Sunteți pe pagina 1din 156

CYNTHIA FREEMAN

Iluzia iubirii

ALCRIS

Capitolul 1
Ora[ul San Francisco era \n febra ultimilor preg`tiri dinaintea
Cr`ciunului. Cump`r`torii luau cu asalt magazinele. De la Macys [i
I. Magnins ie[eau cu bra]ele \nc`rcate de cadouri pe care, cu siguran]`, le vor primi \napoi \n cursul anului urm`tor dar, deocamdat`, nimeni nu se gndea la ce va fi dup` vacan]a de s`rb`tori. La
col]ul dintre Stockton [i Geary, Mo[ Cr`ciun \[i suna clopo]elul de
fiecare dat` cnd b`nu]ii c`deau \n g`letu[`, [i \n aer plutea aroma
castanelor pr`jite la taraba de pe trotuar. |n ciuda zloatei, copiii se
adunaser` \n Union Square s` cnte colinde, iar oamenii se comportau extrem de politicos unii cu ceilal]i cnd se \nghesuiau s` se
urce \n autobuz; peste o s`pt`mn` se vor purta cu totul diferit, dar
\n ziua aceea, amintindu-[i c` sunt \n preajma sfintelor s`rb`tori, se
\ntreceau \n a-[i cere scuze.
La [ase [i jum`tate dup`-amiaz`, cl`dirile cu birouri din zona
bancar` r`m`seser` pustii. Luminile din Hill Towers Building
fuseser` stinse [i femeile de serviciu care terminaser` cur`]enia plecaser` acas` s` se cinsteasc` cu cte o can` de rom fierbinte.
Singur \n biroul elegant de la etajul patruzeci [i unu, Martin
Roth privea pe fereastr`, cu un aer preocupat, indiferent la atmosfera s`rb`toreasc`. St`tea pe scaunul rotativ, uitndu-se cum
\ntunericul coboar` peste ora[. Brusc, ca sclipirea unui fulger, prin
fa]a ochilor i se derul` \ntreaga via]`. Oft` adnc [i-[i mut` privirea
asupra grandioasei construc]ii ce-[i \ntindea aripile, ca un vultur
din o]el, f`cnd leg`tura \ntre Oakland [i San Francisco. De[i \l mai

CYNTHIA FREEMAN

v`zuse de mii de ori, \n seara aceea imaginea plin` de m`re]ie a


podului \i d`dea sentimentul propriei nimicnicii, ceea ce, de obicei, nu se \ntmpla.
Orict de puternici ne \nchipuim c` suntem, \n fa]a destinului
to]i suntem egali, medit` el. Chiar \n diminea]a aceea aruncase o
privire retrospectiv` asupra vie]ii sale [i nu putuse spune c` era
foarte mul]umit. {i chiar dac` pentru el zilele se scurgeu \ntr-o continu` monotonie, asta nu \nsemna c` erau lipsite de anumite
satisfac]ii. Apoi, \ntr-o clip`, totul se schimbase.
Fusese de-ajuns ca \ntmplarea s` i-o scoat` \n cale pe Jenny
McCoy, ca toat` nostalgia dup` anii tinere]ii [i pasiunea s` i se
trezeasc` la via]`. Realizase ct de mult \i lipsise [i c` niciodat` nu
\ncetase s-o iubeasc`. Pn` atunci crezuse c` \n cei dou`zeci [i cinci
de ani care trecuser` reu[ise s-o uite. Numai Dumnezeu [tia ct
\ncercase, iar \n ultimii ani aproape se convinsese c` nu fusese
dect un vis. Aproape... pn` \n ziua aceea.
Se ridic` de la birou [i \ncepu s` se plimbe prin birou, apoi
ap`s` un buton a[teptnd ca u[ile cu oglinzi ale barului s` alunece
\n l`turi, timp \n care \[i privi \n ele chipul palid [i \n`sprit. La
cinizeci [i trei de ani se considera \nc` tn`r. Era suplu [i pn`
atunci considerase c` p`rul grizonat \i d`dea un aer distins. Acum,
\ns`, pentru prima oar`, se vedea ca pe un b`rbat \ntre dou`
vrste... un b`rbat trecut bine de jum`tatea vie]ii.
Imediat ce se desp`r]ise de Jenny, preluase de la tat`l s`u firma
de brokeraj, se c`s`torise cu femeia potrivit`, o prieten` din
copil`rie, [i se str`duise s`-[i educe copiii \n spiritul adev`ratelor
valori. Dar, dup` ce o re\ntlnise pe Jenny, nimic din toate acestea
nu i se mai p`rea important.
Lumina fluorescent` \i \n`sprea tr`s`turile, \ncerc`nindu-i ochii.
Ce o fi zis Jenny cnd \l v`zuse? Peste ea anii trecuser` cu blnde]e.
|nc` avea o siluet` zvelt` [i ochi incredibili de frumo[i. La patruzeci
[i opt de ani era mai seduc`toare dect atunci cnd o cunoscuse.
|[i puse dou` cuburi de ghea]` \n pahar, \l umplu pe jum`tate
cu whisky [i ad`ug` ap` mineral`, apoi lu` o \nghi]itur` [i se a[ez`
din nou la birou. Cum zburaser` anii? Mai important` era, \ns`,
\ntrebarea: ce f`cuse el \n to]i acei ani?
Am capitulat, \[i r`spunse cu voce tare. Acceptnd tocmai privilegiul
pe care majoritatea oamenilor a[teapt` o via]` \ntreag` s`-l dobndeasc`.

ILUZIA IUBIRII

Se n`scuse la San Francisco \ntr-una din cele mai bogate familii


de evrei, iar so]ia sa, Sylvia, provenea din acela[i mediu social. |n
privin]a c`sniciei nu avea de ce se plnge. Existaser` compromisuri
? Fire[te. Dar Sylvia fusese o so]ie bun`, iar el era mai mult dect
con[tient de calit`]ile ei. |n ziua aceea, \n]elesese c` to]i acei ani nu
f`cuse dect s` se am`geasc`. Jenny fusese mereu \n gndurile lui.
Chiar \n diminea]a aceea, \n drum spre serviciu, se gndise la
ea, la leg`tura lor din urm` cu dou`zeci [i cinci de ani, iar amintirea
ei i se furi[ase \n minte, obsedndu-l, a[teptnd parc` momentul
s`-i r`v`[easc` din nou existen]a.
Joia era ziua pe care Sylvia o petrecea \n ora[ [i pleca la timp de
la locuin]a lor din Woodside ca s` nu \ntrzie la \ntlnirea cu Martin
pentru prnzul de la St. Francis. Dup` aceea \[i petrecea restul zilei
la cump`r`turi, dar adesea r`mnea \n apartamentul hotelului, cina
cu prietenele sau mergea la teatru sau la oper`.
Ca de obicei, se \ntlniser` exact la dou`sprezece pentru un prnz
u[or; la ora acea nici unul nu putea mnca mult. La unu [i jum`tate
coborser` treptele hotelului, traversaser` Powell Street [i trecuser`
pe lng` Mion Square, unde copiii cntau colinde. Se opriser` \n fa]`
la I. Magnims [i \nainte s` intre \n magazin, Sylvia \l s`rutase u[or pe
buze, apoi \i spusese \n timp ce se \ndrepta spre intrare:
Martin, disear` poart`-te dr`gu] cu familia Grand.
|ntotdeauna m` port dr`gu] cu ei.
Nu-i adev`rat. {tiu c` Craig ]i se pare plictisitor, dar f`-o de
dragul meu. Am nevoie de Laura la Balul Prim`verii, care se apropie.
A[a c` port`-te cum trebuie... [i nu discuta politic`, te rog din suflet.
O s` m` str`duiesc.
|]i mul]umesc. Cnd vrei, po]i fi de-a dreptul fermec`tor.
Acum, c` o [tiu, m-am lini[tit. Ne vedem \n apartament.
Cnd o z`rise pe Jenny trecnd pe lng` Gumps el tocmai
a[tepta la stop. O clip` avusese impresia c` viseaz`. Pulsul i se accelerase [i r`m`sese \ncremenit, apoi, \ndat` ce avusese drum liber,
traversase strada \n fug`, strignd-o.
Ea se \ntorsese \ncet, parc` nesigur` c`, \ntr-adev`r, pe ea o
strig` cineva. Apoi se treziser` fa]` \n fa]`, \n mijlocul aglomera]iei.
|n cele din urm` Jenny \[i rec`p`tase vocea.
Nu-mi vine s` cred.
|ntr-o secund` te-a[ fi pierdut.

CYNTHIA FREEMAN

Cum ]i-ai dat seama c` sunt eu, din moment ce eram cu


spatele la tine?
Te-am recunoscut dup` mers.
Dup` atta vreme?
Da, dup` atta vreme. Nu te-ai schimbat deloc.
Ea rsese.
Cum s` nu m` schimb... to]i ne schimb`m. Tu ar`]i minunat,
Martin.
Serios? Mul]umesc... |n ceea ce te prive[te, anii parc` au stat
\n loc.
Nu prea. E[ti fericit, Martin?
Da, cred c` da. Tu?
|ncerc s` m` descurc.
Ce faci \n ora[?
Jenny ezitase o clip`.
Sunt \n drum spre Orient. Firma la care lucrez are contracte
cu japonezii.
Unde locuie[ti?
La Fairmont.
{i ct mai stai?
Doar pn` mine. Avionul pleac` la 7 seara.
Poa... poate bem ceva \mpreun` dup`-amiaz`.
E[ti sigur c` e o idee bun`?
Nu sunt sigur dac` e bun` sau rea. Pur [i simplu, vreau s` te v`d.
Pare destul de inofensiv.
De cine \ntreb?
De McCoy, Jennifer McCoy. E numele pe care-l purtam [i cnd
ne-am cunoscut. Oh, Martin, e un lucru extraordinar c` ne-am \ntlnit pe nea[teptate.
Ar fi vrut s-o ia \n bra]e, s-o strng` la pieptul lui [i de data aceasta s` n-o mai lase s` plece, dar nu f`cuse dect s`-i spun`:
Am s` te sun.
Apoi ea intrase la Shreves. Martin nu-[i aducea aminte cum se
\ntorsese la birou. Se trezise \n fa]a u[ilor masive din stejar, uitndu-se la numele Roth, Stern & Hines. |[i aminti ct de surprins [i
nesigur pe sine se sim]ise \n ziua \n care tat`l s`u ad`ugase cel de-al
doilea Roth, al`turi de nume cu prestigiu \n cadrul celebrei firme
de brokeraj fondate cu 90 de ani \n urm` de str`bunicul s`u.

ILUZIA IUBIRII

10

Dac` n-ar fi primit ca mo[tenire firma Roth, sau dac` Jenny


McCoy n-ar fi fost catolic` irlandez`, via]a lor ar fi putut fi cu totul
alta, dar rela]ia cu ea amenin]ase hot`rrea lui de a continua tradi]ia
familiei. O voce l`untric` \i spunea: Iart`-m`, tat`. {tiu c` te-am
dezam`git \n multe privin]e, dar cnd a fost vorba despre Jenny am
f`cut a[a cum ai dorit. Am renun]at o dat` la ea dar nu o mai pot
face a doua oar`. Te rog s` m` ier]i, dar simt c` acum am dreptul
s` nu-mi mai refuz ceea ce mi-am dorit att de mult \n via]`. Nu
vreau s` r`nesc pe nimeni dar ceva \n mine nu mai poate renun]a.
Brusc alung` fantoma trecutului [i intrnd \n cl`dire se \ndrept` spre
biroul lui. Din pragul unui alt birou \l auzi pe Charles Hines strigndu-i:
Vino \ncoace, Martin. Oh, Doamne, bine c` te-ai \ntors.
Spune-mi ce s` fac cu comanda de la Normal Bells. {i flutur` \n aer
o not` scris` pe o bucat` de hrtie galben`. Trebuie neap`rat ca
luni diminea]` s` p`trundem pe pia]`.
Martin \[i d`du seama c` nu se poate concentra pentru a-i da un
r`spuns logic; era prea tulburat.
Bine, d`-mi-o s` v`d despre ce e vorba.
{i f`r` s` se uite la foaia de hrtie ie[i din birou [i se \ndrept`
spre al s`u unde Nancy, secretarea, \l a[tepta. Nancy ocupa o
pozi]ie important` \n cadrul firmei, \ntruct lucra acolo cu mult
\nainte de venirea lui Martin [i-i cuno[tea st`rile suflete[ti chiar mai
bine dect Sylvia, a[a c`, \n momentul \n care \i v`zu fa]a, \l \ntreb`:
Te sim]i bine, Martin?
Dar el numai morm`i c` vrea s` nu fie deranjat [i \nchise u[a \n
urma lui. |ncerc` s` citeasc` mapa dar gndul la Jenny \l obseda. Dac` ar
fi traversat Stockton Street un minut mai devreme sau mai trziu n-ar fi
v`zut-o. Dar soarta parc` ar fi vrut s` le dea o a doua [ans`.
R`mase cufundat \n amintiri f`r` s`-[i dea seama cum trece timpul [i fu surprins cnd Nancy b`tu la u[` [i, \n`l]ndu-[i capul s-o
priveasc`, v`zu c` ceasul de birou ar`ta ora 6.
Mai ai nevoie de mine \nainte s` plec?
Era ajunul Cr`ciunului [i dorea s` ajung` acas` de[i nu d`dea
impresia c` se gr`be[te s` plece.
De ce-ai r`mas pn` la ora asta? o \ntreb` el.
Fiindc` sunt o veteran`, spuse ea zmbind, dar [i fiindc` a trebuit
s` rezolv cteva probleme m`runte de ultim` or`. Cr`ciun fericit.
Martin se ridic` s-o \mbr`]i[eze.

11

CYNTHIA FREEMAN

{i ]ie la fel, Nancy.


Dup` ce \nchise u[a \n urma ei, Martin realiz` c` ar trebui s`
plece [i el, totu[i r`mase s`-[i termine b`utura. Afar` se l`sase
\ntunericul [i se gndi c` o s` \ntrzie. Cu un sentiment de
vinov`]ie se ridic` de la birou, \[i \nh`]` haina de ploaie [i se gr`bi
s` ias` din cl`dire.
La [apte [i jum`tate ajunse \n apartament [i se duse direct \n
dormitor unde Sylvia tocmai se farda.
Oh, Doamne, Martin, ai \ntrziat.
{tiu... iart`-m`.
Puteai s` dai m`car un telefon.
Ai absolut` dreptate. |mi pare r`u.
Acum nu sta degeaba. Ai exact dou`zeci de minute s` te
b`rbiere[ti [i s` te \mbraci. }i-am pus hainele pe pat.
Privindu-l pe Martin stnd pe marginea patului, \i disp`ru
sup`rarea. Ar`ta foarte obosit.
Vrei s` bei ceva \n timp ce te \mbraci? \l \ntreb` pe un ton \mp`ciuitor.
Da, mul]umesc. Avea nevoie de un moment de r`gaz ca s`-[i
adune gndurile, s`-[i reaminteasc` faptul c` aceea era Sylvia,
femeia pe care o iubea [i c` Jenny nu era dect un vis, ceva de
domeniul trecutului. |[i terminase toaleta \n baie [i era aproape
\mbr`cat cnd Sylvia \i aduse paharul cu scotch. |ntinzndu-i-l \l
s`rut` pe obraz.
Uneori vorbesc ca o so]ie pis`loag`.
Nu, nu e[ti pis`loag`. Eu sunt de vin` c` am \ntrziat. |nc` o
dat`, scuz`-m`.
Ba tu s` m` scuzi c` am fost urcioas`. Ei, gata, termin`-]i
b`utura [i eu am s` telefonez dup` ma[in`.
Dar Martin n-o mai asculta. Nu-i pl`cea s` mearg` la cocteiluri [i
era convins c` \n seara aceea despre o asemenea petrecere era
vorba. Nu g`sise nici o scuz` ca s` nu se duc`, mai ales c` Sylvia se
ar`tase extrem de entuziasmat`.
Cnd ajunser` \n Nob Hill petrecerea era \n toi. Ca s` ajung` la
etaj trebuir` s` se strecoare printre oaspe]ii care st`teau pe sc`ri.
Salonul fusese transformat \ntr-o feerie de iarn`. Pomii \n ghivece
\nalte, adu[i de la flor`ria Baldocchi, fuseser` \mpodobi]i cu
becule]e de Cr`ciun [i \n camer` mirosea a brad [i a parfum scump,
dar lui Martin aerul i se p`ru irespirabil.

ILUZIA IUBIRII

12

Scumpa mea, o \ntmpin` Laura, \mbr`]i[nd-o pe Sylvia. M` bucur


mult c` a]i venit. Chiar \ncepusem s`-mi fac gnduri... a]i \ntrziat.
Sylvia \ncepu s` rd`.
Cum s` te fi lipsit de noi dintr-o asemenea galaxie?
Mi-a[ fi dat seama imediat. Martin, cum te sim]i?
Bine. Ar`]i minunat, zise el, \ncercnd s` par` vesel.
Dr`gu] din partea ta c` ai observat. Acum, duce]i-v` s` v` distra]i!
Sylvia se puse \n mi[care, iar Martin \ncepu s` se plimbe prin
camer` surprinznd f`r` s` vrea frnturi de conversa]ii: Arat`
\ngrozitor. Cum \ndr`zne[te s` poarte o rochie att de strmt`?...
Martin trecu mai departe. {tiai c` au o leg`tur`... Lu` un pahar de
scotch cu sifon de pe tav` purtat` de un chelner, \ndreptndu-se
spre un col] al camerei mai lini[tit [i tres`ri cnd Sylvia r`s`ri lng`
el [i-i spuse:
Dau un b`nu] pentru gndurile tale, Martin.
Ai s` ie[i \n pierdere fiindc` n-au nici o valoare.
Atunci de ce stai retras?
|ncerc s` evit aglomera]ia.
Uitndu-se la so]ul s`u, Sylvia se sim]i vinovat`. {tia c` lui nu-i
pl`ceau petrecerile cu lume mult`, dar toate prietenele ei organizau [i se duceau la ele. Ea [i Martin erau ca un cuplu \n care unuia
\i pl`cea marea, iar celuilalt muntele. Dar n-avea rost s` se gndeasc` la asta acum.
Poate c` pu]in` mncare \]i va alina suferin]a.
Martin fu cuprins de un sentiment de vinov`]ie de parc` deja ar
fi sunat-o pe Jenny. De unde [tia Sylvia c` ceva \l f`cea s` sufere?
Lundu-l de mn`, Sylvia \l conduse la masa unde era aranjat
bufetul suedez.
Totul ar`ta impresionant: un somon \ntreg, glazurat cu
maionez` [i trufe; pateu \n aspic; caviar [i castrave]i \n aspic, homar
\n sos de coniac cu migdale pr`jite. La cel`lalt cap`t al mesei se afla
un jambon bine pr`jit [i o tav` cu friptur` cald` de vac`.
Nu e grozav? zise Sylvia.
Martin se uit` la masa \nc`rcat` cu bun`t`]i. |ntr-adev`r, nu-i
venea s` cread`, dar el p`rea c`-[i pierduse apetitul.
Sylvia \i \ntinse o farfurie [i-[i lu` [i ea una.
E pur [i simplu delicios, spuse dup` ce gust` din homar. Martin
nu zise nimic [i ea \l privi cum se uit` absent la farfuria cu mncare.

13

CYNTHIA FREEMAN

Nu m`nnci, dragule?
{i dintr-o dat` o cuprinse \ngrijorarea. Lui Martin \i pl`cea mncarea bun` [i chiar dac` avea grij` de greutatea sa, niciodat` nu
s`rise mesele. Sim]indu-i \ngrijorarea, Martin p`ru c`-[i revine [i
lu` cteva \nghi]ituri, apoi \ncepu s` circule printre invita]i, salutndu-[i prietenii. Chiar se apropie de Laura [i de Craig [i le zmbi \n
timp ce Sylvia f`cea planuri pentru Balul Prim`verii.
Trecuse de unsprezece cnd plecar` [i cnd Martin stinse lumina \n dormitor era aproape miezul nop]ii, dar nici m`car pe
\ntuneric nu reu[i s` alunge temerile so]iei sale.
Sylvia [tia c` lui Martin nu-i place s` i se dea o aten]ie exagerat`,
dar de cnd venise acas` de la birou se comportase ciudat. Brusc i
se acceler` pulsul. Cu cteva zile \n urm`, Martin fusese la medic
pentru controlul anual [i poate... poate. Doamne fere[te, asta nu
\nseamn` c` \i cobe[te, dar trei dintre bunii lor prieteni muriser` \n
ultimul an de infarct. Singurul mijloc prin care putea afla ce-l
fr`mnt` era s`-l \ntrebe.
Te sim]i bine, iubitule?
Da, sigur. De ce m`-ntrebi?
Nu [tiu, Martin... ezit` s` continue. Cteva momente
r`m`seser` t`cu]i. |n cele din urm` tot ea rupse t`cerea. |n seara
asta ai fost \ngrozitor de t`cut. Te nelini[te[te ceva?
Martin sim]i cum \i zvcne[te inima. De parc` Sylvia ar fi intuit
ceva. Da, era nelini[tit fiindc` nu voia s-o r`neasc`.
Nu vrei s`-mi poveste[ti, iubitule? insist` ea. Simt c` treci
printr-o criz`.
Nu, nicidecum, r`spunse el repede.
E[ti sigur?
Da... sigur.
Chiar sigur? Iubitule, [tii c` sunt \ngrozit` dac` ]i se \ntmpl` ceva.
{tiu, Sylvia, zise el surprins de remu[c`ri.
{i din nou ea se gndi c` Martin ar putea fi bolnav.
Somn u[or, Martin, \i ur` ea oftnd. Te iubesc.
Privind \n \ntuneric, cu minile sub cap, Martin se gndea:
Fir-ar s` fie... de ce a trebuit s` se-ntmple tocmai acum, ca s`
ne strice lini[tea?
{i eu te iubesc, Sylvia. {i a[a era, dar nu att de mult pe ct
[i-ar fi dorit.

Capitolul 2
|n noaptea aceea, cu gndul la Jenny, nu reu[i s` adoarm`
deloc. Rela]ia lor fusese sortit` e[ecului chiar de la \nceput. Ea era
o romano-catolic` evlavioas`, iar el evreu, [i imediat dup` cel de-al
doilea r`zboi mondial o asemenea piedic` nu era u[or de dep`[it.
El nu fusese capabil s` renun]e la religia sa nici pentru c` leg`turile
de familie erau mult prea puternice, iar Hitler f`cuse din iudaism
mai mult dect o religie. Conform principiilor naziste nici un evreu
nu se putea lep`da de trecutul s`u.
Str`bunicul lui Martin fusese unul dintre numero[ii evrei alunga]i din Fran]a, la \nceputul secolului XIX, de valul de antisemitism.
Elibera]i din ghetouri de Napoleon dup` Revolu]ia Francez`, evreii
au descoperit curnd c` \n timpul celui de-al doilea imperiu ei nu
c[tigaser` dect un ghetou ne\ngr`dit; erau o diaspor` lipsit` de
demnitate. Speraser` c` revolu]ia le va asigura statutul de cet`]eni
francezi, dar acum erau alunga]i din propria ]ar`, nu erau admi[i \n
universit`]i [i erau supu[i unor reguli mai rigide dect \nainte.
Astfel c` evreii din Fran]a se al`turaser` [uvoiului de oameni
pornit din Rusia, Polonia, Germania [i Ungaria. Ephraim
Rothenberger fusese unul dintre ei.
America era speran]a, visul, salvarea lor. America era cuvntul sinonim libert`]ii. Dar pre]ul pe care-l pl`tise Ephraim pentru a-[i \mplini
scopul fuseser` anii de suferin]` [i singur`tate. Fiind el ales s` plece, la

15

CYNTHIA FREEMAN

dou`zeci de ani \[i luase r`mas-bun de la to]i cei dragi, \nso]ind


cohortele de emigran]i ce-[i croiau drum spre P`mntul F`g`duin]ei.
Povestea c`l`toriei lui Ephraim spre America nu a fost consemnat` \n vreo cronic` a vremii, dar dac` ar fi [tiut c` destinul s`u era
acela de a \ntemeia o dinastie, cu siguran]` ar fi ]inut un jurnal.
Dar, cum s-a [i \ntmplat, de fapt, a \ncercat s` uite toate suferin]ele
\ngrozitoare prin care trecuse, l`snd imagina]ia urma[ilor s`
pl`smuiasc` povestea acestei c`l`torii. Totu[i nici cea mai bogat`
imagina]ie n-ar fi putut evoca adev`ratele ei orori.
Cnd Ephraim p`r`sise Parisul nu avea dect hainele de pe el [i
un sac cu cteva unelte, pine, cartofi, pu]in` brnz` [i o bucat` de
salam. L`snd \n urm` Parisul, pornise pe drumurile de ]ar` \ndreptndu-se spre Marsilia. Distan]a i se p`rea att de mare \nct nu mai
]inea socoteala ct mersese, \ncercnd doar s` supravie]uiasc`. Se
odihnea numai atunci cnd era prea obosit s`-[i continue drumul
[i dormea cteva ore pe noapte \n vreo c`pi]` de fn, livad` sau
scorbur`, unde se-ntmpla s` poposeasc`, [i se hr`nea cu ou` pe
care le fura [i le bea \ntregi. La \nceput le vomita dar, cu timpul,
s-a obi[nuit s` le \nghit` for]ndu-[i stomacul s` le accepte. Cnd
ajungea la un izvor se apleca [i bea ap` rece din c`u[ul palmelor
pn`-[i umfla stomacul. O dat` chiar avu norocul s` prind` cu
cu]itul un p`str`v, pe care-l mnc` crud.
Dar puterea i-o d`dea credin]a c` Dumnezeu veghea asupra lui
fiindc` destinul familiei sale tot El i-l \ncredin]ase.
Dup` dou` luni ajunsese la Marsilia. T`lpile pantofilor i se
rupseser` de mult [i-[i \nf`[urase picioarele sngernde \n crpe
murdare. C[tigase [i economisise c]iva franci muncind pe la fermele din drum [i cu ace[tia \[i cump`rase o pereche de pantofi nu
tocmai noi [i-[i pl`tise un loc unde s` doarm` peste noapte. Luxul
de a dormi pe o saltea de paie, chiar \n compania altor zece
drume]i, era o bucurie pe care aproape c` o uitase. |n seara aceea
\[i sp`lase hainele [i le \ntinsese pe podea, lng` saltea, ca s` se
usuce, apoi se desf`tase f`cnd prima baie, dup` nici el nu mai [tia
ct timp.
Diminea]a se dusese la biroul naval, a[teptndu-[i rndul s` fie
aranjat pe una din cor`biile ce plecau spre Lumea Nou` [i se neli-

ILUZIA IUBIRII

16

ni[tise v`znd num`rul mare de b`rba]i care st`teau deja la coad`.


