n-am avut succes.
Tu cum te-ai descurcat?
S`-]i spun ceva, Dom... \ncepi s` vorbe[ti ca un codo[.
Prostii... ce p`rere ai despre ea?
Am s`-]i spun dac` am s-o rev`d.
Bine, dac` nu vrei s`-mi vorbe[ti despre ea, asta e, dar m`car
spune-mi dac` te-a excitat.
Martin \l privi cteva clipe, apoi zmbi.
Jenny McCoy ar excita [i sfinxul.
Uh, slav` Domnului! |nc` mai exist` speran]e pentru tine.
Martin, bìatule. |ncepusem s` m` \ngrijorez.
S`pt`mna urm`toare se surprinse gndindu-se deseori la
Jenny. Zilele p`reau interminabile [i vineri, cnd v`zu c` nu-i telefoneaz`, sim]i c` \nnebune[te. La cinci dup`-amiaz` aprope c` pierduse orice speran]` cnd sun` telefonul. Era Jenny. Ab]inndu-se s`
nu izbucneasc`, o \ntreb` pe un ton calm:
Cum a mers campania de promovare?
Excelent.
M` bucur. La ce or` sose[te avionul?
Pì, dac` decoleaz` \n cteva minute... cred c` pe la [apte [i
jum`tate.
69
CYNTHIA FREEMAN
Te-a[tept la aeroport.
V`znd cu ochii min]ii acele picioare lungi [i corpul ei perfect,
sim]i c` se excit`, lucru ce nu i se mai \ntmplase de mult` vreme,
mai exact din liceu, [i cu att mai pl`cut` era senza]ia.
Sosi la aeroport cu o jum`tate de or` \nainte, ner`bd`tor s-o
\ntlneasc`, [i cnd o z`ri apropiindu-se cu pa[i elegan]i, ochii i se
fixar` pe coama de p`r ro[cat [i pe ochii de culoarea ambrei [i,
st`pnindu-se ct putea mai bine, o \ntmpin` pe un ton obi[nuit:
Bine ai venit. Unde ai vrea s` cin`m?
M` surprinzi.
Dar nu fu deloc surprins` cnd ajunser` la acela[i restaurant
micu] la care merser` \n seara petrecerii.
Uitndu-se la el pe deasupra paharului cu vin recunoscu \n
sinea ei c` Martin \i lipsise foarte mult. Ca [i el, Jenny adormea [i
se trezea cu el \n gnd. Acum [tia c` se va culca cu el. Dac` ar fi insistat, ar fi intrat \n dormitorul lui chiar \n seara aceea; nimic n-ar fi
\mpiedicat-o s` nu-[i piard` virginitatea. Pn` atunci, disciplina pe
care [i-o impusese ]inuse mai pu]in de educa]ia catolic` sever`
dect de faptul c` nu cunoscuse nici un b`rbat care s-o strneasc`
\ntr-att s` simt` c` merit` s-o fac`, cu riscul de a ajunge \n
Purgatoriu. {i acum, culmea, singurul b`rbat c`ruia i-ar fi cedat, trebuia s` fie evreu. Maica stare]` cu siguran]` ar fi sf`tuit-o s`-l uite [i
de[i se temea c` Martin nu era bìatul potrivit ei, uitndu-se la el,
\[i spuse c` nu-i pas` ce va urma, \n clipa aceea avnd senza]ia c`
trìe[te ceva ireal, prezen]a [i vocea lui senzual` f`cnd-o s`
vibreze.
Ce ai vrea s` m`nnci? o \ntreb` Martin trezind-o la realitate.
Poftim? Oh... comand` tu pentru amndoi.
Martin d`du comand` chelnerului italian, exprimndu-se fluent
\n aceast` limb`.
Jenny r`mase impresionat`.
N-am \n]eles o vorb`, dar b`nuiesc c` [tii bine limba italian`.
Unde-ai \nv`]at-o?
Am prins cte ceva pe front, la Palermo.
Dup` plecarea din Biloxi ei \i trebuiser` patru ani ca s` \nve]e s`
vorbeasc` engleza corect. Impresionat` [i intimidat` de inteligen]a
ILUZIA IUBIRII
70
lui, nu reu[ea s` r`spund` \ntreb`rilor lui despre c`l`toria la

Chicago. Ce diferen]` \ntre ea cea de acum [i Jenny cea sigur` de
sine de cu o s`pt`mn` \n urm`. |n seara aceea era cople[it` [i
numai privindu-l se sim]ea stnjenit`. Martin era un b`rbat distins,
rasat, avea clas` [i \i era superior din toate puctele de vedere, dar
nici \n ruptul capului nu-l va l`sa s` \n]eleag` c` \n sinea ei se
sim]ea un nimic pe lng` el, de[i urmase [i ea o facultate [i-[i f`cuse
o carier`, e drept, cu multe sacrificii. {i poate c` nu avea prestan]a
lui, dar acest lucru nu trebuia s`-l [tie nimeni.
Amintindu-[i cu cte eforturi reu[ise s`-[i c[tige \ncrederea \n
sine, \[i alung` din minte gndurile negre [i \[i rec`p`t` vocea.
Ai locuit tot timpul la New York? \l \ntreb`.
Nu, m-am n`scut la San Francisco. Tu?
|n Biloxi, Louisiana.
Aha! Nu [tiu de ce, dar nu pari a fi din sud. |n primul rnd
pentru c` n-ai accent, [i dup` aceea pentru c` nu semeni cu o frumuse]e sudist`.
Dar cum sunt?
Nu [tiu. R`sf`]at`?
Crezi c` e o caracteristic` a celor din sud? Adev`rul este c` \n
orice femeie exist` ceva din Scarlett zise Jenny rznd, dar Martin
\[i d`du seama c` \n realitate ea era o fiin]` mult mai complicat`.
Jenny, poveste[te-mi despre tine.
Ce ]i-ar pl`cea s` auzi? \ntreb` ea.
Spune-mi ceva despre copil`ria ta.
Jenny \l privi cteva momente \n t`cere.
Pì... nu prea e mare lucru de spus.
Totu[i, a[ vrea s`-mi poveste[ti, dac`... bine\n]eles...
Bine. De fapt nu mai conteaz`... Am s`-]i spun povestea familiei McCoy care, \n nici un caz, nu a adus o via]` fericit`. Cnd eram
mic` m` duceam \n parcul ora[ului [i de pe o banc` m` uitam la
doamnele elegante care-[i f`ceau cump`r`turile de la magazinul
Bonton. Ie[ea dinùntru cu fel de fel de pachete [i urcau \n ma[ini
conduse de [oferi negri. Cnd venea Cr`ciunul, visam la toate
lucrurile pe care mi le-a[ fi dorit [i-mi propuneam s` devin [i eu
bogat`, s` ajung o doamn`. Chiar vrei s` auzi toate astea, Martin?
71
CYNTHIA FREEMAN
Sigur, spune mai departe.

Bine. Probabil c` ambi]iile mele erau mai mari dect ale copiilor de vrsta mea. |nc` de atunci [tiam c` via]a este a[a cum ]i-o
faci tu \nsu]i, prin orice sacrificii. A[a s-a [i \ntmplat. De, ce oare,
\]i povestesc toate astea?
Fiindc` [tii c` m` intereseaz`. Te rog, continu`.
Mama obi[nuia s` bea foarte mult, nemul]umit` de sine [i de
via]`, \n general. A murit acum cinci ani, dar nu de ciroz`, a[a cum
scrie \n certificatul de deces. A f`cut-o cu bun`-[tiin]`, reu[ind pn`
la urm` s` se \nece \n paharul cu bùtur`. Jenny f`cu o pauz` [i-i
ceru o ]igar` pe care Martin i-o aprinse.
Tata a p`r`sit-o cnd aveam cinci ani dar, lucru ciudat, nu
l-am urt pentru asta. Nu m` \ntreba de ce. Trìam tot timpul cu
impresia c` o dat` [i o dat` se va \ntoarce. Cnd am \nceput s`
muncesc, am \nceput s` economisesc bani fiindc` dintotdeauna
am [tiut c` voi pleca la New York. |n clasa a opta una din profesoare mi-a devenit mentor. Ea mi-a spus c` pot face orice \n via]`
dac` am o educa]ie bun`; a fost, de fapt, cea care m-a impulsionat s`-mi continuu studiille. Dup` moartea mamei, banca a
vndut c`su]a \n care locuiam [i a depus banii \n p`strare. Eu
i-am ridicat [i am plecat la colegiu la New York. Acum ai aflat
fericita poveste a vie]ii lui Jenny McCoy, \ncheie ea, priviindu-l cu
aten]ie.
Pe Martin cel mai mult \l impresion` sinceritatea din ochii ei.
|i trebuise mult curaj ca s` poat` vorbi despre trecutul ei, iar
acum, ceea ce sim]ea pentru ea era mai mult dect o simpl`
atrac]ie fizic`. Dorea s-o protejeze, s-o compeseze pentru acel trecut.
Gata, ]i-am spus totul despre Jenny McCoy. Eu ce pot afla
despre Martin Roth?
Fiindc` nu voia s` discute despre r`zboi, despre rela]ia cu
Sylvia [i despre contradic]iile cu p`rin]ii, lui Martin nu-i mai
r`mnea de povestit dect despre zilele fericite petrecute la Yale
cu Dominic.
Cnd termin`, Jenny b`nuia c` erau multe lucruri pe care le
omisese inten]ionat.
ILUZIA IUBIRII
72
De ce ai p`r`sit firma tat`lui tù?

Am vrut s`-mi fac propria firm`, s` descop`r cine sunt.
{i pn` acum ce-ai descoperit?
C` sunt fericit c` m` aflu aici, acum, cu tine... Ce-ai zice de o
plimbare?
Mi-ar pl`cea.
Seara era senin` [i r`coroas`. |n timp ce mergeau f`r` s`-[i vorbeasc`, Jenny se gndea c` dup` tot ce-[i spuseser` \n seara aceea,
nu mai era nevoie de alte cuvinte. Doar cnd ajunser` la intersec]ia
Str`zi 73 cu Lexington, Martin rupse t`cerea:
Eu locuiesc \n cl`direa aceea.
Jenny nu zise nimic [i-[i continuar` plimbarea. Din cnd \n cnd
se opreau s` se uite la vitrine [i mult prea curnd, se trezir` \n fa]a
locuin]ei ei.
Pre] de o clip` Jenny \l privi stnjenit`. |n dorea pe Martin [i [tia
c` se va culca cu el, dar nu era \nc` preg`tit`, a[a c` fu scutit` de a
g`si o scuz` ca s` nu-l invite sus cnd \l auzi \ntrebnd-o:
Mine sear` e[ti ocupat`?
Nu, nu sunt, \i r`spunse u[urat`. Apoi se trezi c` Martin o ia
\n bra]e [i o s`rut` u[or.
De mult` vreme n-am mai petrecut o sear` att de pl`cut`.
{i eu la fel, Martin. |]i mul]umesc.
Somn u[or, mai spuse el, apoi o s`rut` din nou [i se
\ndep`rt`.
Ajuns` \n apartamentul sù, Jenny \nchise u[a, aprinse lumina [i
intr` \n dormitor [i, f`r` s` [tie de ce, \ncepu s` plng`. {tia c` nu mai
putea s` reziste, dar gndul la confesionalul de duminic` o \ngrozea.
Dup` o noapte \n care aproape c` nu \nchisese ochii, tocmai
a]ipise cnd sun` telefonul. De \ndat` ce auzi vocea lui Martin,
toate temerile i se risipir`.
Voiam s`-]i spun bun` diminea]a.
Bun` diminea]a.
Ce ]i-ar pl`cea s` faci disear`?
S` merg cu tine pe lun`, se gndi Jenny, dar \i r`spunse:
Ce vrei tu.
Eu a[ vrea s` m` culc cu tine.
73
CYNTHIA FREEMAN
|]i place restaurantul Mama Leone?

A[ putea s`ri peste cin`.
E grozav.
Atunci trec s` te iau la opt.
La ora opt Jenny era un pachet de nervi. |n ultima or` se schimbase de cinci ori [i tot nu [tia dac` se \mbr`case cum trebuie,
fiindc` nu cuno[tea gusturile lui Martin. |n cele din urm` se
hot`rse pentru o rochie simpl` din [ifon violet, care-i punea \n
valoare tenul delicat [i str`lucirea ochilor de culoarea ambrei. Cnd
auzi soneria, tocmai se studia \n oglind`.
Temndu-se s`-l invite \nùntru, \[i lu` repede po[eta [i paltonul, deschise u[a [i ie[i \n hol. Martin o s`rut` f`r` re]ineri.
Ar`]i minunat.
{tii cu siguran]` cum s` flatezi o femeie, spuse Jenny zmbind.
Martin o lu` de bra] [i \nainte ca ea s`-[i dea seama, se trezi
al`turi de el \n taxi.
Ajun[i \n restaurant fur` condu[i la o mas` retras` \ntr-un col],
dar mncarea r`mase aproape neatins`. Jenny [tia c` Martin era la
fel de ner`bd`tor ca [i ea s` fie singuri, doar ei doi.
Afar`, \n taxi, \l auzi spunnd:
{tiu un loc \n care se cnt` muzic` bun`. Vrei s` mergem
acolo?
Dac` [i tu vrei... zise ea privind \n jos.
Martin ezit` o clip` apoi spuse:
De fapt, eu a[ prefera s` mergem la mine.
{i eu, \i r`spunse ea cu sinceritate. Era fericit` c` Martin nu-i
propusese s` mearg` la ea, fiindc` propriet`reasa \i impusese anumite reguli: f`r` b`rba]i, f`r` petreceri, f`r` g`l`gie, f`r` animale,
f`r` nici un fel de distrac]ie.
Cnd intrar` \n cl`direa \n care locuia Martin, Jenny parc`
plutea ca \ntr-un vis. Nu-l observ` pe portar [i nu auzi nici zgomotul pa[ilor lor pe dalele de marmur` din hol. Nu sim]ea dect mna
cald` a lui Martin strngnd-o pe a ei.
Doar cnd ajunser` sus \[i reveni [i privi \n jur surprins`. |n
apartament era o dezordine de nedescris: ziare azvrlite pe jos, pe
m`su]a de cafea o cea[c` murdar` [i scrumiere pline de mucuri de
ILUZIA IUBIRII
74
]igar`. Locuind cu o mam` be]iv`, f`r` sim]ul ordinii [i al

cur`]eniei, Jenny avea o adev`rat` aversiune fa]` de persoanele
dezordonate a[a c`, un moment, se sup`r` c` Martin nici m`car nu
se obosise s` strng` prin camer` dac` [tia c` o va invita la el, apoi
hot`r\ c` este un dezordonat irecuperabil.
Martin se duse la frigider [i scoase o sticl` cu [ampanie, apoi
lu` dou` pahare. Destup` sticla cu grij`, dar lichidul tot ][ni, [i
se gr`bi s` umple paharele. Cteva clipe Jenny urm`ri dansul
bulelor apoi \[i \n`l]` privirea spre el. Martin \i lu` paharul din
mn` [i o cuprinse \n bra]e. O s`rut` u[or, apoi din ce \n ce mai
pasionat. Jenny se gndea c` dac` era un vis, n-ar fi vrut s` se mai
trezeasc`. Sim]ind-o c` r`spunde s`rutului, Martin se \ntinse [i
stinse lumina.
F`r` o vorb` \ncepu s`-i descheie nasturii rochiei, de la spate, [i
cu mi[c`ri \ncete i-o d`du jos. Jenny se auzi gfind \n timp ce
Martin o ridic` \n bra]e [i o a[ez` pe canapea. Se \ntinse lng` ea [i
cu gesturi tandre \ncepu s-o mngie, s`-i exploreze trupul. Apoi,
ridicndu-se deasupra ei [i penetrnd-o, \i transform` durerea \n
pl`cere. Iar pentru el, surpriza fu cu att mai pl`cut`, cu ct ceea ce
i se \ntmplase atunci se deosebea de toate celelalte d`]i.
Dup` aceea, mult` vreme continu` s-o ]in` \n bra]e. Nu-[i
amintea nici o alt` femeie care s`-i fi strnit sim]urile a[a cum o
f`cuse Jenny. Pentru prima oar` de la sfr[itul r`zboiului se sim]ea
din nou om \ntreg.
Oh, Jenny, e[ti minunat`, \i [opti el.
{i ea se sim]ea minunat. Dar [tia c` a doua zi era duminic` [i trebuie s` dea ochii cu preotul. F`r` o vorb` se d`du jos din pat [i
\ncepu s` se \mbrace.
Ce faci? o \ntreb` nedumerit.
Propriet`reasa va observa dac` nu m`-ntorc acas`, zise ea f`r`
s`-l priveasc`.
Te rog, nu pleca, rosti el, surprins de ce spusese. Niciodat`
nu-i ceruse unei fete s` r`mn`, dar nici nu cunoscuse vreuna care
s`-l tulbure cum o f`cuse Jenny McCoy. Nu [tia dect c` dore[te s`
fie cu ea, a[a cum nu mai dorise pe nimeni vreodat`. Te rog, r`mi,
Jenny.
75
CYNTHIA FREEMAN
Ea continua s` se \mbrace. Martin o urm`rea \n lumina veiozei.

P`rea att de micu]` [i fragil`.
Nu pot r`mne, Martin.
Martin se d`du jos din pat [i apropiindu-se de ea, \ncerc` s-o ia
\n bra]e, dar Jenny se \mpotrivi.
Ce-i cu tine, Jenny?
M` simt \ngrozitor de ru[inat`. Cred c` mi-am pierdut
min]ile.
Martin o prinse de mini cu blnde]e.
Nu are de ce s`-]i fie ru[ine.
Ba da. O doamn` nu se comport` ca mine azi-noapte. Acolo
de unde sunt eu, i se spune c`]ea \n c`lduri.
Ah, Jenny, pentru numele lui Dumnezeu, nu spune a[a ceva!
Nu-]i face singur` rù, pentru c` nu e un p`cat s` te culci cu cineva. Ceea ce s-a-ntmplat \ntre noi este cel mai firesc lucru din lume
[i nu trebuie privit drept ceva ru[inos.
Problema lui Jenny era aceea c` ea nu vedea actul sexual ca pe
un lucru frumos, fiind educat` s` considere prostituat` orice
femeie care se culc` cu un b`rbat \n afara c`s`toriei. |n acel
moment nu putea dep`[i sentimentul de vinov`]ie, iar prezen]a lui
Martin \i accentua mustr`rile de cuno[tiin]`. F`r` vreo explica]ie,
termin` s` se \mbrace.
A[ vrea s` nu te sim]i a[a. A[ vrea s`-]i pot spune ceva care s`
te conving` c` pentru mine e[ti o fiin]` minunat`.
Jenny se privea cum se \mbr`c`, neatent` la vorbele lui.
Era trei diminea]a cnd Martin spuse taximetristului s` opreasc`
\n fa]a casei ei.
|]i mul]umesc, dar prefer s` intru singur`, zise ea v`zndu-l c`
vrea s` coboare [i el.
Da, sigur, \n]eleg, zise el [i o s`rut`. Te sun mine.
Jenny \ncuvin]` din cap [i o lu` la fug` spre intrare. Spre groaza
ei, pe sc`ri se \ntlni cu un vecin care-[i scotea cinele la plimbare
[i ro[i cnd acesta o salut` cu un Bun`. Cum a petrecut
Cenu[`reasa la bal \n seara asta?
Mormì ceva [i \ncepu s` scotoceasc` \n po[et` dup` cheie. O
dat` ajuns` \n cas` se rezem` de u[` [i \[i [terse furioas` lacrimile.
ILUZIA IUBIRII
76
|[i dezbr`c` rochia [i se a[ez` pe marginea patului, tr`gndu-[i

nasul. Oh, Doamne, cum o s` reu[esc s` ajung la mas` de
diminea]`?
Se duse \n baie [i d`du drumul la ap` s` se umple cada, apoi se
frec` cu un s`pun cu miros de lev`n]ic` [i se l`s` pe spate, s` se
gndeasc` la noaptea aceea. Un milion de sentimente contradictorii i se \nv`lm`[eau \n minte [i \n ciuda voin]ei sale, intr` brusc \n
panic` la gndul c` Martin n-o s-o mai sune, mai ales dup` cum se
comportase.
***
Luni, Martin r`mase la serviciu pn` la unsprezece noaptea [i
tot atunci realiz` c` e prea trziu s` o sune.
Mar]i telefon` la Elmo Cosmetics, dar i se spuse c` Jenny era
plecat` \n cealalt` parte a ora[ului [i c` se va \ntoarce trziu. De la
[ase la nou` [i jum`tate \i telefon` din jum`tate \n jum`tate de or`,
dar nu-i r`spunse nimeni. A ie[it din nou \n ora[. Se pare c` are o
via]` social` foarte activ`.
Jenny ajunse acas` la zece f`r` dou`zeci, la cteva minute dup`
ce Martin renun]` s-o mai caute.
|n noaptea aceea dormi foarte prost. De ce n-o sunase? |n]elege,
Jenny, ai fost doar o aventur` de o noapte. Se sim]ea jignit`, dar
pentru nimic \n lume nu l-ar mai fi sunat. Era de-ajuns ct se f`cuse
de rs.
Miercuri, Martin fu plecat din ora[ pentru negocierea unui contract [i nu ajunse acas` dect la miezul nop]ii. E prea trziu. {i puse
ceasul s` sune la ora [ase. Trebuia neap`rat s` vorbeasc` cu Jenny.
La [ase [i un sfert Jenny ridic` receptorul.
Alo.
|n sfr[it... zise el, \ncercnd s`-[i \nfrneze emo]ia... De
duminic` sear` \ncerc s` dau de tine.
Lui Jenny \ncepu s`-i tremure mna pe receptor.
|mi pare rù... M-ai sunat [i la serviciu?
Da.
Nu mi-au l`sat nici un mesaj.
77
CYNTHIA FREEMAN
Te-am sunat acas`, dar n-ai r`spuns [i m-am gndit c` e[ti prea
ocupat` ca s`-mi telefonezi.
Oh, Martin, n-am fost chiar att de ocupat`. De fapt, n-am fost
deloc. Dac` a[ fi [tiut...
Martin era gata s`-i spun` ct fusese de gelos.
A fost o prostie din partea mea s` nu-]i las un mesaj. Mai suntem prieteni?
Mai suntem, \i r`spunse ea, rznd nervos.
|n cazul `sta, disear` vreau s` cin`m \mpreun`.
Cu pl`cere, dar n-am s` pot \ntrzia mult.
De ce?
Trebuie s` plec la Albany
Vin s` te iau la [apte [i jum`tate.
Nu se poate la [ase?
Ba da, cum s` nu.
|n timpul cinei discutar` despre serviciu, despre vreme, despre
mncare, amndoi sim]indu-se parc` prea vulnerabil pentru a-[i
exploara adev`ratele sentimente. Dup` ce terminar` cafeaua, Jenny
se uit` la ceas.
|mi pare rù c` trebuie s` \ncheiem seara, dar e aproape nou`.
N-ai timp nici pentru o scurt` plimbare?
}i-am spus c` va fi o \ntlnire scurt`. Trebuie s` m` preg`tesc
pentru prezentare.
Da, sigur. Smb`t` seara ce faci?
Jenny ezit` o clip`.
Weekendul `sta voi \n Bar Harbor.
|n Bar Harbor? Asta e o sta]iune de var`. Ce fac ei acolo cu
produsele cosmetice?
Le cump`r`, iar noi urm`rim s` cre`m o pia]` de desfacere,
zise ea zmbind.
Lui Martin nu-i venea s` cread` ce-i spune. Poate c` Dumnezeu
\l pedepsea fiindc` \[i min]ise mama atunci cnd \l \ntrebase dac`
are vreo rela]ie. Sau, poate, fiindc` se a[teptase ca Jenny s` fie la
cheremul lui.
Chiar trebuie s` te duci acolo? Vreau s` zic, \n weekendul `sta?
o \ntreb`, \ncercnd s`-[i ascund` nervozitatea.
ILUZIA IUBIRII
78
Chiar trebuie, Martin. Asta mi-e meseria, iar pentru mine cariera e la fel de important` ct e [i pentru tine.
{i cnd pleci?
Mine sear`, cu avionul de [ase [i jum`tate.
Am s` te conduc la aeroport.
|]i mul]umesc... e[ti foarte dr`gu].
A doua zi, Jenny petrecu mai mult dect se a[teptase cu clientul
de la Nacys [i cnd \ntlnirea se \ncheie era frnt` de oboseal`.
Uitndu-se la ceas se \ngrozi c` Martin s-ar fi putut enerva [i ar fi
renun]at s-o mai a[tepte.
Cnd cobor\ \n strad`, Martin tocmai se \ndep`rta \n ma[in`.
Probabil c` se \nvrtise \n jurul cl`dirii de o sut` de ori pn` cnd
circula]ia ajunsese la o or` de vrf [i nu mai avusese voie s`-[i
parcheze ma[ina. Uitndu-se nervoas` la ceas, se rug` \n gnd ca el
s` nu fi renun]at s-o mai a[tepte [i s` fi plecat acas`. Dup` cteva
momente care i se p`rur` o ve[nicie, z`ri ma[ina ap`rnd de dup`
cl`dire. Martin nici nu apuc` s` opreasc` bine, c` ea [i deschise
portiera [i s`ri \nùntru.
Acum [tii de ce prefer s` iau taxiul \n locul ma[inii, spuse el,
gr`bindu-se s`-i ia valiza pe care o trnti pe bancheta din spate.
|mi pare teribil de rù, Martin, dar nu puteam l`sa balt` clientul [i nici n-am avut cum s` iau leg`tura cu tine.
Nu-i nimic, \i r`spunse el, dar pe un ton care exprima contrariul, apoi \ntre ei se l`s` o t`cere stnjenitoare.
La ie[irea din Manhattan traficul se bloc` [i uitndu-se la ceasul
de la bordul ma[inii, Jenny \l \ntreb` dac` ajunge la timp.
Cine [tie, \i r`spunse el scurt. Cred c` mai repede ajungi cu
avionul la Bar Harbor dect la aeroport la o or` de vrf.
Jenny se uit` din ce \n ce mai nervoas` la [irul de limuzine [i
camioane care abia se mi[ca. Cnd, \n sfr[it, ajunser` la La
Guardia, se \nvrtir` de cteva ore \n jurul parc`rii pn` g`sir` un
loc. Str`b`tur` \n fug` holul aeroportului [i ajunser` la terminalul
pasagerilor exact \n momentul \n care avionul lui Jenny decola.
Hai s` vedem dac` mai exist` o alt` curs`, spuse el, v`znd-o
cu ochii \n lacrimi. Nu suporta s` vad` o femeie plngnd, iar Jenny
nu era capabil` s` joace teatru ca s`-l impresioneze.
79
CYNTHIA FREEMAN
Asta a fost ultima curs`.

S` \ncerc`m la alt` companie.
E acela[i lucru. Bar Harbor nu e un nod aerian important. Nu
[tiu ce s` fac... slujba asta e foarte important` pentru mine, spuse
disperat`.
Mine diminea]` le po]i telefona s` le explici situa]ia. N-a fost
vina ta, zise el pe un ton mhnit, dar \n sinea lui se bucura de
\ntors`tura lucrurilor.
S-ar putea s` g`sim o curs` pentru mine diminea]`.
Dar se p`rea c` zeii erau de partea lui cnd fuc]ionarul de la
ghi[eu \i anun]` c` pn` luni nu mai exist` nici o curs` spre Bar
Harbor.
|ntor[i \n ora[, dup` ce b`g` ma[ina \n garaj, Martin o \ntreb`
dac` \i e foame.
Nu prea.
Confuz`. De parc` soarta ar fi aranjat lucrurile \n a[a fel, \nct
s` ajung din nou \n patul lui.
{i acum ce-ai vrea s` faci?
S` m` duc acas`, s`-mi desfac bagajul [i s` m` sp`l pu]in.
Ce rost are? Apartamentul meu e vizavi. Te po]i sp`la [i acolo,
[i dup` aceea mai vedem ce facem.
{i lund-o de mn`, traversar` strada [i urcar` \n apartamentul
lui, unde Jenny se a[ez` obosit` pe canapea. De acolo v`zu
fotografiile p`rin]ilor lui \n rame mari de argint [i se \ntreb` cum e
s` te na[ti [i s` trìe[ti \ntr-o familie bogat`.
Apoi observ` dezordinea din apartament.
Pot s`-]i ofer o [ampanie? o \ntreb` el, \ntrerupndu-i [irul
gndurilor.
Prefer s` facem dragoste.
Mai degrab` a[ bea un pahar de vin, dac` ai a[a ceva.
Martin turn` vin pentru ea, iar pentru el whisky cu sifon.
Jenny \ncepu s` se relaxeze ascultnd muzica lent` de la pick-up.
Martin \i \ntinse paharul, apoi se a[ez` lng` ea.
De aici panorama e superb`, zise Jenny dup` ce sorbi din pahar.
Da, la ora asta, cnd se \nsereaz`, \mi place cel mai mult, \i
r`spunse Martin privind pe fereastr`.
ILUZIA IUBIRII
80
Cnd eram acas` niciodat` n-am stat s` v`d cum apune

soarele... dar e \ntr-adev`r minunat.
{i tu e[ti la fel.
Vorbe[ti serios?
Te mai \ndoie[ti?
Eu nu cred c` sunt deloc dr`gu]`, de[i mi-o spune mult`
lume. {i nu [tiu ce s` cred.
Cum adic`?
Uneori m` simt ca un manechin \ntr-o vitrin`, nu ca o fiin]`
omeneasc`.
Martin n-ar fi b`nuit vreodat` c` Jenny, cu farmecul [i frumuse]ea ei, nu se sim]ea \n siguran]`. Sub fa]ada femeii versate era
Jenny cea adev`rat`, fata sosit` la New York tocmai din or`[elul
Biloxi. S`rmana Jenny! Spera ca de atunci \ncolo s-o poat` proteja.
Imediat, \ns`, \[i aminti c` \ntre ei n-ar fi putut exista o rela]ie permanent`, ea fiind catolic` [i provenind din alt mediu social. {i,
oricum, abia o cunoscuse.
Se ridic` de pe canapea [i schimb` muzica cu ceva mai
vesel.
Cred c` ]i s-a f`cut foame, zise a[ezndu-se din nou.
Mie nu, poate ]ie.
Pu]in. Unde vrei s` mergem?
Tu hot`re[ti, dar mai \nti a[a vrea s` m` sp`l.
Da, sigur. Martin r`mase singur \n salon, locul unde se sim]ea
cel mai bine. De fapt, Jenny \i tulburase existen]a, via]a lui att de
ordonat`. |[i alung` din minte o presim]ire deloc lini[titoare [i se
duse s`-[i schimbe c`ma[a. Pe cea curat` o puse pe marginea
scaunului [i \ncepu s` se dezbrace. U[a bìi era deschis` [i o v`zu
pe Jenny piept`nndu-[i p`rul superb.
Cuprins de dorin]` o lu` \n bra]e. Ie[ir` din baie [i Martin o
s`rut` f`r` re]ineri. Buzele li se unir` \ntr-un s`rut devastator.
Nemaiputndu-se st`pni, o dezbr`c` repede [i-[i \ncol`cir`
trupurile cu o patim` disperat`. Orgasmul \i l`s` f`r` suflare.
Niciodat` pn` atunci Martin nu se implicase att de profund \n
actul sexual, iar ceea ce-l f`cea deosebit i se datora lui Jenny. |ntorcndu-se pe spate, o trase lng` el [i o \mbr`]i[`.
81
CYNTHIA FREEMAN
{tiu c` sunt un egoist, dar m` simt extrem de fericit c` ai pierdut avionul.

Iar eu simt c` am s` mor dac` nu se va lansa noua linie de
produse cosmetice.
Apoi, o vreme, r`maser` t`cu]i.
|]i place mncarea chinezeasc`? rupse el t`cerea, \n cele din
urm`.
Foarte mult.
{tiu un restaurant chinezesc grozav care prime[te comenzi
pentru acas`. {i se \ntinse dup` cartea de telefon. Gata, l-am g`sit.
|]i place ra]a cu migdale?
Da, dar comand` ce vrei tu. Eu nu m` pricep.
Ai \ncredere \n mine? Amndoi [tiau c` e vorba despre ceva
mai important dect mncarea chinezeasc`.
Da, am \ncredere \n tine, dar nu [tiu ct` am \n mine. {tii c`
am f`cut o gre[eal` \ngrozitoare, nu?
Nu, nu [tiu nimic \n acest sens. La fel de vinovat` te-ai fi sim]it
dac` n-a[ fi evreu?
Da, la fel. Dar Jenny era con[tient` c` nu-i spunea tot
adev`rul. Dac` Martin ar fi catolic, atunci ar fi putut face planuri
de c`s`torie. Dar a[a, probabil niciodat` nu-[i va isp`[i p`catul.
Nu vreau s` m` simt vinovat`, zise, de[i vorbele lui \i confirmau
temerile.
***
Urm`toarele dou` zile fur` pres`rate cu micile pl`ceri pe care le
ofer` un weekend obi[nuit \n ora[, dar faptul c` erau \mpreun`
d`du un farmec aparte acestui sfr[it de s`pt`mn`. Ie[ir` cu bicicletele \n Central Park, oprindu-se s` m`nnce hot-dog [i \nghe]at`
la cornet, vizitar` galeriile Muzeului de Art` Modern`, hoin`rir` pe
Fifth Avenue pn` la Biblioteca Public`, se plimbar` pe str`du]ele
\nguste din Greenwich Village. Pentru ei ora[ul c`p`tase, parc`, o
nou` dimensiune.
Smb`ta seara f`cur` cump`r`turi de la magazinul italienesc [i
Jenny preg`ti cina. Duminic` diminea]` preg`ti micul dejun \n timp
ce Martin era sub du[.
ILUZIA IUBIRII
82
Gr`be[te-te c` se r`ce[te! \i strig` a[eznd tava pe m`su]`.

Martin scoase capul pe u[a bìi [i rnji, cu fa]a acoperit` de
spum` de b`rbierit.
|ntotdeauna va r`mne fierbinte, o asigur` el.
Despre omlet` era vorba, fle]ule.
Dup` ce ie[i din baie Martin se sui din nou \n pat [i Jenny \i
puse tava pe genunchi.
Cine se uit` la tine ar zice c` nu [tii nici m`car s` pui ap` la
fiert, zise el f`cndu-i semn s` se urce \n pat.
Ceea ce \nseamn` c` nu trebuie s` judeci buc`t`reasa dup`
aspectul exterior.
Tu e[ti un geniu al gastronomiei. Spaghetele de-asear` au fost
extraordinare.
Am multe talente ascunse.
}ine-le ascunse, dar nu [i pentru mine. {i se \ntinse s`-i scoat`
halatul, iar Jenny se a[ez` lng` el, gndindu-se c`, oricum, nu mai
avea timp s` ajung` la masa de la catedral`. Dup` ce terminar` de
mncat, Martin puse tava pe podea [i citir` ziarul de duminic`.
Totul se petrece att de firesc de parc` am fi c`s`tori]i, se gndea
Jenny [i dintr-o dat`, mult mai mult dect orice pe lume, \[i dori s`
se m`rite cu Martin. {tia c` leg`tura lor era din ce \n ce mai puternic` [i c` el se implica mai mult dect \[i propusese.
Martin, \]i aminte[ti seara \n care ne-am cunoscut? N-a[ fi
crezut c` o s` m` \ndr`gostesc de tine. Dar m-am \ndr`gostit.
A[tept` ca Martin s` spun` ceva, dar el \i \mpinse capul pe pern`
[i \i r`sfir` p`rul, zmbind \ncntat de imaginea ei. Acesta era
r`spunsul lui [i pentru moment \i era suficient.
|n seara aceea, dup` ce Martin o conduse acas`, r`mas` singur`
[i trist` \n mijlocul camerei, se gndi la cuvintele lui. S` fie aman]i,
deci s` trìasc` \mpreun` \n afara c`s`toriei. Dar asta nu va dura o
ve[nicie. {tia c` Martin se va \nsura cu ea. Trebuia. La nou` [i
jum`tate se \ntreb` ce-o fi f`cnd Martin la ora aceea [i, instinctiv,
ridic` receptorul, dar imediat \l puse jos. Apoi se duse \n baie [i se
sp`l` pe cap, frecndu-[i p`rul pn` sim]i c` o doare pielea capului.
Capitolul 11
Luni sear` Martin o sun` s-o \ntrebe ce face, f`r` s` aminteasc`
absolut nimic despre acel weekend, de parc` ar fi uitat complet
cele dou` zile de vis. M`car s`-i fi zis: M` gndesc tot timpul la
tine. Dar nici asta nu i-a spus. Ia ce ]i se ofer`, Jenny, \[i aminti ea.
Asta ai f`cut toat` via]a.
Mar]i cinar` \mpreun`, miercuri o invit` la prnz, iar joi luar`
cina cu el. Vineri, Martin o conduse la aeroport fiindc` \[i programase \ntlnirea de la Bar Harbor.
|n timp ce avionul rula pe pist` preg`tindu-se s` decoleze,
Jenny se \ntreba cum \[i va petrece el timpul \n lipsa ei, dac` \i va fi
dor de ea, sau dac` va ie[i cu altcineva. Dac` ar fi putut citi gndurile lui, ar fi rs de ce-i trecea prin minte.
Martin o urm`ri cum se urc` \n avion, apoi a[tept` pn` acesta
\[i lu` zborul, dup` care se \ntoarse [i o porni \ncet spre ma[in`.
Deja sim]ea c` \i lipse[te, mai mult dect ar fi dorit. De fapt, mai
mult dect \i lipsise cineva vreodat`. Ajuns acas`, r`mase privind \n
\ntuneric.
Nu te mai preface. Recunoa[te c` Jenny ]i-a p`truns \n suflet
[i e mai mult dect o pasiune trec`toare. Te-ai \ndr`gostit de
ea. {i acum ce-ai s` faci? Nu te po]i duce cu ea s`-]i cunoasc`
familia. Nu are nici un rost, pentru c` nu po]i avea [i pe ea [i
familia.
Apoi \l sun` pe Dominic.
ILUZIA IUBIRII
84
Eu sunt, Dom. Ce bine c` te-am g`sit acas`.

Ce s-a-ntmplat, b`trne?
E[ti ocupat?
Ce-ai de gnd? S` facem o carte, un biliard...
Vreau s` discut cu tine.
Bine, peste o or`, la opt [i jum`tate, ne \ntlnim la Harrys Bar.
La nou` [i jum`tate, cnd ajunse Dominic, Martin bùse cteva pahare.
Ce ]i-a trebuit atta pn` s` ajungi? \l \ntreb` \n timp ce acesta se a[ez` la mas`.
Am mai avut o treab`... {i nu te enerva, c` totul se rezolv`. {i
acum, b`trne, sunt al tù. Un whisky cu sifon, \i comand` el barmanului.
Am o problem`, zise \n sfr[it Martin.
De[i \i v`zuse privirea trist`, Dominic \ncerc` s`-l \nveseleasc`.
Dac`-i vorba de Jenny, te-anun] c` \n weekend nu o g`se[ti
acas`.
Nu asta-i problema, spuse Martin dup` ce lu` o \nghi]itur` de
whisky.
Atunci?
M-am \ndr`gostit de ea.
Dominic cl`tin` din cap.
Asta da, problem`.
Nu [tiu ce s` fac. Atta vreme ct am crezut c` e vorba numai
de atra]ie fizic`, totul a fost bine, dar e mult mai mult dect att. {i
mai grav este c` [i ea m` iube[te. Nu vreau s-o dezam`gesc, dar nici
nu m` pot \nsura cu ea. Ce s` fac?
Dominic devenise serios. Se sim]ea r`spunz`tor, pentru c` le
f`cuse cuno[tin]`.
Situa]ia e ct se poate de delicat`, dar sfatul meu este s` termini cu ea. |mi pare foarte rù Martin.
{i mie \mi pare rù. Nici m`car nu [tiu cum s`-i spun.
Trecuse de ora unu cnd ajunse acas` [i a doua zi se trezi mahmur, dar \[i petrecu ziua vizitnd locurile pe unde trecuser` \mpreun` cu o s`pt`mn` \n urm`. |n drum \[i cump`r` mncare
chinezeasc` [i se \ntoarse acas`, dar amintindu-[i cina \n doi din
weekendul trecut \i pieri pofta de mncare [i arunc` totul la gunoi,
dup` care \[i turn` ceva tare \ntr-un pahar. Oh, Doamne, ct de
greu \i va fi s` se despart` de Jenny! Termin` ce avea \n pahar [i-[i
85
CYNTHIA FREEMAN
mai turn` unul. Asta-l va ajuta s` nu mai gndeasc`, s` nu mai simt`

nimic. Apoi se \ntoarse pe canapea, cu sticla pe jum`tate goal` al`turi.
{i se trezi abia duminic` la prnz. |[i sim]ea capul umflat ca un balon
[i \l dureau to]i mu[chii. Pn` atunci nu se mai \mb`tase \n halul acela.
Cnd se uit` \n oglinda din baie ar`ta la fel de rù pe ct se
sim]ea. Ar fi bine s` m` pun pe picioare, \[i spuse [i deschise
dul`piorul cu medicamente de unde lu` sticlu]a cu pic`turi pentru
ochi. La [ase [i jum`tate trebuia s` fie la aeroport ca s-o ia pe Jenny.
|[i preg`ti o cafea, o aduse \n salon [i se a[ez` privind \n jur; era
o dezordine de nedescris. O pat` mare pe covor, acolo unde r`sturnase paharul [i scrumiera plin` cu mucuri de ]igar`. Mare minune
c` nu d`duse foc casei. Nu e bine s` fumezi cnd e[ti beat, cum nu
e bine s` te \ndr`goste[ti de o fat` de alt` religie dect a ta.
|n drum spre aeroport se gndi cum s`-i spun` c` trebuie s` se
despart`, de[i ideea \n sine \l \nnebunea. Poate c`, o vreme, ar
putea sta \mpreun`. Va avea grij` de ea, \i va oferi tot ce-[i dore[te,
dar cu o singur` excep]ie. Conform religiei ei, el, Martin, \i punea
\n pericol sufletul nemuritor pentru c` nu putea cere \n c`s`torie.
Nu, a[a ceva era inadmisibil. Mai bine puneau cap`t rela]iei \nainte
ca suferin]a s` devin` mai mare pentru amndoi. |ntr-o zi, cndva
se va \nsura [i va avea copii [i, la rndul ei, Jenny \[i va cl`di un
c`min. Cu toate acestea, cnd o z`ri cobornd treptele avionului, se
\ntreb` cum \[i va aduna curajul s`-i spun`, fiindc` a o pierde pe
Jenny \nsemna pentru el o suferin]` enorm`.
|n timp ce se \ndreptau spre ora[, Jenny sim]i c` se \ntmpl` ceva,
ceva \ngrozitor, dar \i era team` s`-l \ntrebe despre ce este vorba.
Ajun[i \n apartamentul lui, Martin se duse [i scoase din frigider o sticl`
de [ampanie. Cnd intr` \n salon o v`zu pe Jenny golind scrumierele.
Singurul tù defect este acela c` e[ti dezordonat, spuse ea
zmbindu-i.
{tiu, dar este unul din micile mele defecte.
Vocea lui, \n mod ciudat, nu prevestea nimic bun.
A[ vrea pu]in` [ampanie, zise Jenny ridicnd de jos un ziar.
Martin \i \ntinse paharul [i se a[ez` lng` ea. }i-a fost dor de mine?
\l \ntreb`.
Mi-a fost cumplit de dor. Este pentru prima oar` cnd mi se
\ntmpl` a[a ceva.
Jenny \l privi derutat`.
ILUZIA IUBIRII
86
Totu[i, nu pari prea fericit c` m` vezi. Te deranjeaz` ceva?

Martin se detesta pentru ce avea s`-i spun`.
Uite, Jenny, nu [tiu cum s`-]i spun ca s` nu te r`nesc... Am
gre[it creznd [i spunndu-]i c` lucrurile vor fi a[a cum trebuie, dar
a intervenit ceva. M-am \ndr`gostit de tine [i vreau s` m` \nsor cu
tine, dar nu pot. Sfr[itul pove[tii noastre a fost scris acum trei mii
de ani, la Ierusalim. Sunt evreu [i nimic nu poate schimba acest
lucru. Nu-mi pot schimba religia [i nici s`-mi p`r`sesc familia nu
pot. Dac` am r`mne \n continuare \mpreun` vei \ncepe s` m`
ur`[ti.
Jenny r`mase [ocat`. Vineri, cnd plecase, Martin nu d`dea nici
un semn c` ar fi vrut s` se despart` de ea.
Nu \n]eleg absolut nimic. Ce s-a \ntmplat de alaltìeri pn`
azi?
Am constatat c`-mi lipse[ti mai mult dect a[ fi crezut [i c` ne-am
implicat mult prea serios \n aceast` rela]ie. Poate p`rea o cruzime
din partea mea dar, crede-m`, \ntr-o zi \mi vei...
Mul]umi? ]ip` ea. E[ti un ipocrit, Martin. }i-a pl`cut atunci
cnd ]i-am spus c` te iubesc, chiar dac` \n religia mea acest lucru e
un p`cat, dar cnd ]i-ai dat seama c` \mp`rt`[e[ti acelea[i sentimente n-ai mai fost att de dornic s` continui aceast` rela]ie. }i-am
spus c` atta vreme ct nu e[ti \ndr`gostit, nu conteaz` c` te culci
cu mine. Te ur`sc! {i, lundu-[i haina, ie[i din fug` din apartament.
Vorbele ei \l l`saser` f`r` replic`. Revenindu-[i alerg` la lift, dar
Jenny plecase deja. Spera s-o g`seasc` a[teptnd taxiul, dar n-o
v`zu nici cnd ajunse \n strad`. Alerg` s` prind` [i el unul [i ajunse
la ea aproape la ora zece. Urc` cte dou` trepte o dat` [i sun` la
sonerie. V`znd c` nu-i deschide, \ncepu s` bat` \n u[`.
Jenny, te rog, deschide, trebuie s` discut`m. U[a r`mase
\nchis`, dar dup` ce-i strig` a[a de cteva ori, ap`ru propriet`reasa
care \ncepu` s` protesteze:
Cine te crezi de vii aici s` faci g`l`gie [i s` ba]i la u[i?
Cred c` domni[oara McCoy nu se simte bine. Sunte]i bun` s`
deschide]i u[a? Propriet`reasa nici nu vru s` aud` pn` cnd Martin
scoase zece dolari din portofel. Cnd intr` \n apartament, \[i d`du
imediat seama c` Jenny nu ajunsese \nc`. Se \ntoarse acas` \ngrijorat [i \ncepu s-o sune la telefon din zece \n zece minute. La trei
diminea]a, cnd tot nu \i r`spunse, intr` \n panic`.
87
CYNTHIA FREEMAN
***
Cnd ie[i de la Martin, Jenny o porni alergnd pe str`zi, cu ochii
\neca]i \n lacrimi, alunecnd cu t`lpile sub]iri ale pantofilor pe trotoarul \nghe]at. Era ger, dar nu sim]ea frigul care-i p`trundea prin
hain`. Dorea s` fug` ct mai departe de locul acela, de Martin de
propriile sentimente. |n cele din urm`, obosit` [i tr`gndu-[i sufletul se rezem` de zidul unei case. Dup` ce-[i reveni se a[ez` pe
treptele murdare.
Acum nu mai plngea. |n sfr[it, realizase c` totul se sfr[ise. Se
am`gise spernd c` \ntr-o bun` zi Martin ar fi iubit-o att de mult
\nct ar fi renun]at la religia lui, o credin]` care p`rea s` nu aib`
pentru el motiva]ii de ordin spiritual. |i spusese c` rareori se ducea
la templu [i fusese chiar surprins cnd o auzise spunndu-i c` ea
merge la biseric` o dat` pe s`pt`mn`. Cu toate acestea pentru a fi
cu el era preg`tit` s` ri[te excomunicarea. De[i religia \nsemna att
de mult pentru ea, ar fi renun]at la biseric` pentru a se putea
c`s`tori cu el. Era singurul mijloc prin care putea justifica leg`tura
cu Martin. Dar \n sinea ei chiar nu [tiuse c` se va sfr[i a[a? De fapt,
era mai vinovat` dect el, pentru c` dorindu-l att de mult, refuzase
s` \nfrunte realitatea.
|nchiznd ochii \ncerc` s` nu se mai gndeasc` la nimic. Frigul
o mole[ise \i \n clipa aceea nu voia dect s` doarm`, s` adoarm` pe
vecie.
O trezir` doi cini \nfometa]i care-[i cùtau hran` prin l`zile de
gunoi. Abia ]inndu-se pe picioare porni pe str`zile pustii \n
cùtarea unui taxi [i nu-[i aminti nici drum spre cas`, nici cum
ajunse sus \n apartament.
Imediat se b`g` sub p`tur` tremurnd de frig, dar nu reu[i s` se
\nc`lzeasc`. |n scurt timp \[i pierdu cuno[tin]a.
Cteva ore mai trziu, cnd deschise ochii, totul \n jur era alb.
Habar n-avea unde se afl`, dar nici nu-i p`sa. Nu dorea dect s`
adoarm` din nou.
{i atunci auzi o voce. S` fie a tat`lui ei? Nu, el o abandonase...
a[a cum f`cuse [i Martin. Acum nu mai exista dect \n amintirea ei.
|nchise ochii, alungndu-[i din minte imaginea lui [i c`zu \ntr-un
somn profund.
Capitolul 12
Jenny se \ntrema treptat. Martin o vizita la spital chiar [i de dou`
ori pe zi, umplndu-i camera cu flori [i aducndu-i mncare special
comandat`. Zilnic \i aducea mici cadouri [i juc`rii caraghioase pentru a o face s` rd`.
Cnd se putu da jos din pat, se plimba la bra]ul lui Martin pe
culoar [i, \n cele din urm`, \[i rec`p`t` tonusul obi[nuit, moment
prielnic pentru el ca s`-i vorbeasc` despre planurile sale.
Jenny, v`d c` nu aminte[ti o vorb` despre noi. Eu tot timpul
numai la asta m-am gndit. Vreau s` r`mn cu tine. Vreau s` discut`m despre c`s`torie.
Jenny r`mase o clip` pe gnduri.
{i ce rezolv`m cu asta? Nimic. Ai vorbit cu p`rin]ii tì? T`cerea
lui \i d`du r`spunsul. Vezi, Martin, tocmai asta e problema. Ct am
stat aici am avut suficient timp s` m` gndesc. Dac` familia ta nu
m` accept`, pe mine, Jenny McCoy, catolica, nu m` pot m`rita cu
tine.
Oh, Doamne, nu spune a[a ceva! {tiu c` te vor accepta.
Trebuie. Dar s-ar putea s` mai dureze. Crede-m` c` totul se va
rezolva.
Nu [tiu ce s` cred, nu sunt sigur`.
Eu sunt, dac` [i tu vrei s` ne mai acord`m o [ans`. |i lu` mna
\ntr-a lui [i i-o strnse cu blnde]e. Am \nchiriat un apartament \ntr-o
89
CYNTHIA FREEMAN
cl`dire din Central Park, cu o panoram` splendid`. Am cump`rat

mobil` [i am primit asigurarea c` \n dou` zile va fi zugr`vit. Sunt
convins c` o s`-]i plac`. {i am angajat [i o menajer` ca s` nu fii
nevoit` s` strngi dup` mine, adùg` zmbind.
***
Cnd ie[i din spital, Jenny accept` s` se mute la Martin,
m`car pn` \[i va rec`p`ta puterile. Nu cuno[tea pe nimeni care
s` aib` grij` de ea [i \nc` se sim]ea sl`bit`. |n plus, \l iubea pe
Martin.
Apartamentul era exact cum i-l descrisese. Panorama era
minunat` [i camerele spa]ioase, dar r`mase surprins` de mobila
care d`dea salonului un aer masculin. Pere]ii erau zugr`vi]i \n
albastru \nchis. O sculptur` ciudat` - f[ii din metal zim]at sudate
\n diferite locuri, vrnd s` sugereze un cadran solar - atrna deasupra canapelei lipite de un perete, iar masa lung` [i joas`, din
sticl`, era a[ezat` pe covorul gros \n nuan]e ruginii. Dou` fotolii
imense din plu[ cadrilat str`juiau [emineul.
Martin ie[i pe balcon cu dou` pahare pline cu [ampanie.
Pentru noi [i pentru un nou \nceput.
Jenny lu` paharul dar \i evit` privirea.
|n acea prim` noapte, \ntins` lng` el, sim]ea c` se \ntorsese
acas`. Martin nu insistase s` fac` dragoste, precizndu-i c` va
a[tepta pn` ce ea se va sim]i \n puteri. Urm`toarele dou`
s`pt`mni avu grij` de ea cu mult` r`bdare. |ntr-o vineri Jenny
d`du liber menajerei mai devreme, hot`rnd s`-i preg`teasc` lui
Martin o cin`-surpriz`. S`pt`mna urm`toare inten]iona s` \nceap`
serviciul [i nu va mai avea timp.
|n timp ce compunea meniul \ncepu s` rd`. |i va preg`ti o cin`
ca \n Louisiana: bame cu pe[te, anghinare cu crabi, cartofi pr`ji]i,
fasole verde cu migdale [i o pr`jitur` cu nuc`.
Martin o sun` de cteva ori ca s`-i spun` s` nu se oboseasc`, dar
efortul o f`cea s` se simt` mai bine [i mai optimist`, cum nu se mai
sim]ise de mult` vreme. Spre sear`, cnd auzi u[a deschizndu-se
[i alerg` s`-l \ntmpine pe Martin, nu ar`ta deloc obosit`.
ILUZIA IUBIRII
90
Mmm, ce frumos miro[i, zise el [i o s`rut`.

Jenny \l lu` de mn` [i-l conduse spre fotoliul unde-i pl`cea lui s` stea.
S` bem ceva, \i propuse ea.
Perfect.
Dar de data asta m` la[i pe mine s` prepar bùturile.
Bine. |n seara asta e bine dispus`, se gndi el.
{i, \n timp ce-i \ntindea paharul [i se a[eza lng` el, Martin
arunc` o privire \n jur [i v`zu masa pe care erau aranjate sfe[nicele
de cristal [i vasul cu trandafiri ro[ii din mijloc.
Sper c` nu te-ai obosit.
Sunt fericit` cnd g`tesc [i, uneori, chiar m` gndesc c` ar fi
trebuit s` m` ocup de gastronomie, nu de cosmetice.
Buc`t`ria e singurul loc unde te sim]i fericit`?
Nu fi insinuant. Dar Martin era doar \ncntat c` ea rdea...
Dup` cin`, Jenny r`mase la mas` uitndu-se la el. Parc` niciodat` nu-l iubise att de mult, dar \n vocea ei era o umbr` de
\ndoial` cnd \i spuse:
Doresc att de mult s` m` m`rit cu tine. E[ti singurul b`rbat
pe care-l iubesc [i-l voi iubi.
Martin o \mbr`]i[`.
Oh, draga [i scumpa mea Jenny, prin cte suferin]e am trecut
amndoi. {i \nc` nu s-au sfr[it, \[i spuse la gndul confrunt`rii cu
p`rin]ii sì.
|n noaptea aceea f`cur` dragoste cu o tandre]e pe care nu o
cunoscuser` pn` atunci, de parc` \ntreaga suferin]` nu f`cuse dect
s`-i apropie [i mai mult. Cu fiecare s`rut [i mngiere, Martin devenea
tot mai con[tient c` Jenny ocupa, \n via]a lui, locul cel mai important.
Diminea]a la micul dejun, v`znd ct de fermec`toare este \n
rochia de cas` din tafta violet, [tiu c` sosise momentul; va pleca \n
vest s`-[i vad` p`rin]ii. Probabil c` gndul la \ntlnirea nepl`cut` i
se citea pe figur`, fiindc` Jenny \l \ntreb`:
Ce-i cu tine, Martin, s-a \ntmplat ceva?
Nu, nimic.
Te cunosc foarte bine. Te preocup` ceva, insist` ea.
Mda, oft` Martin. Am stat bine s` m` gndesc [i am hot`rt s`
plec la San Francisco imediat ce ob]in rezervarea la avion.
91
CYNTHIA FREEMAN
Jenny \[i ]inu respira]ia. Nu avea nici o \ndoial` c` decizia lui

Martin era dovada bunelor lui inten]ii, dar ideea o \ngrozea. {tia c`
leg`tura lui cu familia e foarte strns`. Dac` ajungnd acolo \l vor
obliga s` se r`zgndesc`? Totu[i, trebuia s` plece; era singura solu]ie.
Ct crezi c` vei lipsi?
Cam o s`pt`mn`.. Nu i-am v`zut de cnd m-am mutat la New
York, dar nu-]i face griji. Ai \ncredere \n mine. Totul se va rezolva.
Am \ncredere \n tine. Acesta era adev`rul. Dar cnd afl` c` \[i
luase bilet pentru dup`-amiaza aceea, la cursa de ora cinci, sim]i cum
i se strnge inima. |n timp ce-i preg`tea valiza, se \ntreba dac` n-ar
trebui s` plece [i ea cu el. Nu ca s`-i cunoasc` p`rin]ii, ci ca s`-i
sus]in` moralul, dac` ar fi fost nevoie. Apoi realiz` c` dac` l-ar fi
\nso]it ar fi f`cut-o mai mult pentru sine, s`-[i domoleasc` temerile.
Am s` te sun \n fiecare sear`, [i dac` ai nevoie de ceva caut`-l
pe Dominic. Ar fi fost bine dac` erai de acord s` vin` [i el la aeroport. Nu-mi place s` te \ntorci singur`, \i spuse el \n timp ce a[tepta
\mbarcarea.
Nu voiam s` \mp`r]in aceste momente cu \nc` cineva. Ai grij`
de tine, Martin.
Da, iubito, [i tu la fel. M` voi gndi la tine \n fiecare clip` ct
vom fi desp`r]i]i.
De[i se ab]inea s` nu plng`, Jenny sim]i c` o \nec` lacrimile.
Totul va fi bine, nu-i a[a, Martin?
Da, iubit-o. Ai \ncredere \n mine.
Am... am. Dorea din tot sufletul s` cread` acest lucru.
Cnd se anun]` \mbarcarea, se uit` la Martin vrnd s`-[i imprime
\n mintea imaginea lui; s-ar putea s` nu-l mai vad` niciodat`.
|n timpul zborului, Martin se gndi cum ar fi cel mai bine s`-[i
abordeze p`rin]ii. Aceast` sarcin` era mai cumplit` dect toate
presim]irile sumbre ale lui Jenny. |[i mai dezam`gise familia o dat`,
atunci cnd p`r`sise firma tat`lui sù, prefernd s` locuiasc` la mii
de kilometri distan]` de cas`.
Cnd avionul ajunse cu mare \ntrziere la San Francisco, Martin
spera c` p`rin]ii renun]aser` s`-l mai a[tepte la aeroport, dar \n
timp ce str`b`tea pista \i v`zu. |mbr`]i[ndu-i, \[i d`du seama c` va
trebui s` amne pn` a doua zi anun]area ve[tii.
ILUZIA IUBIRII
92
Oh, Martin, de-ai [tii ct ne bucur`m c` ai venit acas`, \i zise