Dar Ephraim se convinsese din nou c` era binecuvntat de
Dumnezeu: fusese ultimul dintre angaja]i \n ziua aceea, iar
urm`toarea corabie avea s` plece abia peste trei s`pt`mni.
Dup` ce-[i cump`rase pantofii [i-[i pl`tise locul de dormit
r`m`sese f`r` nici un ban, dar ob]inuse un loc pe corabie [i posibilitatea de a munci \n timpul travers`rii.
Ce fusese mai r`u trecuse [i aproape c` sim]ea gustul libert`]ii.
|n dup`-amiaza aceea nava La Libert ridicase ancora [i o pornise la
drum.
Jos, \n pntecele cor`biei, Ephraim arunca lope]i de c`rbuni \n
gura cuptorului, men]innd focul aprins, abia apucnd s`-[i [tearg`
cu mna neagr` de funingine fruntea transpirat` [i s`-[i trag`
r`suflarea, fiindc` pntecele monstrului cerea mereu de mncare.
Cnd i se termina schimbul, tremurnd de oboseal` se tra pn` la
hamacul s`u [i, nemaiapucnd s` se spele sau s` m`nnce, c`dea
\ntr-un somn profund.
Cteva zile nici nu ie[ise pe punte. Dup` ce trecuser` de
Strmtoarea Gibraltar corabia fusese aruncat` \n mijlocul unei furtuni puternice iar cnd se mai domolise [i Ephraim urcase pe punte
s`-[i r`coreasc` pl`mnii, valurile Atlanticului \nc` r`sucea vechea
corabie ca pe o juc`rie. Lui Ephraim, care nu v`zuse pn` atunci
marea, \ntinderea oceanului, cu valurile uria[e izbindu-se de bordurile cor`biei, chiar [i \n zilele frumoase i se p`rea ostil`.
Pe pun]ile inferioare, \nconjurat` de mirosuri fetide, st`tea claie
peste gr`mad` gloata de emigran]i, unii gemnd de foame, ]inndu-se de bur]ile umflate, al]ii prea sl`bi]i ca s-o mai fac`, z`cnd
indiferen]i la mizeria din jurul lor.Unii nu-[i mai doreau dect s`
moar`, ceea ce deseori se [i \ntmpla.
Dar cum \n via]` toate au un \nceput [i un sfr[it, dup` aproape
[ase s`pt`mni La Libert aruncase ancora \n portul New York
unde, ca pentru a le prelungi suferin]a, ploua toren]ial [i vntul
b`tea \n rafale.
Murdari [i f`r` vlag`, femei, b`rba]i, copii, familii care pn`
atunci nu v`zuser` lumina zilei, \ncepuser` s` coboare de pe pun]i,
mul]i plngnd de bucurie, altora nevenindu-le s` cread` c`

17

CYNTHIA FREEMAN

supravi]uiser` c`l`toriei, cei prea sl`bi]i sau bolnavi ca s` se ]in`


singuri pe picioare ag`]ndu-se uni de al]ii s` nu cad`.
Ephraim r`m`sese s`-i priveasc` o clip` [i fusese cuprins de
mil`, apoi \[i aruncase sacul pe um`r [i coborse pasarela.
Se dusese la biroul naval [i a[teptase la rnd s`-[i ia banii,
urm`rindu-l cu un zmbet trist pe casierul care-i num`rase cte un
dolar pentru fiecare zi ct durase c`l`toria: patruzeci de dolari pentru toat` suferin]a pe care o \ndurase. Apoi tot el \[i spusese: Lui
Moise i-au trebuit patruzeci de ani s` ajung` pe P`mntul
F`g`duin]ei, iar mie doar patruzeci de zile. Nu c` m-a[ compara eu
cu Moise, Doamne fere[te!
Cu acest gnd optimist \[i luase banii [i-i b`gase \n buzunar,
apoi ie[ise din birou.
Era la New York. Chiar [i sub cerul \nnorat ora[ul p`rea c`
str`luce[te, locul unde toate speran]ele puteau fi \mplinite.
Ignornd ploaia, o pornise la drum, \ncercnd s` urmeze indica]iile
pe care i le d`duse unul din membrii echipajului ca s` ajung` \n
Lower East Side. O or` mai trziu g`sise pe Bowery un ad`post pentru dou`zeci [i cinci de cen]i pe noapte [i dup` ce-[i d`duse jos
hainele ude se cufundase \ntr-un somn adnc.
Diminea]a, cnd deschisese ochii [i v`zuse ziua mohort` de
iarn`, se sim]ise epuizat. Bine c` m`car patul nu se zgl]ia de
furtun`. Poate c` avea nevoie de odihn`... Apoi se uitase \n jur
la ceilal]i b`rba]i care se aflau \n camera rece [i s`r`c`cioas`.
Mul]i aici \[i petrec zilele, b`nuise el. Acest gnd deprimant \i
d`duse puterea s-o ia din loc, spre o nou` via]`. Se ridicase
\nfrigurat, \[i aruncase sacul pe um`r [i mai privise o dat` \n jur.
De[i s`rac, avea con[tiin]a propriei demnit`]i... doar nu b`tuse
atta cale ca s` se dea b`tut. Se \ntorsese [i alergase pe sc`ri
pn` \n strad`.
Nu [tia unde se afl` dar, la un moment dat, se oprise s` se
odihneasc`, uitndu-se la aburii care-i ie[eau din gur`, \n contact
cu aerul rece, geros. Atunci v`zuse [i firma: La Cohen - Restaurant
Ku[er.
Cnd intrase se auzise un clopo]el, la fel cnd \nchisese u[a.
|n`untru mesele erau goale, dar imediat, din spate ap`ruse o

ILUZIA IUBIRII

18

femeie. {tergndu-[i palmele de [or] \i spusese s` se a[eze la o


mas`. Cnd privirile li se \ntlniser`, Ephraim sim]ise un nod \n gt;
femeia sem`na cu mama lui.
Ce s`-]i aduc? \l \ntrebase ea \n idi[.
Ephraim \i \ntorsese zmbetul.
O cafea [i o chifl`, v` rog, \i spusese pu]in stnjenit de accentul s`u.
Doar att? zisese ea uitndu-se la str`inul cel frumos. |n at]ia
ani ajutase sute de tineri ca acela. Nu era nevoie s` [tie de unde
veneau [i \ncotro se \ndreptau. Erau singuri [i deruta]i, iar lui Leah
Cohen \i era mil` de ei. Ea [i Yankel [tiau foarte bine ce \nseamn`
s` fii nou-venit.
Plecase oftnd s` aduc` comanda. Pe lng` ceai [i chifl` \i mai
pusese [i un hering.
Nu ]i-l trec la socoteal`, spusese ea repede, anticipndu-i
refuzul. De data asta. Acum m`nnc` [i satur`-te.
Ephraim sim]i-se c`-i dau lacrimile. Chiar sem`na cu mama lui.
V` mul]umesc... sunte]i foarte amabil`, dar a[ vrea s`-l pl`tesc.
Data viitoare. {i, lundu-[i un pahar cu ceai, se a[ezase la
mas` \n fa]a lui. Dup` obiceiul rusesc \[i pusese un cub de zah`r
\ntre din]i [i sorbise din lichidul fierbinte [i tare.
Spre deosebire de ceilal]i imigran]i pe care \i ajutase, acesta avea
ceva aparte, era hot`rt s`-[i \mplineasc` menirea, constatase ea
privindu-l curioas`.
De unde vii?
De la Paris, din Fran]a.
Femeia d`duse din cap, sim]indu-se cople[it` de team` [i respect.
Acolo, \n s`r`cia din Lower East Side, cuvntul Paris avea o rezonan]`
magic`. Da, b`iatul acela era deosebit. Ea [i Yankel \[i p`r`siser` satul
de lng` Riga. Oftase amintindu-[i cum fuseser` scuipa]i, b`tu]i, cum
sinagogile [i cimitirele lor fuseser` png`rite. Dup` at]ia ani \nc` \i
sunau \n urechi \mpu[c`turile cazacilor be]i. Avea numai treisprezece
ani cnd familia \i fusese omort`. Pe ea o salvase Yankel. Cnd ea
avea [aisprezece ani, el devenise protectorul ei, o ajutase s` ias` din
satul devastat [i o \ncurajase \n timpul c`l`toriei spre Lumea Nou`.
Ct de bine [tia ce trebuie s` simt` acel b`iat.

19

CYNTHIA FREEMAN

Deci a[a, e[ti din Paris. {i cum te cheam`?


Ephraim Rothenberger.
Rothenberger? se mir` ea. {i te-ai n`scut \n Fran]a?
Da... to]i fra]ii mei. Inclusiv mama [i tata.
Atunci, cum de-ave]i nume german?
Bunicul s-a mutat din Bavaria \n Fran]a, spernd c` o s-o duc`
mai bine acolo. Dar n-a fost a[a.
Pentru noi, evreii, nic`ieri nu e bine.
A[a e. Dar aici [tiu c` vom supravie]ui fiindc` America are o
Constitu]ie care spune c` to]i oamenii sunt egali [i au dreptul la
via]`, la libertate, la fericire.
Oho, oho! Ce mai profesor avem aici! De unde [tii toate astea?
Am citit \ntr-o carte [i mi-a pl`cut istoria acestei ]`ri. Oamenii
[i-au c`p`tat libertatea printr-o adev`rat` revolu]ie. Nu exist` nici
ghetouri, nici pogromuri [i nimeni nu-]i bate \n u[` la miezul
nop]ii. Pot merge unde vreau... fiindc` sunt un om liber. {i
Ephraim chiar credea ceea ce spune.
Da, \i confirm` Leah. Aici este ]ara libert`]ii, dar acum
gnde[te-te ce faci. Unde locuie[ti?
|i spusese despre Bowery, locul acela sordid de care \i era
scrb`.
Trebuie s`-mi g`sesc o camer` [i o slujb`. {ti]i vreun loc?
Ai nimerit persoana potrivit`. Uite, am s`-]i dau adresa
veri[oarei so]ului meu. O chem` Malka Greenberg. Pn`-]i scriu eu
strada, mai bea o cafea.
Dup` ce-i d`duse bucata de hrtie, Ephraim se ridicase s` plece.
Nu va uita niciodat` ziua aceea.
V` mul]umesc, doamn` Cohen, Dumnezeu are \ntr-adev`r
grij` de mine.
N-ai pentru ce s`-mi mul]ume[ti. Nici noi nu ne-am fi descurcat dac` n-am fi fost ajuta]i de ai no[tri. Avem norocul c` suntem uni]i. |]i urez numai bine [i a[tept s` mai vii pe-aici, da?
Ephraim \[i \nghi]ise nodul din gt [i d`duse din cap.
V` mul]umesc, mai spusese o dat` [i auzise clopo]elul
sunnd de dou` ori cnd deschisese u[a, pe care apoi o \nchisese
\n urma sa.

ILUZIA IUBIRII

20

Urmnd indica]iile lui Leah, se \ndreptase spre Canal Street.


Malka Greenberg avea o singur` camer` liber` la mansard`,
friguroas` [i umed` din cauza apei care se scurgea pe la stre[ini,
dar \n compara]ie cu drumurile noroioase ale Fran]ei [i cu c`l`toria
pe ocean i se p`rea un adev`rat palat [i cel pu]in locuia singur.
|n timp ce-[i \nc`lzea minile o \ntrebase dac` are ziare ca s`
astupe cr`p`turile.
Da, sigur. {i Ephraim o urmase un etaj mai jos [i o a[teptase
pn` ce ea \i d`duse cteva exemplare din ziarul \n limba idi[ [i o
lad` pe care s` se urce. |n noaptea aceea temperatura sc`zuse [i
ploaia se transformase \n z`pad`. Diminea]a cnd se trezise
Ephraim v`zuse c` hrtia c`zuse pe podea, muiat` \ntr-o b`ltoac`
de z`pad` topit`. Se uita pe fereastr` la zorii cenu[ii, sim]ind frigul
pn` \n m`duva oaselor.
O s` treac` [i asta, \[i promisese el. Acum se afla \n America [i
ziua aceea \nsemna \nceputul unei vie]i noi. Chiar atunci va porni
s`-[i caute o slujb`.
Pe parcursul urm`toarelor s`pt`mni, verva [i hot`rrea lui se evaporaser` treptat. G`sise de lucru munci umilitoare, pl`tite cu mai nimic.
Cum s` mai [i economiseasc` ceva ca s`-[i aduc` familia \n America?
Pe m`sur` ce se apropia prim`vara ora[ul \[i pierdu din
str`lucirea care-l impresionase de la \nceput. Acum nu mai vedea
dect ur]enia, mizeria [i casele \n ruin`. Str`zile erau supraaglomerate [i oamenii tra[i la fa]`, ab`tu]i [i prost \mbr`ca]i.
Apoi se \ntmplase un lucru extraordinar. Pe Hester Street, deasupra vacarmului [i \mbulzelii obi[nuite, se auzea un nou cuvnt:
Aur! Aur! Aur! |n ziarele de limba idi[ Ephraim citise relat`rile
despre fabuloasele descoperiri f`cute \ntr-un loc \ndep`rtat numit
California. {i se trezise cuprins [i el de aceast` febr`. Pn` atunci
crezuse cu convingere c` singurele motive pentru care venise \n
Lumea Nou` erau libertatea religioas` [i dreptul de a tr`i \n demnitate al`turi de familia sa. Gndul de a se \mbog`]i nici nu-i trecuse
prin minte. Acum se \ndoia de ]elurile sale. Chiar [i \n America,
s`racul putea tr`i cu demnitate? Exista libertate real` f`r` bog`]ie?
Ephraim realizase pentru prima dat` c` era mai simplu de \mplinit
un vis m`re] dect unul mai modest.

21

CYNTHIA FREEMAN

{i pentru a doua oar` porni \ntr-o lung` c`l`torie, iar faptul c`


cele trei mii de mile pe care le avea de str`b`tut erau pe uscat nu
pe ocean, nu o f`ceau mai pu]in periculoas`. Cei care se \ntorceau
din vest povesteau despre drumul \ngrozitor peste mun]i [i prin
de[ert, cel mai mare fiind, \ns`, str`baterea teritoriului ocupat de
indieni. Se vorbea despre b`rba]i, femei [i copii scalpa]i [i tortura]i
pn` la moarte.
Cu toate acestea, Ephraim se gndise c` dac` fusese \n stare s`
ajung` viu la New York, va supravie]ui [i pn` \n California. Dup`
ce studiase diversele rute spre cmpurile aurifere, o alesese pe cea
prin istmul Panama - [i asta \n ciuda avertiz`rilor c` insectele,
c`ldura, bolile [i ploaia ce c`dea continuu erau insuportabile. Dar
el era gata s`-[i vnd` mna de lucru - doar d`duse c`rbuni cu lopata - iar aceast` rut` p`rea cea mai scump`.
G`sise de lucru pe vasul John Benson care mergea la New
Orleans [i, cum vremea se \nc`lzea pe m`sur` ce se \ndreptau spre
sud, \[i rec`p`tase buna dispozi]ie.
|n ciuda faptului c` trebuia s` munceasc` \n dou` schimburi,
fiindc` majoritatea membrilor echipajului chefuia [i juca jocuri de
noroc cot la cot cu pasagerii, nici o clip` nu renun]ase la visul s`u.
Mncarea era gras`, deseori g`tit` cu carne de porc, [i n-o putea
mnca chiar dac` murea de foame. Se hr`nea cu linte [i fasole, iar
\n pu]inele ore libere st`tea pe punte scrutnd malurile.
New Orleans era un ora[ vesel [i plin de culoare iar Ephraim fusese
\ncntat auzind familiarul accent fran]uzesc. Ar fi vrut s` mai
z`boveasc` acolo, dar \i era team` c` \[i va cheltui banii economisi]i cu
greu, a[a c` g`sise repede un alt vapor cu care s`-[i continue c`l`toria.
De aceast` dat` drumul a fost un adev`rat co[mar: un ocean \n
hul`, cu valuri uria[e care m`turau puntea. |ntr-o noapte un marinar neatent chiar a fost aruncat peste bord, g`sindu-[i astfel
moartea. |n asemenea condi]ii s` fi avut \n fa]` toate bun`t`]ile, c`
tot n-ai fi putut mnca. Abia dac` reu[ea s` ron]`ie ni[te pesme]i [i
pe[te s`rat, ca s` supravie]uiasc`, iar cnd debarcase \n portul
panamez Chagres, sl`bise cel pu]in zece kilograme [i hainele \i atrnau pe el ca o sperietoare. Totu[i, sim]ind din nou p`mntul sub
picioare \i mul]umise lui Dumnezeu c` \l ]inuse \n via]`.

ILUZIA IUBIRII

22

|n Chagres, dup` o s`pt`mn` de a[teptare, reu[ise s`


\nchirieze pentru o sut` de dolari o canoe care s`-l duc` o parte din
drum, \n sus pe rul Chagres, de unde voia s` ia un vas fluvial cu
care s`-[i continue drumul pn` la Panama City.
|n canoe, spa]iul fiind strmt pentru el [i cei doi vsla[i
b`[tina[i, la prima oprire coborse s` doarm` pe mal, unde imediat \l atacaser` ]n]arii. |n timpul nop]ii, o ploaie tropical` scurt`
dar puternic` trecuse prin p`tura cu care era \nvelit, udndu-l
pn` la oase. Diminea]` abia se putuse ridica \n picioare ca s` se
trasc` pn` la canoe. Fiindc` rul pu]in adnc \[i croia drum
printre bancurile mocirloase unde mi[unau crocodili, iar \n timpul
zilei mu[tele roiau, Ephraim se ruga tot timpul s` nu se
\mboln`veasc`.
Ora[ul Panama care sem`na mult cu Chagres, era \n]esat de
aventurieri \n drum spre cmpurile aurifere.
A doua seara de cnd se afla \n ora[, Ephraim se \mboln`vise [i
r`m`sese gemnd [i aproape incon[tient pe patul \ngust [i murdar
\nchiriat cu patru dolari pe noapte \ntr-un dormitor comun.
Respira]ia \i ardea pl`mnii [i delirnd se imagina \n acea ]ar`
\ndep`rtat` care odat` fusese casa lui. Avea momente \n care se
credea al`turi de familia sa. Apoi, \ntr-o diminea]` deschisese ochii
[i z`rise lng` el un necunoscut.
Unde m` aflu? [optise el.
|n Panama City care e iadul pe p`mnt, dar tu ai supravie]uit.
Cine e[ti? \l \ntrebase Ephraim, rec`p`tndu-[i vocea [i studiindu-l cu aten]ie.
Patrick OShea [i vin din Vechea Anglie cu aceea[i dorin]` ca
[i tine. Vorbea englez` cu un pronun]at accent irlandez, \nct
Ephraim abia dac` \l \n]elegea ce spune. Dar nu asta conta, ci faptul c` sim]ea c` \n Patrick \[i g`sise un prieten.
De ce m-ai ajutat? Sunt evreu.
Fiindc` \n Panama City nu exist` nici evrei, nici catolici... doar
]n]ari c`rora pu]in le pas` de credin]a fiec`ruia. Ne atac` pe to]i
deopotriv`.
Cum s`-]i mul]umesc c` m-ai ajutat?
Patrick \ncepuse s` rd`.

23

CYNTHIA FREEMAN

Poate reu[esc s` te convertesc... ei, vorbesc prostii.


Dup` \nc` o s`pt`mn` Ephraim se sim]ea destul de bine ca s`
caute un vas care mergea la San Francisco. Existau opt vapoare cu
aburi care f`ceau curse regulate, dar num`rul celor pleca]i s` caute
aur era att de mare \nct abia dup` zece zile g`sise un loc. De
aceast` dat`, [tiind c` este prea sl`bit ca s` poat` munci, cu
aproape to]i banii r`ma[i pl`ti ca s` c`l`toreasc` la fel ca oricare alt
pasager. Cnd \[i luase r`mas-bun de la Patrick care g`sise o slujb`
\ntr-un hotel [i dorea s` adune ct mai mul]i bani \nainte s`
porneasc` spre California, Ephraim sim]ise c`-[i p`r`se[te primul
prieten adev`rat pe care [i-l f`cuse de cnd plecase din Fran]a.
La 26 noiembrie 1849, dup` o c`l`torie lini[tit`, bricul Golden
Gate acostase \n golful San Francisco. Stnd pe punte, Ephraim
scruta orizontul prin cea]a deas`.
Docurile, care se \ntindeau de la Montgomery Street (o potec`
pentru vite) pn` la golf, erau \n]esate de marinari [i tot soiul de
oameni f`r` c`p`ti. Corturi, cocioabe [i b`rci din tabl` ondulat`
st`teau \ngr`m`dite chiar lng` cheiul de desc`rcare. Plaja era
pres`rat` cu baloturi de bumbac, cutii, butoaie cu zah`r [i saci de
gru [i porumb. Cnd Ephraim \ncercase s`-[i croiasc` drum spre
Stockton Street \n c`utarea unui loc unde s` poat` dormi, fusese
nevoit s`-[i scoat` pantofii de mai multe ori ca s`-i scuture de nisip.
Agita]ia ora[ului \l uimise. |n ultimile luni sosiser` mii de oameni
care-[i c`utau norocul. San Francisco se transformase \ntr-un furnicar, \n care muncitorul [i cucernicul st`teau al`turi de prostituate, aventurieri, criminali. |n jur nu vedea dect crciumi, magazii,
hoteluri [i magazine.
Bordelurile [i tripourile p`reau s` fie cele mai \nfloritoare afaceri. San Fracisco era un ora[ cu oameni obseda]i de \mbog`]irea
rapid`, cu o moralitate care a[eza aurul \naintea lui Dumnezeu. Dar
pentru Ephraim, America r`mnea \n continuare ]ara libert`]ii.
Trei zile mai trziu se al`tur` armatei de mineri care p`r`sea San
Fracisco, croindu-[i drum spre locul unde fusese descoperit aurul.
To]i erau cuprin[i de frenezie, pasiuni [i ur`. Ziua sp`lau nisipul aurifer \n albia rului, noaptea jucau jocuri de noroc, se b`teau
[i \ncercau s` se \n[ele unul pe cel`lalt. Un mediu ciudat pentru un

ILUZIA IUBIRII

24

evreu crescut \n ghetou. Nimeni nu observase c` \n fiecare


diminea]` [i sear` \[i spunea rug`ciunea, nim`nui nu-i p`sa de el.
Apoi, \ntr-o bun` zi, \n strig`te [i urale de bucurie, descoperise aur.
Imediat se \ntorsese la San Fracisco s`-[i \nregistreze mica avere
\nainte s`-i fie furat`, apoi r`m`sese \n biroul pre]uitorului urm`rind
atent cum \i cnt`re[te aurul. Devenise posesorul a o mie de dolari.
Stnd pe marginea patului, Ephraim se uita printre gene la
monedele pe care le ]inea \n palmele b`t`torite de munc`. Erau din
aur, e drept, dar [tia c` z`c`mntul era pe sfr[ite, fiindc` el
ajunsese \n California printre ultimii. Dar, poate c` aceast`
\ntrziere fusese \n avantajul lui. Poate c` succesul nu consta \n
g`sirea aurului, ci \n a-l da cu \mprumut. |n fond, marile averi ale
francezilor evrei fuseser` adunate din tranzac]ii bancare. P`strndu-[i o mic` sum`, Ephraim finan]` doi mineri pentru a-[i procura
echipament, \ntocmind un document ce stipula dreptul s`u la
jum`tate din profit.
|ncrederea \n sine \i fusese \n cele din urm` r`spl`tit`. Cei doi
mineri avusese noroc, iar el \[i dublase c[tigul. Apoi finan]ase patru
mineri [i \n r`stimp de un an devenise un bancher cunoscut, dar modest din precau]ie, fiind convins \ns` c` \ntreprinderea sa va prospera.
Din spatele biroului, \mbr`cat \n frac [i c`ma[` cu guler \nalt, alb
[i scrobit [i p`rul aranjat \n crlion]i la mod`, ar`ta ca un Rothschild.
Apari]ia lui era oarecum distonant` cu ora[ul acela primitiv de
mineri, dar nu mai pu]in cu imaginea sa de alt`dat`. |[i amintea de
b`iatul s`rac care tremura \n docurile Marsiliei, cu picioarele
\nf`[urate \n crpe. Aproape c` sim]ea vntul p`trunzndu-i prin
hainele jilave pe care \ncercase s` le spele cu o sear` \n urm`.
Acum avea cteva costume [i o femeie care i le sp`la [i i le c`lca.
Dar nu uitase niciodat` cine este. |n fiecare diminea]` [i sear` \ndeplinea ritualul punerii scufiei, a e[arfei de rug`ciune [i filacterelor.
|n acele momente de apropiere de Dumnezeu g`sea o alinare \n
plus care-i \nc`lzea sufletul, [tiind c` nu peste mult` vreme va fi
al`turi de familia sa. Abia a[tepta s`-i \mbr`]i[eze pe to]i [i inima \i
era plin` de iubire. Nimic din ce c[tigase pn` atunci nu avea
valoare atta vreme ct nu vor fi din nou \mpreun`.
Dar visele lui nu aveau s` fie \mplinite.

25

CYNTHIA FREEMAN

Dup` aproape un an de a[teptare primise o scrisoare de la


Hannah, sora lui cea mare. |n timp ce o citea lacrimile i se
prelingeau pe obraz...
Scumpul meu frate Ephraim,
{tiind tot ce-ai \ndurat, cu att mai greu \mi este s`-]i scriu. A[ fi
vrut s` \mpart cu tine toate suferin]ele dar [i mama [i tata au murit
\n iarna aceasta, la distan]` de o lun`. A fost ca [i cum, dup`
moartea ei, el n-ar mai fi avut pentru ce s` tr`iasc`. Acum sunt
\ngropa]i, al`turi, \n p`mntul Fran]ei. Acest lucru ne-a \ntristat
foarte mult, [tiind ct [i-ar fi dorit s` fie \nmormnta]i \n Palestina,
sus pe Muntele M`slinilor, dar Dumnezeu a hot`rt altfel.
Drag` Ephraim, te rog s` \ncerci s` ne \n]elegi [i s` ne ier]i.
Familia, att ct a mai r`mas din ea, nu vrea s` plece \n America. Am
hot`rt c` att ct ne-a fost dat s` tr`im, pentru a \mplini visul
p`rin]ilor no[tri, s` ne petrecem restul vie]ii la Ierusalim.
Drag` Ephraim, tu [tii ct de mult te iubim [i ce dor ne este de
tine, dar a[a ne-a fost sortit.
Ai grij`...
Ephraim nu mai putuse s` citeasc`.
Plngnd \[i sf[iase reverele hainei, executnd astfel obiceiul
tradi]ional al doliului. Apoi, timp de [apte zile tr`ise \ntr-o total`
izolare, ignornd \ncerc`rile prietenilor [i cunoscu]ilor de a-i alina
durerea. F`r` familia sa, nimic din ce realizase nu mai avea importan]`. Nu plecase de acas` s` se \mbog`]easc` \ntr-o ]ar` str`in`
pentru propriile interese, iar singur`tatea o suportase dintr-un singur motiv, acela ca \ntr-o bun` zi s`-[i poat` \ntre]ine familia, tr`ind
\n libertate [i f`r` grija zilei de mine. Dar ei \[i g`siser` libertatea
pe P`mntul Sfnt, iar lucrurile pe care le dobndise acum i se
p`reau inutile.
Dedicndu-se exclusiv afacerilor [i muncii ne\ntrerupte, banca
lui se dezvoltase ajungnd o for]` serioas` \n lumea financiar` californian`. |n ciuda succesului mereu crescnd, se sim]ea \n continuare deprimat. Pn` \ntr-o zi de var` cnd soarta i-o scosese \n cale
pe Sarah Baum.
Sarah c`l`torise \n vest cu mama, tat`l, trei surori [i doi fra]i.
Auzind c` una din b`ncile din San Francisco era condus` de un

ILUZIA IUBIRII

26

evreu, tat`l ei se dusese acolo s` solicite un \mprumut. Dup` ce


\ncheiaser` tranzac]ia, Samuel Baum \l invitase pe tn`rul bancher
acas`, la cin`. Ephraim acceptase invita]ia pentru a doua zi, bucuros
de compania unei familii de evrei \ntr-un ora[ \n care ace[tia erau
\n num`r foarte mic. |n clipa \n care intrase \n c`su]a modest` din
lemn, via]a lui se schimbase pentru totdeauna. Sarah era o adolscent` frumoas`, de [aisprezece ani, blond` cu ochii alba[tri, [i de
\ndat` ce o v`zuse, Ephraim [tiuse c` o va lua de so]ie. Izolarea \n
care tr`ise at]ia ani disp`ruse [i \n urm`toarele luni vizitase foarte
des familia Baum, pn` ce ea \i d`du acordul.
Ziua nun]ii lor fusese una norocoas`. |n cl`direa modest` a
sinagogii din Stockton Street se oficia prima nunt` [i \ntreaga
comunitate evreasc` din San Francisco p`rea c` venise s` asiste la
ceremonie.
Cnd goana dup` aur se sfr[ise \n anul 1850, evreii europeni
din San Francisco s-au priceput cel mai bine s` transforme un ora[
turbulent \ntr-o metropol` plin` de rafinament. |n anii care au
urmat ei \n[i[i s-au ridicat pe scara social` de la mici negustori la
propietari de antrepozite, de la creditori m`run]i la bancheri de
renume interna]ional, de la fabrican]i de corturi la posesori de
propiet`]i imobiliare [i mari armatori.
Cea de-a doua genera]ie s-a mutat \n vilele din Pacific Heights [i
Nob Hill [i [i-a construit case de vacan]` \n San Rafael, Woodside [i
Atherton. So]iile [i fiicele lor s-au transfoarmat \n femei stilate.
Lumea se aduna \n saloanele lor somptuase. Genera]ia lor s-a
proclamat drept portdrapel al dezvolt`rii culturale a ora[ului.
Contribu]ia pe care au adus-o artelor a fost att de mare \nct San
Francisco rivaliza pe plan cultural cu cele mai mari capitale
europene.

Capitolul 3
Europa cu tirania [i nedrept`]ile sale p`rea acum de domeniul
trecutului. Ephraim devenise membru al clasei privilegiate. Banca
sa controla imense parcele de teren [i sprijinea financiar mare
parte din industria naval` de pe coasta de vest. Dar cea mai mare
r`splat` fusese aceea de a-[i vedea cei patru b`ie]i [i dou` fete
crescnd [i devenind oameni maturi.
Pe fete le r`sf`]ase peste m`sur`. Cnd se m`ritaser` fiecare din
ele primise ca dar de nunt` cte o cas` spa]ioas`. Cei mai tineri dintre fii c`p`taser` companii, iar lui Simon, cel mai vrstnic, \i
\ncredin]ase imperiul financiar. Cu toate acestea Ephraim [tia c` \n
via]` nimic nu este perfect. Cu timpul, ceva \n structura familiei
p`rea s` se fi schimbat.
O dat` cu cea de a treia genera]ie atitudinea fa]` de religie
devenise mai rezervat` [i acest lucru \l \ntrista pe Ephraim. De[i
r`m`seser` fideli obr[iei lor, aveau tendin]a s` ignore Sabatul [i
Skipschul-ul. De[i se num`rau printre fondatorii Templului EmamEl, unele familii nu mergeau acolo, nici m`car la marile s`rb`tori.
{i acest lucru \l \ntrista pe Ephraim, de[i \[i aduceau contribu]ia
pentru \ntre]inerea Templului [i achitau taxele. Botezurile,
c`s`toriile [i \nmormnt`rile nu se puteau ]ine f`r` un rabin.
La apusul vie]ii, Ephraim se gndea la tot ceea ce c[tigase [i le
putuse oferi copiilor s`i. Era un om de mare onestitate care niciodat` nu \ncercase s` fug` de adev`r, chiar atunci cnd acesta era

ILUZIA IUBIRII

28

dureros. Ct de corect fusese atunci, demult, cnd se \ncredin]ase


c` era posibil s` fii \n acela[i timp [i religios [i bogat? Pentru el,
acest lucru devenise o certitudine, dar el ac]ionase \n virtutea altor
idealuri dect cele ale nepo]ilor s`i. Dorise din tot sufletul s`
asigure o via]` mai bun`, un trai decent, p`rin]ilor [i fra]ilor s`i. {i
dac` \n privin]a lor nu reu[ise, se bucurase c` fusese \n stare s`
ofere copiilor s`i o via]` f`r` lipsuri. Se p`rea c` evreii apelau la
credin]` doar \n clipe de r`stri[te. |n ea aflau chintesen]a
cunoa[terii. Dar de \ndat` ce scuturau jugul [i li se permitea s`
tr`iasc` \n pace [i prietenie, deveneau indiferen]i fa]` de religie.
Uneori, privindu-i pe cei doi copii ai lui Simon, o fat` [i un b`iat pe
care Simon insistase s`-l cheme tot Ephraim, contrar obiceiului
evreiesc de a nu pune copilului numele unei persoane \n via]`,
b`trnul se \ntrebase dac` noul secol va \nsemna sfr[itul tuturor
vechilor valori.
Apoi se produsese un miracol. So]ia lui Simon, care se apropia
de patruzeci de ani, r`m`sese \ns`rcinat` [i, la r`scrucea dintre
secole, n`scuse un b`iat pe care insistase s`-l boteze Julian, dup`
numele unui erou de roman pe care-l admira. B`trnul Ephraim,
acum trecut de [aptezeci de ani, a fost facinat de acest copil c`ruia
i-a oferit mai mult` afec]iune dect celorlal]i nepo]i. Pe m`sur` ce
cre[tea, b`ie]elul cu privirea grav` \ncepuse s`-i asculte nu numai
aventurile prin care trecuse ca s` ajung` la San Francisco dar [i
povestiri din Vechiul Testament. Stnd pe veranda casei, Ephraim
\nchidea ochii [i se ruga ca Julian s`-[i aminteasc` aceste vremuri [i
spre deosebire de fra]ii s`i, s` nu-[i uite tradi]iile. Era mndru c`
l`sa urma[ilor s`i mai mult dect bog`]ii. Le l`sa mo[tenire libertatea; libertatea de a tr`i o via]` lipsit` de temeri, discriminare,
tiranie. Puteau tr`i \n demnitate [i mul]umea lui Dumnezeu pentru
marele dar care era America.

Capitolul 4
Anul 1936 fu unul comemorativ. Atunci se adunaser` trei sute
de oaspe]i la picnicul anual de pe propietatea de la Hillsborough a
nepotului lui Ephraim, cel`lalt Ephraim. Erau prezente trei
genera]ii iar printre cei de fa]` se num`rau cei mai remarcabili dintre evreii care f`cuser` pionierat \n California. De[i petrecerea se
limita la descenden]ii direc]i [i era un eveniment anual, unii se
\ntlneau pentru prima dat`.
Cei \n vrst` vorbeau despre oameni care porniser` la drum cu
acelea[i vise ca cele ale lui Ephraim [i despre mo[tenirea de
nepre]uit ce le fusese l`sat`, [i le ar`tau copiilor lor dagherotipurile
expuse \n pavilionul din gr`din`.
|n mul]ime se aflau [i p`rin]ii lui Martin. Julian Roth (prescurtarea numelui o f`cuser` p`rin]ii lui Julian) se \nsurase cu Bess
Unger, o veri[oar` de-a treia. Priveau portretul lui Ephraim
sim]indu-[i inima grea. Ce ar fi zis el dac` ar fi [tiut c` str`nepotul
s`u, Martin, fusese respins de Universitatea Yale? Era dureros pentru ei s` se gndeasc` la asta [tiind c` Ephraim murise convins c`
discrimin`rile nu existau dect \n Europa. Pentru Julian era
limpede c` Martin fusese respins doar pe motivul c` la Yale procentul de zece la sut` din locuri care le revenea evreilor fusese
acoperit.
{i atunci realizaser` pentru prima dat` c` San Francisco era singurul loc din ]ar` lipsit de prejudec`]i. Ca mul]i al]i evrei din vest
contribuiser` cu mari sume de bani \n folosul neevreilor, consi-

ILUZIA IUBIRII

30

derndu-se parte a unei societ`]i \n care nevoile celor oropsi]i nu


trebuie clasificate \n func]ie de religie. Exact din acest motiv erau
[oca]i c` Martin, un elev eminent, trebuise s` fie respins. Martin
fusese la fel de [ocat cnd \i \nmnase tat`lui s`u scrisoarea prin
care i se anun]a acest lucru.
A doua zi diminea]`, Julian luase leg`tura prin telefon cu avocatul s`u.
Martin pleac` la Yale. Ai \n]eles ce-]i spun?
Julian, \]i aminte[ti c` ]i-am vorbit despre acest procent?
N-a[ fi crezut c` aceast` regul` se va aplica \n cazul lui Martin,
]innd cont de notele lui.
Nu vreau s`-]i \nchipui c` \l subestimez pe Martin, dar to]i elevii, evrei sau ne-evrei, trebuie s` fie foarte buni.
Nu-mi pas`. Martin va merge la Yale.
Mai trziu, \n dormitor, Bess \i spusese lui Julian:
Eu tot nu pricep nimic. Nu-mi vine s` cred c` la Yale se cultiv` antisemitismul.
Nu f`]i[, dar e acela[i lucru.
Nu \n]eleg cum se poate \ntmpla a[a ceva.
Ah, draga mea... se \ntmpl` lucruri [i mai grave. |n America
sunt hoteluri \n care exist` inscrip]ii cu: INTERZIS EVREILOR,
INTERZIS CINILOR.
Dumnezeule, nu-mi vine s` cred... cum am ajuns...?
Marginaliza]i, exclu[i. Nu va r`mne dect s` alegem \ntre a
lupta \n continuare sau s` ne adres`m unei universit`]i cu un standard mai sc`zut ori cu mai pu]ini solicitan]i. P`rerea mea este c`
trebuie s`-i \nfrunt`m.
Mie asta nu-mi place. Bess avea lacrimi \n ochi. Poate c` el ar
fi mai fericit dac` ar alege singur. Poate c` ar fi chiar periculos s`
insist`m acolo unde [tim c` nu suntem bine v`zu]i. Poate c` mai
periculos ar fi dac` \n cele din urm` ar fi acceptat acolo. M` gndesc la faptul c` ar putea renun]a la iudaism. {i Bess se \nfiorase de
parc` ar fi presim]it un dezastru.
Julian \[i g`sise fiul \n camera sa, \ntins \n pat [i privind \n tavan.
Cred c` ar trebui s` discut`m.
Nu mai avem ce discuta. M-au respins.

31

CYNTHIA FREEMAN

Vom lupta \mpotriva deciziei lor, spusese Julian. Trebuie s`


ne opunem fiec`rei forme de opresiune. Dac` lumea ar fi f`cut
acest lucru cnd Hitler m`r[`luia prin Renania, ast`zi \n Germania
evreii ar fi liberi.
Dar Martin era \ncercat de sentimente contracdictorii. Niciodat`
nu se gndise prea mult la faptul c` era evreu [i nici nu ascundea
vreodat` acest lucru, dar nu dorea s` petreac` patru ani \ntr-un loc
unde \n cel mai bun caz ar fi fost tolerat. {i nu vedea nici un motiv
pentru care s`-i par` r`u c` este evreu, dimpotriv`, era mndru de
originea sa. Dar, \n acela[i timp, avea [i un puternic sim] al
drept`]ii, fiind \ncrez`tor \n lupta contra persecu]iilor, de[i nu se
v`zuse niciodat` \n aceast` postur`.
|ndrjit de hot`rrea luat` s`rise din pat [i privindu-[i tat`l
direct \n fa]` \i spuse:
Bine, \i vom \nfrunta, dar e ca [i cum ne-am bate cu ochii
\nchi[i, cu un du[man nev`zut.
|l vom descoperi, \i r`spunsese Julian, zmbind trist. Oricum,
pn` \n septembrie mai sunt cteva luni [i asta e \n avantajul nostru.
Dar nu dur` att de mult. Cu bani, bani mul]i, po]i rezolva
orice, chiar [i \ntr-o faimoas` universitate cum era Yale. La pu]in
timp dup` ce Julian aranjase s` fac` dona]ii pentru o nou` camer`
de lectur` la biblioteca Sterling Memorial, Martin primise o
scrisoare prin care era informat despre existen]a unui loc liber ivit
pe nea[teptate, [i felicit`ri pentru faptul c` fusese acceptat.
|n timp ce \[i gusta victoria oarecum amar`, Julian \ncerca s` se
conving` c` Ephraim ar fi fost mul]umit. |n fond, din ghetoul
Parisului pn` la Yale era drum lung de str`b`tut.
Imediat dup` Ziua Muncii, to]i trei luaser` trenul spre New
York, de unde Julian \i cump`rase lui Martin un Ford. Trei zile
f`cuser` cump`r`turi [i merseser` la spectacole, dup` care se
\ndreptaser` spre New Haven s`-l instaleze pe Martin. Bess fusese
impresionat` de cl`dirile \n stil gotic [i \mprejurimile acestora, care
sem`nau mai mult cu Oxford-ul dect cu un colegiu american.
Martin se dusese la caserie [i i se repartizase imediat o camer`
\n Old Campus, rezervat studen]ilor din anul \nti [i situat \n cen-

ILUZIA IUBIRII

32

trul campusului universit`]ii. Bess era bucuroas` c` era primul sosit


\n apartamentul compus din trei dormitoare, dintre care unul cu
un singur pat.
O s` ai mult de \nv`]at [i aici e mai lini[te. Nu-i cuno[ti pe
ceilal]i b`ie]i [i s-ar putea s` nu-i prea intereseze studiul.
Martin nu comentase, nefiind sigur c` viitorilor colegi de apartament nu le-ar p`sa c` este evreu.
Primul dintre colegii de apartament pe care-l cunoscuse Martin
era un b`iat \nalt, blond [i miop, \mbr`cat \n costum de golf, \n ale
c`rui bagaje exista suficient` b`utur` ct s`-i \mbete pe to]i [i care,
cum d`duse ochii cu Martin, \l \ntreb` dac` nu vrea s` bea ceva.
Nu chiar acum, \i r`spunsese acesta. De[i la petreceri p`rin]ii lui
serveau b`uturi tari, familia rareori bea mai mult de un pahar de vin.
Bine, morm`i blondul, care \n cele din urm` se prezentase ca
fiind Lawrence Perry. V`d c` nu e[ti genul de petrec`re], dar la Yale
o s` te dai pe brazd`.
Martin se retr`sese \n camera lui gndindu-se c` Lawrence avea
pu]ine [anse s`-i devin` prieten. Ceilal]i colegi de apartament erau mai
inofensivi. Sosiser` \mpreun`, c`rnd dup` ei o gr`mad` de echipament sportiv. Doi erau gemeni, Tim [i Chris Sanders. Cel de-al treilea,
Mike, fusese coleg de camer` cu ei la Groton. Gemenii erau din
Newton, Massachusetts, iar Mike din Philadelphia. To]i trei acceptaser` imediat invita]ia lui Lawrence la o vodc` cu suc de portocale,
[i v`znd c` Martin nu vrea s` le ]in` companie nu-i mai d`duser`
aten]ie. Doar Chris \l \ntrebase \n timp ce preg`tea b`uturile:
Roth... Roth. ~sta e un nume german? Nu vreau s` \mp`r]im
apartamentul cu un nazist.
Pu]in probabil, zisese Martin apoi, \ntorcndu-se cu fa]a spre
ei le spuse direct: sunt evreu. Nimeni nu spusese nimic [i pentru
scurt timp Martin crezuse c` totul e \n regul`, dar cnd sosise vremea cinei \n]elese c` Yale pe care [i-o imaginase nu exista dect \n
visele sale. Lawrence le amintise c` din moment ce cursurile nu
\ncepuser`, nu erau obliga]i s` se prezinte \n sala de mese.
Haide]i la Taft s` lu`m o friptur` [i o bere.
Martin tocmai se preg`tea s` ias` cu ei cnd \l auzise pe Tim
spunndu-i pe nea[teptate.

33

CYNTHIA FREEMAN

M` \ndoiesc c` la ei friptura de vac` e cu[er. Parc` `sta e


cuvntul, nu? Dac` nu pot s` \mpiedic ca Yale s` se discrediteze,
m`car pot s` nu m` compromit eu.
Lawrence \ncercase s` protesteze, dar dup` trei pahare de
b`utur` tare abia dac` se mai putea ]ine pe picioare [i pn` la urm`
ie[ise din camer` lundu-se dup` ceilal]i.
Martin r`m`sese \ncremenit. |ntotdeauna se considerase un
privilegiat... nu doar pentru c` familia sa avea bani. Cei din familia
Roth nu erau ceea ce s-ar putea numi ni[te parveni]i fiindc`
Martin f`cea parte din a treia genera]ie de cet`]eni de vaz` ai
ora[ului San Francisco. Aceea era prima sa \ntlnire cu antisemitismul manifestat f`]i[. |n urm`toarea s`pt`mn` nu mai
avusese parte de alte incidente, dar nici nu-[i f`cuse prieteni, lucru
ce-l pusese pe gnduri. Poate c` era vina lui, poate c` prima experien]` \l f`cuse prea circumspect. |ntotdeauna fusese \nconjurat de
prieteni, evrei sau nu, [i pn` atunci nu avusese probleme \n
privin]a religiei.
Curnd \[i d`duse seama c` b`ie]ii cu care \mp`r]ea apartamentul nu se deosebeau prea mult de ceilal]i colegi. |n primele
s`pt`mni, la cursuri, la bibliotec`, la mas`, \n]elesese ct de pu]in
\nseamn` procentul de zece la sut`. Observase c` majoritatea
evreilor erau marginaliza]i... erau de dou` ori mai inteligen]i dect
ceilal]i, dar retra[i [i silitori.
|ncepnd s` \n]eleag` motivul pentru care studen]ii evrei \[i
g`seau refugiu \n studiu, \ncepu [i el s` petreac` ore \ntregi \n
bibliotec`. |ncercase s` nu dea de b`nuit p`rin]ilor c` este nefericit, dar din tonul scrisorilor trimise lui Julian [i din faptul c` evita
s` discute cu Bess la telefon despre via]a pe care o ducea la Yale,
presupunea c` ei au ghicit.
Prima evadare din izolarea \n care se \nchistase nu venise din
proprie ini]iativ`. La unul dintre insuportabilele cursuri de teoria
probabilit`]ilor, predat de un profesor b`trn [i ursuz c`ruia \i
f`cea pl`cere s`-[i chinuiasc` studen]ii, Martin observase c` unul
dintre ei p`rea sincer interesat de curs, urm`rindu-l cu aten]ie. La
sfr[it acesta se \ntorsese din prag cu fa]a spre el [i \ntinzndu-i
mna se prezentase:

ILUZIA IUBIRII

34

Salut, m` cheam` Dominic Gatti.


Dup` s`pt`mni de singur`tate vorbele lui i se p`ruser` un
adev`rat gest de prietenie. Dominic era opusul acelor snobi care nu
sc`pau nici un prilej s`-l ironizeze.
Eu sunt Martin Roth, \i r`spunsese cu entuziasm, strngndu-i
mna. Ce p`rere ai despre profesorul Wheeler? |ntotdeauna e att
de sarcastic? Mi-e fric` [i tremur s` nu-mi cear` s` r`spund.
Wheeler e un tip al dracului. E ca un pe[te piranha, care \ntr-un
singur semestru o s` te devoreze. Dac` n-ai s`-i dai ocazia o s` te
lase \n pace. Asta e p`rerea mea.
Ce s`-n]eleg din asta?
C` Wheeler e renumit pentru cruzimea lui.
|n urm`toarele s`pt`mni acest lucru i se confirmase. Din nu
[tiu ce motiv, din mul]imea de figuri, profesorul Wheeler pusese
ochii tocmai pe el. De fiecare dat` cnd Martin ridica mna s`
r`spund` la o \ntrebare de care era sigur c` o [tie, abia dac` reu[ea
s` scoat` dou` vorbe, c` Wheeler \l [i \ntrerupea s`-l contrazic`.
Deja \ncepuse s`-l obsedeze gndul c` \l persecuta din motive personale, nu din lips` de preg`tire la cursul lui. Ei, fir-ar s` fie, chiar
a \nceput s` m` obsedeze faptul c` sunt evreu? |i trebuise o
s`pt`mn` pn` s` \ndr`zneasc` s`-l \ntrebe pe Dominic, \ntr-un fel
\n care s` nu par` ridicol, dac` Wheeler ar putea fi antisemit.
Italianul izbucnise \n rs [i-i spusese:
N-o lua ca pe ceva personal. Wheeler e mai ales anti
studen]ilor din anul \nti.
Pe m`sur` ce zilele treceau, Martin trebuise s` recunoasc` faptul
c` Wheeler nu era fericit dect atunci cnd trntea la un examen
cte o jum`tate de clas`. Martin \[i petrecea nop]ile f`cnd exerci]ii
peste exerci]ii, dar cu ct \ncerca s` se concentreze mai mult, cu
att sim]ea c` \i este din ce \n ce mai greu s` fac` acest lucru. Se
apropia sesiunea din iarn` [i era convins c` o s` cad` la examen.
Abia dac` mai era atent la explica]iile lui Wheeler.
Exist` dou` principii fundamentale pe care trebuie s` le [tim...
Acestea fuseser` ultimile cuvinte pe care le auzise Martin din
prelegerea lui, fiindc` mintea \i zburase \n alt` parte. |n primul
rnd se \ntrebase de ce insistase s` vin` la Yale [i-l b`tuse gndul s`

35

CYNTHIA FREEMAN

se transfere la Stanford. Apoi se imaginase lenevind pe plaja de la


Carmel, cnd Dominic \l trezise din visare b`tndu-l pe um`r.
Nu-i bine s` dormi la ore, \l aten]ionase el. Oricum a fost ultimul curs.
Poate c` ai avut dreptate cnd mi-ai spus c` nu-i plac studen]ii din
primul an, dar am senza]ia c` \n ce m` prive[te e vorba de o r`zbunare
personal`, de parc` toat` nemul]umirea [i-o revars` asupra mea.
|n]eleg ce vrei s` spui. Cu tine are ce are, dar trebuie s`
\n]elegi c` profesorii nu sunt ni[te zei. Unii \[i dau prea mult`
importan]`, unii sunt paranoici [i-[i terorizez` studen]ii, al]ii le
savureaz` teama. Nu [tiu din ce categorie face parte Wheeler, dar
dac` supor]i cursurile lui vei ajunge expert \n calculul probabilit`]ilor, fiindc` este \ntr-adev`r un mare profesor.
Martin r`m`sese cteva momente pe gnduri.
S-ar putea s` ai dreptate, de[i r`mn la aceeia[i impresie c`
Wheeler nu m` place. Poate dac` a[ lua examenele par]iale n-a[ mai
avea de ce s`-mi fac griji. Dar [tiu deja c` n-am s` le trec.
Dominic \i citise spaima din priviri.
{tii care-i problema ta, Martin? Suferi de aceea[i boal` ca
aproape to]i ceilal]i studen]i din anul \nti. Este pentru prima oar`
cnd p`trunzi \ntr-o lume dur` unde nu cape]i \ntotdeauna ceea
ce-]i dore[ti. I-ai dat voie lui Wheeler s` te intimideze [i ai ajuns s`
nu te mai po]i concentra.
Ai absolut` dreptate. M` str`duiesc din r`sputeri s` dovedesc c`
sunt capabil, \nct nu mai sunt \n stare s` m` concentrez. La matematic` m-am descurcat \ntotdeauna foarte bine, dar asta mi-a pus capac.
Hai s` lu`m un exemplu. Aici ai formula. D`-mi voie s`-]i ar`t.
{i Dominic se apucase s`-i arate cum se rezolv` ecua]iile. Era totul
att de simplu \nct Martin aproape c` izbucnise \n rs.
|n]eleg u[or cnd le faci tu.
Asta am vrut s`-]i dovedesc. Nu te mai gndi la Wheeler [i ai s` te
descurci. S` mai facem o problem`. {i din nou \ncepuse s`-i explice.
Martin \ncepuse s` priceap`.
Cred c` m-a[ putea descurca.
Bravo. Uite, dac` mai ai nel`muriri, te ajut cu pl`cere.
Excelent. |]i mul]umesc din suflet. S` [tii c` am luat \n serios
propunerea ta. |mi po]i da num`rul de telefon?

ILUZIA IUBIRII

36

Dominic era localnic [i locuia \mpreun` cu p`rin]ii \n afara campusului. |l invitase pe Martin de mai multe ori acas`, dar acesta tot
amnase. Acum, \ns`, \[i notase cu grij` num`rul de telefon \n carnet.
|ncerc s` rezolv singur cteva probleme [i dac` m` poticnesc,
precis te sun.
|ntors \n camera sa, deschisese cartea de matemetic` [i se apucase de treab`. Reu[ise s` rezolve cteva exerci]ii, dar la un moment
dat se \ncurcase [i teama \i revenise.
La [apte [i jum`tate seara \i venea s` rup` cartea \n buc`]i. O
aruncase ct colo [i se trntise pe pat. Acum era convins c` nu va
lua o not` de trecere. R`m`sese o vreme cu ochii a]inti]i \n tavan,
apoi amintindu-[i de Dominic, se hot`rse s`-l sune.
Alo! auzise o voce la cel`lalt cap`t al firului.
Familia Gatti?
Da.
V` rog, a[ putea vorbi cu Dominic?
|l chem imediat.
Martin a[teptase cteva momente.
Alo!
Cteva clipe Martin se sim]ise stnjenit. Nu era obi[nuit s` cear` ajutor.
Sunt Martin Roth.
Aaa! Cu ce pot s` te ajut?
Te rog, mai explic`-mi o dat` ecua]ile astea. Stai pu]in s` iau
cartea. Imediat \ns` Dominic venise cu o propunere.
Ce-ar fi mai bine s` vii aici?
Vorbe[ti serios?
Bine\n]eles. Dac` crezi c` e nevoie. E mai u[or dac` le
rezolv`m stnd fa]` \n fa]`.
Nu te deranjez?
Nu, deloc. |ntr-o jum`tate de or` e[ti aici.
Cnd pot veni?
Dac` pleci acum, ajungi la opt [i jum`tate.
E[ti sigur c`... Dominic, \]i mul]umesc din suflet.
N-ai pentru ce. {i Dominic \i d`duse adresa.
Familia Gatti locuia \n Hamden, \ntr-o cas` de c`r`mid` cu etaj,
ca multe altele de pe str`du]a \ngust`.

37

CYNTHIA FREEMAN

Salut, \l \ntmpinase Dominic din prag. Ai g`sit greu adresa?


Nu, e mai aproape dect am crezut.
Din holul \ntunecat Martin observase salona[ul \n care se aflau
o canapea [i dou` fotolii. Covorul era decolorat [i uzat. Un col]
\ntreg era ocupat de un pian.
Intr`, vreau s` ]i-i prezint pe p`rin]ii mei.
Domnul Gatti era un b`rbat scund cu p`rul alb [i purta ochelari
cu lentile groase care, totu[i, nu-i schimbau fizionomia. Doamna
Gatti era o femeie micu]` [i delicat`. Avea mini mici cu degete fine
[i ochii ei albastru-viole]i p`reau c` se uit` undeva \n spatele lui
Martin, dnd impresia c` \l trateaz` cu o r`ceal` inten]ionat`.
}i-o prezint pe mama. Mam`, el e Martin Roth.
M` bucur s` v` cunosc, doamn` Gatti, spusese Martin.
Femeia doar \ncuvin]ase din cap.
El e tata.
Domnul Gatti \i \ntinsese mna.
Bine ai venit, zisese [i reluase lectura ziarului.
Dup` aceste prezent`ri Dominic le spusese c` se duc s` \nve]e.
Dup` dou` ore \n mintea lui Martin \ncepuse s` se fac` lumin`.
Niciodat` n-a[ fi crezut c` am s` \n]eleg. Nici nu [tiu cum a[
putea s`-]i mul]umesc.
Nu-i nevoie. Spune-mi dac` mai ai nel`muriri.
|n noaptea aceea, pentru prima dat` dup` multe s`pt`mni,
Martin dormise lini[tit, f`r` co[maruri.
|n urm`toarele s`pt`mni, Martin [i Dominic se \ntlniser` deseori la cursuri [i dup` ore. Martin era fascinat de el tocmai pentru c`
erau dou` personalita]i diferite [i proveneau din medii diferite.
Dominic era \nc`p`]nat, orgolios [i avea tenacitatea celui care
obi[nuie[te s` lupte pentru a supravie]ui.
***
Cnd cobor\ \n Lower East Side, Martin constat` spre surprinderea sa c` nimerise \ntr-un cartier de evrei imigran]i, ca
str`bunicul s`u, Ephraim, a c`rui zi de na[tere o s`rb`toreau \n
fiecare var`. |n timp ce trecea pe lng` locuin]ele insalubre

ILUZIA IUBIRII

38

l`sndu-se \nghiontit de oamenii \nghesui]i \n jurul c`rucioarelor


vnz`torilor ambulan]i [i v`znd fe]ele palide ale copiilor, mul]i
dintre ei maturiza]i \nainte de vreme, fu cuprins de un sentiment
de mil` [i apoi de ru[ine. Apoi \i atraser` aten]ia femeile care se certau pe m`rfurile de pe tarabe [i rsetele copiilor care se jucau printre mormanele de gunoaie. De[i el era [ocat de condi]iile \n care
tr`iau, locuitorilor de pe Orchard Street nu p`rea s` le pese. Acesta
era poporul lui, iar s`r`cia \n care tr`ia p`rea s` fie liantul ce-i
d`duse puterea de a supravie]ui sutelor de ani de persecu]ii.
|n timp ce se gr`bea s` prind` autobuzul, aproape c` se
\mpiedic` de un copil care st`tea pe bordur` plngnd.
Ce-ai p`]it? \l \ntreb` a[ezndu-se lng` el. Copilul era att de
slab [i pl`pnd \nct Martin sim]ea c` i se rupe inima.
Copilul se uit` mirat la str`inul de al`turi.
Mi-am pierdut mingea.
Martin \i \ntinse batista sa.
Unde ai pierdut-o?
Pe strad`. Mi-a luat-o cineva.
C]i ani ai?
Cinci.
Cinci? Credeam c` ai vreo [ase.
Nu, fratele meu Benny are [anse.
{i pe tine cum te cheam`?
Jeremy Cohen.
Ai un nume frumos. Vrei o \nghe]at`, Jeremy?
B`ie]elul ridic` din umeri.
Vreau, r`spunse, de[i ar fi preferat s` i se cumpere o minge nou`.
Martin \l lu` de mn` [i-l duse s` ia \nghe]at`, apoi scoase din
portofel o hrtie de cinci dolari.
Cump`r`-]i o minge [i o pereche de pantofi. Vezi s` nu-i pierzi
pn` ajungi acas` la mama.
Dar Jeremy era att de absorbit de hrtia de cinci dolari \nct
nici nu-l auzi, nici nu observ` cnd Martin se \ndep`rt` [i se urc` \n
autobuz.