Bess vesel`, \n timp ce se \ndreptau spre ma[in`.
Diminea]a se trezi trziu, iar dup`-amiaz` pndi momentul s`
discute cu tat`l sù \ntre patru ochi, dar cnd acesta se ivi, \[i pierdu curajul. Seara, pe lng` unchi [i m`tu[i, Bess o invit` [i pe
Sylvia, cu p`rin]ii. |n timpul cinei, Martin f`cu eforturi s` fie atent
la ceea ce-i spune, dar Sylvia, dndu-[i seama c` n-are chef de
vorb`, nu mai insist`.
Imediat dup` mas`, Martin se uit` la ceas [i spuse:
Pe mine a[ vrea s` m` scuza]i... |mi pare rù, dar drumul m-a
obosit peste m`sur`.
To]i \l asigurar` c` cel mai bine era s` se duc` la culcare.
Sigur c` te \n]elegem... cursele astea sunt \ngrozitoare, a[a c`
nu-i de mirare... dup` zece ore de zbor e de \n]eles c` sim]i nevoia
s` te odihne[ti...
Ajuns \n camera lui, se a[ez` la birou [i ridic` receptorul.
Cnd auzi vocea lui Jenny inima \i tres`ri \n piept, dar nu [tiau
ce s`-[i spun`. Amndurora le era fric` s`-[i exprime temerile [i se
limitar` la vorbe care [tiau c` plac pl`cere celuilalt...
{tiu c` totul e bine, iubitule... Da, Martin, am petrecut o sear`
minunat` cu Dominic...
C`l`toria? Frumoas`... Mi-e foarte dor de tine, dar curnd vom
fi din nou \mpreun`. Doar frnturi [i jum`t`]i de adev`r rostite de
amndoi.
***
Cnd \nchise telefonul Jenny era la fel de ab`tut` ca atunci cnd
se \ntorsese de la aeroport cnd, prea deprimat` ca s` poat` mnca
ceva, \[i turnase ceva de bùt [i d`duse fru liber lacrimilor. {i nici
nu-l sunase pe Dominic, ci se dusese la culcare dup` ce bùse cteva pahare.
***
93
CYNTHIA FREEMAN
Abia \n a treia zi Martin g`si prilejul s`-i vorbeasc` tat`lui sù

despre adev`ratul scop al vizitei sale [i, de fapt, acesta fu cel care
deschise discu]ia. Martin \[i petrecuse ziua plimbndu-se cu ma[ina
de-a lungul coastei oceanului [i la \ntoarcerea acas`, William,
majordomul, \l opri pe sc`ri s`-i comunice c` tat`l sù \l a[tept` \n
birou.
|l g`si pe Juliam \ntr-unul din fotoliile de lg` [emineu.
Stai jos, Martin, \l invit` el, surprins din nou de expresia
\ngndurat` a fiului sù.
Martin se a[ez` \n cel`lalt fotoliu [i-[i \ntoarse privirea spre
focul din c`min. Julian se ridic` [i turn` coniac \n dou` pahare.
Fiule, trebuie s` st`m de vorb`, \i zise \ntinzndu-i unul din
pahare. {tiu bine c` te fr`mnt` ceva, a[a c` spune-mi ce-i cu tine.
Martin r`mase t`cut.
Orice-ar fi, am s` \ncerc s` te \n]eleg ca [i pn` acum.
Dar Martin n-avea curajul s` vorbeasc`.
Voi fi ct se poate de sincer cu tine, continu` Julian. Chiar
dac` am suferit cnd ai p`r`sit firma [i ai plecat la New York, mi-am
dat seama c` r`zboiul te-a schimbat, c` ai nevoie de timp ca s` te
reg`se[ti. Am considerat c` va fi o expedi]ie bun` pentru tine, dar
iat` c` te \ntoarci acas` ar`tnd mai rù dect atunci cnd ai venit
din Germania. Mama ta e foarte \ngrijorat`. Vom face tot ce dore[ti.
Po]i avea \ncredere \n noi.
Martin \[i trecu degetele prin p`r apoi, \n sfr[it, rosti primele cuvinte:
M-am \ndr`gostit, dar exist` ni[te probleme.
E \ns`rcinat`? \l \ntreb` Julian dup` o clip` de ezitare.
A[ fi vrut eu; ar fi fost mai simplu.
Ea te iube[te?
Da.
|mi \nchipui c` nu v` cunoa[te]i de mult` vreme.
Nu asta conteaz`. Pe Sylvia o cunosc de o via]`.
Scuz`-m`, Martin, dar iubirea nu se na[te dintr-o dat`, ci treptat. Fire[te, facem parte din genera]ii diferite.
Nu cred c` acest sentiment s-a schimbat prea mult.
Ai dreptate, dar problema este ce planuri ai cu aceast` femeie.
Martin \[i \nghi]i nodul dureros din gt [i spuse:
ILUZIA IUBIRII
94
S` m` \nsor cu ea.
{i de ce ai ]inut secret?
Fiindc` este catolic`.
Julian se pr`bu[i \n fotoliu.
Ai dreptate. Asta e, \ntr-adev`r, o problem`. {i nu gre[e[ti
cnd spui c` iubirea a r`mas aceea[i ca pe vremea mea... Martin
r`mase surprins auzindu-l cum \ncepe s`-i povesteasc` despre
dragostea lui din tinere]e pentru fata nepotrivit`.
{i eu eram \ndr`gostit pn` peste cap. Acum, cnd m` gndesc \n urm`, \mi vine s` rd, atunci \ns` nimic nu m` poate
consola. Despre c`s`torie nu putea fi vorba fiindc` familia n-ar fi
acceptat-o. Tat`lui meu, Dumnezeu s`-l odihneasc`, trebuie s`-i
mul]umesc c` m-a \ndreptat pe drumul cel bun. M-am \nsurat cu
mama ta; ea apar]inea lumii [i clasei noastre sociale [i [tiam c` va fi
mama perfect` pentru copiii mei. Julian se ridic` din fotoliu [i-[i
mai turn` un coniac. Te rog s` m` crezi c` abia dac`-mi amintesc
chipul fetei aceleia. Acum c]iva ani am \ntlnit-o \ntmpl`tor [i a[
fi trecut pe lng` ea dac` nu m-ar fi strigat. Am stat de vorb`, dar
parc` m` adresam unei strìne... A[a c` \n]eleg prin ce treci, Martin,
dar [tiu c` vei dep`[i momentul. Chiar nu crezi c` Sylvia e potrivit`
pentru tine? Dac` te vei \nsura cu ea, afec]iunea se va transforma \n
dragoste, a[a cum mi s-a \ntmplat mie cu mama ta. Iar cnd vor
veni [i copiii, nici n-ai s`-]i dai seama cum cealalt` femeie nu-[i va
g`si loc \n mintea ta.
Gre[e[ti, tat`. Istoria nu se repet`. Eu nu m` pot \nsura cu
Sylvia tocmai fiindc` face parte din lumea [i clasa noastr` social`,
iar pe Jenny nu o voi uita niciodat`. A[a o cheam`, Jenny. {i nu voi
\nceta s-o iubesc. Crede-m`, tat`, o iubesc mai mult dect orice pe
lumea asta.
Julian oft` [i l`s` paharul din mn`.
{i ce-ai vrea s` fac eu?
S`-mi dai binecuvntarea.
Julian se uit` la el cu triste]e. Ar fi f`cut aproape orice pentru
fiul sù. Aproape orice.
{tii bine cum va reac]iona mama ta, nu?
Luptndu-se cu propriile sentimente, Martin \i r`spunse:
95
CYNTHIA FREEMAN
{tiu c` va fi dezam`git`, dar n-am ce face. Cineva trebuie s` se

sacrifice. Fii sincer, tat`, eu trebuie s` fiu acela? Singura mea vin`
este aceea c` vreau s` m` \nsor cu fata pe care o iubesc, iar a ei nu
c` este evreic`. Nu te rog dect s-o accep]i.
|mi ceri prea mult, Martin. Cred c` ar trebui s` urc`m s-o
vedem pe mama ta. {tii c` nu se simte bine. |n ultimele zile,
ne[tiind ce-i cu tine, s-a consumat foarte mult.
Dac` era ceva care s`-l consoleze, acesta era faptul c` acum nu
mai trebuia s` ]in` secret` rela]ia sa cu Jenny.
|nainte s` bat` la u[a lui Bess, tat`l lui ezit` un moment,
f`cndu-[i curaj.
Tu e[ti, Julian? Intr`.
Cnd intrar` o v`zur` pe Bess \ntins` pe un [ezlong, cu o compres` rece pe frunte.
|mi pare rù c` nu te sim]i bine, mam`.
Doar capul m` doare, scumpule, \n rest m` simt perfect.
Tocmai voiam s` m` ridic [i s` cobor la mas`. Apoi, v`zndu-l pe
Julian alb ca varul la fa]`, b`nui c` veniser` s`-i dea ve[ti proaste.
Vrei s`-mi spui ceva, nu-i a[a, Martin?
Da, [i sper c` vei \n]elege. {i-i spuse despre Jenny exact ce-i
povestise [i tat`lui sù.
Vocea ei ascu]it` i se \nfipse \n inim` ca un pumnal.
Cum ai putut s` ne \n[eli... s` nu spui nimic despre...
despre femeia asta. Doamne, Martin, chiar nu mai ai pic de
respect? {i mai vrei s`-]i dau binecuvntarea? Niciodat`! ]ip` ea.
Este pentru prima oar` cnd \n familia noastr` cineva vrea s` se
c`s`toreasc` cu o persoan` de alt` religie, [i tocmai tu s` ne faci
de ru[ine!
Mam`, nu [tii ce vorbe[ti. Nici m`car nu o cuno[ti...
Nu m` intereseaz`. Trebuie s` rupi aceast` rela]ie \nainte s`
ne frngi inimile. Pe obrajii lui Bess se prelingeau lacrimi. De ce nu
o po]i iubi pe Sylvia? De ce? Ea merit`...
{tiu c` merit`, mam`, dar [i Jenny merit`. Te rog, accept` s`
o cuno[ti. Te rog.
Niciodat`, Martin. {i-[i l`s` din nou capul pe pern`.
Julian se uit` la Martin [i-i [opti:
ILUZIA IUBIRII
96
Las`-m` s` vorbesc eu cu ea.

Sim]indu-se ca un paria, Martin ie[i din camer` [i \nchise u[a \n
urma lui.
Julian se a[ez` lng` Bess, \i [terse lacrimile [i \i lu` palma \ntr-a
lui.
Nu mai plnge, scumpo... Bess, ascult`-m`... Chiar dac` acum
nu ne putem \n]elege cu el... este, totu[i, fiul nostru. Fii \n]eleapt`,
Bess, Dac` \l alung`m asta \l va face s` se ata[eze [i mai mult de
femeia aceea. |nc` nu s-a \nsurat cu ea, a[a c` s` ne rug`m s`-i vin`
mintea la cap. Dac` apuc` s` se \nsoare cu ea [i noi nu o accept`m,
\l vom pierde definitiv.
{i tu te a[tep]i s` fiu de acord cu asta? Nu pot, Julian. Nici
m`car de dragul lui Martin.
Julian \i \mp`rt`[ea sentimentele, dar f`cea abstrac]ie de ele.
Nu trebuie neap`tat s-o iube[ti, Bess, dar dac` va deveni so]ia
lui Martin vei fi nevoit` s-o tolerezi. F`-o acum, ca Martin s` nu te
urasc` fiindc` ai stat \n calea fericirii lui. Cred c` sfatul meu e
corect.
Bess suspin` \ncet.
{i dac` vor avea copii? Vor fi catolici. Cum crezi c` a[ suporta
acest lucru?
Nu [tiu. Important este s` nu ne pierdem fiul. Nu-l aveam
dect pe el.
Bess r`mase t`cut` cteva momente, apoi rosti \ncet:
Bine, Julian. Du-te [i spune-i s` vin` aici.
Ai binecuvntarea noastr`, \l anu]` cnd \l v`zu pe Martin \n
hol. Intr`, mama ta vrea s` te vad`.
|]i mul]umesc, mam`, zise el pe un ton plin de cìn]`. Crezi
c` a[ face bine dac` i-a[ spune lui Jenny s` vin` ca s-o cuno[ti?
Julian [tia c` Bess nu era \nc` preg`tit` pentru o astfel de \ntlnire.
Nu \nc`, Martin, interveni el.
Martin se a[tepta la acest r`spuns. Ceruse prea mult dintr-o
dat`. Deocamdat` era suficient c` p`rin]ii lui o acceptaser` pe
Jenny.
Capitolul 13
Martin se \ntoarse la New York mul]umit de victoria ob]inut`,
chiar dac` acesta era doar par]ial`, [i spernd c` Jenny va \n]elege
c`, deocamdat`, p`rin]ii lui nu puteau face mai mult. {tia c`, mai
trziu, cnd o vor cunoa[te, cu siguran]` o vor \ndr`gi. Cnd
avionul ateriz` [i o v`zu alergnd s`-l \ntmpine, Martin \[i sim]i
inima tres`rind \n piept.
{tii ce \nseamn` o ve[nicie? o \ntreb` el printre s`rut`ri.
Da, un minut departe de tine.
Cnd ajunser` acas` observ` c` Jenny aranjase totul ca s`-l
primeasc` ct mai pl`cut: Vazele erau pline cu trandafiri [i crini, iar
lumn`rile de pe mas` f`ceau s` str`luceasc` paharele de cristal.
Martin hot`r\ s` nu-i povesteasc` dect dup` mas` discu]ia cu
p`rin]ii
Pentru tine, iubito. Fie ca acesta s` fie \nceputul unei vie]i
lungi [i fericite \mpreun`, spuse el \nchinnd paharul cu [ampanie.
Sper s` fie a[a, dar acum nu doresc dect s` m` iube[ti.
Martin o lu` \n bra]e [i \n momentele sublime ce urmar`, se
d`ruir` unul altuia cu nevoia imperioas` de a se elibera de toat`
tensiunea acumulat` pn` atunci.
Dup` aceea sosi [i momentul adev`rului. Jenny nu dorea dect
s` afle la ce concluzie se ajunsese \n privin]a ei.
Martin, \n afara faptului c` ai primit binecuvntarea p`rin]ilor,
nu mi-ai povestit aproape nimic.
ILUZIA IUBIRII
98
Asta ne [i doream, iubito.

Bine\n]eles, dar nu mi-ai spus dac` vor s` m` cunoasc`. Cnd
te-am \ntrebat dac` n-ar fi bine s` vin [i eu acolo, mi-ai r`spuns...
Nu-i adev`rat, doar c` mama nu se sim]ea prea bine.
Adic` nu era preg`tit` s` m` cunoasc`, asta vrei s` spui. Nu-i
nevoie s`-mi r`spunzi, fiindc` [tiu c` a[a este. Pn` la urm` tot va
trebui s` ne \ntlnim pentru c`, altfel, nu m` c`s`toresc cu tine.
Dar te-au acceptat, iubito. Ne-au dat binecuvntarea.
Nu nou`, ]ie. E[ti fiul lor [i ar face orice pentru tine. Pe mine,
\ns`, nu m` vor agrea.
Martin se d`du jos din pat [i \ncepu s` se plimbe, nervos, prin
camer`.
{i acum ce vrei, Jenny? Au f`cut pentru mine tot ce le-a stat \n
putin]`.
Pentru tine, dar nu [i pentru mine, insist` ea, de[i \[i d`dea
seama c` e absurd`. Pn` cnd nu m` prezin]i alor tì, nu mai vreau
s` trìesc cu tine. Nu \n]elegi c` e un p`cat? Trebuie s` ne
c`s`torim.
Nu sunt preg`tit s` fac pasul `sta! izbucni Martin epuizat de
tensiunea \n care st`tuse \n ultimile zile.
Niciodat` n-ai fost! Jenny s`ri din pat, alerg` la baie [i trnti
u[a \n urma ei.
Cnd ea intr` \n baie, Martin \[i d`du seama c` \n seara aceea
nu-i va putea suporta istericalele, a[a c` se \mbr`c` [i ie[ise \n
strad`, cùtnd un bar lini[tit.
Sorbind din whisky se gndea la reac]ia ei, total necontrolat` [i
lipsit` de logic`. El f`cuse tot posibilul, dar nu dorea s`-[i abandoneze familia, nici chiar pentru Jenny. P`rin]ii lui aveau nevoie de
timp ca s` se obi[nuiasc` cu situa]ia. {i a[a \i dezam`gise fiindc` nu
avusese \ncredere \n ei, lucru ce nu avea s` [i-l ierte niciodat`.
Dar, pe m`sur` c` \i trecea sup`rarea, \ncepea s-o \n]eleag` [i pe
Jenny. Pn` la c`s`torie avea s` se simt` de parc` ar comite un p`cat
de moarte. Avea nevoie de consim]`mntul p`rin]ilor lui.
Ie[i din bar, lu` un taxi [i se \ntoarse \n apartament. Cnd auzi
cheia \n u[`, Jenny ie[i \n fug` din dormitor [i se arunc` \n bra]ele
lui, spunndu-i printre s`rut`ri:
99
CYNTHIA FREEMAN
Iart`-m`, Martin. Te rog s` m` ier]i. M-am purtat ca un copil

prost`nac. {tiu ct de greu le este p`rin]ilor tì. Ah, Martin, iubitule, te rog, iube[te-m`.
Martin \[i duse un deget la buzele ei.
Nu mai vorbi, nu e nevoie. {tiu c` \]i e extrem de greu. Dar
dac` noi vom trì ferici]i \mpreun`, [i via]a p`rin]ilor mei trebuie s`
fie la fel. Trebuie s` mai avem pu]in` r`bdare, Jenny.
Bine, Martin, o s` am r`bdare.
|]i mul]umesc, iubito, [i iart`-m` c` mi-am pierdut cump`tul.
De \ndat` ce-mi pun la punct problemele de la serviciu, vom pleca
\n vacan]`.
|n noaptea aceea, Martin r`mase treaz, cu ochii pironi]i \n tavan.
De[i \i fusese dor de Jenny, nu-[i g`sea lini[tea stnd \ntins lng`
ea. {i nu era vorbea doar de gndul la p`rin]ii lui. Pentru prima
oar` dup` luni de zile \ncepur` s`-l obsedeze din nou figurile jalnice ale evreilor elibera]i din lag`rele din Germania [i Polonia. {i el
era evreu, dar [tia foarte pu]ine lucruri despre iudaism.
Diminea]` la prima or`, \nainte de a se duce la serviciu, trecu pe
la sinagoga de pe Hester Street, spernd c` acolo va g`si r`spunsuri
la adev`rurile pe care le cùta.
Dup` trei s`pt`mni de munc` intens` la birou Martin decise c`
putea pleca \n weekend, cu Jenny, \n Vermont. Dominic le \mprumutase cu pl`cere ferma din Vermont, pe care o cump`rase la un
pre] de nimic \n timpul r`zboiului.
Cnd \[i aduser` bagajele \nùntru v`zur` provizia de lemne
f`cut` de Ned, cel care avea grij` de cas` \n timpul iernii. Lucy, so]ia
lui, [tersese praful, umpluse camera cu provizii [i pusese \n vaz`
crizanteme [i crengi de pin. Dominic \i spusese, neavnd alt` explica]ie pentru ca cei doi s` nu fie deranja]i, c` se afl` \n luna de
miere.
Dup` un mic dejun cu ou` proaspete de ]ar` [i biscui]i, se
\mbr`c` [i ie[ir` afar`. Peste noapte c`zuse prima z`pad`, iar pinii
[i brazii str`luceau sub cerul albastru, f`r` nori.
|n hambar, Martin g`si o sanie veche [i o trr` pe dealul din
spatele casei, speriind o c`prioar` cu vocile lor. De acolo \[i d`dur`
drumul la vale, strnind z`pada care le \n]epa fe]ele [i izbucnir` \n
ILUZIA IUBIRII
100
rs cnd sania se opri brusc \n n`me]i. Privind-o pe Jenny, Martin

se gndi c` arat` adorabil, cu obrajii \mbujora]i de aerul geros.
Niciodat` pn` acum nu m-am distrat att de bine [i asta
datorit` ]ie, \i [opti el. Nu [tiu cum ar fi via]a mea pentru tine.
Ai avut o ideea excelent` s` venim aici. Parc` am fi \ntr-o alt` lume.
O clip` r`m`ser` t`cu]i, apoi Martin o ajut` s` se ridice.
Mai \ncerc`m o dat`? zise ea.
|]i convine, din moment ce eu car sania, \i r`spunse Martin
lovind-o u[or cu un bulg`re de z`pad`.
Jenny rse [i \l lovi [i ea cu un bulg`re, nimerindu-l \n b`rbie.
Joci dur, da? spuse el parnd urm`toarea lovitur`. Apoi o
luar` la fug`, \n sus spre vrful dealului. Jenny ajunse prima, apoi
Martin, tr`gnd sania dup` el.
Vezi, ]i-am zis eu c` te \ntrec! strig` ea, gfind.
Nu joci cinstit. {i repezindu-se la ea, o trnti \n z`pad`, rostogolindu-se apoi \mpreun` la vale. Cnd ajunser` jos, Martin care
era deasupra o ]intui la p`mnt.
Vezi, ]i-am spus c` nu m` po]i \ntrece. {i izbucnir` \n rs.
Bine, ai c[tigat.
|n seara dinaintea \ntoarcerii le New York, Jenny preg`ti o cin`
special`. Mai trziu, cnd st`teau \n fa]a focului, Martin \i d`rui o
br`]ar` de aur cu diamante, iar ea lui o pereche de butoni, tot din
aur, \n form` de calendar, ce aveau marcat` cu un mic rubin data
de cinci noiembrie, ziua \n care el o ceruse de so]ie.
Imediat ce m` \ntorc din California stabilim data nun]ii, \i
spuse el \mbr`]i[nd-o, dup` ce puse butoni \n cutie.
{i cnd am s`-]i cunosc familia?
Cel mai bine ar fi s` vin` ei la New York, s` te cunoasc`. Ar fi
[i mai simplu a[a, f`r` restul rudelor.
Pre] de o clip` Jenny se \ntrist`, apoi nu se mai gndi la asta.
Voi \ncerca s`-i fac s` m` iubeasc`.
{tiu [i nu-]i va fi greu. Nu sunt singurul din familie care are
gust la femei.
Jenny \l privi zmbind; un zmbet care nu exprima doar curaj ci
[i \ncredere.
Imediat dup` Anul Nou se vor c`s`tori. A[a \i promisese Martin.
Capitolul 14
De parc` zeii le-ar fi invidiat fericirea, nici nu ajunser` bine \n
apartamentul din New York, c` telefonul sun` [i Martin tres`ri
auzind vocea mamei sale:
Scumpule, slav` Domnului c` ai ajuns acas`, zise ea suspinnd.
Ce s-a \ntmplat?
Nu [tiu cum s`-]i spun, dar tat`l tù a suferit un infarct. Unul
foarte sever.
Lui Martin nu-i venea s` cread`. Vorbise la telefon cu mama sa
chiar \n dup`-amiaza aceea, \nainte s` plece din Vermont, [i totul
era \n regul`. Iar tat`l sù p`rea foarte s`n`tos cnd \l v`zuse ultima oar`. Mai degrab` s`n`tatea mamei sale \l \ngrijorase.
Nu \n]eleg. Cnd s-a \ntmplat?
Acum dou` ore. De atunci, eu [i Sylvia te tot sun`m la telefon...
Martin se blbi cùtndu-[i cuvintele:
Unde... la ce spital...?
E acas`.
Acas`? De ce nu l-ai internat?
Fiindc` nu vrea, spuse ea printre lacrimi.
Doctorul Silverman de ce n-a \ncercat s`-l conving`?
Fiindc`-i \n]elege frica. I-e team` c` dac` ajunge \n spital, n-o
s` se mai \ntoarc` acas`.
ILUZIA IUBIRII
102
Vin acas` cu primul avion, zise Martin. |mi pare att de rù c`
n-am fost acolo, al`turi de tine.
Oh, bìatul mamii, vino ct po]i de repede.
Vin, mam`. Te s`rut. {i pune jos receptorul, \ntrebndu-se
dac` va mai apuca s`-i mai spun` o dat` tat`lui sù c` \l iube[te.
Jenny avu senza]ia c` totul se pr`bu[e[te \n jurul ei. Doar cu
cteva ore \n urm` p`rea c` nimic nu le poate afecta viitorul. Acum
\ns`, parc` soarta le era potrivnic`, ea presim]nd c` o dat` ajuns la
San Francisco, p`rin]ii nu-l vor mai l`sa s` plece. Dar ea nu putea
l`sa s` se \ntmple a[a ceva.
Vrei s` vin [i eu cu tine \n California? Nu neap`rat ca s`-]i
cunosc p`rin]ii, ci fiindc` doresc s` fiu al`turi de tine, dac` vei avea
nevoie de mine.
Dar Martin era prea \ngrijorat din cauza tat`lui sù, \nct abia o
auzi ce spune.
Iubito, mi-ar pl`cea s` vii cu mine, dar nu e momentul potrivit.
Lui Jenny \i venea s` plng`, dar se ab]inu. Nu voia s`-[i arate
disperarea tocmai atunci. Va avea tot timpul s` [i-o manifeste dup`
plecarea lui Martin.
***
|n momentul \n care intr` \n casa din Woodside, Martin fu
cuprins de negre presim]iri. Draperiile grele de la ferestrele salonului erau trase de parc` \ntreaga cas` ar fi fost \n doliu, iar cnd \[i
\mbr`]i[` mama \n]elese imediat c` lucrurile nu st`teau bine deloc.
Oh, dragul meu, \]i sunt recunosc`toare c` ai venit. {i \nainte
ca Martin s` spun` ceva, continu`: Doctorul Silverman tocmai a
plecat. Crede c` tat`l tù e mai bine ast`zi.
Martin \ncuviin]` din cap.
Vreau s`-l v`d.
Te a[teapt`... i-am zis c` vii.
Martin se urc` la etaj [i se opri o clip` \n fa]a u[ii dormitorului,
apoi intr` \ncet. |n camer` erau adunate toate lucrurile dragi tat`lui
sù: fotografii \n rame de argint [i colec]ia de pipe [i trofee, lucruri
103
CYNTHIA FREEMAN
adunate pe parcursul vie]ii. Doar b`rbatul care z`cea \n pat nu mai

era acela[i, iar tuburile grele de oxigen de lng` el ar`tau ca ni[te
semne rù prevestitoare.
Julian deschise ochii dup` cteva minute.
Ai venit de mult? \ntreb` el cu voce slab`.
Nu, tat`, acum cteva clipe.
Julian oft`.
|mi \nchipui ct ai suferit \n ultimele luni, b`nuind c` nu suntem \ntru totul de acord cu alegerea ta, [i n-am fost lng` tine s` te
consolez, a[a cum ar fi trebuit s-o fac. Tu, \n schimb, ai venit imediat ce am avut nevoie de tine. Ajut`-m` s` m` ridic pu]in ca s` te
v`d mai bine... Ah, a[a da. Trebuie s`-]i spun ceva, Martin. Dac` mi
se \ntmpl` ceva...
Martin \ncerc` s`-l lini[teasc`, dar Julian continu`:
Nu fi naiv, Martin. O dat` [i o dat` tot am s` mor [i atunci ]ie
[i mamei tale v` va fi foarte greu s` prelua]i anumite responsabilit`]i. Nu vreau ca asta s` devin` o obliga]ie care s`-]i
influen]eze cursul vie]ii. |n]elegi ce vreau s` spun?
Martin n-avea s` uite niciodat` vorbele tat`lui sù, care nu
\nsemnau doar c` acesta \i d`dea binecuvntarea sa, dar c` \i [i l`sa
drept mo[tenire dragostea.
Mai vorbim mine diminea]`, spuse Julian cu o voce obosit`.
Ajut`-m` s` m` \ntind.
Martin mai r`mase o vreme lng` el ascultndu-i respira]ia
slab`. Brusc, Julian \ncepu s` hor`cìe [i fa]a lui c`p`t` o paloare
cadaveric`. Martin se repezi afar` s` cheme infirmiera, dar la
\ntoarcere constatar` c` Julian murise.
|ncremenind, cu lacrimile prelingndu-i-se pe obraji, Martin
[opti:
Te-am iubit, tat`, chiar dac` te-am dezam`git. Ct de mult a[
vrea s`-]i spun acest lucru.
Apoi se duse s-o caute pe mama sa. O g`si \n bibliotec`, cu
Sylvia. |n momentul \n care \l v`zu, Bess \n]elese ce s-a \ntmplat.
A murit.
Respectnd preceptele iudaice, Julian fu \nmormntat ct mai
curnd posibil, lng` p`rin]ii sì [i lng` Ephraim. Stnd \n fa]a
ILUZIA IUBIRII
104
criptei, Martin avu dintr-o dat` o viziune: se v`zu \ngropat \n