Capitolul 5
Experien]a prin care trecuse \n Lower East Side \l marc` pentru
mult` vreme, stimulndu-l s` \nve]e ca s`-[i ia examenele. Se n`scuse
sub o stea norocoas`, via]a \i oferea [anse de afirmare [i trebuia s`
profite de acest lucru. |n afara acestui angajament lu` hot`rrea s`-[i
dedice timpul liber orfelinatului pentru copiii evrei, care devenise [i
ad`post pentru cei s`raci, oferind spa]ii pentru activit`]i extra[colare
copiilor ale c`ror mame lucrau, sau celor care locuiau \n strad`.
La \nceput copiii \l trataser` cu ostilitate [i-i fu aproape imposibil s` se apropie de ei. Treptat \ns`, c[tig` \ncrederea profesorilor,
apoi a copiilor care \ncepuser` chiar s`-l admire. Acest lucru \i
bucura via]a mai mult dect ar fi f`cut-o orice c[tig \n bani.
Activitatea pe care o depunea la orfelinat, ca [i multe alte
lucruri, \l transformaser` foarte mult. Dominic \i deschise ochii
asupra realit`]ii din jur, chiar dac` nu o f`cuse inten]ionat,
c[tignd, \n schimb, prietenia lui necondi]ionat`. Emo]ia [i nesiguran]a cu care sosise la Yale disp`ruser` pentru totdeauna.
***
|n vacan]a de var` cnd se dusese acas`, Martin [tia cu certitudine cine este [i ce drum avea s` urmeze \n via]`. Problema era c`
p`rin]ii s`i se desp`r]iser` de un adolescent [i nu erau preg`ti]i s`
\ntmpine un b`rbat cu judecat` matur`.

ILUZIA IUBIRII

40

Pe Bess, \n mod special, aceast` schimbare o deranjase. Martin


nu mai era copilul supus, ascult`tor. Cu toate acestea, nu putea s`
nu recunoasc` [i s` admire un fapt de necontestat, acela c` fiul s`u
se maturizase. {i a[a stnd lucrurile, \n primul rnd observase c`
Martin se \mpotrivea aranjamentelor pe care le f`cuse pentru vara
aceea, mai cu seam` \n privin]a Sylviei Lowenthal, fiica unor vechi
prieteni de familie.
Nici nu apucase s` intre bine \n cas`, c` Bess \ncepuse:
Oh, Martin, scumpule, doamna Lowenthal [i cu mine am f`cut
planuri frumoase pentru vara asta \n ce te prive[te.
N-o s` prea am timp, mam`. Vreau ca urm`toarele luni s`
lucrez la proiectul de sociologie de anul viitor. Asta e pe primul loc.
Dar nu po]i sta toat` ziua cu nasul \n c`r]i. Anul `sta te-ai descurcat foarte bine, a[a c` ar trebui ca \n vacan]`...
Fiindc` a trebuit s` recuperez mult` materie. {i, te rog, pe
viitor \ntreab`-m` \nainte s` mai faci planuri.
Bess \l privea stupefiat`.
Martin, scumpule, v`d c` am \nceput s` ne cert`m.
|mi pare r`u c` am ajuns aici, dar problema este c` pentru
acest weekend mi-am f`cut alte planuri...
M` pui \ntr-o situa]ie jenant`, Martin.
Da? De ce?
Am rugat-o pe Sylvia s` nu-[i fac` program pentru smb`t`
seara ca s` mearg` cu tine la club, la dans. Eram sigur` c` vei fi
\ncntat.
Martin se uita la ea, ne[tiind dac` s` izbucneasc` \n rs, sau s`
]ipe. De unde [tia ea c` va fi \ncntat?
Mam`, n-am chef s` m` duc acolo.
Bess p`rea mhnit`.
{i ce-am s` le spun? M` pui \ntr-o situa]ie \ngrozitoare. Sunt
sigur` c` Sylvia [i-ar fi f`cut un alt program, iar tu i l-ai stricat.
De aceast` dat`, Martin nu se mai putu ab]ine s` nu rd`.
Mi se pare ridicol` \ntreaga situa]ie. Din moment ce eu n-am
invitat-o, nu \nseamn` c` i-am stricat programul. Asta e problema ta.
Cred c` ai dreptate, spusese Bess zmbind. Trebuia s`-]i fi
cerut p`rerea. Dar am fost convins` c` vrei s` ie[i cu Sylvia. Nu

41

CYNTHIA FREEMAN

v-a]i v`zut de trei ani, de cnd a plecat la [coal` \n Elve]ia. S` vezi


ce domni[oar` frumoas` s-a f`cut. Apoi t`cuse, l`sndu-l pe Martin
s` chibzuiasc` la vorbele ei, dup` care ad`ugase: Te rog Martin, f`
asta pentru mine.
Bine, dar, te rog ca de-acum \ncolo s` m` la[i pe mine s` fac
invita]ia.
Da, scumpule, sigur c` da.
Interiorul clubului r`m`sese acela[i de cincizeci de ani. Acelea[i
canapele [i scaune \mbr`cate \n damasc ro[u, doar draperiile ar`tau mai
pu]in uzate. Dep`rtarea de cas` \l f`cea acum s` observe lucruri c`rora
\nainte nu le d`duse aten]ie. Nu putea s` nu recunoasc` faptul c` Sylvia,
\ntr-adev`r, se schimbase. F`r` aparat dentar, ochelari cu rame groase
[i nemaimirosind a grajd de cai, fiindc`, a[a cum [i-o amintea, avea o
pasiune pentru c`l`rie, era o fat` \ncnt`tore. {i ar fi fost [i mai impresionant de prezen]a ei, dac` nu l-ar fi b`tut la cap tot timpul:
M` calci pe picioare. Ai ni[te t`lpi mai mari dect tine.
Bine m`car c` nu se leag` de capul lui.
Scuz`-m`, Sylvia. Scuz`-m`.
|nceteaz` cu scuzele. M` enervezi.
Scuz`-m`... adic` scuz`-m` c` m` tot scuz. Vrei s` nu mai
dans`m?
Cred c` e o idee bun`.
Dup` ce coborser` de pe ring, o \ntrebase dac` ar vrea s` bea ceva.
Un pahar cu [ampanie.
Ia spune-mi, de ce e[ti sup`rat` pe mine?
Nu pot s-o fac aici, de fa]` cu toat` lumea. Tot ce-]i pot spune
este c` \ntreaga situa]ie m` irit`.
Cum adic`?
}i-am mai zis, nu vreau s` discut aici [i acum.
Bine, atunci m` duc s` aduc [ampania [i ie[im pe teras`.
Dup` ce se a[ezaser` pe o banc` de piatr` [i \ncepuser` s`
soarb` din pahare, Martin o privise cu coada ochiului.
Acum \mi po]i spune ce te deranjaz`?
Problema este c` mamele noastre [i-au unit for]ele [i au decis
ca noi doi s` petrecem vara \mpreun`. Mie chestia asta nu-mi place.
Am senza]ia c` vor s` ne combine.

ILUZIA IUBIRII

42

|n]eleg, Sylvia, [i vreau s`-mi cer scuze.


Mul]umesc c` m-ai lini[tit. Dar problema mea e mult mai grav`.
Pot s` te ajut \n vreun fel? o \ntrebase Martin, gata s-o trateze
ca pe o prieten` apropiat`, a[a cum fusese \nainte s` plece \n
Elve]ia.
Nu [tiu.
Pare ceva serios.
Este. Sunt \ndr`gostit`.
Martin nu \n]elegea de ce vorbele ei \l deranjau, dar a[a era. |[i
amintise brusc ziua \n care mama lui \i surprinsese jucndu-se de-a
doctorul.
{i faptul c` e[ti \ndr`gostit` constitue o problem`?
Da, fiindc` el provine dintr-o familie de denti[ti, deci, cum ar
veni, din clasa de mijloc. E nevoie s` spun mai mult? Tata a s`rit \n
sus cnd a aflat c`-l cheam` Maury Orloff. Cu asta a \nceput
interogatoriul.
Unde l-ai cunoscut?
Pe Third Avenue, la magazinul de delicatese al lui Rosen.
Pn` [i Martin, care era un om emancipat, fusese luat prin surprindere.
Vorbe[ti serios? Nu mi se pare locul potrivit pentru a face
cuno[tin]` cu cineva.
Nu fi \ncuiat, Martin. Oamenii se cunosc \n diferite moduri [i
\n diverse locuri.
Scuz`-m` dac`-]i par \ncuiat.
Iar \ncepi? Bine m`car c` atunci cnd \]i vorbesc de Maury nu
]i se pare ceva \ngrozitor. Cnd Karen [i cu mine ne-am \ntors din
Elve]ia, am locuit \n apartamentul m`tu[ii Blanche din New York...
\mi dai o ]igar`?
Martin scoase dou` din buzunarul hainei, i-o aprinse \nti pe a
ei, apoi [i pe a lui. Sylvia trase fumul \n piept [i continu`:
|ntr-o zi ne-am hot`rt s` ie[im la cump`r`turi de la
Bloomingdale [i ne-am amintit c` nu mncaser`m de prnz. Ne-am
oprit la Rosen [i \n drum spre mas` mi-a sc`pat un pachet direct \n
capul lui.
Martin \ncepu s` rd`.

43

CYNTHIA FREEMAN

|n cap? Cum a[a?


Mesele erau apropiate [i am ridicat bra]ele ca s` m` pot strecura printre ele. De obicei nu-mi cer scuze, dar atunci am f`cut-o.
S-a ridicat brusc de la mas` dar cnd s-a uitat la mine nu p`rea
deloc sup`rat.
|mi dau seama de ce. Te-ai schimbat foarte mult.
|n ce sens?
|n bine. Dintr-o feti]` ur]ic` [i obraznic`, \ntr-o femeie frumoas`.
Sylvia izbucni \n rs.
E cel mai dr`gu] compliment pe care mi l-ai f`cut vreodat`.
Deci, eu continuam s`-mi cer scuze, iar el tot insista c` nu-i nevoie
dar dac` vreau s`-mi r`scump`r, totu[i, gre[eala, s` accept s` lu`m
prnzul \mpreun`.
Aha, \n]eleg. Tu, bine\n]eles, ai acceptat de[i era un necunoscut.
Da, dar ce puteam s` fac? Oricum, \n timp ce-mi mncam
sandvi[ul, am constatat c` e un b`rbat extrem de atr`g`tor. Apoi
mi-am spus c` \ntmplarea nu poate fi o simpl` coinciden]`. De ce
s` fi sc`pat pachetul exact \n clipa aceea \n capul unui b`rbat care
era evreu [i, pe deasupra, [i frumos? Crezi \n destin?
Nu [tiu ce s` zic. Tu?
Eu da. Cnd am terminat de mncat eram deja \ndr`gostit` [i
cnd m-a \ntrebat dac` vreau s` ne mai vedem, n-am ezitat o clip`
s`-i scriu pe cutia de chibrituri numele [i num`rul de telefon, de[i
mna \mi tremura \ngrozitor. Nu te plictisesc?
Nu, continu`.
Cnd m-am \ntors acas`, m`tu[a Blanche mi-a spus c` m`
sunase [i i-am telefonat stabilind s` cin`m \mpreun` \n seara aceea.
Am mers la un mic restaurant italienesc...
M`tu[a ta ce-a zis de toat` povestea asta?
Nu i-am spus nimic... m` refer la \ntlnire. S-ar fi sup`rat [i
m-ar fi expediat \n California cu primul tren. Ce s`-]i mai spun,
Martin? Am min]it-o spunndu-i c` e de la Princeton.
E[ti descurc`rea]` [i ia-o ca pe un compliment.
Mul]umesc... [i eu cred c` sunt. |n orice caz, dup` o por]ie de
spaghete [i un pahar cu vin ro[u, [tiam c` Maury Orloff era alesul meu.

ILUZIA IUBIRII

44

|n timp ce Sylvia lua o gur` de [ampanie, Martin o \ntreb`:


A[a simplu se \ndr`gostesc oamenii? Nu trebuie s` se
cunoasc` mai bine unul pe cel`lalt?
Cnd e vorba de atrac]ie nu mai conteaz` nimic altceva.
Oamenii se pot cunoa[te de o via]`, f`r` s` se \ndr`gosteasc`.
Uit`-te la noi doi.
|n cazul nostru e altceva. Ar sem`na cu un incest.
Sylvia mai lu` o gur` de [ampanie.
Dac`-]i spun un secret, \mi promi]i s` nu rzi?
|]i dau cuvntul meu de onoare.
Am fost \ndr`gostit` nebune[te de tine.
|ntr-adev`r? se mir` el, bucurndu-se \n sinea lui. Habar n-am avut.
Bine\n]eles. Cnd ai treisprezece ani [i e[ti \ngrozit c` cel pe
care-l iube[ti ar putea s` afle, te manife[ti bizar.
N-a[ fi crezut c` gndeai a[a despre mine.
A[a a fost, dar asta s-ntmplat cu ani \n urm`.
Martin nu era prea \ncntat c` ea \[i raporta afec]iunea fa]` de
el la trecut, dar zmbind o \ntreb`:
{i ai s` continui rela]ia cu el?
Da, indiferent dac` familia \l accept` sau nu.
S` \n]eleg c` e ceva foarte serios?
Foarte serios, r`spunsese ea [i ochii i se umplur` de lacrimi.
Martin nu suporta s` vad` o femeie plngnd, \n mod inexplicabil sim]indu-se r`spunz`tor pentru oricare ar fi fost motivul ce-i
provoca lacrimile. {i, chiar mai mult de-att, se sim]ea vinovat.
Te rog, Sylvia, nu plnge. Nu-mi place s` te v`d trist`.
Chiar \]i pas` de mine? zise ea \n`l]ndu-[i spre el privirea
\nl`crimat`.
Oh, Doamne, cum s` nu-mi pese!
Sylvia \[i sufl` nasul, apoi \i spuse:
Nu [tiu ce s` fac fiindc` mama a r`mas o femeie cu principii
\nvechite. P`rin]ii no[tri nu sunt deloc maleabili. Oh, Doamne, mai
ales \n privin]a c`s`toriei cu concep]ii vechi de sute de ani.
Chiar dac` nu suntem \ntotdeauna de acord cu ideile lor, trebuie s` \ncerc`m s` privim lucrurile prin prisma lor.
Sylvia \ncepu s` se enerveze.

45

CYNTHIA FREEMAN

Credeam c` e[ti de partea mea.


Chiar sunt de partea ta.
Atunci de ce le iei ap`rarea?
Nu le-o iau. Ziceam doar c` e bine s` lu`m \n seam` [i punctul lor de vedere... s` \ncerc`m s`-i \n]elegem.
Vorbe[ti la fel ca ei. Ei ar trebui s` fie cei \n]eleg`tori. Doar nu
tr`im \n evul mediu.
Ascult`-m`. Familia ocup` un loc foarte important \n
societatea noastr` fiindc`, de[i nu sunt \n pas cu timpul, \ncearc`
s` perpetueze tradi]ia... Sylvia, promite-mi c` nu te superi pe mine.
Nu-]i pot promite... dar, cel pu]in, te-ascult.
Tot e bine. Acum s` lu`m situa]ia din punctul t`u de vedere.
Nu zic c` nu e posibil s` te \ndr`goste[ti de la prima \ntlnire, dar
s-ar putea ca el s` te atrag` doar fiindc` e altfel.
Stai pu]in, Martin. Crezi c` nu-mi dau seama c` sunt \ndr`gostit`?
Chiar tu ai zis c` e[ti pu]in confuz`.
Nu \n privin]a lui, ci din cauza lor, a intoleran]ei lor. Nici nu
l-au cunoscut, dar deja consider` c` nu e suficient de bun pentru
mine. Nu mai sunt copil. Am optsprezece ani [i mai [tiu [i eu cte
ceva. |ntr-un liceu de fete afli [i \nve]i multe, dar nu-]i face o
p`rere proast` despre mine; \nc` sunt virgin`. {i nici nu-mi spune
c` nu [tiu ce vreau. {i, pentru a doua oar`, ochii i se umplur` de
lacrimi.
Gata, gata, scuz`-m` c` te-am sup`rat. Cred c` m-am exprimat
gre[it. |n orice caz, te sf`tuiesc ca \nainte s` fie prea trziu s` te asiguri c` el este b`rbatul cu care vrei s` te m`ri]i. |ncearc` \nti s`-l
cuno[ti mai bine.
Poate c` ai dreptate, Martin. {tii ce-am s` fac? o vreme am s`
locuiesc la m`tu[a Blanche [i a[a o s`-l cunosc mai bine pe Maury,
iar dac` voi decide c` e b`rbatul potrivit, am s` lupt pentru el ca o
tigroaic`.
A[a e cel mai corect, dar nu uita s` la[i \ntotdeauna o porti]`
deschis` ca s` te po]i \ntoarce acas`, cu sau f`r` dentistul t`u.
{tii ceva Martin? E[ti un prieten minunat [i te iubesc foarte
mult.

ILUZIA IUBIRII

46

O s`pt`mn` mai trziu o conducea la gar` \mpreun` cu p`rin]ii


ei. La desp`r]ire se privir` ca doi prieteni care \mp`rt`[eau un
secret foarte important. Apoi ea urc` \n compartiment [i de la geam
le f`cu semn cu mna pn` ce trenul disp`ru \n zare.
***
Cu toate sfaturile \n]elepte date Sylviei, el \nsu[i nu reu[ea s` se
\n]eleag` cu p`rin]ii. |n timpul cinei din seara aceea \ncerc` s` fie
\ng`duitor fa]` de p`rerile exprimate de tat`l s`u, dar nu putu fi de acord
cu pozi]ia luat` \mpotriva unuia dintre noii membri primi]i \n club.
|n ziua de azi se pare c` numai banii conteaz`. L-am acceptat
\n Comitetul Verzilor pe acest Harry Shorn care vrea s` mute \n
terenul de golf gropi]a optsprezece.
De ce-ar vrea s` fac` asta?
Fiindc`, probabil, \i e greu s-o puncteze. Pe orice teren din
]ar` pozi]ia acestei gropi]e ofer` cel mai frumos spectacol de
m`iestrie, dar uite c` el are ce are cu ea. Pe vremea mea n-ar fi
\ndr`znit a[a ceva. Totul s-a schimbat, ]ara \ntreag` se duce de rp`.
N-a[ fi crezut s` tr`iesc ziua \n care s` v`d cum guvernul \[i bag`
nasul \n treburile mele. Roosevelt nu va fi fericit dect atunci cnd
va vedea ]ara mergnd spre comunism. {i Dumnezeu [tie c` n-a
f`cut nimic ca s`-i ajute pe evrei. |]i spun eu, Bess, c` vechile rnduieli dispar [i nim`nui nu-i pas` de perpetuarea tradi]iei.
Discu]ia deviase mult de la Harry Shorn. |n mintea lui Julian
acesta se confunda cu Roosevelt, amndoi reprezentnd la o
amenin]are la adresa lumii pe care el o cuno[tea.
Martin se gndi o clip` \nainte s` spun` ceva. |l cunoscuse pe
Shorn la club [i-i f`cuse o impresie bun`. Acum era convins c` tat`l
s`u era sup`rat pe Harry Shorn mai mult fiindc` d`rmase barierele
societ`]ii lor exclusiviste dect din cauz` c` dorea s` mute gropi]a
optsprezece.
Tat`, scuz`-m`, dar eu cred c` faci o confuzie. Nu \n]eleg ce
leg`tur` are guvernul cu Harry Shorn, dar adev`rul este c` lumea
nu poate r`mne pe loc. Eu cred c` progresul e un lucru bun.
Julian explod`.

47

CYNTHIA FREEMAN

Tu nume[ti asta progres? Nu po]i avea un viitor dac` nu-]i


respec]i trecutul.
Uitndu-se la mna tat`lui s`u care tremura pe pahar, lui Martin
\i fu team` ca lui Julian s` nu i se fac` r`u [i, oricum, punctul lui de
vedere p`rea lipsit de importan]`.
Cred c` ai dreptate, tat`.
Nedndu-i aten]ie fiului s`u, Julian i se adres` so]iei sale:
Tu ce p`rere ai, Bess? Ai fost cam t`cut`.
Aceasta se uit` la Martin sup`rat`, nesesiznd parc` faptul c` el
cedase. Pn` atunci nu se pomenise vreodat` s`-[i contrazic` tat`l
[i asta o punea pe gnduri. Poate asta \nsemna c` se maturizase, dar
o interesa mai pu]in. A[a c` \ntorcndu-se spre Julian \i spuse:
Po]i \nv`]a multe ascultnd p`rerile celorlal]i, dar ai absolut`
dreptate, dragul meu. {i eu cred c` lumea se \ndreapt` \ntr-o
direc]ie gre[it`.
Cele cteva zile care le mai r`m`seser` s` le petreac` \mpreun`,
\ncerc` s` detensioneze atmosfera [i s` se bucure, evitnd s` mai
discute politic` sau despre iminentul r`zboi din Europa.
Cnd se urc` \n trenul ce avea s`-l duc` \n est, r`mase pe platform` privindu-[i cu dragoste p`rin]ii [i dorindu-[i s`-i poat` proteja de rapida schimbare a societ`]ii.
|n prim`vara urm`toare primi o scrisoare de la Sylvia, expediat`
din San Francisco.
Drag` Martin,
|nainte de toate vreau s`-]i mul]umesc pentru sfaturile
\n]elepte pe care mi le-ai dat \n urm` cu opt luni. Pot spune c`
ecoul acelor vorbe m` obsedeaz`, [i asta cred c` se datoreaz` unei
grave erori de judecat` pe care nimeni nu [i-o asum`, a[a \nct din
tot entuziasmul meu n-a mai r`mas nimic. Nu [tiu cum s`-]i
povestesc totul \ntr-o singur` scrisoare, a[a c`, te rog, ai r`bdare [i
ascult`-m`:
La \nceput, am crezut c` sunt \ndr`gostit` nebune[te de Maury
[i, asemenea fructului oprit, mi se pare extrem de ademenitor. |]i
m`rturisesc c` \n prima sear` cnd am ie[it cu el m` [i \nchipuiam
so]ia lui. Poate fiindc` v`zusem prea multe filme [i mi se p`rea c`
seam`n` foarte mult cu Robert Taylor.

ILUZIA IUBIRII

48

|n primele luni ne-am \ntlnit pe ascuns [i am convenit s` nu le


spunem nimic p`rin]ilor pn` nu ne convingem c` nu putem tr`i
unul f`r` cel`lalt. Eu am descoperit curnd c` sunt foarte \ndr`gostit` [i i-am spus m`tu[ii Blanche c` nu m` intereseaz` dac` familia
\l va accepta sau nu. {tiam c` dac` s-ar \mpotrivi c`s`toriei, n-ar face
dect s`-mi doresc [i mai mult s` m` m`rit cu el. Nu mi-a[ fi imaginat c` sunt \n stare s` adopte o tactic` att de inteligent`.
Dup` ce nimeni [i nimic nu ne-a mai stat \mpotriv` am
descoperit c` aveam mari divergen]e de opinii. Pn` atunci n-am
[tiut nimic despre familia lui. De-abia m` logodisem, c` mama lui a
insistat s` ]in casa ku[er. E nevoie s` spun mai mult? Oh, Doamne,
nu m-a[ m`rita niciodat` \n afara religiei noastre, dar cum m-a[ fi
putut adapta cu ni[te habotnici? Nu [tiu absolut nimic despre religia iudaic`. Treptat, am \nceput s` ne repro[`m; eu lui fanatismul
religios, el mie lipsa acestuia. {i mi-am dat seama c` provenim din
dou` lumi diferite. Eu nu-mi g`seam locul \ntr-a lui [i invers.
Oricum, aceast` experien]` m-a f`cut mai \n]eleapt`, m-a maturizat [i m-a f`cut s` \n]eleg c` orice desp`r]ire e dureroas`, indiferent \n ce termeni are loc. Nu spun c` asta va dura o ve[nicie, dar
va mai trece mult pn` s` m` \ndr`gostesc din nou.
Drag` Martin, \nchei aici scrisoarea. Te rog scrie-mi cum o duci,
de[i recunosc c` mama ta ne ]ine la curent cu ce faci. Sunt sigur`
c` peste ani ne vom aminti [i vom reflecta asupra acestei perioade
lipsite de experien]` a tinere]ii noastre.
Cu mult` afec]iune,
Sylvia.

Capitolul 6
Trecuser` doi ani de cnd Sylvia \l sf`tuise pe Martin s`
mediteze asupra tinere]ii lui lipsite de experien]` [i acum, iat`, \[i
lu` diploma la Yale. P`rin]ii lui Martin sosiser` de la New York,
aducnd-o cu ei [i pe Sylvia care venise \n est la cump`r`turi. De
cnd \i povestise despre Maury re\nnodaser` prietenia lipsit` de
griji care le bucurase copil`ria.
Dup` ceremonie Martin \[i croi drum prin mul]ime; p`rin]ii
f`ceau fotografii, \ndr`gosti]ii se s`rutau, copii se fug`reau \ncercnd
s` atrag` aten]ia fra]ilor mai mari. |n cele din urm` o z`ri pe Sylvia.
Alerg` s-o \ntmpine [i o lu` \n bra]e.
Oh, Martin... Martin, sunt att de mndr` de tine! {i \n timp
ce o s`ruta Martin n-avu cum s` observe c` p`rin]ii lui \i priveau cu
\ng`duin]`. Nici atunci cnd \[i \mbr`]i[` mama, prea emo]ionat
dup` evenimentul petrecut \n ziua aceea, nu d`du importan]` faptului c` ea interpretase gre[it s`rutul lor. Ea spera c` \n Sylvia
Martin va g`si femeia care s`-l adore la fel de mult ca ea.
Lui Bess \i d`duser` lacrimile. Acela era fiul ei, singurul ei fiu, cu
beret` [i rob` de absolvent.
Scumpul meu, suntem mndri de tine. Ceva \n tonul ei \i aminti
lui Martin anii copil`riei \n care ea \l cople[ise cu dragostea sa. Acum
toate resentimentele din adolescen]` disp`ruser` [i putea spune cu
recuno[tin]`: Mul]umesc, mam`. Sper s` nu-]i \n[el a[tept`rile.
Julian \l \mbr`]i[`.

ILUZIA IUBIRII

50

Nu cred c` exist` ast`zi [i aici vreun tat` mai mndru [i mai fericit dect mine. |i mul]umesc lui Dumnezeu c` e[ti fiul meu. Felicit`ri.
Mul]umesc, tat`, \i r`spunse Martin politicos. |l \ncerca un
sentiment de vinov`]ie fa]` de el, de cuvintele grele pe care i le
spusese pe parcursul ultimilor patru ani [i se jur` ca \n viitor s` fie
mult mai \n]eleg`tor.
Dominic \[i g`sise deja o slujb` la o agen]ie de publicitate pe
Madison Avenue, iar pe el \l a[tepta un post la firma de brokeraj a
tat`lui s`u.
Cei doi prieteni \[i lur` r`mas-bun [i \n diminea]a urm`toare
Martin se afla \n drum spre vest.
Dac` la \nceput se \ndoise c` va face fa]` obliga]iilor [i nu era
hot`rt s` intre \n afacerile familiei, dup` [ase luni Martin dovedise
c` nu le \n[elase a[tept`rile. Datorit` lui, Mc Millian Steel Company
le devenise client, important fiind faptul c` \i determinase s`
renun]e \n favoarea lor la serviciile prestigioasei firme de brokeraj
a lui Townsend Wittier. Acesta fusese momentul \n care Martin
\ncepuse s`-[i simt` puterea de influen]` \n lumea afacerilor.
O s`pt`mn` mai trziu \[i anun]` p`rin]ii c` \[i cump`rase un
apartament \n San Francisco.
Martin se maturizase, dar pentru Bess acest fapt p`rea greu de
acceptat. Iar el, cu siguran]`, nu dorea s-o r`neasc`. Trebuia doar
s` \n]eleag`. {i mai trebuia s` \nceteze a se am`gi cu ideea c` Martin
era \ndr`gostit de Sylvia [i c` se vor c`s`tori.
De \ndat` ce intr` \n noul apartament al lui Martin, renun]`
pentru o vreme a-[i mai irosi energia jucnd rol de Cupidon,
folosindu-[i imagina]ia la decorarea noii locuin]e, cel mai potrivit
pentru un burlac, iar cnd termin` de aranjat, totul ar`ta superb.
Pere]ii salonului erau zugr`vi]i \n albastru \nchis. Deasupra
canapelei din piele era expus` o impresionant` colec]ie de
tablouri [i obiecte de art` modern`, iar pe covorul \n tonurile ruginii ale toamnei era a[ezat` o mas` lung` pentru cafea, din sticl`
[i alam`. De o parte [i de alta a [emineului erau dou` fotolii din
catifea ecosez, iar ultimul perete era ocupat de rafturi cu c`r]ii [i
un compartiment pentru bar. La fel de frumos mobilate erau [i
cel`lalte \nc`peri ale apartamentului. Dar cea mai frumoas` ima-

51

CYNTHIA FREEMAN

gine era cea de afar`, dincolo de zidurile luxoasei locuin]e: priveli[tea magnific` a podului Golden Gate ce se arcuia deasupra
golfului San Francisco.
Expresia de pe chipul lui Martin era pentru Bess mai mult dect
orice alt` recompens`.
Arat` minunat, mam`. E[ti un geniu artistic, \i spuse zmbind.
Cum ar putea fi sup`rat pe ea?
Mai bine a[ fi magician. A[a te-a[ putea...
|nceteaz`, mam`, cu obsesia asta. Am numai dou`zeci [i doi
de ani. Las`-m` s` m` distrez.
Te \n]eleg, dar m`car recunoa[te c` Sylvia e cea mai potrivit`
pentru tine.
A[a este, dar \n momentul `sta nu vreau s` m` gndesc la cine
ar fi potrivit pentru mine.
Nu m` po]i acuza c` m` gndesc la binele t`u. Ce faci disear`?
Am o \ntlnire, zise el zmbind.
Vorbe[ti serios? Noi o cunoa[tem?
Nu, mam`. E blond`, voluptuoas`, [i e manechin.
Ce e?
Manechin.
Dumnezeule! Ai grij` s` nu te implici prea mult.
Am s` \ncerc, spuse el zmbind din nou.
Dar, de vreme ce Martin era mai degrab` atras de senzualitatea
lui Carey dect de inteligen]a ei, nu exista nici un pericol s` se
antreneze \ntr-o rela]ie serioas` cu ea. Carey era o pisicu]`
r`sf`]at` la care nu se mai gndea dup` ce pleca de lng` el. Dar
\n diminea]a aceea de duminic` cnd se trezi [i sim]i \n n`ri parfumul ei suav nu putu s` nu-[i aminteasc` noaptea ce abia trecuse.
***
A doua zi diminea]` \i fu greu s` ghiceasc` de ce plecase Carey;
v`zndu-l adormit se sim]ea folosit`. Cum nu-[i d`duse seama c`
era frnt de oboseal`? Mai trziu \i va telefona s`-[i cear` scuze. Se

ILUZIA IUBIRII

52

ridic` din pat [i se duse la baie. Primul lucru care-i s`ri \n ochi fur`
cuvintele scrise pe oglind` [i acesta \i aduser` aminte de \ntia
experien]` sexual`, care se \ncheiase lamentabil.
Acum era un adev`rat Casanova. Fetele \l adorau [i [tia c` orict
de sup`rat` ar fi fost, un telefon s`-i fi dat [i Carey s-ar fi \ntors la
el. Poate c` Sylvia nu era fata potrivit`, dar ar fi vrut s` se
\ndr`gosteasc` de cineva la care s` ]in` \ntr-adev`r.
Dup` ce f`cu un du[ se duse \n buc`t`rie, \[i scose din frigider
un suc de portocale, [i-l turn` \n pahar [i \n timp ce-l b`u puse feliile de pine \n pr`jitor, apoi deschise u[a de la intrare [i-[i lu` ziarul
de duminic`, Sunday Examiner. |[i turn` cafea \n cea[c` [i se
\ntoarse \n salon, se a[ez` pe canapea, dar nu se mai atinse nici de
pinea pr`jit`, nici de cafea cnd citi titlul scris cu litere mari:
PEARL HARBOR A FOST BOMBARDAT!
Un moment se gndi c` era o glum` proast`, dar imediat se duse
s` deschid` radioul: |n aceast` diminea]` Pearl Harbor a fost atacat
de c`tre japonezi. S-a \ntmplat \n timp ce to]i... Mut` repede pe alt
post: Aici, \n Hawaii, sunt zvonuri c` ceva de magnitudinea...
Martin r`mase [ocat, incapabil s` \n]eleag` ceva din toate astea.
Insulele Hawaii apar]ineau Statelor Unite, iar asta \nseamn` c` se
aflau \n r`zboi [i c` Roosevelt va trebui s` sar` \n ajutorul evreilor
din Europa. America nu mai putea \ntoarce spatele, f`cndu-se c`
nu aude ve[tile ce soseau din Polonia [i Germania.
Sunetul telefonului \l f`cu s` tresar`, apoi auzi \n receptor vocea
tat`lui s`u.
Nu-mi vine s` cred, Martin! Chiar s`pt`mna asta blestema]ii
de japonezi au fost la Washington s` discute despre pace.
Martin \[i reg`si vocea.
Cel pu]in se pare c` ni s-a ivit ocazia s`-i punem pe fug` pe nazi[ti.
Julian \[i \nghi]i nodul din gt. La dou`zeci [i doi de ani Martin
va fi printre primii care aveau s` fie \ncorpora]i sau, cunoscndu-l
bine, se va duce singur s` se treac` pe list`.
Cel mai bine ar fi s` vii acas`, Martin. Mama ta e foarte \ngrijorat`.
Am s` vin, tat`.
|n noaptea aceea nu putu s` doarm`. |n fiecare zon` a ora[ului se
constituiser` comisii de recrutare [i chiar vizavi de locuin]a lui urma

53

CYNTHIA FREEMAN

s` se deschid` un birou de \nrolare care \nc` de la primele ore ale


dimine]ii fu asaltat de voluntari ce doreau s`-[i ofere serviciile armatei.
|nainte de sfr[itul zilei [tia c` li se va al`tura. P`rin]ii lui vor trebui s`
se obi[nuiasc` cu ideea \n cele cteva luni pn` ce va fi chemat s` se
prezinte la o unitate militar`. |n ultimii doi ani de colegiu absolvise [i
[coala de ofi]eri de rezerv` [i spera c` gradul cu care va fi trimis \n
armat` \i va aduce o oarecare consolare mamei sale.
Martin se duse la biroul de \nrolare \n fiecare diminea]` pn` \i
veni rndul s` fie \ncorporat locotenent major. Acum le putea
spune p`rin]ilor.
Niciodat` n-avea s` uite privirea \ndurerat` a mamei sale cnd \l
v`zuse \n uniform`.
Nu era nevoie s` te \nscrii voluntar. Chiar nu mai puteai
a[tepta pn` erai chemat? Tat`l t`u ar putea aranja ceva.
Despre onoare Martin auzise vorbindu-se \n copil`rie. F`r`
onoare b`rbatul era un nimeni. Dar mai [tia c` fiind vorba despre
fiul s`u, Bess nu mai ]inea cont de acest lucru.
Nu cred c` ai vrea s` se-ntmple asta, mam`. Am f`cut ce trebuia s` fac.
|n timp ce lacrimile i se prelingeau pe obraz, Bess \i spuse:
Ai dreptate, Martin, ai dreptate. Iart`-m`. Doar c`... [i nu mai
putu continua.
La 27 decembrie 1941 primi, \n sfr[it, ordinul s` se prezinte la
Fort Ord. Urmau [ase s`pt`mni de instruc]ie dup` care avea s` fie
trimis cine [tie unde.
Peninsula Monterey era unul dintre cele mai frumoase locuri
din lume, dar Martin abia dac` arunc` o privire peisajului, din
autobuzul armatei care se \ndrepta pe [osea spre Fort Ord. Nu
observ` nici pinii \n b`taia vntului, nici splendoarea oceanului
care-[i sp`rgea valurile de stncile uria[e. Nu-[i putea alunga din
minte imaginea mamei sale cu chipul \ndurerat [i diperarea
tat`lui. Singura pat` de lumin` \n acel tablou sumbru era zmbetul vesel al Sylviei care promisese c` va avea grij` de p`rin]ii
lui.
|n noaptea aceea, \ntins pe patul de campanie, se gndi la
Sylvia, care \n ultimele s`pt`mni \i ridicase moralul [i de care se

ILUZIA IUBIRII

54

ata[ase mai mult dect oricnd. Poate c`, \n cele din urm`, ar trebui s` se \nsoare cu ea. Ea apar]inea lumii lui, lumea \n care, dac`
aceasta va mai exista, avea s` se \ntoarc`.
***
Slav` Domnului c` aici nimic nu s-a schimbat. Totul e la fel de
frumos chiar [i \n timpul iernii, spuse Sylvia privind de pe teras`
gr`dina de trandafiri.
Parc` \n ultimile zile [i mie-mi place mai mult.
Vrei s` facem o plimbare? \l \ntreb` ea lundu-l de bra].
Trecur` pe lng` chiparo[ii ce str`juiau peluza [i pe lng` ser`, traversar` rondul pietruit [i intrar` \n pavilion unde mirosea a gardenii.
Martin \[i aminti c` aici se jucau \n copil`rie. Dintr-o dat` o auzi
suspinnd [i o lu` \n bra]e.
Nu, Sylvia, te rog. Nu suport s` te aud plngnd.
Te iubesc, Martin, zise ea printre suspine. Dac` n-ar fi trebuit
s` pleci, nu ]i-a[ fi spus niciodat`. Doar pe tine te-am iubit.
Nu spune asta, Sylvia. R`zboiul te face s` gnde[ti a[a, dar \n
sinea ta nu sim]i acest lucru.
Gre[e[ti, Martin. R`zboiul mi-a dat curajul s`-]i spun ceea ce
simt. {i \l s`rut` cu toat` pasiunea adunat` \n suflet.
Sylvia, te rog, nu e bine ce faci.
De ce nu e bine? Nu m` iube[ti chiar deloc, Martin?
Ba da, te iubesc, Sylvia.
Atunci, de ce nu faci dragoste cu mine?
Fiindc`... Dar \nainte s` mai spun` ceva, Sylvia \ncepu s`-l s`rute
cu atta pasiune \nct \i strni dorin]a, pe care nu [i-o putu st`pni
cnd ea se \ntinse pe podea [i-l trase deasupra ei. Cnd totul se termin` [i \ncepur` s`-[i adune hainele de pe jos, se sim]ea vinovat.
Ar fi trebuit s` m` opresc la timp, \i spuse, \ncercnd s`-i evite privirea.
Te rog, nu spune asta, Martin. Te iubesc [i vreau s` p`strezi \n
amintire aceast` sear`. Dar vreau s` ]i-o aminte[ti cu pl`cere.
Am s` mi-o amintesc \ntotdeauna, de asta s` fii sigur`, dar nu
vreau s` te r`nesc.
Tu niciodat` nu m-ai putea r`ni, Martin. Niciodat`.

Capitolul 7
Luni diminea]` Bess [i Julian se preg`tir` s`-l conduc` la gar`.
|n ultima clip` sosi [i Sylvia \n limuzia sa [i fu invitat` s`-i \nso]easc`
\n ma[ina lor. Cnd ajunser` ea r`mase pu]in mai \n spate ca s` nu-i
deranjeze cnd avea s`-[i ia r`mas-bun. |n gar` se aflau mul]i solda]i
\nso]i]i de familii \nl`crimate, dar Bess nu se uita dect la chipul fiului ei.
Martin se uit` la ceas. Era timpul s` se urce \n tren. Bess i se
arunc` \n bra]e; era att de fragil` [i vulnerabil`. {tia ct de mult
sufer`, dar parc` nu [i-o amintea att de micu]` [i pl`pnd`. Apoi
\l \mbr`]i[` Julian, care ar fi dorit s`-l protejeze de[i [tia c` siguran]a
fiului s`u era singurul lucru pe care nu-l putea cump`ra.
|n cele din urm` veni [i rndul Sylvei s`-[i ia r`mas-bun.
Ai grij` de tine, Martin.
El \ncuvin]` din cap.
O s` am. |]i mul]umesc pentru ajutorul pe care-l dai p`rin]ilor
mei. Apoi o s`rut` cu afec]iune [i se urc` \n tren unde g`si un loc
la fereastr`. |i v`zu pe to]i trei \ncercnd s`-[i fluture veseli minile,
cnd trenul se puse \n mi[care.

Capitolul 8
Via]a nu-l preg`tise pe Martin pentru anii cumpli]i ce aveau s`
urmeze [i nimic nu-i va [terge vreodat` din memorie zgomotele [i
imaginile brutalit`]ii [i masacrelor. A v`zut cadavre \n putrefac]ie pe
marginea drumurilor, b`trni [i copii \nfometa]i, fete intrate abia \n
adolescen]`, care [tiau cteva cuvinte \n englez`, de genul: Okay,
Joe, tu-mi dai mie ciocolat`, eu \]i ofer distrac]ie.
Pe o strad` l`turalnic` din Palermo, dup` retragerea armatei
italiene, Martin v`zu un para[utist beat [i o fat` de treisprezece ani,
numai piele [i os, urcnd treptele [ubrede ale casei spre dormitorul
ei \n timp ce fra]ii ei mai mici se b`teau pe resturi de mncare g`site
\n l`zile cu gunoi.
Dar nimic din ce v`zuse \n Italia cucerit` nu se compara cu
Germania de dup` Ziua Victoriei \n Europa.
Cnd scrisese Mein Kampf, Hitler le spusese oamenilor exact ce
inten]iona s` fac`, dar nimeni nu crezuse c` va pune \n aplicare
solu]ia final`.
Vreme de secole conduc`torii Europei asistaser` impasibili la
persecu]ia evreilor, dar lumea civilizat` nu mai fusese vreodat` confruntat` cu atrocit`]i la scar` att de mare. {ase milioane de evrei,
[ase milioane de vie]ii nevinovate. Alia]ii se gr`biser` s` intervin`
pentru a-[i sp`la ru[inea, dar dintre to]i, c`pitanul Martin Roth se
sim]ea cel mai vinovat. Cum de nu [tiuse ce se \ntmpl`, pn` \n

57

CYNTHIA FREEMAN

anul 1940? To]i evreii din lume ar trebui s` afle ce se \ntmpl`, s`


protesteze, s` ac]ioneze, \n loc s` stea de o parte [i s` permit` un
asemenea genocid.
Cnd \n cele din urm` primi ordinul s` se \ntoarc` \n State, nu
era hot`rt s` plece. Trebuia s` continue campania de ajutorare a
refugia]ilor evrei. Dar comandantul lui, v`zndu-i expresia chinuit`, \l expediase acas`. Cnd debarc` \n portul New York, \l a[tepta
ultima scrisoare de la mama sa: Slav` Domnului c` e[ti \ntreg [i
curnd vei veni acas`.
Dar Martin n-avea de gnd s` se \ntoarc` acas` imediat.
De \ndat` ce ajunse la Fort Dix \[i puse actele la punct [i
devenind din nou persoan` civil` se hot`r\ s`-[i ia o camer` la
Gothan Hotel \n Manhattan, pentru a \ncerca s`-[i fac` ordine \n
via]`.
Dup` ce b`iatul de serviciu \i l`s` bagajele, Martin se a[ez` pe
marginea patului, uitndu-se la telefonul de pe noptier`. Oare era
bine s`-[i anun]e p`rin]ii c` nu va sosi acas` prea curnd? Vor trebui s` \n]eleag` c` r`zboiul \l \nv`]ase ct de important era s`-[i
tr`iasc` via]a. Dar cnd form` num`rul [i auzi vocea mamei sale, fu
tentat s` ia primul tren spre vest [i se trezi spunnd:
Da, mam`, nu r`mn la New York dect scurt timp [i...
{i ce, Martin? Spune-mi ct stai? \ntreb` ea neputndu-[i
ascunde dezam`girea.
Cam o s`pt`mn`. Dac` tot sunt aici, vreau s`-l v`d pe
Dominic.
Sunt sigur` c` [tii ce e cel mai bine pentru tine, Martin, spuse
ea [tergndu-[i lacrimile [i \ncercnd s` nu-i tremure vocea. Cred
c` ar trebui s` faci ceea ce-]i place, de[i sunt dezam`git`.
|mi pare r`u, dar \n]elege c` simt nevoia s` fiu singur.
Bess nu-l \n]elegea deloc. Nu va fi singur, va fi cu Dominic.
Te \n]eleg foarte bine. Ai grij` de tine, Martin. S` [tii c` te iubim.
{i eu v` iubesc, mam`. Pot vorbi [i cu tata?
Acum nu-i acas`.
Transmite-i toat` dragostea mea. V` sun mine... Locuiesc la
Gotham. |i d`u num`rul, \nchise, apoi mai d`du dou` telefoane:
unul s` comande o sticl` de whisky, cel`lalt lui Dominic.

ILUZIA IUBIRII

58

A doua zi diminea]` intr` \n cl`direa unde Dominic \[i avea


biroul. |n timp ce se \ndrepta spre recep]ie avu un moment de
panic`, amintindu-[i c` Dominic fusese declarat inapt pentru armat`,
deci nu fusese mobilizat s` plece pe front [i nu trecuse prin experien]a r`zboiului. Despre ce naiba aveau s` discute? Parc` trecuse o
mie de ani de cnd \[i luaser` r`mas-bun \n ziua absolvirii colegiului.
Dominic \i scrisese lui Martin prin ce trecuse la biroul de
recrutare unde, dup` un control medical minu]ios, i se descoperise
o u[oar` afec]iune cardiac` dar care, totu[i, nu-i punea via]a \n pericol, dup` cum \l asigurase medicul s`u personal, fiind vorba de o
banal` disfunc]ie. |n timpul r`zboiului \[i deschisese o agen]ie de
publicitate, care se dovedise o afacere rentabil`.
Doamne, ct m` bucur s` te v`d, \l \ntmpin` pe Martin cnd
acesta intr` \n birou.
La prnz ie[ir` s` ia o gustare, dar nici unul dintre ei nu putu
spune tot ce gnde[te.
Nici m`car nu reu[im s` comunic`m, \i spuse Dominic, \n
timp ce-[i beau cafeaua. Au trecut patru ani pe care trebuie s`-i
recuper`m. Ce planuri ai pentru disear`?
Nici unul.
Atunci e[ti invitatul meu la cin`.
Seara merseser` la Yale Club pe Vanderbilt Avenue, chiar vizavi
de Gara Central`. |n timp ce sorbea din paharul cu Chablis, Martin
se gndea la anii de colegiu, la cas`, la Sylvia, \ntrebndu-se cum ar
trebui s` se poarte cu ea cnd o va \ntlni.
Ce vrei s` comanzi? \l \ntreb` Dominic \ntrerupndu-i [irul
gndurilor.
Nu [tiu. Alege tu.
|n timp ce Dominic d`dea comanda, Martin privi \n jur. De la
mese se auzeau frnturi de conversa]ie [i totul p`rea s` reintre \n
normal. Atunci, el de ce nu-[i g`sea lini[tea? Doar nu era singurul
care se \ntorsese de pe front.
Ca \n vremurile bune, ce zici, Martin?
Scuz`-m`, ce spuneai? Nu eram atent.
Chiar e[ti distrat \n seara asta, b`trne. Ziceam c` e ca \n vremurile bune, la Yale.

59

CYNTHIA FREEMAN

Nimic nu va mai fi ca atunci. Eram att de naivi \nct credeam


c` \ntreaga lume ni se a[terne la picioare.
Oh, Doamne, chestia asta te-a marcat \ntr-adev`r, nu-i a[a? Am
sim]it \nc` de cnd ne-am \ntlnit.
La dracu Dominic. Nu po]i petrece patru ani \n infern [i s` te
compor]i ca la un film cu John Wayne.
|nseamn` c` a fost \ngrozitor, replic` acesta pe un ton serios,
cu o und` de vinov`]ie.
S-ar putea spune [i a[a.
Dominic \[i aprinse o ]igar` apoi \i spuse:
{tii ceva, b`trne? |n seara asta mi-ai adus \n minte o mul]ime
de lucruri.
Da? Ce anume?
P`i, mi-am amintit cum, \n timpul r`zboiului, m` plimbam pe
Madison Avenue [i la tot pasul vedeam oameni \n uniform`. Ar`tau
foarte chipe[i \n costumele lor cu nasturi din metal str`lucitor. Dar,
\]i spun drept, eram fericit c` nu sunt \n locul lor. Po]i s` m` consideri cum vrei, dar \n ziua \n care am aflat c` nu am fost recrutat,
am s`rb`torit evenimentul. {tii cum? Am telefonat unui
manechin, am cump`rat cinci sticle din cea mai bun` [ampanie [i
am petrecut cu ea toat` noapte. Habar n-ai ce patriot m` sim]eam
a doua zi.
Martin sim]i o r`bufnire de furie amintindu-[i debarcarea \n
Sicilia, spaima care \i provocase spasme \n capul pieptului [i din
cauza c`rora vomase, de cum pusese piciorul pe plaj`; apa rece ca
ghea]a \n care se cufundase pn` la subsuoar`. Dar nu [i-o exterioriz`, ci doar \l privi cu am`r`ciune.
Cteva minute mncar` \n t`cere, apoi Dominic, parc` uitnd
de discu]ia care oricum nu-i f`cea pl`cere, schimb` subiectul:
Uite ce e, Martin, nu eu am hot`rt s` r`mn acas`, iar dac`
Dumnezeu tot mi-a dat norocul `sta, n-am pierdut timpul de
poman` [i am deschis o agen]ie. Afacerea e profitabil` [i asta e
doar \nceputul. Mi-ar pl`cea s` fim parteneri fiindc` [tiu c`
niciodat` n-ai fost prea \ncntat s` lucrezi la firma tat`lui t`u. Am
nevoie de tine pentru c` ai un uimitor sim] al afacerilor [i priceperea de a face lucrurile s` mearg` a[a cum trebuie. Eu am idei

ILUZIA IUBIRII

60

bune [i clien]ii m` apreciaz`, dar voi c[tiga [i mai mul]i bani


dac` agen]ia este condus` de oameni competen]i. Ce zici,
accep]i?
|]i mul]umesc, dar las`-m` s` m` gndesc.
N-ai s` spui da fiindc` ]i-e team` c` se sup`r` ai t`i. Ai
str`b`tut Europa dar \nc` nu te-ai desprins de cordonul ombilical.
|ncearc` s` tr`ie[ti pe picioarele tale.
Nu zic c` n-ai dreptate, Dom, dar lucrurile nu sunt att de simple. Str`bunicul meu a p`r`sit Europa tocmai pentru ca urma[ii lui
s` tr`iasc` \n libertate. Dac` el ar fi r`mas \n Fran]a, eu [i familia
mea am fi fost deporta]i \n cine [tie ce lag`r. Am \ntlnit
supravie]uitori, iar imaginea lor m` va urm`ri toat` via]a. Nu e
vorba numai de faptul c` nu m-a[ putea rupe de familie, dar i-a[
tr`da pe to]i acei oameni care au fost tortura]i [i uci[i de nazi[ti. Ar
\nsemna s` m` dezic de tot ceea ce bunicul ne-a l`sat nou`,
urma[ilor s`i. M` po]i \n]elege?
Te \n]eleg foarte bine, \i r`spunse Dominic, amintindu-[i ceea
ce \i povestiser` p`rin]ii s`i despre greut`]ile \ndurate \n timpul
primului r`zboi mondial, urmate de crahul economic, [i speran]a
lor \ntr-o via]` mai bun` \n America. O vreme nu mai spuser` nimic
dar tot Dominic rupse t`cerea: Asta \nseamn` c` vei pleca acas`.
Martin \ncuvin]`.
Da. Nu am de ales.
De[i dezam`git c` nu-[i putuse convinge prietenul s` r`mn`,
Dominic scutur` din cap, dndu-i dreptate.

Capitolul 9
Prima persoan` pe care o v`zu \n timp ce str`b`tea pista aeroportului fu Sylvia, care alerga spre el cu p`rul fluturndu-i \n vnt,
[i care i se arunc` \n bra]e. Prea mult a[teptase clipa aceea, dar durerea celor patru ani fu [tears` de \ndat` ce \l sim]i \mbr`]i[nd-o.
Oh, Martin... iubitule... \i mul]umesc lui Dumnezeu c` te-ai
\ntors acas`, \i [opti printre s`rut`ri.
Martin era prea emo]ionat ca s` poat` vorbi. O lu` de mn` [i
f`r` s` spun` nimic se \ndreptar` spre locul unde \i a[teptau Bess
[i Julian. |n timp ce-[i \mbr`]i[a mama, realiz` ct de greu trecuser`
acei ani pentru ea [i c` f`cuse bine \ntorcndu-se acas`.
Dumnezeu mi-a ascultat rug`ciunile. Nu-mi vine s` cred c` te-ai
\ntors acas`. Apoi \i lu` fa]a \n palme [i-l s`rut` cu dragoste dup`
care, \ndep`rtndu-se pu]in, \i spuse zmbind printre lacrimi: Mi se
pare mie sau ai mai sl`bit?
Gata, nu-l mai bate la cap, zise Julian. Bine-ai venit acas`,
b`iete.
E singurul loc din lume unde \mi doresc s` fiu, spuse Martin
\mbr`]i[ndu-l.
Ie[ind din aeroport, Martin \[i \n`l]` privirea spre soare,
mul]umind lui Dumnezeu c` apucase ziua \n care s`-i mai poat`
vedea str`lucirea, iar cnd [i-o cobor\ \l v`zu pe Edward tr`gnd la
bordur` Rolls-Royce-ul gri-metalizat. {oferul cobor\ [i deschise
portiera din spate.

ILUZIA IUBIRII

62

Ne-a fost dor de tine, Martin. Bine-ai venit acas`. Edward era
angajatul lor \mpreun` cu familia sa de pe vremea cnd Martin era
copil.
***
|n urm`toarele luni se str`dui s` se reintegreze \n via]a civil`. |[i
relu` munca la firma de brokeraj, lucrnd peste program [i
ajungnd de cele mai multe ori acas` dup` cin`. Bess nu \n]elegea
de ce o l`sase s` plece pe Sylvia, dup` ce \l a[teptase at]ia ani, iar
Martin nu-i putea explica de ce prefer` s`-[i petreac`, uneori,
noaptea cu cte o femeie din rndul celor proasp`t emancipate,
femei care aveau o slujb`, un apartament, [i c`rora le f`cea pl`cere
s`-l invite la ele acas` pentru pu]in` distrac]ie. Ce Dumnezeu,
m`car atta lucru merita [i el. Dar privirea plin` de repro[ a mamei
sale \l teroriza.
|n cele din urm` decise c` trebuie s`-[i g`seasc` un apartament
\n ora[, chiar dac` prin gestul s`u [i-ar fi r`nit p`rin]ii. Fusese corect
\ntrocndu-se la San Francisco, la familie [i la afacerile familiei, dar
n-ar fi trebuit s` se \ntoarc` \n casa p`rinteasc`. Cu multe menajamente \i spuse mamei sale c` g`sise un apartament mobilat \n
Russian Hill, \n apropierea cartierului italian North Beach, iar Bess
\l dezaprob` cu vehemen]`, nu din cauza amestecului etnic - zona se
m`rginea cu cartierul chinezesc - ci fiindc` era de ne\n]eles cum
Martin se putuse hot`r\ s` se mute \ntr-un cartier boem, \ntr-un
mediu att de ciudat, [i aproape c` izbucni \n plns cnd v`zu
spa]iul acela mic ca o celul` \n vreme ce familia de]inea un
apartament princiar \n Nob Hill.
E al t`u, Martin. De ce nu te mu]i acolo?
Fiindc` nu-i al meu.
Cum adic`? Al t`u este, bine\n]eles.
Nu, mam`. E al t`u [i al tatei.
Bess era consternat`.
Scuz`-m`, dar tot ce e al nostru \]i apar]ine, Martin. |n]elegi
ce-]i spun? N-a[ fi crezut c` e nevoie s`-]i explic acest lucru. Mi se
pare absurd.