p`mnt strìn al`turi de o so]ie catolic`. Imediat, \ns`, \[i \ndrept`
gndurile spre mama sa care asculta, nemi[cat`, cuvintele rabinului. La sfr[itul slujbei, Martin o prinse u[or de bra] pe Bess, care
p`rea pierdut` \n gnduri.
Mam`, e timpul s` mergem.
Ie[ind din micu]a capel`, Bess se opri \n fa]a u[ilor grele de
bronz care se \nchideau.
Dormi \n pace, iubitul meu... via]a mea... pn` ce, prin voia
Domnului, vom fi din nou \mpreun`.
|n seara aceea Martin \i telefon` lui Jenny [i \i fu recunosc`tor
c` ea nu insist` asupra detaliilor legate de \nmormntare. Jenny \i
spuse doar c` \l iube[te [i-l \ntreb`, [ovìnd, cam cnd se va
\ntoarce acas`.
|nc` nu-]i pot spune, iubito. Cred c`-]i imaginezi prin ce
perioad` grea trece mama.
Da, Jenny [tia. {i ea trecuse prin asta cnd \i murise mama,
dar \n cu totul alte condi]ii. R`m`sese singur`. {i acum se
sim]ea singur` [i \i era un dor teribil de Martin, dar \i spuse
doar att:
|n]eleg c` sim]i, Martin, dar nu uita c` te iubesc.
N-am s` uit, iubito. N-am s` uit.
Capitolul 15
La \nceput Martin \[i imagin` c`, dup` ce \n familie lucrurile
se vor lini[tii [i avoca]ii vor pune la punct ultimile detalii, se va
putea \ntoarce la New York. Curnd, \ns`, \[i d`du seama c`
asta nu se va \ntmpla att de repede. Fusese numit executor
testamentar [i existau o mul]ime de am`nunte ce trebuiau
rezolvate.
|l sun` pe Dominic s` se \nvoiasc` [i ca s`-[i cear` scuze pentru
perioada \n care va absenta de la serviciu, dar acesta \i spuse s` nu-[i
fac` probleme. Beneficiul adus de Martin agen]iei Gatti situa firma
\n rndul celor mai profitabile, a[a c` un an s` fi lipsit, [i tot nu i
s-ar fi repro[at nimic.
Julian \[i l`sase \ntreaga avere lui Bess, dar Martin fusese desemnat s-o administreze, fapt ce implica o mare responsabilitate. Ceea
ce tat`l sù nu reu[ise \n timpul vie]ii, izbutea dup` moarte: ca
Martin s` se implice \n afacerile familiei. |n acela[i timp, mama sa
\ncepea s` depind` tot mai mult de el. De[i nu-[i exterioriza
durerea sau cel`lalte sentimente, era evident c` nu se putea lipsi de
prezen]a lui.
Singura not` vesel` \n aceast` atmosfer` ap`s`toare o d`dea
Sylvia. Aproape c` reu[ea s-o fac` pe Bess s` rd`, iar cnd vorbea
despre trecut \i amintea de vremurile fericite. |n privin]a lui Martin
se p`rea c` dore[te s` reia rela]ia de prietenie din adolescen]`.
ILUZIA IUBIRII
106
|ntr-o sear`, dup` cin`, \l g`si \n birou. Martin era \ntr-un

moment de sl`biciune [i sim]ea nevoia s` vorbeasc`. Intuind acest
lucru, Sylvia \i preg`ti un whisky cu sifon.
{tii, Martin, t`cerea nu e de aur, e distructiv`, \]i macin` sufletul. Sunt convins` c`-mi po]i \mp`rt`[i gndurile tale.
Martin scoase un oftat.
Nu mi-e deloc u[or, Sylvia.
|ntotdeauna e greu s`-]i dezv`lui sufletul, dar [tii bine c` eu
n-am s` te judec niciodat`.
Martin se ridic` golindu-[i paharul.
M` simt vinovat fa]` de tata [i gndul `sta nu-mi d` pace,
spuse el [i se a[ez` din nou pe canapea.
Stai pu]in, Martin. Doar nu e[ti responsabil de moartea tat`lui
tù.
Nu de asta-i vorba, ci de faptul c` \n ultimul an l-am neglijat.
A suferit foarte mult cnd am plecat la New York. |n plus, cred c`
[tii ce sentimente avea fa]` de Jenny.
E[ti prea dur cu tine. Nu \n]elegi c` tat`l tù dorea sincer s`
fii fericit? Poate c` \l sup`ra faptul c` Jenny e catolic`, dar cu siguran]` a \n]eles situa]ia. P`rerea mea este c` a venit timpul s`-]i continui via]a.
Cnd tata trìa a[ fi f`cut-o, dar acum n-o pot l`sa pe mama
singur`.
Sylvia sorbi din pahar, \ntrebndu-se de ce \ncerca s`-l trimit`
pe Martin \n bra]ele altei femei, dar nici nu dorea s`-l re]in` dac` el
n-ar fi fost fericit.
Nu mai \ncerca s` iei locul tat`lui tù. |nsoar`-te cu Jenny [i
dac` vei mai considera c` trebuie s` locuie[ti cu mama ta, atunci
adu-o pe Jenny aici.
Dar [tii [i tu c` mama n-a acceptat-o, iar acum cu att mai
pu]in.
{i ce ai de gnd? Crezi c` e corect s-o tot duci cu vorba pe
Jenny?
Nu-mi place cum te exprimi. Inten]ionam s` m` \nsor cu ea
dup` Anul Nou, dar sunt sigur c` \n situa]ia de fa]` va \n]elege c`
pe primul loc nu mai stau dorin]ele mele. Am o responsabilitate
107
CYNTHIA FREEMAN
fa]` de mama [i nu o pot p`r`si acum. Martin se ridic` [i \ncepu s`

se plimbe prin camer`. Sunt foarte derutat. Nu [tiu ce s` fac. Vreau
s` m` port corect [i fa]` de Jenny [i fa]` de mama. Tu ce crezi c` ar
trebui s` fac?
Dac` o iube[ti cu adev`rat pe fata aceea, atunci locul tù este
al`turi de ea, zise Sylvia, sim]ind cum fiecare vorb` i se \nfige \n
inim` ca un pumnal. Mama ta va supravie]ui. To]i suferim, dar timpul ne vindec` r`nile, iar Jenny nu se va mai mul]umi mult` vreme
doar cu telefoanele tale, chiar dac` \i spui c` o iube[ti.
Martin [tia c` Sylvia are dreptate [i hot`r\ ca a doua zi s` discute
cu mama sa.
La New York, Jenny era chiar mai nelini[tit` dect b`nuia Sylvia.
Cu fiecare zi devenea tot mai nesigur` de promisiunea f`cut` de
Martin. Ca el s` nu-[i dea seama de starea de \ncordare \n care se
afla, \ncepu s`-i trimit` scrisori \n care-[i exprima gndurile optimiste.
Scumpul meu Martin, \i scria ea, m` gndesc tot timpul la tine
[i-mi amintesc lucrurile m`runte pe care le-am putut face pentru
tine... Iubitule, New York-ul este acoperit de z`pad` [i ieri a fost cel
mai mare ger din ultimii treizeci de ani... La Nacys promovarea noii
game de produse cosmetice a avut succes. La prim`var` se va purta
rujul ro[u-aprins. Dragul meu, m` simt att de singur` f`r` tine.
Cnd te \ntorci? Te iubesc.
Martin \i telefona promi]ndu-i c` o va suna din nou a doua zi
[i c` se va \ntoarce ct mai curnd posibil.
De la o vreme, \ns`, telefoanele lui nu-i mai ]ineau moralul ridicat. Singur`tatea o cople[ea [i era din ce \n ce mai deprimat`. |n
cele din urm`, temerile o f`cur` s` ia o hot`rre [i zorii o prinser`
scriind ultima variant` a scrisorii:
Scumpul meu Martin,
{tiu c` treci prin momente \ngrozitoare, dar la fel de greu \mi
este [i mie. |n singur`tatea nop]ilor, m` gndesc [i m` \ntreb
\ncotro se \ndreapt` via]a noastr`. Ast`zi, parc` mai mult ca niciodat`, m-am gndit la tine [i la locul pe care-l ocup \n via]a ta, [i
am ajuns la cocluzia c` tu apar]ii unei lumi diferite, \n care eu nu
mi-a[ g`si rostul.
ILUZIA IUBIRII
108
Dac` m` iubeai cu adev`rat, m-ai fi l`sat s`-]i \mp`rt`[esc

durerea... dar tu m-ai \ndep`rtat. Cnd iube[ti pe cineva [i nu-i po]i
alina suferin]a, te sim]i inutil. Amndoi am \n]eles c` nu suntem
f`cu]i unul pentru cel`lalt. Pentru c` te iubesc att de mult, Martin,
am s` dispar din via]a ta. Este singura solu]ie. Sper [i m` rog s` nu
te irose[ti.
Cu toat` dragostea, Jenny.
Martin citi scrisoarea stupefiat, apoi se repezi la telefon [i sun`
la New York, dar nu-i r`spunsese nimeni. Brusc \[i aminti cuvintele... Am s` dispar din via]a ta... [i fu cuprins de panic`. Imediat \i
telefon` lui Dominic s-o caute pe Jenny, dar acesta \l anun]` c` ea
renun]ase la serviciu [i anulase contractul de \nchiriere al apartamentului pe care insistase s`-l p`streze pn` la c`s`torie.
Martin reciti scrisoarea de attea ori, \nct o \nv`]` pe dinafar`.
Trecuse deja o lun` de cnd n-o mai v`zuse? Ce prostie f`cuse!
Pn` [i Sylvia \l sf`tuise s` se \ntoarc` la New York. Acum o pierduse pe Jenny. Puse mna pe receptor [i-l sun` din nou pe
Dominic.
Cùt` cea mai bun` agen]ie de detectivi din ora[. Nu conteaz`
ct m` va costa. Trebuie s-o g`sesc.
Dar, pe m`sur` ce treceau s`pt`mnile [i nu afla nimic despre
Jenny, speran]ele lui p`reau c` se n`ruie. Se \ntorsese \n est s` o
caute personal, dar f`r` nici un rezultat. Dup` lungi discu]ii cu
Dominic, amndoi c`zur` de acord c` cel mai bine era s`
p`r`seasc` firma [i s` continue afacerile tat`lui sù, ocupndu-[i
locul cuvenit, ca partener, la Roth, Seifer, Roth, Stern & Hines.
|n ultima sear` petrecut` la New York - dup` ce \nchisese
apartamentul [i \i predase lui Dominic partea sa de lucr`ri ale
agen]iei - ie[ir` \mpreun` \n ora[ [i Martin se \ntoarse beat \n
camera de hotel.
Oh, Doamne, se gndi trndu-se \n pat, o iubesc att de mult.
De ce n-a mai avut r`bdare? De ce n-a \n]eles c` inima mea nu-i
apar]ine numai ei, ci [i p`rin]ilor mei, c` am r`mas loial tradi]iilor
familiei?
Cnd se trezi s` plece la aeroport, fa]a \i era ud` de lacrimi.
Capitolul 16
|ntors \n California, toat` prim`vara nu-[i putu lua gndul
de la Jenny de[i, prelund clien]ii tat`lui sù, avea mult de
lucru la firm`. Uneori, cnd se \ntorcea acas`, le g`sea pe Bess
[i pe Sylvia jucnd c`r]i. De[i mereu prezent`, Sylvia nu \ncerca s`-[i fac` loc \n inima lui, iar Martin \i era recunosc`tor
pentru faptul c` se ocupa de mama lui, ceea ce el nu putea
face, att din lips` de timp, ct [i pentru c` nu avea dispozi]ia
necesar`. Singurul antidot \mpotriva durerii provocate de plecarea lui Jenny era munca, scopul fiind acela s` ajung` acas`
att de obosit \nct s` adoarm` de \ndat` ce se ducea la culcare.
|n var`, Martin fu asaltat de invita]ii la evenimente mondene,
\n special la nun]i, [i dect s` \ncerce s-o conving` pe Bess s`-l
\nso]easc`, prefera s-o ia pe Sylvia cu el. Sylvia nu-i pretindea
nimic [i p`rea c` \i respect` durerea. {i, chiar dac` Bess [i mama
Sylviei nutreau speran]e \n privin]a lor, nu-[i exprimau gndurile.
Martin [tia c` el [i Sylvia erau privi]i de c`tre prieteni ca un
cuplu. De obicei, la dineuri erau a[eza]i unul lng` cel`lalt [i
deseori erau invita]i \mpreun` \n ora[. Treptat, Martin \ncepu s`
se simt` tot mai bine \n prezen]a ei.
ILUZIA IUBIRII
110
Mult` vreme Martin se rugase ca Jenny s`-i telefoneze sau sì scrie, dar \[i d`du seama c` nu-[i putea petrece restul vie]ii doar
spernd. Dorea un c`min [i copii. {tia c` niciodat` nu va mai iubi
vreo alt` femeie cum o iubise pe Jenny, dar era posibil, a[a cum
\i spusese tat`l lui, s` existe [i alte feluri de dragoste care s`
echivaleze cu aceasta.
Cam pe atunci \ncepu s-o priveasc` pe Sylvia \ntr-o alt`
lumin`. Era potrivit` pentru el, \n sensul \n care Jenny n-ar fi
putut fi vreodat`. |ncepu s-o invite la excursii \n Unir Woods, la
plimb`ri cu barca \n golf [i la picnicuri \n Sausalito. Spre sfr[itul
verii, nimeni nu mai punea la \ndoial` faptul c` ei doi se vor
c`s`tori, iar Martin p`rea s` ageeze aceast` idee.
|ntr-o sear`, dup` ce terminar` cina pe care o luau la Vics,
Martin \ntinse mna peste mas` [i-i lu` palma \ntr-a lui.
Te iubesc, Sylvia.
Vorbe[ti serios, Martin? \ntreb` ea stnjenit`. Chiar serios?
Aveam impresia c` \nc` o mai iube[ti pe Jenny.
Nu min]i, \[i zise el.
E adev`rat c` Jenny a ocupat un loc important \n via]a mea
[i, probabil, va r`mne mereu o parte a tinere]ii mele, dar e timpul s` m` m`turizez [i doresc s`-mi continuu via]a al`turi de tine.
|nc` mai suferi din cauza ei, nu-i a[a?
Nu pot nega acest lucru, dar acum pot privi cu obiectivitate
rela]ia noastr` [i \n]eleg c` dac` ne-am fi c`s`torit n-am fi fost
prea ferici]i. Vreau s` m` crezi c` doresc s` m` c`s`toresc cu tine,
c` am nevoie de tine.
Sylvia r`mase t`cut`.
Desigur, nu te-am \ntrebat dac` [i tu vrei. Nu sunt cea mai
bun` partid` pentru tine, dar ceea ce conteaz` este faptul c`
doresc s` m` \nsor cu tine [i s` \ncerc s` te fac cea mai fericit`
femeie din lume.
Sylvia \ncepu s` plng`. Aplecndu-se peste mas`, Martin \i
ridic` fa]a spre el [i o s`rut`.
Te rog, m`rit`-te cu mine.
Acesta era momentul pe care Sylvia \l visase ani \n [ir. S` se
c`s`toreasc` cu Martin era lucru pe care [i-l dorise cel mai mult,
111
CYNTHIA FREEMAN
iar dac` i-ar fi cerut-o \nainte de a o fi cunoscut pe Jenny, inima

i-ar fi fost plin` de bucurie. Acum, \ns`, aceast` fericire era
umbrit`. Voia ca Martin s` fie foarte sigur de hot`rrea pe care o
luase. Ce s-ar \ntmpla dac` Jenny s-ar \ntoarce, cndva, [i el ar
p`r`si-o? Cteva clipe \l privi \n t`cere, apoi \i zise:
M` m`rit cu tine, dar m` gndesc ca, deocamdat`, s` nu
spunem nim`nui c` am hot`rt, nici m`car mamei tale sau
p`rin]ilor mei, ca s` ne asigur`m c` \ntr-adev`r dorim acest
lucru.
Martin avea sentimentul c` este respins.
Cum vrei tu. Eu credeam c` \n dou` luni ne putem c`s`tori.
|n fond, nu suntem chiar doi strìni.
Ba \ntr-un fel suntem. Mai avem multe de aflat unul despre
cel`lalt.
Ai dreptate, recunoscu el. {i cam ct ai vrea s` a[tep]i pn`
s` anun]i c`s`toria?
Pn` \n prim`var`, zise ea cu hot`rre.
{i a[a r`mase stabilit; lumea n-avea dect s` vorbeasc` ce o
vrea, dar ei nu vor confirma zvonurile \n urm`toarele [ase
luni.
Pn` la urm` Martin fu mul]umit de aceast` a[teptare.
P`strarea secretului le d`du r`gazul s` petreac` mult timp \mpreun` - timp \n care, pe lng` vechea prietenie care \i lega, se
\nfirip` [i o leg`tur` afectiv` puternic`.
Capitolul 17
|n sfr[it, sosi [i ziua nun]ii. Bess era aproape la fel de fericit` ca
mireasa; amndou` \[i vedeau visul devenind realitate.
Bess intr` \n dormitor, unde Sylvia \[i aranja p`rul, dup` ce
servitoarea o ajutase s`-[i \mbrace rochia de m`tase brodat` cu
perle.
Am vrut s` te v`d \nainte s`-mi devii nor` \n mod oficial, dar
dup` at]ia ani de cnd ne cunoa[tem nici un cuvnt nu ne-ar putea
apropia mai mult. Ne-ai f`cut amndurora o imens` bucurie.
Sylvia o \mbr`]i[`.
}i-am promis c`-l voi face pe Martin fericit.
{tiu c` a[a va fi, draga mea. {i sco]nd un [irag de perle dintr-o
caset`, i-l puse la gt. Le-am primit \n ziua nun]ii de la bunica lui
Martin [i acum ]i le ofer ]ie cu aceea[i dragoste. Poart`-le fericit`,
scumpa mea.
***
|n camera \n care \[i petrecuse copil`ria, Martin, care bùse
ni[te coniac ca s` prind` curaj, se chinuia s`-[i pun` butoni cu
perle. Cnd, \n sfr[it, reu[i, se apuc` s`-[i \nnoade cravata. Nervos
c` nu nimerea nodul, trase de ea l`rgindu-[i gulerul.
D`-mi voie s` te ajut, \i spuse Dominic \nghiontindu-l u[or. Tu
relaxeaz`-te, b`trne.
113
CYNTHIA FREEMAN
S` m` relaxez? Sunt speriat de moarte.

O s`-]i treac` repede. E[ti un b`rbat norocos c` te \nsori cu o
fat` ca Sylvia. E nemaipomenit`. M` \ntreb, ce-o fi g`sit la tine?
Mul]umesc, vorbele tale sunt foarte \ncurajatoare.
Am glumit, dar aveai nevoie de un du[ rece. Trebuie s` apar`
cavalerul de onoare care te va conduce la altar.
Muzica deja \ncepuse. Cei doi prieteni urm`rir` trecerea
domni[oarelor de onoare pe culoarul din mijloc apoi
ocupndu-[i locurile. Dup` aceea, organistul \ncepu mar[ul
nup]ial.
Sylvia, cu o ]inut` majestuas`, cobor\ scara de marmur`, urmat`
de Linda, nepoata ei de treisprezece ani, care-i ducea trena. Perlele
\i str`luceau la gt [i avea bra]ele \nc`rcate cu trandafiri [i
l`cr`mioare.
La intrarea \n salon fu \ntmpinat` de tat`l ei. Linda \i aranj`
voalul apoi se \ndep`rt`. Sylvia \[i lu` tat`l de bra] [i a[tept` pn`
ce dou` feti]e care purtau co[uri cu flori, \mbr`cate \n rochi]e lungi
din organdi alb, \mpr`[tiar` petale roz de trandafir de-a lungul
culoarului. Apoi, cel mai tn`r dintre veri, Ephraim Roth, \mbr`cat
\n pantaloni negri de catifea [i c`ma[` alb` de m`tase, aduse
verighetele pe o perni]` de satin alb.
|n sfr[it, Sylvia [i tat`l ei pornir` pe culoar, apropiindu-se de
altar, \n [oaptele admirative ale oaspe]ilor:
Arat` superb... a pus mna pe cel mai rvnit celibatar din San
Francisco.
Cnd ajunser` sub baldachin se f`cu lini[te. Tat`l o \mbr`]i[`
scurt [optiindu-i: Te iubim, apoi o conduse la viitorul ei so].
Sylvia [i Martin r`m`ser` unul lng` cel`lalt \n timp ce rabinul rostea jur`mintele, repetate de cei doi, dup` care, conform tradi]iei,
Martin sparse sub talp` paharul de vin [i rabinul \i declar` so] [i
so]ie.
|n timpul ceremoniei Bess se ab]inu s` plng`, de team` c` nu
s-ar mai opri, dar mama Sylviei plnse \n voie.
Cele dou` familii r`maser` \n holul cel mare s` \ntmpine
nunta[ii, dar Bess urm`rea discret dac` [ampania \n pahare cu
picior \nalt [i t`vile cu fursecuri erau servite cum trebuie.
ILUZIA IUBIRII
114
Dup` ce oaspe]ii felicitar` tinerii c`s`tori]i, Bess \i \ndrum` s`

intre \n sala de bal. Mireasa, mirele [i rudele apropiate se a[ezar` la
o mas` lung`, \n fa]`, iar ceilal]i musafiri la mesele rotunde de cte
zece persoane. Bess privi \n jur zmbind mul]umit`; argint`ria [i
cristalurile str`luceau pe fe]ele de mas` din damasc alb, iar florile
din vaze \nmiresmau aerul cu parfumul lor suav.
Amintindu-[i nop]ile nedormite [i discu]iile exasperante cu
domnul Maiard, furnizorul, rse \n sinea ei. Pn` la urm` convenir` s` nu se serveasc` crustacee, de[i nimeni nu mai respecta ritualul alimentar evreiesc, [i stabiliser` ca meniul s` fie compus din pateuri, sup` de cire[e [i fazan cu orez [i miez de
anghinare.
|nainte de servirea tortului, chelnerii aduser` cupele cu
\nghe]at` asortat`, \n form` de inimioar`. Apoi fu adus tortul miresei, f`cut din [ase straturi, din care Sylvia [i Martin tìar` prima
felie. Dup` alte cteva toasturi, orchestra \[i f`cu apari]ia pentru a
\ncepe dansul.
Cnd Sylvia [i Martin intrar` \n ring, oaspe]ii \i aplaudar`. Pu]ini
mai v`zuser` o pereche att de frumoas`, promi]nd s` aib` un
viitor str`lucit. Ceva mai trziu, Dominic \i spunea Sylviei:
Aproape c` m-ai convins s` m` \nsor. |n concep]ia mea tu
reprezin]i femeia perfect` [i cred c` Martin e un tip norocos.
Totu[i, vreau s`-]i dau un sfat, dac` nu te superi.
Te rog, zise ea, spernd c` nu e vorba despre Jenny McCoy.
Ai r`bdare cu el.
Sylvia nu \n]elese prea bine la ce se refer`, dar \i spuse:
Voi avea... [i-]i mul]umesc c` te gnde[ti la amndoi ca un bun
prieten.
La miezul nop]ii Sylvia [i Martin se retraser` \n dormitorul
apartamentului din care Bess se mutase dup` moartea lui Julian,
redecorndu-l pentru tinerii c`s`tori]i imediat ce Martin hot`rse
c` vor locui la Woodside.
Pentru a evita glumele ce se f`ceau, de obicei, pe seama acelei
nop]i, se pref`cur` c` se gr`besc s` plece, chiar atunci, \n luna de
miere. Dup` ce sc`par` de ploaia de orez aruncat` \n urma lor,
ocolir` casa aten]i s` nu fie v`zu]i [i, cu farurile stinse, Martin con-
115
CYNTHIA FREEMAN
duse ma[ina pe aleea spre garaj. Chicotind, se furi[ar` \n vrful

picioarelor prin holul servitorilor [i urcar` la etaj pe scara din
spate.
Martin deschise u[a [i o trecu pragul \n bra]e. Cnd o l`s` jos,
Sylvia arunc` imediat o privire spre patul vechi cu t`blii de lemn.
Draperiile vi[inii erau prinse pe o parte [i de alta cu [nururi de
m`tase; \n c`min focul ardea vesel \nc`lzind camera, fiindc` de[i
era iunie, seara era r`coare. Servitoarele l`saser` lng` pat o sticl`
de [ampanie [i d`duser` cuvertura la o parte, l`snd s` se vad`
a[ternutul de satin alb.
O clip`, amndurora le venir` \n minte amintiri nedorite:
[ampania era bùtura preferat` a lui Jenny... a lor... [i imaginea ei
parc`-i trecu prin fa]a ochilor. Ghicindu-i gndurile, Sylvia \[i dori
s` fi fost prima lui iubire.
Martin desf`cu dopul sticlei de [ampanie [i-i turn` \n pahar.
Pentru tine, iubita mea. Fie ca via]a noastr` s` fie la fel de
fericit` ca \n aceast` noapte. {i rostind aceste cuvinte, Martin chiar
credea c` a[a va fi.
Sper, zise ea, ciocnind paharul de al lui.
Sorbir` bùtura \n t`cere, a[eza]i \n fa]a [emineului. Cnd terminar`, Martin ie[i s` se schimbe, iar Sylvia se dezbr`c` [i-[i puse
c`ma[a de noapte.
Era foarte emo]ionat` cnd se \ntinse \n pat, a[teptndu-l pe
Martin: se sim]ea de parc` el ar fi fost un strìn, iar ea virgin`,
poate fiindc` fusese \mpreun` doar o singur` noapte, demult,
\nainte de r`zboi. Tres`ri cnd Martin se apropie de ea stingnd
lumina. Cnd se aplec` deasupra ei [i-i s`rut` buzele, doar focul
din [emineu \i lumina chipul. Sylvia \i lu` fa]a \n cù[ul palmelor
[i toat` spaima i se risipi. Spre surprinderea sa, Martin fu cople[it
de atingerea ei, dar toate re]inerile disp`ruser` de \ndat` ce
devenir` un singur trup. Restul nop]ii pl`cerea nu le mai fu
umbrit` nici de amintirile trecutului, nici de temerile pentru
viitor.
Diminea]a, Martin se trezi devreme, dar r`mase \ntins \n pat
privindu-[i so]ia cum doarme. Acum, parc` o vedea cu al]i ochi. Oh
Doamne, ce norocos sunt c` am o asemenea so]ie, \[i spuse.
ILUZIA IUBIRII
116
Sylvia se \ntinse somnoroas` [i deschiznd ochii \l v`zu pe

Martin zmbind.
Ai dormit bine? \ntreb` el, lund-o \n bra]e.
Ca o pisicu]` lipsit` de griji.
C`s`toria e un lucru minunat, se gndi Martin [i, strngnd-o \n
bra]e, o` s`rut` cu pasiune relund jocul dragostei.
M-ai f`cut foarte fericit, Sylvia, \i spunea ceva mai trziu,
rugndu-se ca ziua aceea s` fie \nceputul fericit al unui lung [ir de
ani petrecu]i \mpreun`, iar Sylvia \[i promise s` fie o so]ie bun`
care s` nu-l agaseze cu suspiciuni [i gelozii stupide.
|n momentul acela se auzi sunnd ceasul a[ezat pe poli]a [emineului.
Martin, iubitule, e ora [apte [i mai avem attea de f`cut \naintea plec`rii.
Cnd Martin ie[i de sub du[, o g`si periindu-[i p`rul ce c`dea \n
bucle mari peste c`ma[a de noapte din satin.
D`-mi voie s` te privesc, spuse el lundu-i palmele \ntr-ale lui
[i \ntorcnd-o cu fa]a spre el. E[ti frumoas` [i te iubesc.
Sylvia dorea s` cread` c` \n cele din urm` se \ndr`gostise de ea,
dar nu-i spuse dect att:
Sper c`, \n timp, lucrurile s` mearg` din ce \n ce mai bine.
Cnd coborr` la parter, Bess [i Dominic \i a[teptau. Sylvia se
\mbr`case \ntr-o rochie de ln` mov, la care-[i asortase geanta [i
pantofii, iar pe bra] ]inea haina din blan` de samur, un dar de
nunt` de la Bess.
O \mbr`]i[` pe Bess, mul]umindu-i pentru frumoasa nunt` pe
care o organizase, apoi \[i \ndrept` privirea spre Dominic parc`
spunnd: Voi ]ine seama de sfatul tù. Voi fi r`bd`toare. {i cu
voce tare:
|]i mul]umesc c` ai venit la nunt`. Mi-ar fi p`rut rù s` nu po]i
ajunge.
Bess r`mase pe alee pn` ce ma[ina condus` de Edward nu se
mai v`zu, ducndu-i la aeroport de unde trebuiau s` ia avionul spre
est pentru ca a doua zi s` se \mbarce pe vasul Andrea Doria.
De aceast` dat`, cnd ajunse pe aeroportul La Guardia [i, mai
trziu, cnd ie[ir` la plimbare pe str`zile din Manhattan, fantasmele
trecutului nu-i mai bntuir` imagina]ia lui Martin.
117
CYNTHIA FREEMAN
Cinar` la Le Pavillon, apoi s` duser` s` danseze la Starlight Roof

unde cnta orchestra lui Guy Lombardo. Noaptea, la hotel, f`cur`
dragoste cu o pasiune pe care Martin nu i-o b`nuise. |n acele clipe
\[i d`du seama ct de mult \l iube[te Sylvia [i, din nou, \[i jur`, s`
n-o dezam`geasc`.
***
Cele cinci zile petrecute la bordul vasului Andrea Doria trecur`
ca un vis [i odat` ajun[i \n portul Southampton trebuir` s`
debarce. De acolo o ma[in` \i conduse la hotelul Connaught,
aruncndu-i \ntr-o atmosfer` de opulen]` afi[at`, specific`
perioadei interbelice. V`duve b`trne [i bogate st`teau \n holul
hotelului la o [uet` cu ceai [i sandvi[uri cu castraveciori, iar
salonul era ocupat de fo[ti ofi]eri, must`cio[i [i irascibili, [i la tot
pasul se g`sea cte cineva care s-o \ntrebe pe Sylvia dac` Madame
are nevoie de ceva.
De-abia cnd ie[ir` s` viziteze ora[ul, urmele r`zboiului \[i
f`cur` sim]it` prezen]a. Pn` [i \n elegantul cartier Mayfair [irul
caselor construite \n stil georgian [i aliniate perfect era pe alocuri
\ntrerupt de c`tre un teren viran, semn al bombardamentelor.
V`zur` Westminster Abbey, vizitar` cl`direa parlamentului [i
asistar` la schimbarea g`rzii, iar \n Turnul Londrei admirar` bijuteriile Coroanei.
De[i Sylvia se sim]ea deja obosit`, Martin insist` s` petreac`
cteva zile [i la Paris \nainte s` ajung` la Vene]ia unde, \i promise
el, se vor odihni.
Dar amndoi se bucurar` cnd p`r`sise Parisul fiindc`, de[i
ora[ul, cu cafenele pe trotuar [i celebrele monumente istorice, \i
fascin`, parzienii p`reau destul de ostili fa]` de americani,
pref`cndu-se c` nu aud ce sunt \ntreba]i sau c` nu \n]eleg, de[i
Martin vorbea foarte bine limba francez`.
Vene]ia, \n schimb, le \mplini toate a[tept`rile. Era, a[a cum i-l
descrisese Martin, un ora[ anume construit pentru \ndr`gosti]i.
Sylvia parc` se trezise \ntr-un alt secol, unde cele mai nebune[ti
fantezii puteau deveni realitate.
ILUZIA IUBIRII
118
|n prima noapte r`mase mult` vreme pe balconul camerei de hotel

uitndu-se la gondolele ce pluteau pe Canal Grande [i ascultnd serenatele cntate de gondolieri, compuse, probabil, cu sute de ani \n urm`
Sylvia!
Vocea lui Martin o readuse la realitate.
Da, iubitule, \i r`spunse ea \ntorcndu-se de la fereastr`.
|]i place priveli[tea?
E superb`. Cred c` este cel mai frumos loc pe care l-am v`zut
vreodat`. E att de romantic...
|n noaptea aceea pasiunea cu care se iubir` atinse noi culmi ale pl`cerii.
Diminea]`, Sylvia se trezi devreme [i cobor\ singur` la micul
dejun. Era doar [apte, dar nu voia s` piard` nimic din ceea ce se
putea vizita \n bella Venezia...
Cnd se \ntoarse \n camer` dup` o scurt` plimbare pe str`zile
din jurul hotelului, \l g`si pe Martin \mbr`cat.
Dumnezeule, la ce or` te-ai trezit? De acum \ncolo, cnd mai
ai de gnd s` dispari, las`-mi un bilet.
}i-ai f`cut griji pentru mine? \l \ntreb` ea, \ncntat` \n sinea ei.
Da... pu]in. Unde-ai fost?
Jos, la micul dejun.
A[a devreme? Eu abia acum am sunat s` aduc` micul dejun,
a[a c` n-am de ales [i o s` te ui]i la mine cum m`nnc. Dup` aceea,
dac` e[ti cuminte, o s` ie[im pu]in \n ora[.
Sylvia izbucni \n rs [i Martin o lu` \n bra]e.
***
La ora dou`sprezece se aflau la o cafenea din pia]a San Marco,
\nconjura]i de porumbei care se plimbau cu non[alan]` printre
mese, [i care, parc` la un semn, \[i lua cu to]ii zborul, aproape
\ntunecnd cerul.
Oh, Martin, sunt att de fericit` c` suntem aici \mpreun`.
Da, [tiu. {i lund-o de mn`, continu`: Acum vom face o plimbare pe care n-o vei uita niciodat`. {i se \ntoarser` pe Canal Grande,
unde Martin \nchirie o gondol` pentru \ntreaga dup`-amiaz`, ca s`
admire palatele [i bisericile ce str`juiau malurile acestuia.
119
CYNTHIA FREEMAN
|mi pare att de rù c` mine plec`m. Crezi c` o s` ne mai