63

CYNTHIA FREEMAN

Dar din punctul lui de vedere nimic nu era absurd. Faptul c`


p`rin]ii lui erau boga]i \l deranja. Nu putea uita miile de oameni
f`r` locuin]e care colindau \nc` Europa sau tr`iau \n tabere de
refugia]i, [i nu se putea \mp`ca cu ideea c` el ducea o via]` de
huzur \n timp ce nenoroci]ii aceia abia \[i trau zilele. |i era imposibil s` explice aceste lucruri p`rin]ilor s`i, a[a c` nu putea dect s`
le spun` c` avea nevoie de un loc unde s` stea singur. |nc` lucra
pentru tat`l s`u [i \n mintea lui faptul c` Julian \l tolera se datora
numai norocului c` \i era fiu. El personal nu-[i croise un rost \n
via]`. Era un parazit. Spre deosebire de Dominic, el nu avusese
niciodat` ocazia s` descopere ce poate face prin for]e propii. Cu
timpul \ncepu s`-l obsedeze tot mai mult ideea c` este un incapabil. Obsesia deveni att de puternic` \nct, la un moment dat, puse
mna pe telefon [i-l sun` pe Dominic.
Cum se face c`-]i mai aduci aminte s` m` cau]i? \l \ntreb` Dominic.
Hmm... am ni[te probleme.
Serios? Din scrisori nu mi-am dat seama.
Cred c` \ncercam s` m` conving c` e doar o problem` de
timp. De-asta nu ]i-am men]ionat nimic.
|n]eleg. Spune-mi ce s-a-ntmplat.
Martin \[i aprinse o ]igar`.
Nu [tiu de unde s` \ncep, fiindc` sunt multe de povestit.
Cel mai bine e s` \ncepi cu \nceputul.
Ne-ar lua o gr`mad` de timp... zise Martin, \ncercnd s`-[i aminteasc`
exact cnd \ncepuser` lucrurile s` nu mai mearg` cum trebuie.
Tu pl`te[ti. Eu am timp s` te ascult.
Mul]umesc. |]i aminte[ti seara \n care am fost la Yale Club?
Da.
Acum sunt mai derutat dect eram atunci.
|n ce sens?
M` simt ca un automat.
Asta nu-mi spune prea multe. Poate c` \]i faci prea multe griji
[i nu \ncerci s` rezolvi problema privind lucrurile \n fa]`.
Urmar` cteva momente de t`cere.
Ai dreptate, dar nu [tiu cum s` procedez. Oscilez \ntre \ndatoriri, dragoste [i loialitate, [i nu [tiu ce s` fac.

Capitolul 10
|n apartamentul \n care se d`dea petrecerea p`rea adunat \ntreg
Manhattan-ul. Martin \l c`ut` din priviri pe Dominic, dar acesta
disp`ruse. Oamenii discutau, aduna]i \n grupuri mici. Cu paharul
de [ampanie \n mn` trecu dintr-o camer` \n alta, surprinznd frnturi de conversa]ie:
M`rfurile americane se vnd cel mai bine... Ai auzit ce se
spune despre... Becky i-a spus lui Abie c` de fiecare dat` cnd o
face, o apuc` durerea de cap... Martin se plictisea de moarte. Cui \i
pas` c` pe Becky o durea capul \nainte, \n timp, sau dup` ce o
f`cea?
Dac` l-ar fi g`sit pe Dom i-ar fi zis vreo dou` s`-l ]in` minte. |l
l`sase singur printre oameni necunoscu]i. Tocmai se preg`tea s`
plece cnd \l z`ri pe Dominic croindu-[i drum spre el. |n clipa \n
care deschise gura s`-i spun`: Data viitoare nu te mai oferi s`-mi
faci servicii, las`-m` cu via]a mea, o remarc` pe fata care-l \nso]ea.
Era tr`snet. Era cea mai frumoas` femeie pe care o v`zuse vreodat`.
N-are gusturi rele, Dominic `sta, se gndi.
Martin, vreau s` ]i-o prezint pe Jennifer McCoy. Jenny, el e
Martin Roth. {i acum, tr`i]i ferici]i pn` la adnci b`trne]i.
Martin [tia c` fusese totul aranjat. Jennifer McCoy trebuia s`-l
salveze de via]a de celibatar. Cum \ndr`znea b`trnul s` cread` c`
el singur nu-[i putea g`si pe cineva? Dar cu o fat` ca Jenny, cine ar

65

CYNTHIA FREEMAN

mai fi obiectat? Brusc fu cuprins de o dorin]` de nest`pnit care \l


[oc` [i \l sperie pu]in. Cu ct se uita mai atent la ea, cu att sim]ea
c` o dore[te mai mult. Fata avea p`r bogat, castaniu \nchis, cu
str`luciri aurii, ca razele soarelui strecurndu-se printre frunzele
ruginii ale toamnei [i-l purta dat pe spate, ca o coam` de leu. Ochii
mari aveau culoarea ambrei, cu iriz`ri verzui [i sclipeau ca fa]etele
unei pietre pre]ioase. Tenul ca piersica d`dea fe]ei o str`lucire
delicat`. Era \mbr`cat` \ntr-un costum din m`tase bej, la care asortase o mic` bro[` din turcoaze cu diamant. Parfumul ei era att de
discret \nct Martin nu-l recunoscu, dar \i suger` imagini delicioase.
Lui Dominic \i place s` pun` st`pnire pe via]a prietenilor lui,
i se adres` ea zmbind.
Martin \i \ntoarse zmbetul.
Ai dreptate, dar `sta-i farmecul lui.
Jenny avea un rs gutural, senzual.
N-a[ vrea s` crezi c` sunt \ndr`znea]`, dar dac` e[ti liber \n
seara asta, \]i propun s` mergem \ntr-un loc mai pu]in zgomotos.
Ba asta cred, dar sunt liber, [i a[ vrea s` pot discuta cu tine
f`r` s` fiu nevoit s` ]ip.
Poftim? zise ea rznd. Nu te-aud.
Ziceam... e[ti gata de plecare?
Nu-]i place s` pierzi timpul, nu-i a[a, domnule Roth?
{i \[i f`cu loc prin mul]ime ca s`-[i ia haina. Martin se uit` \n jur,
dar nu-l v`zu pe Dominic ca s`-[i ia r`mas-bun, apoi o \nso]i pe
Jenny afar`, \n strad`.
De ce le-o pl`cea oamenilor s` organizeze astfel de petreceri?
spuse Martin \n timp ce a[teptau s` apar` un taxi.
Probabil fiindc` se simt prea singuri.
Martin o privi cu coada ochiului. Intuise c` Jenny McCoy era
inteligent`, dar vorbele ei simple \ns` pline de substan]` \l impresionar`.
Unde vrei s` mergem?
Dac`-]i faci griji s` nu-]i pierzi auzul, \]i propun un mic
restaurant pe Strada Cincizeci [i [ase, cu lumn`ri, vin [i muzic` \n
surdin`.

ILUZIA IUBIRII

66

Acolo mergem, spuse el zmbind.


Sophies Place ar`ta exact cum i-l descrisese Jenny, care era fermec`toare \n lumina lumn`rilor. Vinul era bun [i muzica pl`cut`.
|n timp ce dansau pe ritmul unei melodii lente \[i aduse aminte
c` odat` o \ntrebase pe Sylvia dac` e adev`rat c` exist` dragoste la
prima vedere. {tia c` nu se \ndr`gostise \nc` de Jenny, dar ceea ce
sim]ea pentru ea \n clipa aceea era ceva deosebit, ce nu sim]ise
pn` atunci pentru alt` femeie.
Cnd muzica \ncet` o conduse la mas`, \ntrebndu-se de ce
Dominic fusese att de generos cu el.
De cnd \l cuno[ti pe Dominic?
P`i... \ncepu ea. Jenny absolvise \n timpul r`zboiului Hunter
College [i \[i l`sase curriculum vitae la majoritatea firmelor de
publicitate de pe Madison Avenue. Ceea ce o impresionase la
agen]ia lui Dominic Gatti fusese vigoarea [i rapida ascensiune. O
femeie avea toate [ansele s`-[i fac` o carier` acolo. {i, \ntr-adev`r,
avusese parte de multe satisfac]ii, dar cnd Elmo Cosmetics
Company \i oferise un post de conducere la departamentul de
rela]ii cu publicul, nu putuse rezista [ansei [i banilor. Lui Dominic
\i p`ruse r`u c` o pierde, dar nu \ncercase s-o \mpiedice s` plece.
Industria cosmetic` era domeniul \n care femeile se puteau afirma.
Nu mai auzise nimic despre Dom, \i spuse lui Martin, pn` cu o
s`pt`mn` \n urm`. Nu [tiu dac` s`-]i spun sau nu, mai zise ea.
|mi po]i spune orice.
La petrecerea din seara asta n-am vrut s` vin.
Ciudat, nici eu n-am vrut s` vin.
{i cum te-a convins Dom?
Are impresia c` duc o via]` de ascet.
{i e adev`rat?
Dup` standardele lui, dac` nu mergi la patru petreceri \ntr-o
noapte, \nseamn` c` nu te distrezi.
~sta-i prietenul nostru. Mie mi-a spus \n ultimul moment c`
ne va face cuno[tin]`. E nevoie s` adaug ceva?
Nu, [i-i sunt recunosc`tor pentru grija ce mi-o poart`.
Poate nu-i vei mai fi recunosc`tor dup` ce o s` \ncepi s` m`
cuno[ti.

67

CYNTHIA FREEMAN

|mi asum riscul. Mine sear` ce faci?


Trebuie s` fiu la Chicago, cu afaceri.
Martin p`rea dezam`git.
{i cnd te \ntorci?
Vinerea viitoare.
Pleci des \n c`l`torii de afaceri?
Cnd firma promoveaz` o linie nou`, da.
Cred c` va trebui s` m` obi[nuiesc cu asta.
Cnd se desp`r]ir` \n fa]a apartamentului ei, Martin se
\ntreb` dac` ar trebui s-o s`rute. Jenny \i d`du cheia s` deschid`
u[a.
A fost o sear` pl`cut`, Martin.
{i mie mi-a pl`cut.
|n timp ce se \ndrepta spre ascensor, o auzi strignd:
Cheia mea a r`mas la tine!
Martin se uit` \n palm`, apoi izbucni \n rs [i se \ntoarse s` i-o
dea.
Domni[oar` McCoy, crezi c` am putea gr`bi lucrurile dac` te-a[
s`ruta de r`mas-bun?
Da, dar, \n fond, de ce nu le-am gr`bi?
Martin o \mbr`]i[` [i o s`rut` u[or.
Jenny, nu pleca mine la Chicago, \i [opti.
Nu numai c` gr`be[ti lucrurile, dar te [i amesteci \n via]a mea.
Luni diminea]` trebuie s` fiu neap`rat la Marshall Fields. |]i promit
c` vineri m` \ntorc.
Martin \i ridic` o [uvi]` de pe obraz.
O s`-mi telefonezi?
Nu-]i promit... Dac` am timp...
F`-]i timp. De fapt, am s` vin s` te iau de la aeroport.
Bine te sun.
Dup` plecarea lui, Jenny \nchise u[a [i se rezem` de ea. Cred c`
\mi placi foarte mult, Martin Roth, [i a[ vrea s` \n]eleg mai bine ce
se petrece \n mintea ta. Martin o fascina nu numai fiindc` era un
b`rbat atr`g`tor, dar [i pentru c` era evreu. Fiind crescut` \n Biloxi,
Louisiana, pn` s` mearg` la colegiu nu cunoscuse nici un evreu.
Dup` aceea \[i f`cuse o impresie despre ei: erau b`rba]i cu un aer

ILUZIA IUBIRII

68

exotic [i foarte senzuali. Pn` atunci nu se \ntlnise cu nici unul, dar


Martin Roth \i trezise sim]urile. Se duse la culcare \ntrebndu-se ce
ar sim]i dac` ar face dragoste cu el.
***
Luni diminea]` Domenic se opri \n biroul lui Martin.
Ei, cum a mers, b`trne?
Ce s` mearg`?
|ntlnirea cu Jenny, ce altceva?
A[a cum ai pl`nuit. Ca \ntodeauna ai ]intit la fix.
|n]eleg c` ]i-a pl`cut.
E o fat` foarte dr`gu]`.
Doar att ai de spus? E superb`, [i asta o [tii [i tu.
Dac` crezi c` e att de grozav`, cum de ai fost att de generos cu mine?
S`-]i spun drept, b`trne, am \ncercat, dar n-am avut succes.
Tu cum te-ai descurcat?
S`-]i spun ceva, Dom... \ncepi s` vorbe[ti ca un codo[.
Prostii... ce p`rere ai despre ea?
Am s`-]i spun dac` am s-o rev`d.
Bine, dac` nu vrei s`-mi vorbe[ti despre ea, asta e, dar m`car
spune-mi dac` te-a excitat.
Martin \l privi cteva clipe, apoi zmbi.
Jenny McCoy ar excita [i sfinxul.
Uh, slav` Domnului! |nc` mai exist` speran]e pentru tine.
Martin, b`iatule. |ncepusem s` m` \ngrijorez.
S`pt`mna urm`toare se surprinse gndindu-se deseori la
Jenny. Zilele p`reau interminabile [i vineri, cnd v`zu c` nu-i telefoneaz`, sim]i c` \nnebune[te. La cinci dup`-amiaz` aprope c` pierduse orice speran]` cnd sun` telefonul. Era Jenny. Ab]inndu-se s`
nu izbucneasc`, o \ntreb` pe un ton calm:
Cum a mers campania de promovare?
Excelent.
M` bucur. La ce or` sose[te avionul?
P`i, dac` decoleaz` \n cteva minute... cred c` pe la [apte [i
jum`tate.

69

CYNTHIA FREEMAN

Te-a[tept la aeroport.
V`znd cu ochii min]ii acele picioare lungi [i corpul ei perfect,
sim]i c` se excit`, lucru ce nu i se mai \ntmplase de mult` vreme,
mai exact din liceu, [i cu att mai pl`cut` era senza]ia.
Sosi la aeroport cu o jum`tate de or` \nainte, ner`bd`tor s-o
\ntlneasc`, [i cnd o z`ri apropiindu-se cu pa[i elegan]i, ochii i se
fixar` pe coama de p`r ro[cat [i pe ochii de culoarea ambrei [i,
st`pnindu-se ct putea mai bine, o \ntmpin` pe un ton obi[nuit:
Bine ai venit. Unde ai vrea s` cin`m?
M` surprinzi.
Dar nu fu deloc surprins` cnd ajunser` la acela[i restaurant
micu] la care merser` \n seara petrecerii.
Uitndu-se la el pe deasupra paharului cu vin recunoscu \n
sinea ei c` Martin \i lipsise foarte mult. Ca [i el, Jenny adormea [i
se trezea cu el \n gnd. Acum [tia c` se va culca cu el. Dac` ar fi insistat, ar fi intrat \n dormitorul lui chiar \n seara aceea; nimic n-ar fi
\mpiedicat-o s` nu-[i piard` virginitatea. Pn` atunci, disciplina pe
care [i-o impusese ]inuse mai pu]in de educa]ia catolic` sever`
dect de faptul c` nu cunoscuse nici un b`rbat care s-o strneasc`
\ntr-att s` simt` c` merit` s-o fac`, cu riscul de a ajunge \n
Purgatoriu. {i acum, culmea, singurul b`rbat c`ruia i-ar fi cedat, trebuia s` fie evreu. Maica stare]` cu siguran]` ar fi sf`tuit-o s`-l uite [i
de[i se temea c` Martin nu era b`iatul potrivit ei, uitndu-se la el,
\[i spuse c` nu-i pas` ce va urma, \n clipa aceea avnd senza]ia c`
tr`ie[te ceva ireal, prezen]a [i vocea lui senzual` f`cnd-o s`
vibreze.
Ce ai vrea s` m`nnci? o \ntreb` Martin trezind-o la realitate.
Poftim? Oh... comand` tu pentru amndoi.
Martin d`du comand` chelnerului italian, exprimndu-se fluent
\n aceast` limb`.
Jenny r`mase impresionat`.
N-am \n]eles o vorb`, dar b`nuiesc c` [tii bine limba italian`.
Unde-ai \nv`]at-o?
Am prins cte ceva pe front, la Palermo.
Dup` plecarea din Biloxi ei \i trebuiser` patru ani ca s` \nve]e s`
vorbeasc` engleza corect. Impresionat` [i intimidat` de inteligen]a

ILUZIA IUBIRII

70

lui, nu reu[ea s` r`spund` \ntreb`rilor lui despre c`l`toria la


Chicago. Ce diferen]` \ntre ea cea de acum [i Jenny cea sigur` de
sine de cu o s`pt`mn` \n urm`. |n seara aceea era cople[it` [i
numai privindu-l se sim]ea stnjenit`. Martin era un b`rbat distins,
rasat, avea clas` [i \i era superior din toate puctele de vedere, dar
nici \n ruptul capului nu-l va l`sa s` \n]eleag` c` \n sinea ei se
sim]ea un nimic pe lng` el, de[i urmase [i ea o facultate [i-[i f`cuse
o carier`, e drept, cu multe sacrificii. {i poate c` nu avea prestan]a
lui, dar acest lucru nu trebuia s`-l [tie nimeni.
Amintindu-[i cu cte eforturi reu[ise s`-[i c[tige \ncrederea \n
sine, \[i alung` din minte gndurile negre [i \[i rec`p`t` vocea.
Ai locuit tot timpul la New York? \l \ntreb`.
Nu, m-am n`scut la San Francisco. Tu?
|n Biloxi, Louisiana.
Aha! Nu [tiu de ce, dar nu pari a fi din sud. |n primul rnd
pentru c` n-ai accent, [i dup` aceea pentru c` nu semeni cu o frumuse]e sudist`.
Dar cum sunt?
Nu [tiu. R`sf`]at`?
Crezi c` e o caracteristic` a celor din sud? Adev`rul este c` \n
orice femeie exist` ceva din Scarlett zise Jenny rznd, dar Martin
\[i d`du seama c` \n realitate ea era o fiin]` mult mai complicat`.
Jenny, poveste[te-mi despre tine.
Ce ]i-ar pl`cea s` auzi? \ntreb` ea.
Spune-mi ceva despre copil`ria ta.
Jenny \l privi cteva momente \n t`cere.
P`i... nu prea e mare lucru de spus.
Totu[i, a[ vrea s`-mi poveste[ti, dac`... bine\n]eles...
Bine. De fapt nu mai conteaz`... Am s`-]i spun povestea familiei McCoy care, \n nici un caz, nu a adus o via]` fericit`. Cnd eram
mic` m` duceam \n parcul ora[ului [i de pe o banc` m` uitam la
doamnele elegante care-[i f`ceau cump`r`turile de la magazinul
Bonton. Ie[ea din`untru cu fel de fel de pachete [i urcau \n ma[ini
conduse de [oferi negri. Cnd venea Cr`ciunul, visam la toate
lucrurile pe care mi le-a[ fi dorit [i-mi propuneam s` devin [i eu
bogat`, s` ajung o doamn`. Chiar vrei s` auzi toate astea, Martin?

71

CYNTHIA FREEMAN

Sigur, spune mai departe.


Bine. Probabil c` ambi]iile mele erau mai mari dect ale copiilor de vrsta mea. |nc` de atunci [tiam c` via]a este a[a cum ]i-o
faci tu \nsu]i, prin orice sacrificii. A[a s-a [i \ntmplat. De, ce oare,
\]i povestesc toate astea?
Fiindc` [tii c` m` intereseaz`. Te rog, continu`.
Mama obi[nuia s` bea foarte mult, nemul]umit` de sine [i de
via]`, \n general. A murit acum cinci ani, dar nu de ciroz`, a[a cum
scrie \n certificatul de deces. A f`cut-o cu bun`-[tiin]`, reu[ind pn`
la urm` s` se \nece \n paharul cu b`utur`. Jenny f`cu o pauz` [i-i
ceru o ]igar` pe care Martin i-o aprinse.
Tata a p`r`sit-o cnd aveam cinci ani dar, lucru ciudat, nu
l-am urt pentru asta. Nu m` \ntreba de ce. Tr`iam tot timpul cu
impresia c` o dat` [i o dat` se va \ntoarce. Cnd am \nceput s`
muncesc, am \nceput s` economisesc bani fiindc` dintotdeauna
am [tiut c` voi pleca la New York. |n clasa a opta una din profesoare mi-a devenit mentor. Ea mi-a spus c` pot face orice \n via]`
dac` am o educa]ie bun`; a fost, de fapt, cea care m-a impulsionat s`-mi continuu studiille. Dup` moartea mamei, banca a
vndut c`su]a \n care locuiam [i a depus banii \n p`strare. Eu
i-am ridicat [i am plecat la colegiu la New York. Acum ai aflat
fericita poveste a vie]ii lui Jenny McCoy, \ncheie ea, priviindu-l cu
aten]ie.
Pe Martin cel mai mult \l impresion` sinceritatea din ochii ei.
|i trebuise mult curaj ca s` poat` vorbi despre trecutul ei, iar
acum, ceea ce sim]ea pentru ea era mai mult dect o simpl`
atrac]ie fizic`. Dorea s-o protejeze, s-o compeseze pentru acel trecut.
Gata, ]i-am spus totul despre Jenny McCoy. Eu ce pot afla
despre Martin Roth?
Fiindc` nu voia s` discute despre r`zboi, despre rela]ia cu
Sylvia [i despre contradic]iile cu p`rin]ii, lui Martin nu-i mai
r`mnea de povestit dect despre zilele fericite petrecute la Yale
cu Dominic.
Cnd termin`, Jenny b`nuia c` erau multe lucruri pe care le
omisese inten]ionat.

ILUZIA IUBIRII

72

De ce ai p`r`sit firma tat`lui t`u?


Am vrut s`-mi fac propria firm`, s` descop`r cine sunt.
{i pn` acum ce-ai descoperit?
C` sunt fericit c` m` aflu aici, acum, cu tine... Ce-ai zice de o
plimbare?
Mi-ar pl`cea.
Seara era senin` [i r`coroas`. |n timp ce mergeau f`r` s`-[i vorbeasc`, Jenny se gndea c` dup` tot ce-[i spuseser` \n seara aceea,
nu mai era nevoie de alte cuvinte. Doar cnd ajunser` la intersec]ia
Str`zi 73 cu Lexington, Martin rupse t`cerea:
Eu locuiesc \n cl`direa aceea.
Jenny nu zise nimic [i-[i continuar` plimbarea. Din cnd \n cnd
se opreau s` se uite la vitrine [i mult prea curnd, se trezir` \n fa]a
locuin]ei ei.
Pre] de o clip` Jenny \l privi stnjenit`. |n dorea pe Martin [i [tia
c` se va culca cu el, dar nu era \nc` preg`tit`, a[a c` fu scutit` de a
g`si o scuz` ca s` nu-l invite sus cnd \l auzi \ntrebnd-o:
Mine sear` e[ti ocupat`?
Nu, nu sunt, \i r`spunse u[urat`. Apoi se trezi c` Martin o ia
\n bra]e [i o s`rut` u[or.
De mult` vreme n-am mai petrecut o sear` att de pl`cut`.
{i eu la fel, Martin. |]i mul]umesc.
Somn u[or, mai spuse el, apoi o s`rut` din nou [i se
\ndep`rt`.
Ajuns` \n apartamentul s`u, Jenny \nchise u[a, aprinse lumina [i
intr` \n dormitor [i, f`r` s` [tie de ce, \ncepu s` plng`. {tia c` nu mai
putea s` reziste, dar gndul la confesionalul de duminic` o \ngrozea.
Dup` o noapte \n care aproape c` nu \nchisese ochii, tocmai
a]ipise cnd sun` telefonul. De \ndat` ce auzi vocea lui Martin,
toate temerile i se risipir`.
Voiam s`-]i spun bun` diminea]a.
Bun` diminea]a.
Ce ]i-ar pl`cea s` faci disear`?
S` merg cu tine pe lun`, se gndi Jenny, dar \i r`spunse:
Ce vrei tu.
Eu a[ vrea s` m` culc cu tine.

73

CYNTHIA FREEMAN

|]i place restaurantul Mama Leone?


A[ putea s`ri peste cin`.
E grozav.
Atunci trec s` te iau la opt.
La ora opt Jenny era un pachet de nervi. |n ultima or` se schimbase de cinci ori [i tot nu [tia dac` se \mbr`case cum trebuie,
fiindc` nu cuno[tea gusturile lui Martin. |n cele din urm` se
hot`rse pentru o rochie simpl` din [ifon violet, care-i punea \n
valoare tenul delicat [i str`lucirea ochilor de culoarea ambrei. Cnd
auzi soneria, tocmai se studia \n oglind`.
Temndu-se s`-l invite \n`untru, \[i lu` repede po[eta [i paltonul, deschise u[a [i ie[i \n hol. Martin o s`rut` f`r` re]ineri.
Ar`]i minunat.
{tii cu siguran]` cum s` flatezi o femeie, spuse Jenny zmbind.
Martin o lu` de bra] [i \nainte ca ea s`-[i dea seama, se trezi
al`turi de el \n taxi.
Ajun[i \n restaurant fur` condu[i la o mas` retras` \ntr-un col],
dar mncarea r`mase aproape neatins`. Jenny [tia c` Martin era la
fel de ner`bd`tor ca [i ea s` fie singuri, doar ei doi.
Afar`, \n taxi, \l auzi spunnd:
{tiu un loc \n care se cnt` muzic` bun`. Vrei s` mergem
acolo?
Dac` [i tu vrei... zise ea privind \n jos.
Martin ezit` o clip` apoi spuse:
De fapt, eu a[ prefera s` mergem la mine.
{i eu, \i r`spunse ea cu sinceritate. Era fericit` c` Martin nu-i
propusese s` mearg` la ea, fiindc` propriet`reasa \i impusese anumite reguli: f`r` b`rba]i, f`r` petreceri, f`r` g`l`gie, f`r` animale,
f`r` nici un fel de distrac]ie.
Cnd intrar` \n cl`direa \n care locuia Martin, Jenny parc`
plutea ca \ntr-un vis. Nu-l observ` pe portar [i nu auzi nici zgomotul pa[ilor lor pe dalele de marmur` din hol. Nu sim]ea dect mna
cald` a lui Martin strngnd-o pe a ei.
Doar cnd ajunser` sus \[i reveni [i privi \n jur surprins`. |n
apartament era o dezordine de nedescris: ziare azvrlite pe jos, pe
m`su]a de cafea o cea[c` murdar` [i scrumiere pline de mucuri de

ILUZIA IUBIRII

74

]igar`. Locuind cu o mam` be]iv`, f`r` sim]ul ordinii [i al


cur`]eniei, Jenny avea o adev`rat` aversiune fa]` de persoanele
dezordonate a[a c`, un moment, se sup`r` c` Martin nici m`car nu
se obosise s` strng` prin camer` dac` [tia c` o va invita la el, apoi
hot`r\ c` este un dezordonat irecuperabil.
Martin se duse la frigider [i scoase o sticl` cu [ampanie, apoi
lu` dou` pahare. Destup` sticla cu grij`, dar lichidul tot ][ni, [i
se gr`bi s` umple paharele. Cteva clipe Jenny urm`ri dansul
bulelor apoi \[i \n`l]` privirea spre el. Martin \i lu` paharul din
mn` [i o cuprinse \n bra]e. O s`rut` u[or, apoi din ce \n ce mai
pasionat. Jenny se gndea c` dac` era un vis, n-ar fi vrut s` se mai
trezeasc`. Sim]ind-o c` r`spunde s`rutului, Martin se \ntinse [i
stinse lumina.
F`r` o vorb` \ncepu s`-i descheie nasturii rochiei, de la spate, [i
cu mi[c`ri \ncete i-o d`du jos. Jenny se auzi gfind \n timp ce
Martin o ridic` \n bra]e [i o a[ez` pe canapea. Se \ntinse lng` ea [i
cu gesturi tandre \ncepu s-o mngie, s`-i exploreze trupul. Apoi,
ridicndu-se deasupra ei [i penetrnd-o, \i transform` durerea \n
pl`cere. Iar pentru el, surpriza fu cu att mai pl`cut`, cu ct ceea ce
i se \ntmplase atunci se deosebea de toate celelalte d`]i.
Dup` aceea, mult` vreme continu` s-o ]in` \n bra]e. Nu-[i
amintea nici o alt` femeie care s`-i fi strnit sim]urile a[a cum o
f`cuse Jenny. Pentru prima oar` de la sfr[itul r`zboiului se sim]ea
din nou om \ntreg.
Oh, Jenny, e[ti minunat`, \i [opti el.
{i ea se sim]ea minunat. Dar [tia c` a doua zi era duminic` [i trebuie s` dea ochii cu preotul. F`r` o vorb` se d`du jos din pat [i
\ncepu s` se \mbrace.
Ce faci? o \ntreb` nedumerit.
Propriet`reasa va observa dac` nu m`-ntorc acas`, zise ea f`r`
s`-l priveasc`.
Te rog, nu pleca, rosti el, surprins de ce spusese. Niciodat`
nu-i ceruse unei fete s` r`mn`, dar nici nu cunoscuse vreuna care
s`-l tulbure cum o f`cuse Jenny McCoy. Nu [tia dect c` dore[te s`
fie cu ea, a[a cum nu mai dorise pe nimeni vreodat`. Te rog, r`mi,
Jenny.

75

CYNTHIA FREEMAN

Ea continua s` se \mbrace. Martin o urm`rea \n lumina veiozei.