\ntoarcem vreodat` aici? \l \ntreb` Sylvia, cu o umbr` de triste]e \n voce.
Bine\n]eles. Am putea veni aici \n fiecare an, s` anivers`m
c`s`toria noastr`.
A doua zi la prnz se aflau \n trenul care-i ducea la Roma. Dup`
ce se instalar` la hotelul Excelsior [i ie[ir` s` viziteze oara[ul, Sylvia
sim]i c` Martin este ab`tut [i distant, a[a cum se \ntmplase cnd se
desp`r]ise de Jenny.
Dar Martin nu se gndea la Jenny, ci la scenele la care asistase
\n zilele ce urmaser` imediat dup` capitularea Italiei, la copiii care
scormoneau \n mormanele de gunoaie [i la feti]a de treisprezece
ani care-[i vnduse trupul pentru o bucat` de ciocolat`.
|ncercnd s`-[i alunge din minte acele imagini de co[mar, \[i
propuse un program de distrac]ie ct mai variat. Dansar` pn` spre
ziu` iar cnd Sylvia se trezi la prnz, \nc` obosit`, Martin \i prezent`
o list` lung` a locurilor pe care urmau s` le viziteze: Forumul,
Coliseumul, Pantheonul, Termele lui Caracalla. Traversar` Tibrul
ca s` ajung` la Vatican [i s` viziteze catedrala Sfntului Petru [i
muzeul, iar seara Martin o anun]` c` rezervase o mas` pentru cin`
la un celebru club de noapte. Sylvia era gata s` protesteze, cnd \i
remarc` expresia tensionat`. Ne[tiind sigur ce \l preocup`, accept`
f`r` comentarii, de[i ar fi preferat ceva mai intim, la hotel, spernd
ca programul clubului s`-l \nveseleasc`. Trebuia s` aib` r`bdare,
a[a cum o sf`tuise Dominic.
{i, \ntr-adev`r, \n \nc`perea \ntunecoas`, \mbcsit` de fum de
]igar`, Martin p`rea c`-[i rec`p`t` buna dispozi]ie; rse zgomotos la
glumele italiene[ti pe care Sylvia nu le \n]elegea, [i bù mai mult
dect de obicei. Dar cnd credea c` ea nu-l observ` se \ntrista [i fa]a
lui c`p`ta o expresie indiferent`. |n cele din urm`, cnd o v`zu
aproape adormit`, decise c` ar trebui s` plece. |n drum spre hotel
Sylvia \ncerc` s` ghiceasc` de ce este att de deprimat [i primul
gnd fu acela c` ceva \i amintise lui Martin de Jenny, dar imediat \[i
zise c` asta e o prostie.
Ajun[i \n apartamentul de la hotel, Martin se dezbr`c` [i se trnti pe pat. Sylvia se duse \n baie, d`du drumul la ap` [i intr` \n cad`.
|ntins` pe spate [i priviind la tavan, \ncerc` s` gndeasc` logic.
Capitolul 18
C`l`toria spre cas` fu obositoare a[a c` la New York nu
r`maser` dect o noapte. Avionul avusese \ntrziere [i nu apucar`
dect cteva ore de somn \nainte s` se \ntoarc` pe aeroportul La
Guardia ca s` prind` cursa de San Francisco.
Obosit` [i apatic`, Sylvia abia dac` avu puterea s` despacheteze
bagajele [i s` \mpart` cadouri lui Bess [i p`rin]ilor sì, \nainte s`
urce \n dormitor [i s` se pr`bu[easc` \n pat.
Vineri, a patra zi dup` sosirea lor acas`, Bess organiz` o mic`
petrecere de familie pentru a le s`rb`tori \ntorcerea. Martin se
\ntoarse mai devreme acas` de la birou [i o g`si pe Sylvia \nc` \n pat.
Te sim]i bine? o \ntreb`, [tiind c`, de obicei, la ora aceea era
jos, dndu-i o mn` de ajutor lui Bess.
Da, \i r`spunse Sylvia \ncercnd s` se dea jos din pat. Nu [tiu
ce-i cu mine. C`l`toria \n Europa m-a obosit peste m`sur`.
La mas` aproape c` nu se atinse de mncare [i la un moment dat \[i
ceru scuze c` ar vrea s` se retrag`. Martin se ridic` imediat \n picioare.
E[ti sigur` c` te sim]i bine? o \ntreb` priviindu-i chipul palid.
Da, \nc` nu m-am obi[nuit cu schimb`rile de fus orar.
Sigur despre asta e vorba?
Bine\n]eles. Mi-e somn [i vreau s` dorm. Cu o min` vesel` le
ur` noapte bun` musafirilor, dar o dat` ajuns` \n hol sim]i c` i se
face rù. Pe frunte \i ap`rur` broboane de sudoare [i se rezem` de
perete a[teptnd s`-[i revin`, dup` care urc` \n dormitor, se b`g`
\n pat [i adormi imediat.
121
CYNTHIA FREEMAN
Diminea]` cnd cobor\ \n sufragerie, Martin [i Bess tocmai \[i

terminau micul dejun.
Oh, Doamne, nu pot s` cred c` am dormit att de mult! De ce
nu m-ai trezit, Martin?
Fiindc` dormeai profund. Cum te sim]i?
Bine acum, \i r`spunse, de[i \nc` se sim]ea sl`bit`.
Cum adic`? E[ti bolnav`? interveni Bess.
Nu bolnav`... m` simt mai degrab` ciudat...
Cum ciudat? Ce sim]i?
Mam`, cred c` exagerezi.
S-ar putea, dar tot nu mi-ai r`spuns ce sim]i.
Am o u[oar` senza]ie de grea]`...
Bess se lumin` la fa]`.
|n cazul `sta am s`-]i programez o consulta]ie la doctorul
Friedman. {i \nainte ca Martin s` obiecteze, form` num`rul
medicului, pe care-l [tia pe dinafar`, iar acesta \i spuse c` o a[teapt`
pe Sylvia la ora dou`.
|n drum spre spital, Bess se str`dui s` par` vesel` dar cnd intr`
\n cabinet \ncepu s` se plimbe nervoas` prin sala de a[teptare.
Dup` ce o examin`, doctorul Friedman \i spuse Sylviei s` se \mbrace
[i cu zmbetul pe buze o invit` s` se a[eze pe un scaun, \n biroul lui.
Draga mea, cred c` e[ti \ns`rcinat`.
Sunte]i sigur?
Aproape sigur. Fire[te, \]i vom face analize ca s` ne asigur`m.
Cople[it` de fericire, Sylvia dac` abia mai d`dea aten]ie sfaturilor doctorului Friedman. Nu-l auzi dect spunnd:
La primul copil, \n trezeci la sut` din cazuri femeile au mai
mult` nevoie de odihn` [i de supraveghere special`.
Sylvia \l privi \ngrijorat`.
Domnule doctor, trebuie s` am acest copil [i el trebuie s` se
nasc` s`n`tos.
Nu avem motive de \ngrijorare, dar \]i sugerez s` nu faci eforturi, s` te odihne[ti dup`-amiaza, s` nu fumezi [i s` nu bei alcool.
{i ai grij` cu dieta. La vrsta ta, dup` ce vei na[te e mai greu s` dai
jos kilogramele \n plus
Nu e prea complicat, replic` ea, zmbind.
Vino s-o anun]`m pe soacra ta. |mi imaginez ct de fericit` va
fi. {i, lund-o de um`r, o conduse \n sala de a[teptare.
ILUZIA IUBIRII
122
Draga mea, se pare c` Dumnezeu te va binecuvnta cu un

nepot. Felicit`ri ]ie [i lui Martin. Sunt sigur c` Sylvia va suporta
excelent sarcina.
Bess ar fi vrut s`-i telefoneze chiar atunci lui Martin, dar Sylvia
insist` s` a[tepte pn` se \ntoarce de la birou. La [ase [i jum`tate,
cnd auzi ma[ina oprindu-se pe alee, ie[i din cas` \n fug` [i se
arunc` \n bra]ele lui.
Iubitule, ghice[te...
Oh, Doamne, e adev`rat! E[ti sigur`? Ct sunt de fericit! Un
copil \nseamn` pentru mine mai mult dect orice pe lume.
Asta [i vreau, Martin, s` te fac fericit.
Sunt mai fericit dect merit s` fiu.
|n noaptea aceea o ]inu \n bra]e, cople[it de tandre]e [i dorin]`,
sentiment pe care nu-l mai \ncercase pn` atunci. Sylvia va fi mama
copilului lui, cea care-i va des`vr[i menirea, astfel f`cndu-l s` se
simt` un om \mplinit.
***
|n urm`toarele luni via]a \[i urm` cursul obi[nuit. Dup` un mic
dejun \n doi - fiindc` Bess se trezea trziu - Martin o l`s` pe Sylvia
\n ora[, s`-[i viziteze p`rin]ii [i, de cele mai multe ori, s` ia prnzul
cu vreo prieten`.
Martin urm`rea fericit cum trecea de la hainele obi[nuite la
\mbr`c`mintea pentru gravide. De[i mama ei [i Bess o \ncurajau s`-[i
satifac` toate poftele, Sylvia \[i controla con[tiincios greutatea. |[i lua
vitaminele [i, pe lng` tabletele de calciu, bea zilnic trei pahare cu lapte.
Pn` \n luna a opta Sylvia avu supersti]ii \n privin]a mobil`rii
camerei copilului, de[i doctorul Friedman o asigurase c` amndoi
sunt perfect s`n`to[i. Dar cnd Bess aduse \n cas` c`ruciorul
c`ptu[it cu satin alb [i \mpodobit cu funduli]e bleu, fu la fel de
\ncntat` ca [i soacra sa.
Cnd Martin v`zu fundi]ele \ncepu s` rd`
{i dac` va fi fat`?
Nu cred, zise Sylvia. Mai mult ca sigur vei avea un fiu, dar dac`
va fi altfel vom \nlocui fundi]ele bleu cu unele roz.
Cteva s`pt`mni mai trziu, \ntr-o diminea]` cnd cobora la
micul dejun, Sylvia se \mpiedic` de ultima treapt`, dar reu[i s` se
123
CYNTHIA FREEMAN
prind` la timp de balustrad` astfel c` spaima fu mai mare dect lovitura. Totu[i nu r`suflar` u[ura]i dect atunci cnd doctorul
Friedman, chemat de urgen]`, le confirm` c` Sylvia nu avea nimic.
Cu toat` asigurarea, la ora unu noaptea Sylviei i se rupse apa.
Ne[tiind c` s` fac`, Martin o strig` pe Bess, care veni \n fug` \n dormitorul lor. De[i speriat`, ea reu[i s`-[i p`streze calmul [i le telefon` doctorului Friedman [i mamei Sylviei.
Doctorul Friedman ajunse \n mai pu]in de o jum`tate de or`.
Dup` un consult sumar le spuse c` nu este nevoie s` se gr`beasc`
s` mearg` la spital pn` ce contrac]iile nu deveneau regulate. Apoi
cobor\ cu Bess la parter.
Martin \[i trase un scaun lng` pat [i lund-o de mn` o \ntreb`
dac` are dureri.
Nu, nu m` doare prea tare.
Dar peste o or` cnd doctorul Friedman intr` \n dormitor,
Sylvia gemea, iar contrac]iile erau din ce \n ce mai puternice [i mai
dese.
|ncear` s` te relaxezi [i s` respiri normal, o sf`tui el. E[ti prea
\ncordat`... Acum e bine. Ca s` te lini[te[ti [i s` nu te obose[ti, vom
merge la spital cu ambulan]a.
Sylvia \ncerc` s`-i urmeze instruc]iunile, dar urm`toarea contrac]ie fu att de ascu]it` \nct ]ip` de durere [i-[i \nfipse unghiile
\n mna lui Martin, zgriindu-i pielea.
Apoi sim]i cum este ridicat` [i \ntins` pe targ`, cobort` pe sc`ri
[i b`gat` \n ambulan]`. Martin urc` lng` ea [i ma[ina porni \n
sunetul sirenei. La spital fu mutat` imediat de pe targ` \ntr-un pat,
dar Sylvia nu se gndea dect la contrac]iile dureroase care se
\nte]eau. Ultima o f`cu s`-[i mu[te buza pn` la snge.
Sunt aici, iubito, o \ncuraj` Martin.
Apoi Sylvia \l auzi pe medic spunndu-i lui Martin s` a[tepte
afar` pn` o examineaz`.
Te \ntorci, da? \i [opti Sylvia, cnd el se aplec` s-o s`rute.
Da, sigur, a[tept la u[`, iubito.
Chinurile na[terii durar` toat` noaptea [i acum Sylvia avea
dureri [i \ntre contrac]ii.
La dou` dup`-amiaza, Martin sim]i c` nu mai suport` [i-l rug`
pe doctorul Friedman s` fac` ceva ca s-o scape de durerile insuportabile.
ILUZIA IUBIRII
124
Dup` \nc` o examinare, doctorul \l chem` \n salon pe Martin [i

de fa]` cu Sylvia \i spuse:
O preg`tim pentru cezarian`.
Nu, pot s-a[tept, mai suport! ]ip` Sylvia, apoi \n [oapt`: Te
rog, te rog, doctore. Am s` mor dac` i se \ntmpl` ceva copilului.
Totul va fi bine, crede-m`.
Nu vreau... nimeni nu m` poate obliga...
V`zndu-i expresia \ncrncenat`, doctorul fu de acord s` mai
a[tepte pu]in.
Mai trecu o or` [i acum Sylvia se sim]ea att de obosit` \nct nu
mai avea putere nici s` ]ipe. Acum, Martin nu-[i mai f`cea griji pentru copil, ci se ruga pentru Sylvia, s` scape ea cu via]`.
|n sfr[it, dup` mai bine de dou`zeci de ore de la ruperea apei
[i o na[tere cu probleme, Sylvia auzi un ]ip`t firav. |n clipa aceea nu
mai sim]i nici o durere [i un val de bucurie \i inund` \ntreaga fiin]`.
E bìat, Sylvia, zise doctorul Friedman punndu-i copilul \n
bra]e.
Sylvia se uit` la trupul micu] lipit de pieptul ei, snge din sngele ei [i a lui Martin.
Copilul fu luat s` fie cnt`rit [i sp`lat, iar Sylvia fu mutat` pe o
targ` pentru a fi dus` \n rezerv`. Doctorul Friedman se gr`bi s`-i
duc` lui Martin vestea cea bun`.
Ai un bìat, \l anun]` sco]ndu-[i ochelarii.
Martin r`mase cu ochii pironi]i \n gol. Bess \l prinse de um`r
spunnd:
Oh, Dumnezeule, Martin! |mi amintesc ziua \n care te-ai
n`scut [i uite acum, la rndul tù, ai un bìat!
Cum se simte Sylvia? \ntreb` el.
Bine. Na[terea a fost grea, nici nu [tiu cum a rezistat. |n cteva zile se va reface complet. Acum, \ns`, e foarte obosit`.
Doamne, \]i mul]umesc! Cnd o pot vedea?
Au dus-o deja \n rezerv`. Mai a[teapt` cteva minute pn` i se
face toaleta, pe urm` te po]i duce la ea. Dar nu sta prea mult, e
extenuat`.
Te a[tept aici, spuse Bess. Plec`m acas` \mpreun`.
Martin intr` \n rezerv` [i se a[ez` pe marginea patului. Sylvia \[i
[terse lacrimile de fericire [i-[i \n`l]` privirea spre el. Fiul pe care i-l
d`ruise era triumful ei asupra lui Jenny.
125
CYNTHIA FREEMAN
Martin era cople[it de emo]ie. Dac` ar fi avut un copil cu Jenny,

bucuria lui n-ar fi fost complet` pentru c` acel copil ar fi fost
botezat dup` religia catolic`. Acesta \ns` era un adev`rat Roth [i
putea duce mai departe tradi]ia familiei. Se aplec` [i o s`rut` pe
Sylvia pe buze.
Tocmai se \ndrepta cnd u[a se deschise [i \n camer` intr` doctorul Friedman, gata de plecare.
Cred c` ar trebui s` pleci [i tu. Sylvia e foarte obosit`. Iar noi doi
[i bìe]elul ne vedem mine diminea]`, i se adres` el proaspetei m`mici.
A doua zi la dou`sprezece sosir` Bess [i p`rin]ii Sylviei care
aduser` flori pentru fiica lor [i un clopo]el de argint, un ursule] [i
o minge de fotbal, pentru cnd o fi mai mare, nepotului lor.
Dup` ce l`sar` cadourile coborr` la salonul nou-n`scu]ilor,
unde se convinser` imediat c` nepotul lor era cel mai frumos dintre bebelu[i.
|n mod sigur, zise domnul Lowenthal, rznd.
Cnd ajunse [i Martin, ei tocmai discutau \n camera Sylviei
despre numele pe care i-l vor pune.
Cred c` \i vom spune Julian, dup` tat`l meu, interveni el.
Bess se lumin` la fa]`.
Mi-ar pl`cea s`-l botez`m a[a. V` sup`ra]i? \i \ntreb` ea pe
p`rin]i Sylviei.
Deloc. La asta ne [i a[teptam \n cazul \n care Sylvia na[te un
bìat, spuse mama ei.
Martin era mul]umit c` cele dou` familii c`zuser` de acord \n
aceast` privin]` [i nu existaser` discu]ii.
La cteva zile \ns`, un nori[or ap`ru la orizont atunci cnd Sylvia
descoperi c`, de[i micu]ul Julian era hr`nit de patru ori pe zi, ea
avea din ce \n ce mai pu]in lapte la sn. Nici pompi]a ata[at` la sn
ca s`-i stimuleze lacta]ia nu-i fu de mare ajutor. Faptul c` nu-[i
putea hr`ni copilul cu lapte matern, o \ntrist` foarte mult [i continu` s` plng` chiar [i atunci cnd asistenta o \nv`]` s`-l hr`neasc`
cu biberonul [i Julian supse din el cu l`comie.
Cred c` a[a va trebui s` fie hr`nit de acum \nainte, \i spuse
aceasta dup` ce duse copilul la loc \n p`tu]ul lui.
Poate dac` \ncep s` m` hr`nesc mai bine, a[ putea...
Numai doctorul Friedman [tie ce e de f`cut.
Dar nici verdictul acestuia nu fu \ncurajator.
ILUZIA IUBIRII
126
Asemenea situa]ii sunt frecvente [i, uneori, e chiar mai bine

pentru copil s` fie f
hr`nit cu biberonul.
Eu nu cred a[a ceva, zise ea, suspinnd.
Este un lucru confirmat [i, la drept vorbind, chiar nu avem de
ales.
Dac`, totu[i, a[a stau lucrurile, a[ vrea s`-l hr`nesc singur`,
att ziua ct [i noaptea.
Numai ziua, noaptea se va ocupa de asta asistenta de gard`.
Nu mult dup` plecarea medicului, ap`ru [i Martin care se
apropie de pat [i o s`rut` u[or pe buze. Sylvia \l trase mai aproape
de ea.
S` [tii c` maternitatea nu m-a trnsformat \ntr-o sfnt`. Po]i
face mai mult dect att.
Da, pot face mai mult dect att... {i o s`rut` din nou, de
aceast` dat` un s`rut adev`rat, plin de dragostea pe care o sim]ea
pentru so]ia sa. Apoi se a[ez` pe marginea patului.
Cum te sim]i \n diminea]a asta? \l \ntreb` Sylvia v`zndu-i
chipul obosit.
M` descurc, zise el zmbind.
Martin, nu-i a[a c` e frumos?
Seam`n` cu m`mica lui.
Vrei s` spui c` ar`t ca un r`cu[or fiert?
Martin rse, apoi fa]a lui c`p`t` o expresie serioas`.
Am vorbit cu doctorul Friedman [i mi-a spus c` ai nevoie de
mult` odihn`.
Oh, Martin, sunt att de fericit` \nct nu simt deloc oboseala.
Mi-ai d`ruit tot ceea ce-mi doream.
Nu, iubito, tu mi-ai d`ruit mie un fiu, fiul nostru. Acum
odihne[te-te.
Te \ntorci curnd? Te rog!
Dac`-mi promi]i c` vei mnca, vei dormi bine [i nu vei vorbi
prea mult.
|n sfr[it, sosi [i ziua \n care Sylviei i se permise s` p`r`seasc`
spitalul. Martin r`mase acas` [i dup` ce fu instalat` confortabil el \[i
petrecu restul dup`-amiezii studiindu-[i fiul, \ncntat c` fe]i[oara
copilului sem`na mult cu el [i cu tat`l lui.
Capitolul 19
Pe dou`zeci [i [ase decembrie anul urm`tor, Sylvia n`scu o
feti]` de aproape patru kilograme. Dup` o \ndelungat` munc` de
convingere accept` opera]ia cezarian`, a[a c` data na[terii copilului fu cunoscut` dinainte. Cnd Sylvia \i propuse lui Martin ca pe
feti]` s-o cheme Amanda Roth, dup` numele uneia dintre bunicile
ei, Martin p`ru \ncntat, la fel ca atunci cnd Julian fusese botezat
cu numele tat`lui sù.
Martin era fericit [i pe m`sur` ce copiii cre[teau era tot mai
con[tient c` nu avea motive s` se plng` de ce \i oferise via]a:
afacerile firmei mergeau foarte bine [i familia era s`n`toas`.
Singurul lucru pe care-l regreta era s` nu putea petrece mai mult
timp cu copiii. |n anul cnd se n`scuse Amy \ncepuse s` lucreze [i
peste program [i uneori nu-i vedea cu zilele. O ruga pe Sylvia s` nu-i
culce pn` mai trziu, dar ea nu accepta s` le strice programul de
somn.
|ntr-una din seri, dup` ce copiii adormiser`, se aflau amndoi \n
bibliotec`. Martin studia raportul bursei de valori [i abia o auzi pe
Sylvia spunnd:
Dac` ai fi v`zut ce \ncntat era Julian.
Martin se opri din citit [i o privi curios.
Scuz`-m`, n-am fost atent. Despre cine vorbeai?
ILUZIA IUBIRII
128
Despre Julian.
Ce-i cu el?
Va merge la gr`dini]`. Aceea[i la care veri[oara ta Jane \i are
pe Mark [i Deborah...
Martin r`mase ca tr`snit, nevenindu-i s` cread`.
Cum? |l trimi]i la gr`dini]`? Dar nu are dect trei ani! ]ip` el
ie[indu-[i din fire.
Tonul lui o [oc`, dar \n`bu[indu-[i iritarea, Sylvia \i spuse ct
mai calm cu putin]`:
Jane a dus gemenii la gr`dini]` cnd aveau numai doi ani, dar
Julian va fi \n grup` cu Joel [i Nicole...
Nu m` intereseaz` ce face Jane. N-are dect s` fac` ce-i place.
Eu consider c` e prea mic pentru a se integra \ntr-o asemenea
colectivitate. Trebuie s` mai creasc`.
Nu \n]elegi c` are nevoie de prieteni cu care s` se joace? Chiar
zilele trecute, cnd Jane a trecut pe aici, l-a \ntrebat pe Mark dac`
nu-l ia [i pe el la gr`dini]`.
De ce n-ai discutat cu mine \nainte de a lua o hot`rre?
O fac acum.
R`spunsul meu este nu. Julian e prea mic ca s` mearg` la
gr`dini]`, s`-[i piard` vremea acolo toat` ziua.
Sylvia \[i mu[c` buza \ncercnd s` nu zmbeasc`. El \nc` nu
realiza c` Julian nu mai era un bebelu[, [i se a[tepta la o asemenea
reac]ie din partea lui, [tiind c` este mai legat de fiul sù dect de
Amy.
Nu-i chiar a[a, zise ea \ncercnd s`-[i p`streze calmul.
Programul este de la nou` la unsprezece [i jum`tate. |]i spun c` va
fi bine pentru el. Dac` va cre[te printre adul]i, va fi un copil singuratic [i timid. Martin se sim]ea pus la col].
{i unde-i gr`dini]a asta? o \ntreb`, ursuz, iar Sylvia [tiu c` astfel \[i d`duse consim]`mntul.
Martin insist` s`-l duc` el \n prima zi, dar dup` aceea \i p`ru
rù. Cnd \l l`s` de mn` [i Julian alerg` s` se joace cu ceilal]i
copii, avu senza]ia c` pierduse ceva foarte pre]ios. Bìe]elul nici
m`car nu se uitase la el cnd Martin \l s`rutase pe obraz [i-i spusese la revedere. Dac` cineva l-ar fi \ntrebat dac` au existat
129
CYNTHIA FREEMAN
momente \n c`snicia lui \n care s-a sim]it nefericit, ar fi men]ionat

ziua \n care \l l`sase pe Julian la gr`dini]`... de[i [tia c` nu e drept.
Nu era vina Sylviei c` bìatul cre[tea.
|n anul care urm` de multe ori \ntrzie la birou, conducndu-l
mai \nti pe Julian la gr`dini]` [i zilnic telefona acas` la ora
dou`sprezece s` se asigure c` bìatul ajunsese cu bine. P`stra toate
desenele lui Julian, iar pe unele le \nr`ma de parc` ar fi fost semnate de vreun pictor celebru. Cteva erau atrnate \n biroul sù [i
nu pierdea nici o ocazie s` se mndreasc` cu ele.
|ntr-o sear` Julian st`tea pe genunchii lui [i \i descria ultimul
sù desen:
Vezi, t`ticule, cerul e albastru, pomul e verde, luna e galben`
[i casa e alb`. Pe drum merge un t`tic cu bìatul lui care e mare. {i
\i ar`t` cele dou` siluete care aveau aproape aceea[i \n`l]ime. |]i
place, tati?
E foarte frumos, Julian, dar tu s` nu-]i dore[ti s` cre[ti mare.
De dragul meu \ncearc` s` r`mi ca acum. Ne-am \n]eles?
Ne-am \n]eles, t`ticule...
***
Dar \n ciuda promisiunii lui Julian, timpul nu st`tea \n loc [i
Martin nici nu-[i d`du seama cnd bìatul \mplini [ase ani [i \ntr-o
zi el [i Sylvia trebuir` s`-l \nscrie la [coal`, la Menlo School, acolo
unde \nv`]ase [i el. Dar \n loc s`-[i aminteasc` de zilele fericite
petrecute acolo, Martin \ncerc` un sentiment de frustare.
|n aceea[i zi, la birou, \ncerca s` se concentreze, dar nu reu[ea.
|[i sim]ea sufletul pustiit. Copiii nu-[i mai g`seau timp pentru el acum aveau prieteni de joac` - iar Sylvia se implicase \n mai multe
ac]iuni de caritate. Parc` nimeni nu mai avea timp [i pentru el, nici
m`car mama lui. Dar nu voia s`-[i plng` de mil`, de[i asta f`cea.
Capitolul 20
|ntreaga via]` Martin avea s`-[i aminteasc` ziua \n care Julian
absolvi liceul. Pentru prima dat` \n]elese ct de greu trebuie s` fi
fost pentru p`rin]ii sì s`-l vad` crescnd [i plecnd la colegiu. |n
timp ce lui Julian se ducea s`-[i ia diploma, o strnse de mn` pe
Bess. V`zndu-i gestul, Sylvia zmbi. Martin trecea printr-o perioad`
\n care d`dea impresia c` e cel mai fericit, mai pu]in agitat sau cel
pu]in a[a \i pl`cea ei s` cread`, dar dac` i-ar fi putut citi gndurile,
ziua aceea frumoas` de iunie i s-ar fi p`rut mai pu]in senin`.
Lui Martin nu-i venea s` cread` c` trecuser` zeci de ani de cnd el
\nsu[i urcase pe acela[i podium \n ziua absolvirii. Cum trecuse via]a!
La rndul lui Julian urma s` plece \n septembrie la Yale, dar Martin [tia
c` fiul sù apucase alte vremuri; f`r` cot`ri [i admiteri bazate \n primul
rnd pe calificative [i pe decizia consiliului profesoral era pu]in probabil ca Julian s` aib` colegi de apartament ni[te neispr`vi]i antisemi]i,
care considerau colegiu doar un loc unde se face sport [i se bea bere.
***
Acum cnd Julian era la Yale [i Amy \n Elve]ia, la colegiu, via]a
reintrase pe f`ga[ul normal: ie[iri \n ora[, distrac]ii; ore suplimentare la birou, pentru Martin. De[i \[i impusese s` nu se \ntmple a[a,
cnd \mplini cincizeci de ani se sim]i [i mai deprimat [i se \nfurie pe
Sylvia c` organizase o petrecere ca s` aniverseze acest eveniment.
131
CYNTHIA FREEMAN
Dar timpul trecea vrnd-nevrnd. Bess, trecut` acum pe [aptezeci de ani, avea o s`n`tate de fier, iar Amy venise acas` de la Davos
s`-i anun]e c` dup` terminarea [colii se va m`rita cu un profesor de
tenis pe care-l cunoscuse la Monte Carlo. De aceast` dat` Martin
puse piciorul \n prag. Adio profesor de tenis, Elve]ia, Europa. A[a c`
\n septembrie Amy se \ntoarse \n ]ar`, lini[tit` la gndul c` m`car nu
mersese prea departe cu idila care tocmai se sfr[ise.
Acest lucru \l tulbur` pe Martin probabil mai mult dect pe fiica
sa, amintindu-i durerea cu care se desp`r]ise de Jenny, dar tot el se
consol` spunndu-[i c` una este s` ai optsprezece ani [i alta dou`zeci
[i opt, [i c`, oricum, un profesor de tenis nu e o partid` tocmai bun`.
Cu Julian, \ns`, avu mai pu]in noroc. Bìatul absolvise universitatea Yale cu diplom` de merit [i i se oferise un post la catedra de
drept. |n aceea[i perioad` telefon` acas` anun]ndu-[i familia c` se
logodise cu Sarah Storey, iar \n var` veni cu ea s` le-o prezinte; o
fat` elegant`, rasat`, inteligent`, o catolic` de familie foarte bun`.
Spre groaza lui Bess, le d`du chiar de \n]eles c` p`rin]ii ei \l iertaser` pe Julian pentru proasta inspira]ie de a se fi n`scut evreu, [i
c` erau recunosc`tori celui care avusese decen]a s` schimbe
numele familiei din Rothenberger \n Roth.
Bess bomb`ni \n sinea ei, dar Martin [i Sylvia se consolar` la
gndul c` fata era de[teapt` [i prietenoas` [i c` era foarte \ndr`gostit` de Julian, ceea ce \n ochii Sylviei o absolvea de multe p`cate.
Nunta \n sine fu un eveniment organizat cu minu]iozitate de
parcul din Louisburg Square. Cei din familia Roth erau foarte \ncorda]i pentru c` preotul, un tn`r slab [i antipatic, nu f`cea nici o
concesie mirelui evreu. Privind dr`gu]ele domni[oare de onoare
Martin se \ntreb` ce ar fi zis tat`l sù dac` ar fi trìt. Oare meritase
s` renun]e la Jenny, procednd corect ca \ntodeauna? Fiul sù
renun]ase la \ngr`dirile impuse de religie pentru a se \nsura cu fata
aceea dr`gu]`. Pre] de o clip` durerea \i sf[ie inima, apoi \[i
\ndrept` privirea spre Amy, care ar`ta minunat ca domni[oar` de
onoare. Cine [tie cu cine se va m`rita [i ea pn` la urm`? \[i zise
Martin oftnd. Ce rost mai avea s` insiste asupra p`str`rii tradi]iei?
{i pentru prima oar` se sim]i cu adev`rat b`trn.
Capitolul 21
Martin o \ntlni pe Jenny la o lun` dup` weekendul \n Tahoe. Era
\ntr-o miercuri, ziua \n care Sylvia ie[ea, de obicei, \n ora[. Cnd
Martin plec` de la birou s` se \ntlneasc` cu ea, se sim]ea foarte deprimat [i singur ca niciodat`. |n preajma Cr`ciunului \i murise tat`l [i tot
\n preajma Cr`ciunului se desp`r]ise de Jenny. Abia a[tepta s` se
sfr[easc` s`rb`torile.
De \ndat` ce ajunse la restaurant \[i comand` dou` Martini, \n speran]a c` \i vor alunga proasta dispozi]ie [i r`sufl` u[urat c` Sylvia p`rea
s` nu-[i dea seama de starea lui [i c` nu era prea atent la ce-i spunea,
ceva \n leg`tur` cu petrecerea din seara aceea, atr`gndu-i aten]ia s` nu
\ntrzie. Apoi Martin o s`rut` [i se desp`r]ir` \n fa]` la I.Magnin s.
Dou` minute mai trziu o v`zu pe Jenny [i \n clipa aceea re\nviar`
toate vechile sentimente, ca [i cum ultimii dou`zeci [i cinci de ani nici
n-ar fi existat, trezind \n el senza]ii pe care nu le mai sim]ise \n to]i
ace[ti ani.
A doua zi, la birou, cnd ridic` receptorul s`-i telefoneze lui Jenny,
\ncerc` un sentiment de vinov`]ie. Nici m`car o singur` dat` n-o
\n[elase pe Sylvia de cnd erau c`s`tori]i, dac` nu punea la socoteal`
amintirile legate de Jenny. Dar acum [tia c` va avea o aventur` cu ea,
care nu va fi dect o am`gire. Tenta]ia era prea mare, dar i s-ar fi putut
\mpotrivi, l`snd-o s` plece la Hong Kong f`r` s` mai sune, \[i spunea
\n timp ce forma num`rul. Era gata s` pun` jos receptorul cnd auzi
voacea lui Jenny.
Alo, r`spunse ea cu aceea[i voce melodioas`.
133
CYNTHIA FREEMAN
Sunt eu, Jenny... Martin.

}i-am recunoscut vocea. Ce faci?
Bine. Ne putem \ntlni?
Jenny r`spunse dup` o scurt` pauz`:
Ieri te-am rugat s` te gnde[ti dac` e bine ce faci. Te-ai gndit?
Numai la asta m-am gndit. Nu [tiu dac` e bine ce fac, dar vreau
s` te v`d.
Atunci, unde ne \ntlnim?
La Fairmont, dac` [i ]ie-]i convine.
Perfect.
Cnd o z`ri \n holul hotelului, Martin \n]elese ct de mult \i lipsise
\n to]i anii. |nc` era incredibil de frumoas`. Intrar` \n Rotond` [i
comandar` ceva de bùt.
Eu tot nu-mi revin dup` \ntlnirea de ieri, Jenny.
Ce coinciden]` extraordinar`, nu?
Dar ce \nseamn` coinciden]`? Destin sau pur` \ntmplare?
Hai s` nu filozof`m, rse Jenny. Mai poveste[te-mi despre tine.
Ce vrei s`-]i povestesc?
Pì ceva tot s-a mai \ntmplat \n ultimii dou`zeci [i cinci de ani.
E[ti \nsurat? Ai copii? E[ti fericit?
Sunt \nsurat, am copii, iar la ultima \ntrebare nu prea [tiu ce s`-]i
r`spund. Am avut perioade fericite al`turi de Sylvia... so]ia mea... dar
au existat [i altele \n care nu m` puteam gndi dect la tine.
{i eu care credeam c` m-ai uitat.
Martin f`cu un semn chelnerului s` mai aduc` ceva de bùt.
N-am \ncetat s` te iubesc, Jenny.
Nu [tiu dac` s` te cred.
~sta-i adev`rul, indiferent ce crezi despre mine.
Poate a[a ]i-ai \nchipuit, dar cnd a fost vorba s` alegi \ntre mine
[i familia ta, ai ales familia.
Nu a fost propriu-zis o alegere [i pe vremea aceea eram \nc`
foarte tn`r. Dup` moartea tat`lui meu am f`cut gre[eli pe care le-am
regretat toat` via]a. |ntinse mna peste mas` [i-i lu` palma \ntr-a lui.
{tiu, tot timpul m-am \ntrebat unde ai plecat, [i mult` vreme am \ncercat s` te g`sesc. Unde ai disp`rut?
Nu cred c` am s`-]i r`spund acum, zise ea f`r` s`-[i ridice privirea.
Cteva minute r`maser` t`cu]i, sorbindu-[i bùtura din pahare, apoi
Jenny, parc` trezit` dintr-un vis, \l privi zmbind [i-i spuse:
ILUZIA IUBIRII
134
Martin, m` bucur mult c` te-am v`zut, dar mai am o mul]ime de

probleme de rezolvat pn` la decolarea avionului.
Jenny, de data asta nu te mai las s` pleci, zise el, ne[tiind cum ar
putea-o convinge s` r`mn`.
Mi-e team` c` nu ai cum s` m` \mpiedici, \i r`spunse ea zmbind.
Jenny nu mai sunt un copil [i nu cred c` soarta a f`cut s` ne
\ntlnim doar ca s` ne despart` din nou. Nu po]i pleca iar din via]a
mea.
Aici e o confuzie, tu ai plecat din via]a mea. Acum chiar c` trebuie s` plec.
Nu m` alunga, Jenny.
Nu eu te-am alungat.
Nu, dar cndva te-am urt. Jenny, te rog, d`-mi o [ans` s`-mi
repar gre[elile din trecut.
Jenny surse. Cu ani \n urm` i-ar fi mul]umit lui Dumnezeu \n
genunchi dac` ar fi auzit aceste cuvinte, acum \ns`, nu-l mai credea.
Era \nsurat [i avea doi copii.
Nu cred c` voi putea face asta, oricum \]i mul]umesc pentru
bunele inten]ii.
Martin se ridic` [i o ajut` s`-[i \mbrace haina. Cnd ajunser` \n
holul de la intrare se oprir` [i cteva momente se privir` f`r` s`-[i vorbeasc`.
Cum pot lua leg`tura cu tine? o \ntreb` Martin, abia ab]inndu-se
s` nu o ia \n bra]e.
E destul de greu, fiindc` slujba m` oblig` s` c`l`toresc mult.
{i chiar n-am s` te mai v`d niciodat`?
Mi-e team` c` nu, Martin. |]i doresc s`rb`tori fericite.
O urm`ri cum se \ndreapt` c`tre ascensorul care o ducea spre
camer`. R`mase neclintit, uitndu-se la u[ile ce se \nchideau \n urma ei.
Nu-[i mai amintea cum ajunsese la ma[in`, iar cnd se trezi la
volan o porni f`r` ]int` pe str`zi, neavnd chef s` se \ntoarc` acas`, [i
se opri tocmai lng` Coit Tower. Opri motorul [i prin \ntuneric privi
spre golf. Ce-i mai r`m`sese s` a[tepte de la via]` dac` Jenny nu va
face parte din viitorul lui? Copiii erau departe, iar fa]` de Sylvia, \n
momentul acela, nu avea dect un sentiment de vinov`]ie. |ntoarse
ma[ina [i o porni spre Fairmont. De data asta nu o va mai l`sa pe
Jenny s` plece att de u[or.
135
CYNTHIA FREEMAN
***
|ntoars` \n camera de hotel, Jenny \ncepu s`-[i fac` bagajele, dar
gndurile \i zburau \n alt` parte. Dup` ce scoase de trei ori din valiz`
rochia de sear`, renun]` [i se \ntinse pe pat.
|ntlnirea cu Martin o tulburase mai mult dect l`sase s` se vad`.
Nu numai c` \i trezise amintiri din vremea \n care fuseser` \mpreun`,
dar [i pe cele din perioada urm`toare desp`r]irii lor, cea mai \ngrozitoare din via]a ei.
|[i [terse ochii, se dezbr`c` [i intr` sub du[, l`snd apa rece s`-i
biciuiasc` pielea apoi, cnd \ncepu s` tremure, ie[i din cad` [i se
[terse cu un prosop aspru.
{i fiindc` tot nu se sim]ea \n stare s` termine de \mpachetat, se
\nf`[ur` \ntr-un halat [i-[i turn` un pahar de vodc` cu ghea]`, apoi
\nchise ochii [i se l`s` purtat` de valul amintirilor.
Niciodat` nu-[i revenise dup` desp`r]irea de Martin, de[i \ncercase s`-[i refac` via]a, dar adev`rul era c` nu \ncetase s`-l iubeasc`.
Dac` ar fi ]inut \ndeajuns la ea \nct s` treac` peste cuvntul
p`rin]ilor [i dac` s-ar fi \nsurat cu ea, a[a cum \i promisese, \n via]a
ei n-ar mai fi avut loc attea evenimente regretabile. Dup` ce Martin
o p`r`sise ea se schimbase, \nrìndu-se. Uneori \[i amintea ce fat`
bun` [i dr`gu]` era cnd \l cunoscuse. Dar fata aceea murise.
Apoi \[i aminti cum \ntr-o sear` se \mb`tase \ntr-un bar, iar
diminea]a se trezise cu un b`rbat lng` ea. Nu-i venise s` cread` c` e
aceea[i Jenny McCoy, fata care se hot`rse s` plece din Biloxi ca s`
fac` o carier` de succes.
P`r`sind New York-ul \[i pierduse [i slujba, iar cea g`sit` la
Chicago \nsemnase un pas \napoi. Trist`, nefericit`, \[i pierduse
entuziazmul cu care muncea \nainte de a-l cunoa[te pe Martin, ceea
ce o afectase pe plan profesional, lundu-i orice speran]` de a promova. Cu un salariu mult mai mic dect cel pe care-l c[tiga
Manhattan, nu-[i putuse permite dect s` \nchirieze o camer` la o
pensiune dintr-un cartier sordid - exact opusul elegantului apartament din Central Park, \n care locuise cu Martin.
Dar culmea degrad`rii o atinse \n diminea]a \n care se trezise al`turi
de un necunoscut. Pe jum`tate ame]it` de bùtur`, se trse pn` \n
baie [i se privise \n oglind`. Fardul i se \ntinsese pe fa]a buhìt` [i p`rul
ILUZIA IUBIRII
136
ne\ngrijit \i st`tea lipit de ]east`, atrnnd \n [uvi]e slinoase. Dezgustat`

se \ntorsese \n camer`, unde tn`rul, despre care cu o sear` \n urm`
avusese impresia c` seam`n` cu Martin, dormea dezbr`cat. Dar \n
lumina zilei observ` c` nu fusese dect efectul paharelor cu Martini pe
care le bùse. Fusese att de beat` \nct nici numele nu i-l re]inuse. Se
apropie de fereastr` [i se uit` \n strad` de la \n`l]imea celor opt etaje.
Dac` ar fi avut curaj s-ar fi aruncat \n gol, dar frica sau, poate, spectrul
comiterii unui p`cat de moarte o \mpiedicaser`. Cnd se \ntorsese de la fereastr`, cu o ultim` f`rm` de voin]`, hot`r\se c` trebuie s` supravie]uiasc`.
Se \mbr`case [i ie[ise din camer`. F`r` s` se gndeasc` prea mult,
se duse la gar` [i-[i cump`rase bilet spre Biloxi, apoi se \ntorsese
acas`, unde constatase c` tn`rul disp`ruse lundu-i [i aparatul de
radio. |[i adunase lucrurile \ntr-o valiz` [i plecase din nou la gar`.
Dar o dat` ajuns` \n Biloxi, nu avusese sentimentul c` se \ntorsese
acas`. Plecase de prea mult` vreme. |n plus, vara aceea fusese insuportabil`. Parc` niciodat` nu fusese att de cald [i atta praf. Ar fi trebuit
s` plece dar neputndu-[i g`si o slujb`, cnd r`m`sese f`r` bani.
|n diminea]a \n care intrase \n cl`direa b`ncii comerciale din Biloxi,
nu mncase aproape nimic de dou` zile. Stnd la biroul directorului
\ncercnd s` complecteze un formular de angajare sim]ise c` o cuprinde
ame]eala [i imediat \[i pierduse cuno[tin]a, pr`bu[indu-se pe podea.
|[i revenise pe canapeaua din biroul pre[edintelui b`ncii [i cnd
deschisese ochii v`zuse un b`rbat care-i ]inea mna \ntr-a lui.
Te sim]i mai bine?
Jenny nu era sigur`, dar d`duse din cap.
Sunt Cyrus Worthington [i vreau s`-]i spun c` ne-ai speriat pe to]i.
|mi pare rù, zisese Jenny \ncercnd s` se ridice \n capul oaselor.
Ar trebui s` mai stai pu]in \ntins`, spusese Cyrus \mpingnd-o
u[or pe spate.
Jenny se uitase cu aten]ie la b`rbatul care o privea \ngrijorat. De[i
avea o siluet` plinu]`, domnul Worthington era un b`rbat distins, cu
un p`r c`runt [i un surs pl`cut. {i dup` ct \[i d`duse ea seama,
p`rea destul de amabil ca s`-i ofere o slujb`, dac` profita de ocazie.
|n]eleg c` \]i cau]i o slujb`, zisese el b`tnd-o p`rinte[te pe mn`.
Da, [i am recomand`ri excelente, domnule Worthington.
{i \i povestise c` se n`scuse \n Biloxi, c` urmase Hunter Gollege [i
r`m`sese la New York unde lucrase la agen]ia Gatti [i apoi la Almo
Cosmetics. Cele dou` companii \i puteau garanta competen]a.
137
CYNTHIA FREEMAN
Ca o formalitate vom verifica acest lucru, dar voi fi surprins dac`

directorul nu te va chema mine s`-]i ofere o slujb`, zisese el zmbind.
V` mul]umesc. Aceast` slujb` i-ar asigura viitorul, dar cum se va
descurca pn` a doua zi? Chiria o avea pl`tit` pn` la sfr[itul
s`pt`mnii, dar nu avea nimic de mncare. Adunndu-[i tot curajul \i
spusese ezitnd: Domnule Worthington, [tiu c` este o cerere
neobi[nuit`, dar crede]i c` mi-a]i putea da un mic avans? Nu am absolut nici un ban, iar suma mi-o pute]i re]ine din primul salariu.
Cred c` se poate aranja. De ct ai nevoie?
Jenny ar fi vrut s`-i cear` patruzeci de dolari, dar hot`r\se c`
dou`zeci [i cinci era o sum` mai rezonabil`, care-i va ajunge
urm`toarele dou` s`pt`mni pn` la salariu.
Cyrus \[i scosese portofelul [i-i d`duse banii, invitnd-o s` bea o
cafea \nainte de plecare.
Ajuns` acas`, dup` prima mas` pe s`turate din ultimile s`pt`mni,
Jenny \[i spusese c` ce fusese mai greu trecuse.
|n prima lun`, Cyrus p`strase fa]` de ea distan]a cuviincioas`.
Jenny \l vedea cum \[i prime[te clien]ii \n birou, cum pleca s` ia
prnzul [i, uneori, cum se uit` la picioarele ei, cnd credea c` nu-l
observ`. Apoi, \ntr-o sear` cnd ea r`m`sese s` lucreze pn` mai
trziu, se apropiase de ghi[eul unde ea num`r` banii \ncasa]i.
Cnd termini, treci pe la mine, \i [optise el uitndu-se cu coada
ochiului ca s` nu fie auzit de director.
Cnd sfr[ise treaba, Jenny se dusese \n biroul lui Cyrus, spernd
s` n-o anu]e c` o d` afar`.
Stai jos, draga mea, \i spusese acesta ar`tndu-i un scaun.
Domnule Worthington, v` sunt recunosc`toare pentru ceea ce
a]i f`cut pentru mine. |mi place munca pe care o fac, dar m` descurc
greu cu banii. Crede]i c` \n urm`toarele luni ar fi posibil s` mi se
majoreze salariu?
Cyrus zmbise. |i pl`cea tonul umil cu care-l \ntrebase.
Am s` discut cu directorul [i cred c` la sfr[itul celei de a treia
luni vei mai primi \n plus \nc` dou`zeci de dolari pe s`pt`mn`.
V` mul]umesc din suflet, domnule Worthington, spusese fericit`, de[i [tia c` nu \nsemna nici m`car jum`tate din salariul pe care-l
primea la Elmo.
Nu ai pentru ce, draga mea. Acum a[ vrea s` te \ntreb dac` ]i-ar
face pl`cere s` lu`m prnzul \mpreun`, duminic`, la mine acas`.
ILUZIA IUBIRII
138
Jenny nu era sigur` c` [i-ar dori o rela]ie personal` cu Cyrus dar,

de team` s` nu-[i pun` slujba \n pericol, \i zmbise \ncuviin]nd.
Atunci trimit ma[ina s` te ia la dou`sprezece.
Duminic`, exact la dou`sprezece, [oferul venise s-o ia [i cam dup`
dou`zeci de minute dup` ce ie[iser` din ora[, ma[ina o cotise pe un
drumeag str`juit de stejari falnici, b`trni de peste o sut` de ani. Cnd
intrase \n holul mare, murdar, de la intrare, o cuprinsese o sumbr`
presim]ire.
Un servitor negru o condusese \n sufragerie, unde-l v`zuse pe
Cyrus a[ezat la o mas` lung`, la care ar fi \nc`put u[or dou`zeci de
persoane. Cel`lalt ocupant al mesei era o feti]` obez`, a c`rei privire
lipsit` de expresie [i limba care-i ie[ea din gur`, o \nfioraser`. Era
limpede c` feti]a era bolnav` psihic.
Aici mnc`m la ore fixe, spusese Cyrus, apoi se scuzase c` pe mas`
nu era nimic de bùt. Fiica mea este diabetic` [i trebuie s` ]in` un regim
strict, adùgase zmbind feti]ei care st`tea ghemuit` pe scaun.
Linda Mae, salut-o pe Jenny McCoy. Jenny ]i-o prezint pe fiica
mea, Linda Mae.
La privirea lui insistent`, feti]a \ntinsese mna. Cnd se aplecase
s`-i dea mna, Jenny observase pe obrazul ei o u[oar` umbr` alb`struie. Urm`rindu-i privirea, Cyrus spusese:
Linda Mae a avut un mic necaz \n diminea]a asta. A alunecat pe
covorul de pe sc`ri. Stai lini[tit`, scumpo. |]i [terge t`ticul lacrimile.
Dup` mas` Linda Mae fusese dus` sus, iar Cyrus [i Jenny petrecuser` o dup`-amiaz` pl`cut` pe verand`. De cteva ori vrusese parc`
s-o \ntrebe ceva, dar de fiecare dat` se ab]inuse, crend pauze stnjenitoare \n conversa]ie.
Cyrus o invitase s` ia din nou prnzul \mpreun` urm`toarea
duminic`, [i atunci \[i luase inima \n din]i s`-i spun` ce avea pe suflet.
Discu]ia o deschisese \n timp ce-[i beau cafeaua \n biroul lui.
Jenny, vreau s`-]i cer un serviciu, dar m` po]i refuza. Nu vreau
s` te jenezi. {i o strnsese de mn`, ceea ce pe Jenny o nelini[ti. Draga
mea, a[ fi fericit dac` te-ai putea \mprieteni cu Linda Mae.
Jenny nu-i r`spunsese imediat. I se p`rea ciudat` rug`mintea lui.
|n cele din urm`, \i spusese:
Da, sigur, dar Linda Mae [i eu...
{tiu, nu ave]i nimic \n comun. Dar e[ti bun` [i dr`gu]`, iar
prezen]a ta i-ar putea face bine. De la moartea mamei ei nu s-a mai
139
CYNTHIA FREEMAN
apropiat de nimeni, de asta [i cred c` a progresat att de pu]in. Crezi

c` te-ai putea \mprieteni cu ea?
Am s` \ncerc.
O dat` cu trecerea lunilor, Jenny se apropia tot mai mult de Linda
Mae care, supravegheat` cu aten]ie, \ncepuse s` \nve]e cum s`
m`nnce [i reu[ea s` se concentreze [i s` fac` fa]` m`runtelor sarcini
ce i se d`deau.
Dup` trei luni, cnd Jenny \ncepuse s-o viziteze de trei-patru ori pe
s`pt`mn`, Cyrus \i ceruse s` se mute acolo [i ea fusese de acord.
Mi-ar pl`cea s` locuiesc aici. Camera \n care stau e \ngrozitor de
deprimant` [i, \n plus, voi avea mai mult timp s` m` ocup de Linda
Mae.
|ntr-o sear`, dup` cin`, la cteva s`pt`mni dup` ce se mutase
acolo, Cyrus o chemase \n bibliotec`.
M` bucur c` totul merge bine [i c` te-ai acomodat. Sper c` e[ti
fericit` aici.
Da, ai fost att de bun cu mine.
Nu att de bun ct mi-ar pl`cea, zisese el apropiindu-[i scaunul
de al ei.
Jenny tres`rise, iar Cyrus se gndise c` ac]iona prea repede. Se
ridicase [i se dusese la barul de lng` [emineu unde turnase brandy
\n dou` pahare.
Jenny, care nu mai bùse aproape deloc \n ultimile luni, sim]ise
cum bùtura i se ridic` direct la cap [i-l auzise ca de la mare distan]`
pe Cyrus spunndu-i:
Jenny, draga mea, nu te sim]i jignit`. |ncercam s` spun c` de la
venirea ta, casa aceasta s-a trezit la via]`. Linda Mae s-a schimbat foarte
mult, iar servitorii te \ndr`gesc. Nu [tiu cum s`-]i mul]umesc.
Ne[tiind ce s`-i r`spund`, Jenny zmbise [i sorbise din pahar.
Cyrus continuase mai mult pentru sine:
Prezen]a ta aici mi-a adus fericirea pe care n-am mai sim]it-o de
ani \ntregi. La ce-mi folosesc banii dac` n-am cu cine s`-i cheltuiesc?
Despre Linda Mae nu pot spune c`-mi ]ine tov`r`[ie. Tot ce vezi aici
nu are valoare dac` nu e[ti tu s` te bucuri de tot ce-am adunat. O cas`
att de mare are nevoie de inteligen]a unei femei pentru a-i reda frumuse]ea [i elegan]a, a[a cum Linda Mae are nevoie de o prieten` care
s-o iubeasc` [i s-o ajute s`-[i dezvolte poten]ialul, chiar dac` acesta
este limitat. Oh, Jenny, Lnda Mae [i eu am fi distru[i dac` ne-ai p`r`si.
ILUZIA IUBIRII
140
Jenny r`m`sese t`cut`. B`nuia \ncotro se \ndrepta discu]ia, dar nu

avea puterea s`-l \ntrerup` pe cel care se purtase att de frumos cu ea.
{tiu c` ]i-a[ putea fi tat`, dar te iubesc [i vreau s`-]i port de grij`.
Crezi c`, \n timp, ai putea s` ]ii [i tu la mine?
Jenny [tia c` ar fi trebuit s`-l opreasc`, s` pun` punct discu]iei, dar
Cyrus se purtase cu ea ca nimeni altcineva [i era imposibil s` nu-l
plac`. Dac` l-ar refuza ar trebui s` se mute nu credea c` ar mai fi fost
\n stare s` supravie]uiasc` bazndu-se pe propriile for]e. Se rev`zuse
privind \n jos de la etajul opt, vrnd s` se sinucid`.
}in la tine, Cyrus, dar...
Nu-i nevoie s` continui. {tiu ce vrei s` spui, dar gnde[te-te, tu
nu ai familie, n-ai pe nimeni care s`-]i poarte de grij`. Eu \]i pot asigura
viitorul. Uneori, siguran]a [i lini[tea sufleteasc` sunt mai importante
dect pasiunea. Focul primei iubiri se poate stinge, dar respectul [i
afec]iunea dureaz` o via]`. Jenny, spune-mi c` te m`ri]i cu mine.
Jenny se ridic`.
M` la[i s` m` gndesc?
Ct vrei tu. Eu a[tept. Acum du-te la culcare, cred c` e[ti obosit`.
***
Da, Cyrus, m-am gndit [i a[ fi mndr` s` m` m`rit cu tine.
Oh, Jenny! O luase \n bra]e, dar cnd o s`rutase cu pasiune,
Jenny se nelini[ti. |[i amintise c` Cyrus era un om bun, dar c` atrac]ia
fizic` nu-i adusese ei dect suferin]`. |l \mpinsese u[or [i se ridicase.
Hai s` intr`m [i s`-i spunem Lindei Mae. Va fi foarte fericit`.
Cyrus era hot`rt s`-i ofere lui Jenny cea mai grandioas` nunt`
v`zut` vreodat` \n Biloxi. Comandase inelul de logodn` la Cartier, iar
rochia de mireas` la cel mai scump magazin din New Orleans. |n
urm`toarele s`pt`mni casa fusese renovat` \n \ntregime, fiindc`
Cyrus inten]iona ca ceremonia s` fie ]inut` \nùntru, iar recep]ia \n
cortul instalat \n gr`din`. Fusese pu]in surprins cnd Jenny \i spusese
c` ea nu are pe cine s` invite, dar nu insistase, continndu-[i preg`tirile \n privin]a meniului, vinurilor din import [i orchestrei de viori.
Pe m`sur` ce se apropia ziua nun]ii, Jenny devenea tot mai nervoas`. Uneori se trezea noaptea tremurnd, fiindc` visase c` era din
nou cu Martin; alteori r`mnea treaz` pn` \n ziu`, \ncercnd s` se
conving` c` f`cuse alegerea cea mai \n]elept`.
141
CYNTHIA FREEMAN
|n cele din urm` sosise [i ziua nun]ii, dar Jenny se comportase de