P`rea att de micu]` [i fragil`.
Nu pot r`mne, Martin.
Martin se d`du jos din pat [i apropiindu-se de ea, \ncerc` s-o ia
\n bra]e, dar Jenny se \mpotrivi.
Ce-i cu tine, Jenny?
M` simt \ngrozitor de ru[inat`. Cred c` mi-am pierdut
min]ile.
Martin o prinse de mini cu blnde]e.
Nu are de ce s`-]i fie ru[ine.
Ba da. O doamn` nu se comport` ca mine azi-noapte. Acolo
de unde sunt eu, i se spune c`]ea \n c`lduri.
Ah, Jenny, pentru numele lui Dumnezeu, nu spune a[a ceva!
Nu-]i face singur` r`u, pentru c` nu e un p`cat s` te culci cu cineva. Ceea ce s-a-ntmplat \ntre noi este cel mai firesc lucru din lume
[i nu trebuie privit drept ceva ru[inos.
Problema lui Jenny era aceea c` ea nu vedea actul sexual ca pe
un lucru frumos, fiind educat` s` considere prostituat` orice
femeie care se culc` cu un b`rbat \n afara c`s`toriei. |n acel
moment nu putea dep`[i sentimentul de vinov`]ie, iar prezen]a lui
Martin \i accentua mustr`rile de cuno[tiin]`. F`r` vreo explica]ie,
termin` s` se \mbrace.
A[ vrea s` nu te sim]i a[a. A[ vrea s`-]i pot spune ceva care s`
te conving` c` pentru mine e[ti o fiin]` minunat`.
Jenny se privea cum se \mbr`c`, neatent` la vorbele lui.
Era trei diminea]a cnd Martin spuse taximetristului s` opreasc`
\n fa]a casei ei.
|]i mul]umesc, dar prefer s` intru singur`, zise ea v`zndu-l c`
vrea s` coboare [i el.
Da, sigur, \n]eleg, zise el [i o s`rut`. Te sun mine.
Jenny \ncuvin]` din cap [i o lu` la fug` spre intrare. Spre groaza
ei, pe sc`ri se \ntlni cu un vecin care-[i scotea cinele la plimbare
[i ro[i cnd acesta o salut` cu un Bun`. Cum a petrecut
Cenu[`reasa la bal \n seara asta?
Morm`i ceva [i \ncepu s` scotoceasc` \n po[et` dup` cheie. O
dat` ajuns` \n cas` se rezem` de u[` [i \[i [terse furioas` lacrimile.

ILUZIA IUBIRII

76

|[i dezbr`c` rochia [i se a[ez` pe marginea patului, tr`gndu-[i


nasul. Oh, Doamne, cum o s` reu[esc s` ajung la mas` de
diminea]`?
Se duse \n baie [i d`du drumul la ap` s` se umple cada, apoi se
frec` cu un s`pun cu miros de lev`n]ic` [i se l`s` pe spate, s` se
gndeasc` la noaptea aceea. Un milion de sentimente contradictorii i se \nv`lm`[eau \n minte [i \n ciuda voin]ei sale, intr` brusc \n
panic` la gndul c` Martin n-o s-o mai sune, mai ales dup` cum se
comportase.
***
Luni, Martin r`mase la serviciu pn` la unsprezece noaptea [i
tot atunci realiz` c` e prea trziu s` o sune.
Mar]i telefon` la Elmo Cosmetics, dar i se spuse c` Jenny era
plecat` \n cealalt` parte a ora[ului [i c` se va \ntoarce trziu. De la
[ase la nou` [i jum`tate \i telefon` din jum`tate \n jum`tate de or`,
dar nu-i r`spunse nimeni. A ie[it din nou \n ora[. Se pare c` are o
via]` social` foarte activ`.
Jenny ajunse acas` la zece f`r` dou`zeci, la cteva minute dup`
ce Martin renun]` s-o mai caute.
|n noaptea aceea dormi foarte prost. De ce n-o sunase? |n]elege,
Jenny, ai fost doar o aventur` de o noapte. Se sim]ea jignit`, dar
pentru nimic \n lume nu l-ar mai fi sunat. Era de-ajuns ct se f`cuse
de rs.
Miercuri, Martin fu plecat din ora[ pentru negocierea unui contract [i nu ajunse acas` dect la miezul nop]ii. E prea trziu. {i puse
ceasul s` sune la ora [ase. Trebuia neap`rat s` vorbeasc` cu Jenny.
La [ase [i un sfert Jenny ridic` receptorul.
Alo.
|n sfr[it... zise el, \ncercnd s`-[i \nfrneze emo]ia... De
duminic` sear` \ncerc s` dau de tine.
Lui Jenny \ncepu s`-i tremure mna pe receptor.
|mi pare r`u... M-ai sunat [i la serviciu?
Da.
Nu mi-au l`sat nici un mesaj.

77

CYNTHIA FREEMAN

Te-am sunat acas`, dar n-ai r`spuns [i m-am gndit c` e[ti prea
ocupat` ca s`-mi telefonezi.
Oh, Martin, n-am fost chiar att de ocupat`. De fapt, n-am fost
deloc. Dac` a[ fi [tiut...
Martin era gata s`-i spun` ct fusese de gelos.
A fost o prostie din partea mea s` nu-]i las un mesaj. Mai suntem prieteni?
Mai suntem, \i r`spunse ea, rznd nervos.
|n cazul `sta, disear` vreau s` cin`m \mpreun`.
Cu pl`cere, dar n-am s` pot \ntrzia mult.
De ce?
Trebuie s` plec la Albany
Vin s` te iau la [apte [i jum`tate.
Nu se poate la [ase?
Ba da, cum s` nu.
|n timpul cinei discutar` despre serviciu, despre vreme, despre
mncare, amndoi sim]indu-se parc` prea vulnerabil pentru a-[i
exploara adev`ratele sentimente. Dup` ce terminar` cafeaua, Jenny
se uit` la ceas.
|mi pare r`u c` trebuie s` \ncheiem seara, dar e aproape nou`.
N-ai timp nici pentru o scurt` plimbare?
}i-am spus c` va fi o \ntlnire scurt`. Trebuie s` m` preg`tesc
pentru prezentare.
Da, sigur. Smb`t` seara ce faci?
Jenny ezit` o clip`.
Weekendul `sta voi \n Bar Harbor.
|n Bar Harbor? Asta e o sta]iune de var`. Ce fac ei acolo cu
produsele cosmetice?
Le cump`r`, iar noi urm`rim s` cre`m o pia]` de desfacere,
zise ea zmbind.
Lui Martin nu-i venea s` cread` ce-i spune. Poate c` Dumnezeu
\l pedepsea fiindc` \[i min]ise mama atunci cnd \l \ntrebase dac`
are vreo rela]ie. Sau, poate, fiindc` se a[teptase ca Jenny s` fie la
cheremul lui.
Chiar trebuie s` te duci acolo? Vreau s` zic, \n weekendul `sta?
o \ntreb`, \ncercnd s`-[i ascund` nervozitatea.

ILUZIA IUBIRII

78

Chiar trebuie, Martin. Asta mi-e meseria, iar pentru mine cariera e la fel de important` ct e [i pentru tine.
{i cnd pleci?
Mine sear`, cu avionul de [ase [i jum`tate.
Am s` te conduc la aeroport.
|]i mul]umesc... e[ti foarte dr`gu].
A doua zi, Jenny petrecu mai mult dect se a[teptase cu clientul
de la Nacys [i cnd \ntlnirea se \ncheie era frnt` de oboseal`.
Uitndu-se la ceas se \ngrozi c` Martin s-ar fi putut enerva [i ar fi
renun]at s-o mai a[tepte.
Cnd cobor\ \n strad`, Martin tocmai se \ndep`rta \n ma[in`.
Probabil c` se \nvrtise \n jurul cl`dirii de o sut` de ori pn` cnd
circula]ia ajunsese la o or` de vrf [i nu mai avusese voie s`-[i
parcheze ma[ina. Uitndu-se nervoas` la ceas, se rug` \n gnd ca el
s` nu fi renun]at s-o mai a[tepte [i s` fi plecat acas`. Dup` cteva
momente care i se p`rur` o ve[nicie, z`ri ma[ina ap`rnd de dup`
cl`dire. Martin nici nu apuc` s` opreasc` bine, c` ea [i deschise
portiera [i s`ri \n`untru.
Acum [tii de ce prefer s` iau taxiul \n locul ma[inii, spuse el,
gr`bindu-se s`-i ia valiza pe care o trnti pe bancheta din spate.
|mi pare teribil de r`u, Martin, dar nu puteam l`sa balt` clientul [i nici n-am avut cum s` iau leg`tura cu tine.
Nu-i nimic, \i r`spunse el, dar pe un ton care exprima contrariul, apoi \ntre ei se l`s` o t`cere stnjenitoare.
La ie[irea din Manhattan traficul se bloc` [i uitndu-se la ceasul
de la bordul ma[inii, Jenny \l \ntreb` dac` ajunge la timp.
Cine [tie, \i r`spunse el scurt. Cred c` mai repede ajungi cu
avionul la Bar Harbor dect la aeroport la o or` de vrf.
Jenny se uit` din ce \n ce mai nervoas` la [irul de limuzine [i
camioane care abia se mi[ca. Cnd, \n sfr[it, ajunser` la La
Guardia, se \nvrtir` de cteva ore \n jurul parc`rii pn` g`sir` un
loc. Str`b`tur` \n fug` holul aeroportului [i ajunser` la terminalul
pasagerilor exact \n momentul \n care avionul lui Jenny decola.
Hai s` vedem dac` mai exist` o alt` curs`, spuse el, v`znd-o
cu ochii \n lacrimi. Nu suporta s` vad` o femeie plngnd, iar Jenny
nu era capabil` s` joace teatru ca s`-l impresioneze.

79

CYNTHIA FREEMAN

Asta a fost ultima curs`.


S` \ncerc`m la alt` companie.
E acela[i lucru. Bar Harbor nu e un nod aerian important. Nu
[tiu ce s` fac... slujba asta e foarte important` pentru mine, spuse
disperat`.
Mine diminea]` le po]i telefona s` le explici situa]ia. N-a fost
vina ta, zise el pe un ton mhnit, dar \n sinea lui se bucura de
\ntors`tura lucrurilor.
S-ar putea s` g`sim o curs` pentru mine diminea]`.
Dar se p`rea c` zeii erau de partea lui cnd fuc]ionarul de la
ghi[eu \i anun]` c` pn` luni nu mai exist` nici o curs` spre Bar
Harbor.
|ntor[i \n ora[, dup` ce b`g` ma[ina \n garaj, Martin o \ntreb`
dac` \i e foame.
Nu prea.
Confuz`. De parc` soarta ar fi aranjat lucrurile \n a[a fel, \nct
s` ajung din nou \n patul lui.
{i acum ce-ai vrea s` faci?
S` m` duc acas`, s`-mi desfac bagajul [i s` m` sp`l pu]in.
Ce rost are? Apartamentul meu e vizavi. Te po]i sp`la [i acolo,
[i dup` aceea mai vedem ce facem.
{i lund-o de mn`, traversar` strada [i urcar` \n apartamentul
lui, unde Jenny se a[ez` obosit` pe canapea. De acolo v`zu
fotografiile p`rin]ilor lui \n rame mari de argint [i se \ntreb` cum e
s` te na[ti [i s` tr`ie[ti \ntr-o familie bogat`.
Apoi observ` dezordinea din apartament.
Pot s`-]i ofer o [ampanie? o \ntreb` el, \ntrerupndu-i [irul
gndurilor.
Prefer s` facem dragoste.
Mai degrab` a[ bea un pahar de vin, dac` ai a[a ceva.
Martin turn` vin pentru ea, iar pentru el whisky cu sifon.
Jenny \ncepu s` se relaxeze ascultnd muzica lent` de la pick-up.
Martin \i \ntinse paharul, apoi se a[ez` lng` ea.
De aici panorama e superb`, zise Jenny dup` ce sorbi din pahar.
Da, la ora asta, cnd se \nsereaz`, \mi place cel mai mult, \i
r`spunse Martin privind pe fereastr`.

ILUZIA IUBIRII

80

Cnd eram acas` niciodat` n-am stat s` v`d cum apune


soarele... dar e \ntr-adev`r minunat.
{i tu e[ti la fel.
Vorbe[ti serios?
Te mai \ndoie[ti?
Eu nu cred c` sunt deloc dr`gu]`, de[i mi-o spune mult`
lume. {i nu [tiu ce s` cred.
Cum adic`?
Uneori m` simt ca un manechin \ntr-o vitrin`, nu ca o fiin]`
omeneasc`.
Martin n-ar fi b`nuit vreodat` c` Jenny, cu farmecul [i frumuse]ea ei, nu se sim]ea \n siguran]`. Sub fa]ada femeii versate era
Jenny cea adev`rat`, fata sosit` la New York tocmai din or`[elul
Biloxi. S`rmana Jenny! Spera ca de atunci \ncolo s-o poat` proteja.
Imediat, \ns`, \[i aminti c` \ntre ei n-ar fi putut exista o rela]ie permanent`, ea fiind catolic` [i provenind din alt mediu social. {i,
oricum, abia o cunoscuse.
Se ridic` de pe canapea [i schimb` muzica cu ceva mai
vesel.
Cred c` ]i s-a f`cut foame, zise a[ezndu-se din nou.
Mie nu, poate ]ie.
Pu]in. Unde vrei s` mergem?
Tu hot`re[ti, dar mai \nti a[a vrea s` m` sp`l.
Da, sigur. Martin r`mase singur \n salon, locul unde se sim]ea
cel mai bine. De fapt, Jenny \i tulburase existen]a, via]a lui att de
ordonat`. |[i alung` din minte o presim]ire deloc lini[titoare [i se
duse s`-[i schimbe c`ma[a. Pe cea curat` o puse pe marginea
scaunului [i \ncepu s` se dezbrace. U[a b`ii era deschis` [i o v`zu
pe Jenny piept`nndu-[i p`rul superb.
Cuprins de dorin]` o lu` \n bra]e. Ie[ir` din baie [i Martin o
s`rut` f`r` re]ineri. Buzele li se unir` \ntr-un s`rut devastator.
Nemaiputndu-se st`pni, o dezbr`c` repede [i-[i \ncol`cir`
trupurile cu o patim` disperat`. Orgasmul \i l`s` f`r` suflare.
Niciodat` pn` atunci Martin nu se implicase att de profund \n
actul sexual, iar ceea ce-l f`cea deosebit i se datora lui Jenny. |ntorcndu-se pe spate, o trase lng` el [i o \mbr`]i[`.

81

CYNTHIA FREEMAN

{tiu c` sunt un egoist, dar m` simt extrem de fericit c` ai pierdut avionul.


Iar eu simt c` am s` mor dac` nu se va lansa noua linie de
produse cosmetice.
Apoi, o vreme, r`maser` t`cu]i.
|]i place mncarea chinezeasc`? rupse el t`cerea, \n cele din
urm`.
Foarte mult.
{tiu un restaurant chinezesc grozav care prime[te comenzi
pentru acas`. {i se \ntinse dup` cartea de telefon. Gata, l-am g`sit.
|]i place ra]a cu migdale?
Da, dar comand` ce vrei tu. Eu nu m` pricep.
Ai \ncredere \n mine? Amndoi [tiau c` e vorba despre ceva
mai important dect mncarea chinezeasc`.
Da, am \ncredere \n tine, dar nu [tiu ct` am \n mine. {tii c`
am f`cut o gre[eal` \ngrozitoare, nu?
Nu, nu [tiu nimic \n acest sens. La fel de vinovat` te-ai fi sim]it
dac` n-a[ fi evreu?
Da, la fel. Dar Jenny era con[tient` c` nu-i spunea tot
adev`rul. Dac` Martin ar fi catolic, atunci ar fi putut face planuri
de c`s`torie. Dar a[a, probabil niciodat` nu-[i va isp`[i p`catul.
Nu vreau s` m` simt vinovat`, zise, de[i vorbele lui \i confirmau
temerile.
***
Urm`toarele dou` zile fur` pres`rate cu micile pl`ceri pe care le
ofer` un weekend obi[nuit \n ora[, dar faptul c` erau \mpreun`
d`du un farmec aparte acestui sfr[it de s`pt`mn`. Ie[ir` cu bicicletele \n Central Park, oprindu-se s` m`nnce hot-dog [i \nghe]at`
la cornet, vizitar` galeriile Muzeului de Art` Modern`, hoin`rir` pe
Fifth Avenue pn` la Biblioteca Public`, se plimbar` pe str`du]ele
\nguste din Greenwich Village. Pentru ei ora[ul c`p`tase, parc`, o
nou` dimensiune.
Smb`ta seara f`cur` cump`r`turi de la magazinul italienesc [i
Jenny preg`ti cina. Duminic` diminea]` preg`ti micul dejun \n timp
ce Martin era sub du[.

ILUZIA IUBIRII

82

Gr`be[te-te c` se r`ce[te! \i strig` a[eznd tava pe m`su]`.


Martin scoase capul pe u[a b`ii [i rnji, cu fa]a acoperit` de
spum` de b`rbierit.
|ntotdeauna va r`mne fierbinte, o asigur` el.
Despre omlet` era vorba, fle]ule.
Dup` ce ie[i din baie Martin se sui din nou \n pat [i Jenny \i
puse tava pe genunchi.
Cine se uit` la tine ar zice c` nu [tii nici m`car s` pui ap` la
fiert, zise el f`cndu-i semn s` se urce \n pat.
Ceea ce \nseamn` c` nu trebuie s` judeci buc`t`reasa dup`
aspectul exterior.
Tu e[ti un geniu al gastronomiei. Spaghetele de-asear` au fost
extraordinare.
Am multe talente ascunse.
}ine-le ascunse, dar nu [i pentru mine. {i se \ntinse s`-i scoat`
halatul, iar Jenny se a[ez` lng` el, gndindu-se c`, oricum, nu mai
avea timp s` ajung` la masa de la catedral`. Dup` ce terminar` de
mncat, Martin puse tava pe podea [i citir` ziarul de duminic`.
Totul se petrece att de firesc de parc` am fi c`s`tori]i, se gndea
Jenny [i dintr-o dat`, mult mai mult dect orice pe lume, \[i dori s`
se m`rite cu Martin. {tia c` leg`tura lor era din ce \n ce mai puternic` [i c` el se implica mai mult dect \[i propusese.
Martin, \]i aminte[ti seara \n care ne-am cunoscut? N-a[ fi
crezut c` o s` m` \ndr`gostesc de tine. Dar m-am \ndr`gostit.
A[tept` ca Martin s` spun` ceva, dar el \i \mpinse capul pe pern`
[i \i r`sfir` p`rul, zmbind \ncntat de imaginea ei. Acesta era
r`spunsul lui [i pentru moment \i era suficient.
|n seara aceea, dup` ce Martin o conduse acas`, r`mas` singur`
[i trist` \n mijlocul camerei, se gndi la cuvintele lui. S` fie aman]i,
deci s` tr`iasc` \mpreun` \n afara c`s`toriei. Dar asta nu va dura o
ve[nicie. {tia c` Martin se va \nsura cu ea. Trebuia. La nou` [i
jum`tate se \ntreb` ce-o fi f`cnd Martin la ora aceea [i, instinctiv,
ridic` receptorul, dar imediat \l puse jos. Apoi se duse \n baie [i se
sp`l` pe cap, frecndu-[i p`rul pn` sim]i c` o doare pielea capului.

Capitolul 11
Luni sear` Martin o sun` s-o \ntrebe ce face, f`r` s` aminteasc`
absolut nimic despre acel weekend, de parc` ar fi uitat complet
cele dou` zile de vis. M`car s`-i fi zis: M` gndesc tot timpul la
tine. Dar nici asta nu i-a spus. Ia ce ]i se ofer`, Jenny, \[i aminti ea.
Asta ai f`cut toat` via]a.
Mar]i cinar` \mpreun`, miercuri o invit` la prnz, iar joi luar`
cina cu el. Vineri, Martin o conduse la aeroport fiindc` \[i programase \ntlnirea de la Bar Harbor.
|n timp ce avionul rula pe pist` preg`tindu-se s` decoleze,
Jenny se \ntreba cum \[i va petrece el timpul \n lipsa ei, dac` \i va fi
dor de ea, sau dac` va ie[i cu altcineva. Dac` ar fi putut citi gndurile lui, ar fi rs de ce-i trecea prin minte.
Martin o urm`ri cum se urc` \n avion, apoi a[tept` pn` acesta
\[i lu` zborul, dup` care se \ntoarse [i o porni \ncet spre ma[in`.
Deja sim]ea c` \i lipse[te, mai mult dect ar fi dorit. De fapt, mai
mult dect \i lipsise cineva vreodat`. Ajuns acas`, r`mase privind \n
\ntuneric.
Nu te mai preface. Recunoa[te c` Jenny ]i-a p`truns \n suflet
[i e mai mult dect o pasiune trec`toare. Te-ai \ndr`gostit de
ea. {i acum ce-ai s` faci? Nu te po]i duce cu ea s`-]i cunoasc`
familia. Nu are nici un rost, pentru c` nu po]i avea [i pe ea [i
familia.
Apoi \l sun` pe Dominic.

ILUZIA IUBIRII

84

Eu sunt, Dom. Ce bine c` te-am g`sit acas`.


Ce s-a-ntmplat, b`trne?
E[ti ocupat?
Ce-ai de gnd? S` facem o carte, un biliard...
Vreau s` discut cu tine.
Bine, peste o or`, la opt [i jum`tate, ne \ntlnim la Harrys Bar.
La nou` [i jum`tate, cnd ajunse Dominic, Martin b`use cteva pahare.
Ce ]i-a trebuit atta pn` s` ajungi? \l \ntreb` \n timp ce acesta se a[ez` la mas`.
Am mai avut o treab`... {i nu te enerva, c` totul se rezolv`. {i
acum, b`trne, sunt al t`u. Un whisky cu sifon, \i comand` el barmanului.
Am o problem`, zise \n sfr[it Martin.
De[i \i v`zuse privirea trist`, Dominic \ncerc` s`-l \nveseleasc`.
Dac`-i vorba de Jenny, te-anun] c` \n weekend nu o g`se[ti
acas`.
Nu asta-i problema, spuse Martin dup` ce lu` o \nghi]itur` de
whisky.
Atunci?
M-am \ndr`gostit de ea.
Dominic cl`tin` din cap.
Asta da, problem`.
Nu [tiu ce s` fac. Atta vreme ct am crezut c` e vorba numai
de atra]ie fizic`, totul a fost bine, dar e mult mai mult dect att. {i
mai grav este c` [i ea m` iube[te. Nu vreau s-o dezam`gesc, dar nici
nu m` pot \nsura cu ea. Ce s` fac?
Dominic devenise serios. Se sim]ea r`spunz`tor, pentru c` le
f`cuse cuno[tin]`.
Situa]ia e ct se poate de delicat`, dar sfatul meu este s` termini cu ea. |mi pare foarte r`u Martin.
{i mie \mi pare r`u. Nici m`car nu [tiu cum s`-i spun.
Trecuse de ora unu cnd ajunse acas` [i a doua zi se trezi mahmur, dar \[i petrecu ziua vizitnd locurile pe unde trecuser` \mpreun` cu o s`pt`mn` \n urm`. |n drum \[i cump`r` mncare
chinezeasc` [i se \ntoarse acas`, dar amintindu-[i cina \n doi din
weekendul trecut \i pieri pofta de mncare [i arunc` totul la gunoi,
dup` care \[i turn` ceva tare \ntr-un pahar. Oh, Doamne, ct de
greu \i va fi s` se despart` de Jenny! Termin` ce avea \n pahar [i-[i

85

CYNTHIA FREEMAN

mai turn` unul. Asta-l va ajuta s` nu mai gndeasc`, s` nu mai simt`


nimic. Apoi se \ntoarse pe canapea, cu sticla pe jum`tate goal` al`turi.
{i se trezi abia duminic` la prnz. |[i sim]ea capul umflat ca un balon
[i \l dureau to]i mu[chii. Pn` atunci nu se mai \mb`tase \n halul acela.
Cnd se uit` \n oglinda din baie ar`ta la fel de r`u pe ct se
sim]ea. Ar fi bine s` m` pun pe picioare, \[i spuse [i deschise
dul`piorul cu medicamente de unde lu` sticlu]a cu pic`turi pentru
ochi. La [ase [i jum`tate trebuia s` fie la aeroport ca s-o ia pe Jenny.
|[i preg`ti o cafea, o aduse \n salon [i se a[ez` privind \n jur; era
o dezordine de nedescris. O pat` mare pe covor, acolo unde r`sturnase paharul [i scrumiera plin` cu mucuri de ]igar`. Mare minune
c` nu d`duse foc casei. Nu e bine s` fumezi cnd e[ti beat, cum nu
e bine s` te \ndr`goste[ti de o fat` de alt` religie dect a ta.
|n drum spre aeroport se gndi cum s`-i spun` c` trebuie s` se
despart`, de[i ideea \n sine \l \nnebunea. Poate c`, o vreme, ar
putea sta \mpreun`. Va avea grij` de ea, \i va oferi tot ce-[i dore[te,
dar cu o singur` excep]ie. Conform religiei ei, el, Martin, \i punea
\n pericol sufletul nemuritor pentru c` nu putea cere \n c`s`torie.
Nu, a[a ceva era inadmisibil. Mai bine puneau cap`t rela]iei \nainte
ca suferin]a s` devin` mai mare pentru amndoi. |ntr-o zi, cndva
se va \nsura [i va avea copii [i, la rndul ei, Jenny \[i va cl`di un
c`min. Cu toate acestea, cnd o z`ri cobornd treptele avionului, se
\ntreb` cum \[i va aduna curajul s`-i spun`, fiindc` a o pierde pe
Jenny \nsemna pentru el o suferin]` enorm`.
|n timp ce se \ndreptau spre ora[, Jenny sim]i c` se \ntmpl` ceva,
ceva \ngrozitor, dar \i era team` s`-l \ntrebe despre ce este vorba.
Ajun[i \n apartamentul lui, Martin se duse [i scoase din frigider o sticl`
de [ampanie. Cnd intr` \n salon o v`zu pe Jenny golind scrumierele.
Singurul t`u defect este acela c` e[ti dezordonat, spuse ea
zmbindu-i.
{tiu, dar este unul din micile mele defecte.
Vocea lui, \n mod ciudat, nu prevestea nimic bun.
A[ vrea pu]in` [ampanie, zise Jenny ridicnd de jos un ziar.
Martin \i \ntinse paharul [i se a[ez` lng` ea. }i-a fost dor de mine?
\l \ntreb`.
Mi-a fost cumplit de dor. Este pentru prima oar` cnd mi se
\ntmpl` a[a ceva.
Jenny \l privi derutat`.

ILUZIA IUBIRII

86

Totu[i, nu pari prea fericit c` m` vezi. Te deranjeaz` ceva?


Martin se detesta pentru ce avea s`-i spun`.
Uite, Jenny, nu [tiu cum s`-]i spun ca s` nu te r`nesc... Am
gre[it creznd [i spunndu-]i c` lucrurile vor fi a[a cum trebuie, dar
a intervenit ceva. M-am \ndr`gostit de tine [i vreau s` m` \nsor cu
tine, dar nu pot. Sfr[itul pove[tii noastre a fost scris acum trei mii
de ani, la Ierusalim. Sunt evreu [i nimic nu poate schimba acest
lucru. Nu-mi pot schimba religia [i nici s`-mi p`r`sesc familia nu
pot. Dac` am r`mne \n continuare \mpreun` vei \ncepe s` m`
ur`[ti.
Jenny r`mase [ocat`. Vineri, cnd plecase, Martin nu d`dea nici
un semn c` ar fi vrut s` se despart` de ea.
Nu \n]eleg absolut nimic. Ce s-a \ntmplat de alalt`ieri pn`
azi?
Am constatat c`-mi lipse[ti mai mult dect a[ fi crezut [i c` ne-am
implicat mult prea serios \n aceast` rela]ie. Poate p`rea o cruzime
din partea mea dar, crede-m`, \ntr-o zi \mi vei...
Mul]umi? ]ip` ea. E[ti un ipocrit, Martin. }i-a pl`cut atunci
cnd ]i-am spus c` te iubesc, chiar dac` \n religia mea acest lucru e
un p`cat, dar cnd ]i-ai dat seama c` \mp`rt`[e[ti acelea[i sentimente n-ai mai fost att de dornic s` continui aceast` rela]ie. }i-am
spus c` atta vreme ct nu e[ti \ndr`gostit, nu conteaz` c` te culci
cu mine. Te ur`sc! {i, lundu-[i haina, ie[i din fug` din apartament.
Vorbele ei \l l`saser` f`r` replic`. Revenindu-[i alerg` la lift, dar
Jenny plecase deja. Spera s-o g`seasc` a[teptnd taxiul, dar n-o
v`zu nici cnd ajunse \n strad`. Alerg` s` prind` [i el unul [i ajunse
la ea aproape la ora zece. Urc` cte dou` trepte o dat` [i sun` la
sonerie. V`znd c` nu-i deschide, \ncepu s` bat` \n u[`.
Jenny, te rog, deschide, trebuie s` discut`m. U[a r`mase
\nchis`, dar dup` ce-i strig` a[a de cteva ori, ap`ru propriet`reasa
care \ncepu` s` protesteze:
Cine te crezi de vii aici s` faci g`l`gie [i s` ba]i la u[i?
Cred c` domni[oara McCoy nu se simte bine. Sunte]i bun` s`
deschide]i u[a? Propriet`reasa nici nu vru s` aud` pn` cnd Martin
scoase zece dolari din portofel. Cnd intr` \n apartament, \[i d`du
imediat seama c` Jenny nu ajunsese \nc`. Se \ntoarse acas` \ngrijorat [i \ncepu s-o sune la telefon din zece \n zece minute. La trei
diminea]a, cnd tot nu \i r`spunse, intr` \n panic`.