parc` totul ar fi fost un vis, att \n timpul ceremoniei ct [i fa]` de invita]i. Se asigurase c` Linda Mae este cuminte [i c` m`nnc` tot ce-[i
dore[te, dar restul grijilor le l`sase pe seama lui Cyrus. Numai cnd
plecase [i ultimul oaspete [i Linda Mae se dusese la culcare, Jenny se
\nfiorase de fric`.
{i sumbrele presim]iri se adeveriser`. Noaptea nun]ii ei fu mai
\ngrozitoare dect cel mai cumplit co[mar. Fie din cauz` c` bùse
prea mult, fie de team` c` n-ar putea-o satisface, la \nceput Cyrus
reac]ionase ca un b`rbat ipotent. Jenny \ncercase s`-i spun` c` nu
conteaz` [i c` au toat` via]a \nainte, dar Cyrus devenise din ce \n ce
mai violent. Ea \ncercase s` se dea jos din pat, dar Cyrus o tr`sese
\napoi ]innd-o pe spate [i o penetrase cu atta violen]` \nct Jenny
strnsese din ochi rugndu-se s` termine ct mai repede.
Diminea]`, la micul dejun, era calm, politicos [i se purta ca [i cum
nimic nu s-ar fi \ntmplat.
***
Dup` o lun` era disperat`. De cteva ori \[i f`cuse bagajele, dar
despachetase \nainte de venirea lui acas`. Cum s-o p`r`seasc` pe
Linda Mae? {i unde s` se duc`? Cyrus avea grij` s` nu-i lase pe mn`
dect c]iva dolari de cheltuial`. {i, \n loc s` plece, se resemnase.
Exact cnd situa]ia devenise de-a dreptul insuportabil`, Cyrus
suferi un infarct [i fusese adus acas` de la banc` de ambulan]`. Timp
de trei zile z`cuse la pat \nconjurat de aparate, tuburi de oxigen [i o
armat` de medici. |n cea de-a patra zi medicii \i deconectaser` aparatul care-l men]inuse \n via]`, fiindc` Cyrus murise f`r` a-[i mai
rec`p`ta cuno[tin]a.
Toat` suflarea din Biloxi luase parte la funeralii. Jenny, cu figura
\mpietrit`, \ncercase s-o lini[teasc` pe Linda Mae, singura care p`rea
\ntr-adev`r afectat` de aceast` moarte. Jenny se afla acolo fiindc` trebuia, ceilal]i veniser` la funeralii pentru spectacol, la fel de grandios
ca [i nunta din urm` cu cteva luni.
La o s`pt`mn` dup` \nmormntare, avocatul lui Cyrus o cùtase
acas` pentru citirea testamentului. Prin moartea lui Cyrus devenise o
femeie foarte bogat`, dar exista [i o clauz`: dac` Jenny urma s`
primeasc` milioanele lui Cyrus, trebuia s` accepte dou` lucruri:
ILUZIA IUBIRII
142
primul, s` aib` grij` \n continuare de Linda Mae, [i al doilea, fata s`

r`mn` \n casa din Biloxi. Dac` aceste condi]ii nu erau \ndeplinite, nu
mo[tenea absolut nimic. Jenny trebuia s` aleag`.
Cnt`rise cu grij` cele dou` alternative. Visul ei fusese acela de a
pleca din Biloxi ca s` scape de acele amintiri teribile. |n acest caz ar fi
pierdut totul: banii, casa, pozi]ia de v`duv` a unui om bogat, chiar [i
pe Linda Mae. Ar fi luat-o de la cap`t \n alt` parte, dar perspectiva unei
experien]e asem`n`toare celei din Chicago o speria.
Am s` v` comunic decizia mea \n cteva zile. |mi trebuie timp de
gndire, \i spusese avocatului \n timp ce-l conducea spre ie[ire, de[i
hot`rrea ei era deja luat`.
Chiar a doua zi telefonase anun]nd c` accept` clauzele testamentului.
|ncercnd s` ia lucrurile a[a cum sunt, Jenny \[i acceptase soarta [i
\ncepuse o via]` nou`. Se purta frumos cu Linda Mae [i \ncepuse s`
se \ngrijeasc`, dar nu putea alunga monotonia pe care era nevoit` s-o
suporte \n acel or`[el de provincie.
Zilele se transformaser` \n s`pt`mni [i s`pt`mnile \n luni, iar
starea de depresie \n care intrase era la fel de grav` ca aceea prin care
trecuse \n timpul c`sniciei cu Cyrus. |ncepuse s` regrete alegerea
f`cut` [i s` se gndeasc` serios la plecare. Linda Mae putea fi \ngrijit`
[i de o infirmier`. |n cele din urm`, \ns`, \[i d`duse seama c` nu poate
renun]a la bani. A[a c` \n urm`torii doisprezece ani trìse a[a cum
Cyrus inten]ionase, f`r` \ndoial`: ca o v`duv` cuminte, mam`
devotat` pentru Linda Mae, pre[edint` a numeroase asocia]ii de binefacere. Jenny nu era fericit`, dar nici nefericit`. |[i trìse via]a resemnat`. Dar, \ntr-o zi, Linda Mae se \mboln`vise.
La \nceput avusese febr`, dar medicii nu se \ngrijoraser` dect
dup` dou`-trei zile, cnd aceasta nu cedase [i atunci fusese internat`
\n spital. Cu toate \ngrijirile [i asistat` de cei mai buni speciali[ti, Linda
Mae murise \ntr-o diminea]` de aprilie, cu o s`pt`mn` \nainte de
ziua de na[tere a lui Jenny.
La \nmormntare nu fuseser` de fa]` dect Jenny [i c]iva servitori.
Cnd sicriul de mahon era cobort \n groap`, Jenny \ncepuse s`
plng`, primul semn de emo]ie dup` at]ia ani. De[i Linda Mae o
obligase s` r`mn` \n Biloxi atta vreme, Jenny nu avea resentimente
fa]` de ea. |n fond, fuseser` victime amndou`.
Capitolul 22
|n sfr[it, era liber`. Conform testamentului, dac` Linda Mae
murea, Jenny pleca unde dore[te. Dar, dup` ce at]ia ani tnjise
dup` libertate, acum nu [tia ce s` fac`. Cndva dorise s`-[i fac` o
carier`, dar acum, la patruzeci de ani [i posesoare a unei averi
imense, nu avea sens s-o ia de la cap`t. Nu mai era tn`r`, iar anii
petrecu]i \n Biloxi \i sec`tuiser` toat` energia.
|ncepuse s` c`l`toreasc` \n Europa [i \n Orient, \ncercnd s`
scape de un trecut care continua s-o urm`reasc`.
Acum, \n timp ce st`tea pe balcon, era surprins` c` \ntlnirea cu
Martin o tulburase att de mult. Acest lucru o f`cuse s`-[i dea seama
c` \nc` \l iubea foarte mult, de[i el \i distrusese via]a.
Telefonul sun` \ntrerupndu-i [irul gndurilor. {tia sigur cine
este. Las`-l s` sune, aproape c` ]ip`, dar imediat ridic` receptorul.
Alo...
Jenny, Martin la telefon. Trebuie s` te v`d.
De ce?
Pentru c` nu te pot l`sa s` pleci a[a.
Unde e[ti?
Jos \n hol.
Jenny ezit` o clip`, privind \n jur.
Bine, urc`.
Martin lu` liftul pn` la etajul zece, iar cnd ea \i deschise u[a,
spuse \ncurcat:
ILUZIA IUBIRII
144
Trebuia s` te v`d.
De ce, Martin? M-ai alungat din via]a ta. |mi amintesc scrisorile tale [i telefoanele. Sim]eam c` m` dai la o parte.
Am gre[it, Jenny. Acum gndesc altfel [i vreau s`-]i spun un
lucru foarte important.
Jenny \[i cobor\ privirea, apoi [i-o \n`l]` uitndu-se direct \n
ochii lui, \ngrozit` de propriile sentimente. Chiar [i dup` at]ia ani,
\nc` o tulbura.
Eu a[ bea ceva. Tu? zise ea str`duindu-se s` par` calm`.
Nu, mul]umesc.
De ce? A[a, ca \ntre prieteni. |mi amintesc c`-]i place whisky
cu ap` mineral`.
Martin \ncuvin]` din cap.
{tii ce cred eu? C` \nc` speri \n ceva ce nu va merge niciodat`.
N-a mers nici \nainte, cnd singurul meu adversar era mama ta. Acum
ai so]ie [i copii. |n timp am \nv`]at s` evit situa]iile care m` pot r`ni.
Martin l`s` paharul din mn` [i o lu` \n bra]e.
Te rog, ascult`-m`, o implor` el.
Jenny se desprinse din bra]ele lui.
Nu. Cnd te-am ascultat era s` pl`tesc cu via]a... vreau s`
pleci. Acum.
Dar te iubesc. E[ti singura femeie pe care am iubit-o vreodat`.
Scuz`-m`, dar n-am s` te las s`-mi distrugi via]a pentru a doua
oar`. M` vei l`sa s` plec.
Nu pot, Jenny. Trebuie s` discut`m.
La ce bun? Vreau s` pleci \nainte s` ne implic`m prea mult [i
eu s` nu mai vreau s` pleci.
Ce te face s` crezi c` doresc acest lucru?
Istoria se repet`. Oi fi eu mai grea de minte, dar lucrul `sta \l
[tiu [i eu.
Eu nu [tiu dect c` te iubesc, Jenny.
Nu [tii nimic despre mine.
Atunci, poveste[te-mi.
Ar lua prea mult timp. Ultimii dou`zeci [i cinci de ani au fost
grei pentru mine, Martin. Am suferit mult [i nu vreau s` se mai
\ntmple acest lucru.
Doamne, Jenny, nu \n]elegi c` [i eu am suferit? Niciodat` nu
am vrut s`-]i fac rù.
145
CYNTHIA FREEMAN
Dar mi-ai f`cut.

{tiu... [i sentimentul de vinov`]ie m-a urm`rit toat` via]a.
Iubito, vreau s`-mi r`scump`r gre[eala.
Cum? N-am de gnd s`-]i devin amant` [i s`-]i a[tept telefoanele. Vreau s` fiu v`zut` cu b`rbatul pe care-l iubesc, s` nu
petrec cu tine cteva ore [i un weekend din cnd \n cnd. Atta
vreme ct e[ti \nsurat, nu vreau s` am o leg`tur` cu tine.
Martin o lu` din nou \n bra]e. De aceast` dat` Jenny nu se mai feri.
Ast`zi, dup` ce ne-am desp`r]it, m-am gndit mult la via]a mea
[i am ajuns la concluzia c` nu pot trì \n minciun`. Am avut o c`snicie lini[tit`, dar Sylvia merita un b`rbat mai bun dect mine. N-am
putut-o iubi pe ct ar fi trebuit, fiindc` amintirea ta m` obseda. |n
aceast` dup`-amiaz`, cnd am realizat c` pentru a te avea \nseamn`
s`-i cer divor]ul, mi s-a p`rut o decizie dificil`. {i n-a[ fi sincer dac`
nu ]i-a[ spune c` de la \nceput nici n-am admis ideea. E o cruzime
s` divor]ezi de cineva dup` ce ai trìt al`turi atta vreme. Un lucru,
\ns`, r`mne cert: te iubesc [i de aceast` dat` n-am s` te mai
p`r`sesc.
Desprinzndu-se din \mbr`]i[area lui, Jenny se duse la bar [i-[i
mai turn` pu]in` bùtur` \n pahar.
Asta e noaptea dezv`luirilor. Sunt impresionat` c` dore[ti s`
te \nsori cu mine, dar un divor] dureaz` mult [i nu sunt sigur` c`
mai vreau s` trec printr-o perioad` de incertitudine. Vezi tu, Martin,
[i eu m-am schimbat \ntre timp. Nu mai sunt att de r`bd`toare. {i
[tii ce cred? |n ciuda celor spuse de tine, \]i iube[ti so]ia mai mult
dect \]i dai seama. A[a c` ar fi mai bine s` plec, dup` cum mi-am
propus.
Cum po]i spune acum a[a ceva? Te rog s`-mi acorzi pu]in timp
[i-]i promit c` voi discuta cu Sylvia despre divor].
|ntre a discuta [i a face ceva e o mare diferen]`. Cu p`rin]ii tì
ai dicutat dou`zeci [i cinci de ani. Crezi c` va fi altfel dac` vei discuta cu so]ia ta?
O cunosc bine pe Sylvia. Este o femeie extraordinar` [i m` va
\n]elege.
Doamne, Martin... ct e[ti de naiv. Femeile niciodat` nu sunt
\n]eleg`toare atunci cnd so]ii vor s` le p`r`seasc`.
O cunosc pe Sylvia. Ai \ncredere \n mine.
Nu mai am \ncredere \n nimeni.
ILUZIA IUBIRII
146
Eu sunt de vin`, [tiu, dar te rog s` nu pleci.

Jenny se duse lng` fereastr` [i privi afar`. |n dep`rtare se vedea
Bay Bridge, iar str`zile erau \mpodobite cu becule]e de cr`ciun.
Dac` l-ar fi putut crede pe Martin, ar fi fost cea mai fericit` femeie
din lume. Dar cuvntul \ncredere disp`ruse de mult din vocabularul ei, de[i \n clipa aceea \l dorea pe Martin mai mult dect \[i
dorise ceva vreodat`. Se gndi la so]ia lui Martin, dar n-avea de ce
s`-[i fac` probleme \n privin]a ei. Sylvia avea familia ei, copiii, [i
fusese so]ia lui to]i anii aceia \n care ea fusese singur`. Nu-i ducea
ea grija Sylviei! Iar \ntlnirea cu Martin fusese o simpl` \ntmplare.
Nu se poate ca Dumnezeu s` fi pus la cale o glum` diabolic`. {i \n
clipa aceea Jenny lu` o hot`rre: dac`, \ntr-adev`r, Martin o dorea,
va trebui s` a[tepte, numai c` de aceast` dat` ea va r`mne ferm`
pe pozi]ie, [i va lupta pentru el. Dorea s` fie fericit` [i-l va avea pe
Martin cu orice pre].
Tres`ri cnd el \i atinse bra]ul. Nu te gr`bi, Jenny. Ai r`bdare.
|]i torn ceva de bùt, Martin?
Numai dac`-mi promi]i c` nu pleci.
Plec numai \n vacan]a de s`rb`tori. N-ar fi corect din partea ta
s-o la[i singur` pe Sylvia s`pt`mna asta. Dup` aceea po]i vorbi cu
ea.
Ah, iubito, te iubesc att de mult, \i [opti el strngnd-o \n
bra]e.
Apoi stinse lumina [i o s`rut` cu pasiune. Mai mult dect orice
pe lume dorea s`-i simt` trupul, ca alt`dat`, tnjind dup` el. Dorea
s-o mngie, s-o excite, s` prind` patima iubirii pe care n-o putuse
uita niciodat`. Cnd \i s`rut` snii [i ea gemu de pl`cere o ridic` \n
bra]e, uitnd de toate \n afar` de dorin]a de nest`pnit. Cnd o
penetr` fu cuprins de o bucurie pe care n-o mai sim]ise vreodat`,
iar cnd o sim]i excitndu-se se lipi [i mai mult de ea, urcnd
\mpreun` culmile pasiunii. Epuiza]i, r`m`ser` \nl`n]ui]i, cu
trupurile umede de transpira]ie.
Oh, Doamne, Jenny, aproape c` uitasem cum e. Cnd te
\ntorci plec`m \mpreun` undeva.
Mi-ar pl`cea.
Sunt fericit. Am s` fac rezerv`ri la hotelul Beverly Hills [i te
sun cnd ajungi \n Hog Kong. Promite-mi c` te \ntorci.
Promit. De data asta nu te mai p`r`sesc, Martin.
147
CYNTHIA FREEMAN
***
|n familia Roth s`rb`torile Cr`ciunului erau un prilej de
bucurie. De[i nu o socoteau o s`rb`toare religioas`, Chanukah
fiind la ei ziua \n care primeau [i ofereau daruri, \mpodobeau
bradul [i \ntreaga familie se aduna la masa de prnz. Anul acela
Julian veni cu so]ia sa, iar Amy, a c`rei zi de na[tere c`dea a doua
zi, p`rea fericit` s` petreac` acas` o s`pt`mn`. Dar lui Martin \i era
greu s` se prefac`. Se gndea la Jenny care era singur` \n Hong
Kong [i la Sylvia a c`rei via]` era pe cale s-o distrug`. O suna \n
fiecare diminea]` de la telefonul personal, iar \n ziua de Cr`ciun
vorbele ei \l obsedar` tot timpul.
Anul viitor vom fi \mpreun`, nu-i a[a, Martin?
Pe undeva, insisten]a ei \l irit`. Nu dorea s-o r`neasc` pe Sylvia, dar
Jenny mai fusese o dat` ]apul isp`[itor, iar \n momentul de fa]` nu-l
avea dect pe el. Sylvia avea copiii [i familia ei. Dar [i rudele lui ar fi
avut grij` de ea. El era cel care ar fi fost blamat de familie [i prieteni [i
n-ar fi fost \n stare s`-[i justifice faptele dect spunndu-le c` m`car o
dat` \n via]` are [i el dreptul s` se gndeasc` la propria persoan`.
Timpul zbura [i dac` nu ac]iona imediat, alt` [ans` nu mai avea.
Cu toate acestea, era chinuit de remu[c`ri. |n cele din urm`,
\ntr-o sear`, trziu, se hot`r\ s`-l sune pe Dominic de[i nu o mai
f`cuse de c]iva ani, cu excep]ia ur`rilor de s`rb`tori.
Dom, m` bucur c` te aud. Mi-era team` c` nu te g`sesc acas`,
zise cnd \l auzi la cel`lalt cap`t al firului.
|n nici un caz, \i r`spunse Dominic, c`s`torit pentru a doua
oar`. M-am potolit. Lui Betty nu-i pl`cea stilul meu de via]`, a[a c`
m-am conformat. Cum merg treburile, b`trne? C`rui fapt \i
datorez surpriza acestui telefon?
Am probleme, ca de obicei, spuse Martin f`r` s` ezite. |ntotdeauna m-ai sf`tuit de bine [i acum, mai mult ca niciodat`, am
nevoie de sfatul tù. {i-i povesti despre \ntlnirea cu Jenny [i
urm`rile acesteia. Niciodat` n-am \ncetat s-o iubesc. Cnd se
\ntoarce plec`m undeva \mpreun` s` punem lucrurile la punct, apoi
am s`-i spun Sylviei... {i se opri, a[teptnd felicit`ri pentru decizia
luat`. De fapt, acesta era adev`ratul motiv pentru care-l sunase.
R`spunsul lui Dom \l [oc`.
ILUZIA IUBIRII
148
Nu te sf`tuiesc s` te gr`be[ti \n a-]i schimba via]a doar fiindc`

Jenny s-a \ntors la tine. Culc`-te cu ea dac`-]i place, dar adu-]i
aminte c` [i prima oar` ]i-a cerut mai mult dect \i puteai oferi.
Credeam c` \i e[ti prieten. Cndva spuneai c` trebuie s` lupt
pentru ea. N-am f`cut-o [i, cu siguran]`, n-a dus o via]` tocmai fericit`.
E posibil, dar asta nu \ntodeauna \i face pe oameni s` fie mai
\n]eleg`tori. Voi doi mai mereu avea]i ceva de \mp`r]it. De ce crezi
c` lucrurile vor merge mai bine de data asta? Martin \ncrerc` s`-l
\ntrerup`, \ns` Dom nu-l l`s`, continund: Ascult`-m`, Sylvia este o
femeie extraordinar`. Mai \nti asigur`-te c` nu renun]i la via]a de
familie pentru un foc de paie care se poate stinge peste un an.
Poate ]i se pare ciudat c` tocmai eu \]i spun asta, dar familia
\nseamn` totul. Chiar dac` copiii au plecat de acas`, rela]ia cu ei
va fi cu totul alta dac` te despar]i de Sylvia. }ine minte ce-]i spun.
N-ai dect s` trìe[ti cu Jenny, dar nu divor]a.
|n]eleg, Dom, dar crede-m` c` nu mi-e u[or. E ultima [ans` de
a fi fericit. Dac` o scap, totul s-a sfr[it.
Sunt al`turi de tine, indiferent de decizia pe care o vei lua, dar
gnde[te-te bine ce vrei, \ncheie Dominic, apoi \nchise telefonul.
Martin puse jos receptorul, tulburat, [i se furi[` \n dormitor
unde Sylvia dormea adnc.
A doua zi nu-[i putea ascunde starea de \ncordare \n care se afla.
Sylvia \ncerc` s` simuleze c` totul e \n regul`, dar cnd Julian o lu`
deoparte [i o \ntreb` ce e cu Martin, nu [tiu ce s`-i r`spund`.
Nu [tiu la ce te referi.
Haide, mam`, doar nu e[ti oarb`. Crezi c` mai are ceva
\mpotriva c`s`toriei mele?
Ah, Julian, nu vorbi prostii! Dac` am avut vreodat` \ndoieli, au
disp`rut de mult.
Atunci, ce-o fi cu el?
Nu [tiu. El zice c` \l streseaz` problemele de la birou.
Dar Sylvia era mult mai nelini[tit` dect l`sa s` se vad`, \ns`
nu era pentru prima dat` \n c`snicia lor cnd Martin se sim]ea
deprimat, [i de fiecare dat` \[i revenise. Cel mai \n]elept lucru
era s` a[tepte. Dup` dou`zeci [i cinci de ani de c`snicie \l
cuno[tea destul de bine pentru a-i da timp s`-[i rezolve
problemele de unul singur.
149
CYNTHIA FREEMAN
|n s`pt`mna care urm` Sylvia reu[i s`-[i p`streze calmul, dar \n

ajunul Anului Nou Martin fu att de ab`tut \nct ea nu-[i mai putu
ascunde \ngrijorarea. Noroc c` nu-i putea citi gndurile, fiindc` ele
erau \ndreptate numai spre Jenny.
Pe 2 ianuarie, Martin se trezi devreme. Jenny se \ntorcea \n
California [i stabiliser` s` se \ntlneasc` \n seara aceea \n Los Angeles.
|i spusese Sylviei c` pleac` la o conferin]`, dar cnd urc` \n avion era
chinuit de remu[c`ri. Nu-i vorbise despre un eventual divor] [i se \ntreba ct se va mai preface c` totul e \n regul`. |n avion se hot`r\ ca la
\ntoarcere s`-i spun` Sylviei adev`rul, dar \n a[a fel \nct s` nu sufere.
Dar, o dat` ajuns \n Los Angeles, nimic nu merse cum trebuie.
Func]ionarul de la recep]ia hotelului \i d`du un bilet \n care Jenny
\l anun]a c` pierduse avionul \n Hawaii [i c` nu [tie cnd ajunge.
Semn` \n registru [i urc` \n camer`, apoi \[i comand` vinul preferat [i d`du drumul la ap` s` umple cada. O jum`tate de or` mai
trziu se cufund` \n apa fierbinte, cu un pahar de Chablis a[ezat \n
suportul pentru s`pun. Cnd \[i sim]i corpul relaxat \ncepu s` se
gndeasc` la Jenny. Ce tandr` [i \n]eleg`toare fusese cu el. {i se
jur` s` recupereze to]i acei ani de cnd o p`r`sise la New York.
Apoi se gndi la Sylvia, \ntrebndu-se cum s-o menajeze. Fusese o
so]ie [i o mam` bun` [i nu merita s` sufere. Dar Bess ce va spune?
Probabil c` niciodat` nu-l va ierta.
Ie[i din cad` [i-[i puse halatul [i \nc` mai \ncerca s`-[i rnduiasc` gndurile cnd auzi o b`taie \n u[`. B`nui c` este chelnerul
care cine [tie ce uitase, dar cnd deschise, \n prag era Jenny care-i
zmbea [i ochii \i str`luceau de bucurie.
Slav` Domnului, ai sosit!
Apoi o lu` \n bra]e [i o \nvrti pn` c`zur` pe pat, rznd \n
timp ce-[i scoteau hainele.
Cnd f`cea dragoste cu Jenny se sim]ea ca \n tinere]e. Parc` avea
dou`zeci de ani, iar Sylvia n-ar fi existat.
Dup` aceea adormir` [i cnd se trezir` el o \ntreb` ce-ar vrea s`
fac` \n seara aceea.
Nu [tiu, Martin... r`mnem aici, ie[im undeva... cum vrei tu.
Dup` mine, a[ petrece toat` s`pt`mna \n pat, dar ne-ar
prinde acum o cin` bun`. Am auzit c` Ma Maison este un restaurant
deschis de curnd. Ce-ar fi s` \ncerc`m acolo?
Mergem unde spui tu, iubitule. Eu sunt fericit` c` sunt cu tine.
ILUZIA IUBIRII
150
***
|n timp ce se \ndrepta spre Woodside \[i repeta ce-i va spune
Sylviei, dar cnd ajunse acas` era att de ab`tut \nct nu b`g` imediat ma[ina \n garaj. Opri motorul [i r`mase \nùntru, gndindu-se
cum s`-i spun` Sylviei c` o p`r`se[te. Se cuno[teau de o via]` [i nu
merita s` se poarte astfel cu ea. |nainte de c`s`torie \l a[teptase s`
se \ntoarc` de pe front, apoi de la New York, [i s` termine leg`tura
cu Jenny, iar ca so]ie, \i fusese loial` [i devotat`, iar acum el era gata
s`-i distrug` via]a.
Cobor\ din ma[in` [i o porni pe alee spre u[`. Inima \i b`tea cu
putere cnd intr` \n hol.
Urc` sc`rile \ncet [i r`mase \n fa]a u[ii dormitorului, o camer`
pe care deja nu o mai considera [i a sa. Hot`rt s` divor]eze, sim]ea
c` nu mai are nici un drept asupra casei. R`suci mnerul [i deschise
u[a. Sylvia era \n pat [i mnca un m`r. Avea fa]a bronzat` [i se unse
cu crem` pe nas.
Martin, iubitule, nu m` a[teptam s` vii la ora asta, \l
\ntmpin`, \ntinznd bra]ele spre el.
Am luat o curs` mai devreme, spuse el, f`cndu-[i de lucru cu
coresponden]a g`sit` pe comod`, ca s`-i evite \mbr`]i[area.
M` bucur. Cum a fost?
Bine, bine... te superi dac` cobor s`-mi torn ceva de bùt?
Nu, cobor [i eu \ntr-o clip`.
Martin \[i turn` un whisky [i se duse la fereastr`, privind \n
\ntunericul de afar`, de parc` de acolo ar fi a[teptat ni[te r`spunsuri. |nc` nu se hot`rse cum s` abordeze discu]ia, cnd Sylvia intr`
\n camer`. Abia acum sim]i c` este \ncordat.
Martin, stai jos [i poveste[te-mi.
Se \ntoarse, se uit` la ea, apoi se a[ez` pe un scaun [i sorbi din pahar.
Ce-i cu tine, Martin?
El scutur` din cap.
Dac` ai probleme, nu crezi c` te ajut` dac` discut`m?
Martin nu spuse nimic.
Te rog, Martin, nu te feri de mine.
Pur [i simplu nu-i putea spune \n seara asta. O va suna pe Jenny
[i ea \l va \n]elege.
151
CYNTHIA FREEMAN
M` duc s` m` culc. Scuz`-m`, dar am avut o s`pt`mn` foarte grea.

Te, rog, Martin, spune-mi ce-i cu tine.
Sylvia, te iubesc [i te voi iubi mereu. De asta \mi vine foarte
greu s`-]i spun.
Sylvia \[i sim]i inima tres`rind \n piept.
De ce ]i-e greu s`-mi spui?
Nu vreau s` te fac s` suferi. Chiar nu [tiu cum s`-]i spun.
Ce s`-mi spui?
N-a[ vrea s` m` ur`[ti... Se opri ca s`-[i fac` curaj, apoi continu`, aproape \n [oapt`. M-am \ntlnit, din \ntmplare, cu Jenny
McCoy [i mi-am dat seama c` \nc` o iubesc. To]i ace[ti ani m-am
min]it c` nu mai face parte din via]a mea. Cnd am v`zut-o mi-am dat
seama c` nu o pot p`r`si din nou. Singurul meu regret este c` tu vei
suferi.
Sylvia sim]i c` i se face rù. Deci, ultimile zece zile cu Jenny [i le
petrecuse. {tia c` orice ar fi zis \n clipa aceea, le-ar fi afectat c`snicia. Nu trebuia s` se enerveze. Oricum, era prea stupefiat` ca s`-i
poat` spune ce simte.
Vrei s`-mi aduci ceva de bùt? reu[i s` spun` \n cele din urm`.
Lu` paharul cu mna tremurnd [i-l d`du peste cap.
Doamne, Martin... [i cu noi ce se va \ntmpla?
Oh, Sylvia, nu [tiu cum s`-]i spun. La fel de greu mi-ar fi fost
mine sau poimnie... Vreau s` divor]`m.
Sylvia sim]i c` lumea se pr`bu[e[te \n jurul ei. Se a[teptase ca
el s`-i m`rturiseasc` - [i de asta se temuse - c` avusese o aventur`.
S-ar fi sup`rat pe el dar, pn` la urm`, l-ar fi iertat. Cnd colo \i
spunea c` o p`r`se[te. Ei bine, nu-i va acorda divor]ul. {i ea va
lupta pentru el. |l c[tigase [i cu dou`zeci [i cinci de ani \n urm` [i
poate \l va c[tiga [i acum. |n toate c`r]ile de specialitate scria
despre perioada critic` din via]a b`rbatului. Secretul era ca ea s` nu
se enerveze.
Martin, gnde[te-te bine ce faci. Nu te pripi, \i spuse ea pe un
ton ct mai calm posibil.
Sylvia, se pare c` nu \n]elegi. Nu ac]ionez sub impulsul
momentului. Vreau s` fiu liber. M` simt \ngrozitor... dar asta n-are
nici o leg`tur` cu tine.
N-are nici o leg`tur` cu mine? ridic` ea vocea. Dar cu cine are
leg`tur`? Sunt so]ia ta.
ILUZIA IUBIRII
152
Voiam s` spun c` tu nu ai nici o vin`. Ai fost o so]ie minunat`...

{i to]i ace[ti ani nu \nseamn` nimic pentru tine? Renun]i la
familie pentru o femeie pe care n-ai mai v`zut-o de un sfert de secol?
Iart`-m`, Sylvia.
S` te iert? Mi-am dedicat via]a acestei c`snicii, dar nu ]i-o spun
ca s` m` plng, ci ca pe un fapt.
Te rog, Sylvia. Cred c` niciodat` n-am \ncetat s-o iubesc.
Oh, Doamne, Martin, vrei s` spui c` atunci cnd erai cu mine
\n pat te gndeai la ea?
Nu, nu. |n]elege c` te-am iubit [i \nc` te iubesc.
Martin, nu \nrùt`]i lucrurile. Dac` m-ai iubi, nu mi-ai cere divor]ul.
Martin se apropie de canapeaua pe care st`tea [i \ngenunche.
Te iubesc, Sylvia, [i dac` a[ putea s` te scutesc de aceast`
suferin]`, a[ face-o.
Dar Sylvia nu mai auzi ce-i spune fiindc` izbucni \n lacrimi [i
numai cnd el o lu` \n bra]e se lini[ti. Nn va renun]a la el att de
u[or. Va lupta cu acelea[i arme cu care o f`cuse odinioar`: r`bdare,
\n]elegere [i puterea dragostei.
Se \ndrept` din umeri [i-i ceru lui Martin s`-i mai toarne bùtur`
\n pahar apoi, adunndu-[i tot curajul de care era capabil` \i spuse:
Stai jos [i poveste[te-mi ce s-a \ntmplat. Sunt preg`tit` s` te ascult.
{i Martin \i povesti totul, de cnd o \ntlnise pe Jenny \nainte de
Cr`ciun, pn` \n clipa aceea.
Ai iubit-o tot timpul, nu-i a[a?
Cred c` m-a obsedat. Cnd a disp`rut m-am sim]it r`spunz`tor
pentru via]a ei. Dac` asta s-ar repeta nu mi-a[ ierta-o niciodat`.
Sylvia \[i \nghi]i nodul din gt.
Ai putea continua s-o vezi f`r` s` divor]`m. Voi \ncerca s` fiu
\n]eleg`toare, dac`-mi promi]i c` nu vei gr`bi lucrurile. Caut` s-o
cuno[ti mai bine. Dup` at]ia ani sunte]i aproape doi strìni. Poate
c` nu \ncerci dect s`-]i reg`se[ti ani tinere]ii. Nu [tiu. Nu sunt psiholog. Sunt doar o femeie care-[i iube[te so]ul cu disperare.
Apoi, sim]induse de parc` [i-ar fi \nfipt un cu]it \n inim`, continu`: Locui]i \mpreun` o vreme [i vezi dac` ce sim]i pentru ea
este, \ntr-adev`r, dragoste. Dac` peste [ase luni mai dore[ti acest
lucru, am s`-]i acord divor]ul.
Martin era uluit. Sylvia era o femeie extraordinar`, exact cum \i spusese [i lui Jenny. Oh, Doamne, de ce nu o putea iubi pe ct ar fi meritat?
153
CYNTHIA FREEMAN
Ai suporta o asemenea situa]ie?

Dac` trebuie o fac [i pe asta, zise ea, ridicndu-se. Sunt
obosit`. Sun-o pe Jenny, s-au du-te la ea dac` vrei. Acum vreau s` fiu
singur`. {i ie[i din camer` cu capul sus, dar o dat` ajuns` \n dormitor, izbucni \n plns. Intr` \n baie [i se privi \n oglind`, spunndu-[i
cu voce tare: Proasto, e[ti cea mai proast` femeie de pe lumea asta.
|l mai vrei cnd [tii c` iube[te alt` femeie, c` \ntotdeauna a iubit-o?
Apoi, imaginndu-[i-i pe amndoi \n Los Angeles, izbucni: Trf`...
trf` irlandez`, n-am s` te las s`-mi distrugi via]a. {i lund o sticl` cu
s`ruri de baie o arunc` pe perete cu toat` puterea, f`cnd-o ]`nd`ri,
dup` care se a[ez` pe jos rezemndu-[i capul de cad`.
Teiubesc, Martin, te iubesc. |ntoarce-te... te rog...
***
Cnd Martin o sun` [i-i spuse c` vine \n ora[, Jenny se gr`bi s`
fie gata la timp. Dup` ce comand` [ampanie, f`cu repede o baie [i
se \mbr`c` \ntr-un halat de cas` din m`tase ro[ie.
Cnd auzi b`taia \n u[` alerg` [i i se arunc` \n bra]e, apoi
v`zndu-l tras la fa]` [i cu privirea \ndurerat`, realiz` c` nici nu mai
putea fi vorba de ceea ce anticipase. |l trase de mn` spre canapea
[i-i turn` whisky \ntr-un pahar. Nu p`rea un moment potrivit pentru a bea [ampanie. Bietul Martin, \[i spuse. Probabil c` Sylvia i-a
f`cut o scen`. Deci, nu e att de \n]eleg`toare pe ct credea el. Cu
att mai bine! A[a \i va fi mai u[or s-o p`r`seasc`.
De aceast` dat` nu-l va mai l`sa s` plece. {i s` se termine o dat`
cu doamna Martin Roth!
Palid, Martin se uita fix la paharul cu bùtur`.
B`nuiesc c` te sim]i \ngrozitor, spuse Jenny lundu-i mna
\ntr-a ei. Nu-i deloc u[or s` dep`[e[ti asemenea situa]ii dar slav`
Domnului c` totul s-a terminat. E bine c` a aflat.
Da, a aflat.
Tonul lui o sperie. |ncercnd s`-[i revin`, repet`:
B`nuiesc c` te sim]i \ngrozitor. S-a \nfuriat cnd i-ai spus?
Nu, a r`mas forte calm`.
Poveste[te-mi cum a fost.
Sylvia a fost ct se poate de \n]eleg`toare. Nu [tiu dac` alt`
femeie \n locul ei ar fi ac]ionat cu atta tact.
ILUZIA IUBIRII
154
Frumos din partea ta c` \i ei ap`rarea, dar nu mi-ai spus ce-a]i hot`rt.

Crede c` ar trebui s` locuim \mpreun` pentru a ne clarifica
sentimentele, apoi \mi va acorda divor]ul.
Jenny abia \[i st`pnea furia. Nici o femeie nu avea nevoie de
permisiunea alteia pentru a se culca cu b`rbatul iubit. Imediat,
\ns`, realiz` c` Sylvia ac]ionase cu mult` \n]elepciune. {i ea va proceda la fel.
Mi se pare corect. De fapt, nici nu m` surprinde grija ei \n ce
te prive[te.
Sylvia a fost o so]ie bun` [i nu vreau s`-i provoc [i alte
suferin]e.
Fii sincer cu mine, Martin. Chiar nu o mai iube[ti?
Nu a[a cum te gnde[ti tu. Trebuie s` \n]elegi c` Sylvia a jucat
un rol important \n via]a mea [i nu-mi poate fi indiferent`. E mama
copiilor mei, s-a \ngrijit de cas`, iar pentru Bess a fost ca o fiic`.
Jenny [tia c` nu procedeaz` cum trebuie, dar nu se putu ab]ine
s` nu spun`:
Poate ar fi trebuit s`-]i sondezi cu mai mult` aten]ie sufletul,
\nainte s` m` rogi s` plec cu tine.
Martin r`mase \ncremenit.
N-ai ascultat nimic din ce ]i-am spus \n seara asta...
Ba da, Martin. Am ascultat cu mult` aten]ie. Ce-ar fi dac` tu ai
\ncerca s` m` \n]elegi? De data asta eu am prioritate. Dac` \nc` n-ai
priceput, pleac` [i uit`-m`.
Jenni fugi \n dormitor, se arunc` \n pat [i \ncepu s` plng`. Tot
Sylvia ie[ise victorioas`.
Martin se duse dup` ea [i o lu` \n bra]e, leg`nnd-o ca pe un
copil.
Jenny, iubito, e o situa]ie grea pentru amndoi. |n]elege c` te
iubesc [i hai s` nu ne mai cert`m.
Jenny \i scoase batista din buzunar [i-[i [terse lacrimile.
Iart`-m`, Martin, dar mi-e att de fric`. Voiam s` te rog s`-i ceri
imediat divor]ul. Nu vezi c` trage de timp? Nu-]i va da drumul att
de u[or, ba m` tem c` nu te va l`sa s` pleci. {i-a f`cut un plan ca s`
ne despart`.
Martin oft`.
Iubito, Sylvia nu e genul de femeie care s` premediteze ceva.
Cred c` \n]elegi \n ce stare era \n seara asta.
155
CYNTHIA FREEMAN
Orict de greu i-ar fi fost, Jenny trebuia s` admit` c` Sylvia se

comportase mai bine dect ea.
Ai dreptate, Martin. Iart`-m`, dar sentimentul de nesiguran]`
ne \mpinge la lucruri pe care nu dorim s` le facem. Ct crezi c` va
mai dura pn` s` facem planuri \n ceea ce ne prive[te?
S-o l`s`m s` se obi[nuiasc` cu plecarea mea [i peste cteva
s`pt`mni am s` discut din nou cu ea.
|n urm`toarele s`pt`mni Martin \[i mut` hainele de iarn` \n
apartamentul pe care-l \nchiriaser` \n Russian Hill. |ntr-o zi cnd
cobora sc`rile cu dou` valize grele, \ncerc` s` evite privirea
\nl`crimat` a Sylviei [i \i fu recunosc`tor c` se ab]ine de la
repro[uri. |n schimb, mama sa nu-i ar`t` aceea[i \n]elegere. |n
]ipete [i urlete \i spuse c` este nebun dac` p`r`se[te o femeie ca
Sylvia pentru o tic`loas` de cre[tin`.
Sylvia fu nevoit` s-o calmeze pentru ca Martin s` poat` pleca.
|n general, Sylvia se comporta nea[teptat de bine, uneori chiar
mai bine dect Jenny, care era furioas` c` Martin insistase ca
rela]ia lor s` r`mn` secret`. Sylvia nu-i anun]ase \nc` pe copii, iar
\n privin]a vecinilor [i prietenilor, ace[tia aveau destul timp c`
comenteze dup` ce divor]ul se va pronun]a. Jenny mai era
sup`rat` [i pentru faptul c` Martin \nchiriase un apartament mic,
\n compara]ie cu casa din Woodside \n care se l`fìa Sylvia. Seara,
cnd Martin se \ntorcea acas`, deseori o g`sea nervoas` [i
ar]`goas`.
Acolo unde se a[teptase s` g`seasc` fericirea, d`dea de atmosfer` \nc`rcat`. Cteodat` singurele momente de lini[te le g`sea la
Woodside, cnd se ducea s` discute cu Sylvia.
De[i nu spusese nim`nui c` se mutase de acas`, cei care intrau
\n contact sim]eau c` Martin este \ngrozitor de stresat. Nu mai lua
prnzul cu partenerii [i ]ipa la secretar`, care-l [i amenin]` c`-[i d`
demisia. |ntr-o diminea]` cnd Sylvia sun` ca s` vorbeasc` cu el,
secretara vru s` i se plng`, dar renun]` sim]ind dup` voce c` nu e
\n apele ei.
V` caut` so]ia la telefon. S` v` fac leg`tura? \i spuse lui Martin.
Da, sigur. {i ridic` receptorul, \ntrebndu-se de ce l-o fi
sunnd.
Ce faci, iubitule? \l \ntreb` Sylvia, de parc` nu s-ar fi \ntmplat
nimic.
ILUZIA IUBIRII
156
Bine, tu ce faci?
Adev`rul era c` trìa un infern. Nici nu mai [tia de cte ori luase
receptorul \n mn` s`-i telefoneze lui Martin ca s`-l roage s` se
\ntoarc` acas`. Avea tot timpul s-o fac` mai trziu, dac` el ar fi
insistat \n privin]a divor]ului. Bess n-o \n]elegea cum de renun]`
att de u[or la lupt`, dndu-i fru liber [i \nlesnind planul lui Jenny
McCoy de a deveni doamna Martin Roth.
Dar Sylvia nu-[i divulg` gndurile [i nu f`cu deloc presiuni
asupra lui Martin.
}innd cont de \mprejur`ri, m` simt mult mai bine dect m`
a[teptam. Te-am sunat s` te \ntreb dac` ast`zi e[ti liber la prnz.
Da, mi-ar face pl`cere s` ne vedem.
Unde ne \ntlnim?
La Doros e bine? La dou`sprezece [i jum`tate.
Perfect. Ne vedem acolo.
Dup` ce \nchise telefonul, Martin \i spuse secretarei s` rezerve
o mas` la Doros.
***
Fix la dou`sprezece [i jum`tate, Sylvia intr` \n restaurant,
ar`tnd ca un manechin din Vogue. Trei ore \i trebuiser` ca s`
ating` o asemenea performan]` - una la coafor, una la salonul de
cosmetic` [i \nc` una probndu-[i rochiile din garderob`.
Martin nu-[i amintea s` fi ar`tat vreodat` att de frumoas`, nici
chiar \n ziua nun]ii lor.
Cnd li se aduse lista de meniuri Martin nici nu se uit` la ea,
fiindc` el \ntotdeauna comanda salat` sau pui la gr`tar. |n schimb,
Sylvia comand` scoici, friptur` de miel [i salat` verde. Iar Martin
r`mase surprins, [tiind c` la prnz ea m`nnc` foarte pu]in, dar fu
[i mai surprins cnd v`zu c` nu l`sase nimic \n farfurie. Abia
atingndu-se de mncare, se uita la ea cu coada ochiului. |[i schimbase coafura [i foloseau un parfum nou. Parc` i-ar fi spus, \ntr-un
mod foarte subtil, c` absen]a lui \i prie[te - ceea ce nu-l \ncnta
deloc.
La desert Sylvia comand` o tart` cu mere [i un nes dublu. Pn`
atunci discutaser` lucruri f`r` importan]` dar sosise momentul s`
vorbeasc` serios.
157
CYNTHIA FREEMAN
Sylvia se ruga s`-[i p`streze calmul. Tot prnzul acela fusese o

mascarad`. Nu voia ca Martin s` cread` c` sufer`, de[i pentru ea
ultimile dou` luni fuseser` un co[mar.
Cred c` te \ntrebi de ce am vrut s` ne vedem azi. Am hot`rt
s` plec la Reno fiindc` se pare c` lucrurile nu mai pot fi \ndreptate.
Noi doi am fost mai mult dect so] [i so]ie. Ne cunoa[tem de o via]`
[i ai fost cel mai bun prieten al meu. |n ultimile dou` luni am avut
destul timp s` m` gndesc. A[ putea s` nu-]i acord divor]ul, dar la
ce bun? Nu vreau s` te for]ez s` te \ntorci. Dac` Jenny ar fi fost o
simpl` aventur` te-a[ fi putut ierta, dar se pare c` o iube[ti [i vrei
s` fii cu ea. Nu doresc s` m` r`zbun, ci s` rezolv situa]ia civilizat.
B`nuiesc c` nu vom r`mne prieteni, a[a c` \]i doresc mult` fericire.
Cnd Sylvia termin` ce avea de spus, Martin aproape c`
plngea. Dac` l-ar fi \nfruntat, s-ar fi ap`rat. Dac` i-ar fi adus
acuza]ii, ar fi \ncercat s` se justifice. Dar a[a, ie[ind afar` sub
soarele palid de martie, pentru prima oar` se \ntreb` dac`
Jenny va fi \n stare s` umple golul l`sat de sfr[itul c`sniciei
sale.
***
|n seara aceea, cnd ajunse acas`, o \mbr`]i[` pe Jenny f`r` s`
spun` un cuvnt [i r`maser` a[a, f`r` s`-[i vorbeasc`, pn` cnd ea
se duse [i se a[ez` pe canapea, uitndu-se \n sus spre el, sim]ind c`
ceva se \ntmplase. {i fiindc` el r`mase t`cut, \l trase s` se a[eze
lng` ea.
Iubitule, ai s`-mi spui ceva?
Am luat prnzul cu Sylvia. Pleac` la Reno.
Jenny se sim]i cuprins` de un val de emo]ie: c[tigase. Dar
v`zndu-i expresia serioas`, \[i ascunse bucuria [i-l \ntreb`:
Cnd?
S`pt`mna asta.
Martin, iubitule, sper c` nu regre]i nimic.
Nu, min]i el. Pu]in.
N-am cuvinte s`-]i spun ct sunt de fericit`. De acum \ncolo
n-o s` ne mai ascundem. O s` ne lu`m un apartament frumos [i
vom merge la teatru [i la oper`.
ILUZIA IUBIRII
158
La asta m-am gndit \ntreaga dup`-amiaz`. Sylviei \i va fi foarte

greu dac` r`mnem \n San Francisco. Trìe[te aici de o via]` [i
activeaz` \n mediile culturale. Aproape to]i cei pe care-i cuno[team
\i sunt prieteni. Oriunde ne-am duce am da peste ei.
Lui Jenny nu-i venea s`-[i cread` urechilor.
}i-e ru[ine s` ie[i cu mine?
Ce \ntrebare e asta? Bine\n]eles c` nu. M` gndeam c` ar fi mult
mai simplu pentru noi [i i-am face [i Sylviei un bine dac` ne-am
muta. Familia mea [i Sylvia ocup` o anumit` pozi]ie \n aceast`
comunitate. Nu m` pot afi[a \n fa]a lor cu zmbetul pe buze. Sylvia
va trì \n continuare aici, iar eu nu-i pot sta ca o povar` pe cap.
E vorba de mine. Eu a[ fi acea povar`.
Nu, asta n-are nici o leg`tur` cu tine. Trebuie s` ne comport`m cu decen]` [i demnitate. Ar fi minunat dac` ne-am stabili la
Roma, \ntr-o vil`, sau pe Riviera, unde vrei tu, pn` se mai potolesc
lucrurile.
Nu, Martin! izbucni ea. Nu inten]ionez s` fug, s` m` ascund.
Dac` m` vrei, ne c`s`torim aici [i m` recuno[ti public drept so]ia
ta. Vreau ca toat` lumea s` [tie c` sunt so]ia ta. Vreau s`-mi fac
cump`r`turile unde [i la face [i ea, s` m` \nscriu \n comitetele pe
care ea le prezideaz`, s` frecventez acelea[i medii ca [i ea.
Sylvia apar]ine acestei societ`]i cu mult \nainte de a m` \nsura
cu ea. Trebuie s` \n]elegi c` bunicii ei au ajutat la cl`direa acestui
ora[, sunt parte din cultura lui. |n]elegi ce-]i spun, Jenny? Nu vreau
s` fiu nepoliticos, dar prezen]a ta ar rupe-o de singura leg`tur` ce
i-a mai r`mas. |n plus, toate femeile te-ar privi cu du[m`nie.
Nu-mi pas`. Vreau s` sufere. {i mai vreau s` te achi]i fa]` de
mine cu tot ce-am pierdut cnd m-ai p`r`sit. |mi e[ti dator!
Marti s` \nfurie.
Nu vreau s` m` \nsor cu cineva fiindc` i-a[ datora ceva. Nu am
fost singura pereche din lumea asta care s-a desp`r]it. Ce ]i s-a
\ntmplat dup` aceea n-a fost din vina mea. |mi pare rù c` te-am
l`sat singur` cnd a murit tata, iar \n ziua cnd ne-am re\ntlnit am
vrut s`-mi rescump`r gre[eala. Dar sufletul nu ]i-l pot da.
Jenny \ncepu s` ]ipe ca o nebun`:
Ba da! |mi datorezi absolut totul. Dac` te-ai fi \nsurat cu mine
n-a[ fi trecut prin infernul pe care l-am trìt al`turi de Cyrus. {i dac`
spui c`-]i pare rù, s` [tii c` nu e[ti dect un mincinos de evreu...
159
CYNTHIA FREEMAN
Oh, Doamne, \[i zise cnd se auzi ce spune, cred c` mi-am ie[it
din min]i. Cum de-am putut s`-i spun a[a ceva? Cu lacrimile prelingndu-i-se pe obraji, \i spuse \necndu-se de plns:
Martin, iubitule... iart`-m`... \mi pare rù... crede-m`... \mi
pare rù.
Martin se uita la ea de parc` atunci o vedea de prima oar`.
Iart`-m` [i tu, Jenny... pentru tot ce ]i-am f`cut, zise
\nghi]indu-[i nodul din gt.
D`-mi voie s` m` revan[ez.
Nu, nu cred c` e posibil, ne-am r`nit destul unul pe cel`lalt.
Cnd el se \ntoarse s` plece, se a[ez` \n fa]a lui, rugndu-l din
nou:
Martin... te implor... uit` ce-am spus. Iart`-m`. Te iubesc.
Nu, Jenny, mi-e team` c` nu va merge.
Dac` \ncerc`m, va merge.
Nu, nu cred, fiindc` o parte din fiin]a ta m` ur`[te [i acea
parte a vrut s` m` pedepseasc` \nc` de cnd ne-am desp`r]it.
Abia acum am \n]eles acest lucru. Iart`-m`, Jenny, dar \n primul
rnd, \ncearc` s` te ier]i pe tine.
Se \ntoarse [i ie[i \n hol, iar Jenny se pr`bu[i pe covor,
plngnd. Cnd u[ile liftului se \nchiser`, Martin se rezem` de
perete, tremurnd.
Urcndu-se la volan porni f`r` ]int` pe str`zile udate de
ploaie [i nu se opri dect pe culmea de pe Telegraph Hill. Prin
cea]` se z`reau plpind luminile de pe podul Golden Gate. De
ce oare, figura lui Jenny [i iluzia iubirii \l urm`riser` at]ia ani,
distrugndu-i via]a? Poate ca s` \n]eleag` ar trebui s` se \ntoarc`
\n trecut imediat dup` r`zboi, cnd trecuse printr-o a[a-numit`
criz` existen]ial`, ne\n]elegnd de ce el supravie]uise r`zboiului, de ce el, un evreu, era privilegiat \n timp c` \n lag`rele de
concentrare suferiser` [i muriser` peste [ase milioane de
oameni.
Jenny ap`ruse \n via]a lui cnd se sim]ea mai vulnerabil, strnindu-i pasiunea [i f`cndu-l s` cread` c` nu poate trì f`r` ea. Chiar
[i acum recuno[tea c` ea \l excita pn` la un punct pe care Sylvia
nu-l atinsese niciodat`. Dorin]a lui devenise obsesiv`. Dar \n adncul sufletului, [tia c` Jenny avusese dreptate: niciodat` nu
inten]ionase, la modul serios, s` se \nsoare cu ea. Da, avusese drep-
ILUZIA IUBIRII
160
tate - o min]ise, inten]ionat sau nu. Iar cnd o re\ntlnise de

Cr`ciun, \i strnise pasiunea, nu dragostea. Viziunea tinere]ii pierdute, Jenny, cea care \i bntuise gndurile at]ia ani, era doar o
pl`smuire a imagina]iei sale. Singurul lucru real din via]a lui era
Sylvia... cea care \ntotdeauna \i fusese aproape, cea cu care
\mp`r]ise [i binele [i rùl [i pe care, acum, aproape c` o pierduse.
Se cutremur` la gndul c` acest lucru s-ar putea \ntmpla, Se va
\ntoarce la ea [i, dac` era nevoie, se va tr\ \n genunchi implorndu-i iertarea. Porni motorul [i cobor\ dealul, \ndreptndu-se spre
cas`.
***
Sylvia terminase de \mpachetat. |[i [terse fruntea de transpira]ie
[i, cu o privire obosit`, se uit` la valizele rnduite una lng` alta. |n
ele \ngropase toate speran]ele [i visele ei. Oftnd se duse la fereastr` [i privi gr`dina sc`ldat` \n razele lunii.
Cnd auzi ma[ina oprind pe alee, pulsul i se acceler` [i inima
\ncepu s`-i bat` cu putere. Dup` o clip`, scoase un ]ip`t de bucurie.
C[tigase. Martin se \ntorsese acas`.
Cobor\ \n fug` sc`rile, str`b`tu holul de la intrare [i deschise
larg u[a. Un moment r`mase nemi[cat` \n prag, apoi privirile li se
\ntlnir`, [i se arunc` \n bra]ele lui. Vorbele erau de prisos, dar
ochii lor, lacrimile de bucurie exprimau mai mult dect orice
cuvnt.
Sfr[it

Iluzia Iubirii PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iluzia Iubirii PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CYNTHIA FREEMAN

v`zuse de mii de ori, \n seara aceea imaginea plin` de m`re]ie a

Se n`scuse la San Francisco \ntr-una din cele mai bogate familii

Cum ]i-ai dat seama c` sunt eu, din moment ce eram cu

Dac` n-ar fi primit ca mo[tenire firma Roth, sau dac` Jenny

{i ]ie la fel, Nancy.

Scumpa mea, o \ntmpin` Laura, \mbr`]i[nd-o pe Sylvia. M` bucur

dou`zeci de ani \[i luase r`mas-bun de la to]i cei dragi, \nso]ind

ni[tise v`znd num`rul mare de b`rba]i care st`teau deja la coad`.

supravi]uiser` c`l`toriei, cei prea sl`bi]i sau bolnavi ca s` se ]in`

femeie. {tergndu-[i palmele de [or] \i spusese s` se a[eze la o

Deci a[a, e[ti din Paris. {i cum te cheam`?

Urmnd indica]iile lui Leah, se \ndreptase spre Canal Street.

{i pentru a doua oar` porni \ntr-o lung` c`l`torie, iar faptul c`

|n Chagres, dup` o s`pt`mn` de a[teptare, reu[ise s`

Poate reu[esc s` te convertesc... ei, vorbesc prostii.

evreu crescut \n ghetou. Nimeni nu observase c` \n fiecare

Dup` aproape un an de a[teptare primise o scrisoare de la

evreu, tat`l ei se dusese acolo s` solicite un \mprumut. Dup` ce

dureros. Ct de corect fusese atunci, demult, cnd se \ncredin]ase

derndu-se parte a unei societ`]i \n care nevoile celor oropsi]i nu

Vom lupta \mpotriva deciziei lor, spusese Julian. Trebuie s`

trul campusului universit`]ii. Bess era bucuroas` c` era primul sosit

M` \ndoiesc c` la ei friptura de vac` e cu[er. Parc` `sta e

Salut, m` cheam` Dominic Gatti.

se transfere la Stanford. Apoi se imaginase lenevind pe plaja de la

Salut, \l \ntmpinase Dominic din prag. Ai g`sit greu adresa?

l`sndu-se \nghiontit de oamenii \nghesui]i \n jurul c`rucioarelor

Pe Bess, \n mod special, aceast` schimbare o deranjase. Martin

v-a]i v`zut de trei ani, de cnd a plecat la [coal` \n Elve]ia. S` vezi

|n]eleg, Sylvia, [i vreau s`-mi cer scuze.

|n cap? Cum a[a?

|n timp ce Sylvia lua o gur` de [ampanie, Martin o \ntreb`:

Credeam c` e[ti de partea mea.

O s`pt`mn` mai trziu o conducea la gar` \mpreun` cu p`rin]ii

Tu nume[ti asta progres? Nu po]i avea un viitor dac` nu-]i

|n primele luni ne-am \ntlnit pe ascuns [i am convenit s` nu le

s` se deschid` un birou de \nrolare care \nc` de la primele ore ale

anul 1940? To]i evreii din lume ar trebui s` afle ce se \ntmpl`, s`

A doua zi diminea]` intr` \n cl`direa unde Dominic \[i avea

Nimic nu va mai fi ca atunci. Eram att de naivi \nct credeam

bune [i clien]ii m` apreciaz`, dar voi c[tiga [i mai mul]i bani

Dar din punctul lui de vedere nimic nu era absurd. Faptul c`

mai fi obiectat? Brusc fu cuprins de o dorin]` de nest`pnit care \l

Acolo mergem, spuse el zmbind.

|mi asum riscul. Mine sear` ce faci?

exotic [i foarte senzuali. Pn` atunci nu se \ntlnise cu nici unul, dar

lui, nu reu[ea s` r`spund` \ntreb`rilor lui despre c`l`toria la

Sigur, spune mai departe.

De ce ai p`r`sit firma tat`lui t`u?

|]i place restaurantul Mama Leone?

]igar`. Locuind cu o mam` be]iv`, f`r` sim]ul ordinii [i al

Ea continua s` se \mbrace. Martin o urm`rea \n lumina veiozei.

|[i dezbr`c` rochia [i se a[ez` pe marginea patului, tr`gndu-[i

Asta a fost ultima curs`.

Cnd eram acas` niciodat` n-am stat s` v`d cum apune

{tiu c` sunt un egoist, dar m` simt extrem de fericit c` ai pierdut avionul.

Gr`be[te-te c` se r`ce[te! \i strig` a[eznd tava pe m`su]`.

Eu sunt, Dom. Ce bine c` te-am g`sit acas`.

mai turn` unul. Asta-l va ajuta s` nu mai gndeasc`, s` nu mai simt`

Totu[i, nu pari prea fericit c` m` vezi. Te deranjeaz` ceva?

cl`dire din Central Park, cu o panoram` splendid`. Am cump`rat

Mmm, ce frumos miro[i, zise el [i o s`rut`.