87

CYNTHIA FREEMAN

***
Cnd ie[i de la Martin, Jenny o porni alergnd pe str`zi, cu ochii
\neca]i \n lacrimi, alunecnd cu t`lpile sub]iri ale pantofilor pe trotoarul \nghe]at. Era ger, dar nu sim]ea frigul care-i p`trundea prin
hain`. Dorea s` fug` ct mai departe de locul acela, de Martin de
propriile sentimente. |n cele din urm`, obosit` [i tr`gndu-[i sufletul se rezem` de zidul unei case. Dup` ce-[i reveni se a[ez` pe
treptele murdare.
Acum nu mai plngea. |n sfr[it, realizase c` totul se sfr[ise. Se
am`gise spernd c` \ntr-o bun` zi Martin ar fi iubit-o att de mult
\nct ar fi renun]at la religia lui, o credin]` care p`rea s` nu aib`
pentru el motiva]ii de ordin spiritual. |i spusese c` rareori se ducea
la templu [i fusese chiar surprins cnd o auzise spunndu-i c` ea
merge la biseric` o dat` pe s`pt`mn`. Cu toate acestea pentru a fi
cu el era preg`tit` s` ri[te excomunicarea. De[i religia \nsemna att
de mult pentru ea, ar fi renun]at la biseric` pentru a se putea
c`s`tori cu el. Era singurul mijloc prin care putea justifica leg`tura
cu Martin. Dar \n sinea ei chiar nu [tiuse c` se va sfr[i a[a? De fapt,
era mai vinovat` dect el, pentru c` dorindu-l att de mult, refuzase
s` \nfrunte realitatea.
|nchiznd ochii \ncerc` s` nu se mai gndeasc` la nimic. Frigul
o mole[ise \i \n clipa aceea nu voia dect s` doarm`, s` adoarm` pe
vecie.
O trezir` doi cini \nfometa]i care-[i c`utau hran` prin l`zile de
gunoi. Abia ]inndu-se pe picioare porni pe str`zile pustii \n
c`utarea unui taxi [i nu-[i aminti nici drum spre cas`, nici cum
ajunse sus \n apartament.
Imediat se b`g` sub p`tur` tremurnd de frig, dar nu reu[i s` se
\nc`lzeasc`. |n scurt timp \[i pierdu cuno[tin]a.
Cteva ore mai trziu, cnd deschise ochii, totul \n jur era alb.
Habar n-avea unde se afl`, dar nici nu-i p`sa. Nu dorea dect s`
adoarm` din nou.
{i atunci auzi o voce. S` fie a tat`lui ei? Nu, el o abandonase...
a[a cum f`cuse [i Martin. Acum nu mai exista dect \n amintirea ei.
|nchise ochii, alungndu-[i din minte imaginea lui [i c`zu \ntr-un
somn profund.

Capitolul 12
Jenny se \ntrema treptat. Martin o vizita la spital chiar [i de dou`
ori pe zi, umplndu-i camera cu flori [i aducndu-i mncare special
comandat`. Zilnic \i aducea mici cadouri [i juc`rii caraghioase pentru a o face s` rd`.
Cnd se putu da jos din pat, se plimba la bra]ul lui Martin pe
culoar [i, \n cele din urm`, \[i rec`p`t` tonusul obi[nuit, moment
prielnic pentru el ca s`-i vorbeasc` despre planurile sale.
Jenny, v`d c` nu aminte[ti o vorb` despre noi. Eu tot timpul
numai la asta m-am gndit. Vreau s` r`mn cu tine. Vreau s` discut`m despre c`s`torie.
Jenny r`mase o clip` pe gnduri.
{i ce rezolv`m cu asta? Nimic. Ai vorbit cu p`rin]ii t`i? T`cerea
lui \i d`du r`spunsul. Vezi, Martin, tocmai asta e problema. Ct am
stat aici am avut suficient timp s` m` gndesc. Dac` familia ta nu
m` accept`, pe mine, Jenny McCoy, catolica, nu m` pot m`rita cu
tine.
Oh, Doamne, nu spune a[a ceva! {tiu c` te vor accepta.
Trebuie. Dar s-ar putea s` mai dureze. Crede-m` c` totul se va
rezolva.
Nu [tiu ce s` cred, nu sunt sigur`.
Eu sunt, dac` [i tu vrei s` ne mai acord`m o [ans`. |i lu` mna
\ntr-a lui [i i-o strnse cu blnde]e. Am \nchiriat un apartament \ntr-o

89

CYNTHIA FREEMAN

cl`dire din Central Park, cu o panoram` splendid`. Am cump`rat


mobil` [i am primit asigurarea c` \n dou` zile va fi zugr`vit. Sunt
convins c` o s`-]i plac`. {i am angajat [i o menajer` ca s` nu fii
nevoit` s` strngi dup` mine, ad`ug` zmbind.
***
Cnd ie[i din spital, Jenny accept` s` se mute la Martin,
m`car pn` \[i va rec`p`ta puterile. Nu cuno[tea pe nimeni care
s` aib` grij` de ea [i \nc` se sim]ea sl`bit`. |n plus, \l iubea pe
Martin.
Apartamentul era exact cum i-l descrisese. Panorama era
minunat` [i camerele spa]ioase, dar r`mase surprins` de mobila
care d`dea salonului un aer masculin. Pere]ii erau zugr`vi]i \n
albastru \nchis. O sculptur` ciudat` - f[ii din metal zim]at sudate
\n diferite locuri, vrnd s` sugereze un cadran solar - atrna deasupra canapelei lipite de un perete, iar masa lung` [i joas`, din
sticl`, era a[ezat` pe covorul gros \n nuan]e ruginii. Dou` fotolii
imense din plu[ cadrilat str`juiau [emineul.
Martin ie[i pe balcon cu dou` pahare pline cu [ampanie.
Pentru noi [i pentru un nou \nceput.
Jenny lu` paharul dar \i evit` privirea.
|n acea prim` noapte, \ntins` lng` el, sim]ea c` se \ntorsese
acas`. Martin nu insistase s` fac` dragoste, precizndu-i c` va
a[tepta pn` ce ea se va sim]i \n puteri. Urm`toarele dou`
s`pt`mni avu grij` de ea cu mult` r`bdare. |ntr-o vineri Jenny
d`du liber menajerei mai devreme, hot`rnd s`-i preg`teasc` lui
Martin o cin`-surpriz`. S`pt`mna urm`toare inten]iona s` \nceap`
serviciul [i nu va mai avea timp.
|n timp ce compunea meniul \ncepu s` rd`. |i va preg`ti o cin`
ca \n Louisiana: bame cu pe[te, anghinare cu crabi, cartofi pr`ji]i,
fasole verde cu migdale [i o pr`jitur` cu nuc`.
Martin o sun` de cteva ori ca s`-i spun` s` nu se oboseasc`, dar
efortul o f`cea s` se simt` mai bine [i mai optimist`, cum nu se mai
sim]ise de mult` vreme. Spre sear`, cnd auzi u[a deschizndu-se
[i alerg` s`-l \ntmpine pe Martin, nu ar`ta deloc obosit`.

ILUZIA IUBIRII

90

Mmm, ce frumos miro[i, zise el [i o s`rut`.


Jenny \l lu` de mn` [i-l conduse spre fotoliul unde-i pl`cea lui s` stea.
S` bem ceva, \i propuse ea.
Perfect.
Dar de data asta m` la[i pe mine s` prepar b`uturile.
Bine. |n seara asta e bine dispus`, se gndi el.
{i, \n timp ce-i \ntindea paharul [i se a[eza lng` el, Martin
arunc` o privire \n jur [i v`zu masa pe care erau aranjate sfe[nicele
de cristal [i vasul cu trandafiri ro[ii din mijloc.
Sper c` nu te-ai obosit.
Sunt fericit` cnd g`tesc [i, uneori, chiar m` gndesc c` ar fi
trebuit s` m` ocup de gastronomie, nu de cosmetice.
Buc`t`ria e singurul loc unde te sim]i fericit`?
Nu fi insinuant. Dar Martin era doar \ncntat c` ea rdea...
Dup` cin`, Jenny r`mase la mas` uitndu-se la el. Parc` niciodat` nu-l iubise att de mult, dar \n vocea ei era o umbr` de
\ndoial` cnd \i spuse:
Doresc att de mult s` m` m`rit cu tine. E[ti singurul b`rbat
pe care-l iubesc [i-l voi iubi.
Martin o \mbr`]i[`.
Oh, draga [i scumpa mea Jenny, prin cte suferin]e am trecut
amndoi. {i \nc` nu s-au sfr[it, \[i spuse la gndul confrunt`rii cu
p`rin]ii s`i.
|n noaptea aceea f`cur` dragoste cu o tandre]e pe care nu o
cunoscuser` pn` atunci, de parc` \ntreaga suferin]` nu f`cuse dect
s`-i apropie [i mai mult. Cu fiecare s`rut [i mngiere, Martin devenea
tot mai con[tient c` Jenny ocupa, \n via]a lui, locul cel mai important.
Diminea]a la micul dejun, v`znd ct de fermec`toare este \n
rochia de cas` din tafta violet, [tiu c` sosise momentul; va pleca \n
vest s`-[i vad` p`rin]ii. Probabil c` gndul la \ntlnirea nepl`cut` i
se citea pe figur`, fiindc` Jenny \l \ntreb`:
Ce-i cu tine, Martin, s-a \ntmplat ceva?
Nu, nimic.
Te cunosc foarte bine. Te preocup` ceva, insist` ea.
Mda, oft` Martin. Am stat bine s` m` gndesc [i am hot`rt s`
plec la San Francisco imediat ce ob]in rezervarea la avion.

91

CYNTHIA FREEMAN

Jenny \[i ]inu respira]ia. Nu avea nici o \ndoial` c` decizia lui


Martin era dovada bunelor lui inten]ii, dar ideea o \ngrozea. {tia c`
leg`tura lui cu familia e foarte strns`. Dac` ajungnd acolo \l vor
obliga s` se r`zgndesc`? Totu[i, trebuia s` plece; era singura solu]ie.
Ct crezi c` vei lipsi?
Cam o s`pt`mn`.. Nu i-am v`zut de cnd m-am mutat la New
York, dar nu-]i face griji. Ai \ncredere \n mine. Totul se va rezolva.
Am \ncredere \n tine. Acesta era adev`rul. Dar cnd afl` c` \[i
luase bilet pentru dup`-amiaza aceea, la cursa de ora cinci, sim]i cum
i se strnge inima. |n timp ce-i preg`tea valiza, se \ntreba dac` n-ar
trebui s` plece [i ea cu el. Nu ca s`-i cunoasc` p`rin]ii, ci ca s`-i
sus]in` moralul, dac` ar fi fost nevoie. Apoi realiz` c` dac` l-ar fi
\nso]it ar fi f`cut-o mai mult pentru sine, s`-[i domoleasc` temerile.
Am s` te sun \n fiecare sear`, [i dac` ai nevoie de ceva caut`-l
pe Dominic. Ar fi fost bine dac` erai de acord s` vin` [i el la aeroport. Nu-mi place s` te \ntorci singur`, \i spuse el \n timp ce a[tepta
\mbarcarea.
Nu voiam s` \mp`r]in aceste momente cu \nc` cineva. Ai grij`
de tine, Martin.
Da, iubito, [i tu la fel. M` voi gndi la tine \n fiecare clip` ct
vom fi desp`r]i]i.
De[i se ab]inea s` nu plng`, Jenny sim]i c` o \nec` lacrimile.
Totul va fi bine, nu-i a[a, Martin?
Da, iubit-o. Ai \ncredere \n mine.
Am... am. Dorea din tot sufletul s` cread` acest lucru.
Cnd se anun]` \mbarcarea, se uit` la Martin vrnd s`-[i imprime
\n mintea imaginea lui; s-ar putea s` nu-l mai vad` niciodat`.
|n timpul zborului, Martin se gndi cum ar fi cel mai bine s`-[i
abordeze p`rin]ii. Aceast` sarcin` era mai cumplit` dect toate
presim]irile sumbre ale lui Jenny. |[i mai dezam`gise familia o dat`,
atunci cnd p`r`sise firma tat`lui s`u, prefernd s` locuiasc` la mii
de kilometri distan]` de cas`.
Cnd avionul ajunse cu mare \ntrziere la San Francisco, Martin
spera c` p`rin]ii renun]aser` s`-l mai a[tepte la aeroport, dar \n
timp ce str`b`tea pista \i v`zu. |mbr`]i[ndu-i, \[i d`du seama c` va
trebui s` amne pn` a doua zi anun]area ve[tii.

ILUZIA IUBIRII

92

Oh, Martin, de-ai [tii ct ne bucur`m c` ai venit acas`, \i zise


Bess vesel`, \n timp ce se \ndreptau spre ma[in`.
Diminea]a se trezi trziu, iar dup`-amiaz` pndi momentul s`
discute cu tat`l s`u \ntre patru ochi, dar cnd acesta se ivi, \[i pierdu curajul. Seara, pe lng` unchi [i m`tu[i, Bess o invit` [i pe
Sylvia, cu p`rin]ii. |n timpul cinei, Martin f`cu eforturi s` fie atent
la ceea ce-i spune, dar Sylvia, dndu-[i seama c` n-are chef de
vorb`, nu mai insist`.
Imediat dup` mas`, Martin se uit` la ceas [i spuse:
Pe mine a[ vrea s` m` scuza]i... |mi pare r`u, dar drumul m-a
obosit peste m`sur`.
To]i \l asigurar` c` cel mai bine era s` se duc` la culcare.
Sigur c` te \n]elegem... cursele astea sunt \ngrozitoare, a[a c`
nu-i de mirare... dup` zece ore de zbor e de \n]eles c` sim]i nevoia
s` te odihne[ti...
Ajuns \n camera lui, se a[ez` la birou [i ridic` receptorul.
Cnd auzi vocea lui Jenny inima \i tres`ri \n piept, dar nu [tiau
ce s`-[i spun`. Amndurora le era fric` s`-[i exprime temerile [i se
limitar` la vorbe care [tiau c` plac pl`cere celuilalt...
{tiu c` totul e bine, iubitule... Da, Martin, am petrecut o sear`
minunat` cu Dominic...
C`l`toria? Frumoas`... Mi-e foarte dor de tine, dar curnd vom
fi din nou \mpreun`. Doar frnturi [i jum`t`]i de adev`r rostite de
amndoi.
***
Cnd \nchise telefonul Jenny era la fel de ab`tut` ca atunci cnd
se \ntorsese de la aeroport cnd, prea deprimat` ca s` poat` mnca
ceva, \[i turnase ceva de b`ut [i d`duse fru liber lacrimilor. {i nici
nu-l sunase pe Dominic, ci se dusese la culcare dup` ce b`use cteva pahare.
***

93

CYNTHIA FREEMAN

Abia \n a treia zi Martin g`si prilejul s`-i vorbeasc` tat`lui s`u


despre adev`ratul scop al vizitei sale [i, de fapt, acesta fu cel care
deschise discu]ia. Martin \[i petrecuse ziua plimbndu-se cu ma[ina
de-a lungul coastei oceanului [i la \ntoarcerea acas`, William,
majordomul, \l opri pe sc`ri s`-i comunice c` tat`l s`u \l a[tept` \n
birou.
|l g`si pe Juliam \ntr-unul din fotoliile de lg` [emineu.
Stai jos, Martin, \l invit` el, surprins din nou de expresia
\ngndurat` a fiului s`u.
Martin se a[ez` \n cel`lalt fotoliu [i-[i \ntoarse privirea spre
focul din c`min. Julian se ridic` [i turn` coniac \n dou` pahare.
Fiule, trebuie s` st`m de vorb`, \i zise \ntinzndu-i unul din
pahare. {tiu bine c` te fr`mnt` ceva, a[a c` spune-mi ce-i cu tine.
Martin r`mase t`cut.
Orice-ar fi, am s` \ncerc s` te \n]eleg ca [i pn` acum.
Dar Martin n-avea curajul s` vorbeasc`.
Voi fi ct se poate de sincer cu tine, continu` Julian. Chiar
dac` am suferit cnd ai p`r`sit firma [i ai plecat la New York, mi-am
dat seama c` r`zboiul te-a schimbat, c` ai nevoie de timp ca s` te
reg`se[ti. Am considerat c` va fi o expedi]ie bun` pentru tine, dar
iat` c` te \ntoarci acas` ar`tnd mai r`u dect atunci cnd ai venit
din Germania. Mama ta e foarte \ngrijorat`. Vom face tot ce dore[ti.
Po]i avea \ncredere \n noi.
Martin \[i trecu degetele prin p`r apoi, \n sfr[it, rosti primele cuvinte:
M-am \ndr`gostit, dar exist` ni[te probleme.
E \ns`rcinat`? \l \ntreb` Julian dup` o clip` de ezitare.
A[ fi vrut eu; ar fi fost mai simplu.
Ea te iube[te?
Da.
|mi \nchipui c` nu v` cunoa[te]i de mult` vreme.
Nu asta conteaz`. Pe Sylvia o cunosc de o via]`.
Scuz`-m`, Martin, dar iubirea nu se na[te dintr-o dat`, ci treptat. Fire[te, facem parte din genera]ii diferite.
Nu cred c` acest sentiment s-a schimbat prea mult.
Ai dreptate, dar problema este ce planuri ai cu aceast` femeie.
Martin \[i \nghi]i nodul dureros din gt [i spuse:

ILUZIA IUBIRII

94

S` m` \nsor cu ea.
{i de ce ai ]inut secret?
Fiindc` este catolic`.
Julian se pr`bu[i \n fotoliu.
Ai dreptate. Asta e, \ntr-adev`r, o problem`. {i nu gre[e[ti
cnd spui c` iubirea a r`mas aceea[i ca pe vremea mea... Martin
r`mase surprins auzindu-l cum \ncepe s`-i povesteasc` despre
dragostea lui din tinere]e pentru fata nepotrivit`.
{i eu eram \ndr`gostit pn` peste cap. Acum, cnd m` gndesc \n urm`, \mi vine s` rd, atunci \ns` nimic nu m` poate
consola. Despre c`s`torie nu putea fi vorba fiindc` familia n-ar fi
acceptat-o. Tat`lui meu, Dumnezeu s`-l odihneasc`, trebuie s`-i
mul]umesc c` m-a \ndreptat pe drumul cel bun. M-am \nsurat cu
mama ta; ea apar]inea lumii [i clasei noastre sociale [i [tiam c` va fi
mama perfect` pentru copiii mei. Julian se ridic` din fotoliu [i-[i
mai turn` un coniac. Te rog s` m` crezi c` abia dac`-mi amintesc
chipul fetei aceleia. Acum c]iva ani am \ntlnit-o \ntmpl`tor [i a[
fi trecut pe lng` ea dac` nu m-ar fi strigat. Am stat de vorb`, dar
parc` m` adresam unei str`ine... A[a c` \n]eleg prin ce treci, Martin,
dar [tiu c` vei dep`[i momentul. Chiar nu crezi c` Sylvia e potrivit`
pentru tine? Dac` te vei \nsura cu ea, afec]iunea se va transforma \n
dragoste, a[a cum mi s-a \ntmplat mie cu mama ta. Iar cnd vor
veni [i copiii, nici n-ai s`-]i dai seama cum cealalt` femeie nu-[i va
g`si loc \n mintea ta.
Gre[e[ti, tat`. Istoria nu se repet`. Eu nu m` pot \nsura cu
Sylvia tocmai fiindc` face parte din lumea [i clasa noastr` social`,
iar pe Jenny nu o voi uita niciodat`. A[a o cheam`, Jenny. {i nu voi
\nceta s-o iubesc. Crede-m`, tat`, o iubesc mai mult dect orice pe
lumea asta.
Julian oft` [i l`s` paharul din mn`.
{i ce-ai vrea s` fac eu?
S`-mi dai binecuvntarea.
Julian se uit` la el cu triste]e. Ar fi f`cut aproape orice pentru
fiul s`u. Aproape orice.
{tii bine cum va reac]iona mama ta, nu?
Luptndu-se cu propriile sentimente, Martin \i r`spunse:

95

CYNTHIA FREEMAN

{tiu c` va fi dezam`git`, dar n-am ce face. Cineva trebuie s` se


sacrifice. Fii sincer, tat`, eu trebuie s` fiu acela? Singura mea vin`
este aceea c` vreau s` m` \nsor cu fata pe care o iubesc, iar a ei nu
c` este evreic`. Nu te rog dect s-o accep]i.
|mi ceri prea mult, Martin. Cred c` ar trebui s` urc`m s-o
vedem pe mama ta. {tii c` nu se simte bine. |n ultimele zile,
ne[tiind ce-i cu tine, s-a consumat foarte mult.
Dac` era ceva care s`-l consoleze, acesta era faptul c` acum nu
mai trebuia s` ]in` secret` rela]ia sa cu Jenny.
|nainte s` bat` la u[a lui Bess, tat`l lui ezit` un moment,
f`cndu-[i curaj.
Tu e[ti, Julian? Intr`.
Cnd intrar` o v`zur` pe Bess \ntins` pe un [ezlong, cu o compres` rece pe frunte.
|mi pare r`u c` nu te sim]i bine, mam`.
Doar capul m` doare, scumpule, \n rest m` simt perfect.
Tocmai voiam s` m` ridic [i s` cobor la mas`. Apoi, v`zndu-l pe
Julian alb ca varul la fa]`, b`nui c` veniser` s`-i dea ve[ti proaste.
Vrei s`-mi spui ceva, nu-i a[a, Martin?
Da, [i sper c` vei \n]elege. {i-i spuse despre Jenny exact ce-i
povestise [i tat`lui s`u.
Vocea ei ascu]it` i se \nfipse \n inim` ca un pumnal.
Cum ai putut s` ne \n[eli... s` nu spui nimic despre...
despre femeia asta. Doamne, Martin, chiar nu mai ai pic de
respect? {i mai vrei s`-]i dau binecuvntarea? Niciodat`! ]ip` ea.
Este pentru prima oar` cnd \n familia noastr` cineva vrea s` se
c`s`toreasc` cu o persoan` de alt` religie, [i tocmai tu s` ne faci
de ru[ine!
Mam`, nu [tii ce vorbe[ti. Nici m`car nu o cuno[ti...
Nu m` intereseaz`. Trebuie s` rupi aceast` rela]ie \nainte s`
ne frngi inimile. Pe obrajii lui Bess se prelingeau lacrimi. De ce nu
o po]i iubi pe Sylvia? De ce? Ea merit`...
{tiu c` merit`, mam`, dar [i Jenny merit`. Te rog, accept` s`
o cuno[ti. Te rog.
Niciodat`, Martin. {i-[i l`s` din nou capul pe pern`.
Julian se uit` la Martin [i-i [opti:

ILUZIA IUBIRII

96

Las`-m` s` vorbesc eu cu ea.


Sim]indu-se ca un paria, Martin ie[i din camer` [i \nchise u[a \n
urma lui.
Julian se a[ez` lng` Bess, \i [terse lacrimile [i \i lu` palma \ntr-a
lui.
Nu mai plnge, scumpo... Bess, ascult`-m`... Chiar dac` acum
nu ne putem \n]elege cu el... este, totu[i, fiul nostru. Fii \n]eleapt`,
Bess, Dac` \l alung`m asta \l va face s` se ata[eze [i mai mult de
femeia aceea. |nc` nu s-a \nsurat cu ea, a[a c` s` ne rug`m s`-i vin`
mintea la cap. Dac` apuc` s` se \nsoare cu ea [i noi nu o accept`m,
\l vom pierde definitiv.
{i tu te a[tep]i s` fiu de acord cu asta? Nu pot, Julian. Nici
m`car de dragul lui Martin.
Julian \i \mp`rt`[ea sentimentele, dar f`cea abstrac]ie de ele.
Nu trebuie neap`tat s-o iube[ti, Bess, dar dac` va deveni so]ia
lui Martin vei fi nevoit` s-o tolerezi. F`-o acum, ca Martin s` nu te
urasc` fiindc` ai stat \n calea fericirii lui. Cred c` sfatul meu e
corect.
Bess suspin` \ncet.
{i dac` vor avea copii? Vor fi catolici. Cum crezi c` a[ suporta
acest lucru?
Nu [tiu. Important este s` nu ne pierdem fiul. Nu-l aveam
dect pe el.
Bess r`mase t`cut` cteva momente, apoi rosti \ncet:
Bine, Julian. Du-te [i spune-i s` vin` aici.
Ai binecuvntarea noastr`, \l anu]` cnd \l v`zu pe Martin \n
hol. Intr`, mama ta vrea s` te vad`.
|]i mul]umesc, mam`, zise el pe un ton plin de c`in]`. Crezi
c` a[ face bine dac` i-a[ spune lui Jenny s` vin` ca s-o cuno[ti?
Julian [tia c` Bess nu era \nc` preg`tit` pentru o astfel de \ntlnire.
Nu \nc`, Martin, interveni el.
Martin se a[tepta la acest r`spuns. Ceruse prea mult dintr-o
dat`. Deocamdat` era suficient c` p`rin]ii lui o acceptaser` pe
Jenny.

Capitolul 13
Martin se \ntoarse la New York mul]umit de victoria ob]inut`,
chiar dac` acesta era doar par]ial`, [i spernd c` Jenny va \n]elege
c`, deocamdat`, p`rin]ii lui nu puteau face mai mult. {tia c`, mai
trziu, cnd o vor cunoa[te, cu siguran]` o vor \ndr`gi. Cnd
avionul ateriz` [i o v`zu alergnd s`-l \ntmpine, Martin \[i sim]i
inima tres`rind \n piept.
{tii ce \nseamn` o ve[nicie? o \ntreb` el printre s`rut`ri.
Da, un minut departe de tine.
Cnd ajunser` acas` observ` c` Jenny aranjase totul ca s`-l
primeasc` ct mai pl`cut: Vazele erau pline cu trandafiri [i crini, iar
lumn`rile de pe mas` f`ceau s` str`luceasc` paharele de cristal.
Martin hot`r\ s` nu-i povesteasc` dect dup` mas` discu]ia cu
p`rin]ii
Pentru tine, iubito. Fie ca acesta s` fie \nceputul unei vie]i
lungi [i fericite \mpreun`, spuse el \nchinnd paharul cu [ampanie.
Sper s` fie a[a, dar acum nu doresc dect s` m` iube[ti.
Martin o lu` \n bra]e [i \n momentele sublime ce urmar`, se
d`ruir` unul altuia cu nevoia imperioas` de a se elibera de toat`
tensiunea acumulat` pn` atunci.
Dup` aceea sosi [i momentul adev`rului. Jenny nu dorea dect
s` afle la ce concluzie se ajunsese \n privin]a ei.
Martin, \n afara faptului c` ai primit binecuvntarea p`rin]ilor,
nu mi-ai povestit aproape nimic.

ILUZIA IUBIRII

98

Asta ne [i doream, iubito.


Bine\n]eles, dar nu mi-ai spus dac` vor s` m` cunoasc`. Cnd
te-am \ntrebat dac` n-ar fi bine s` vin [i eu acolo, mi-ai r`spuns...
Nu-i adev`rat, doar c` mama nu se sim]ea prea bine.
Adic` nu era preg`tit` s` m` cunoasc`, asta vrei s` spui. Nu-i
nevoie s`-mi r`spunzi, fiindc` [tiu c` a[a este. Pn` la urm` tot va
trebui s` ne \ntlnim pentru c`, altfel, nu m` c`s`toresc cu tine.
Dar te-au acceptat, iubito. Ne-au dat binecuvntarea.
Nu nou`, ]ie. E[ti fiul lor [i ar face orice pentru tine. Pe mine,
\ns`, nu m` vor agrea.
Martin se d`du jos din pat [i \ncepu s` se plimbe, nervos, prin
camer`.
{i acum ce vrei, Jenny? Au f`cut pentru mine tot ce le-a stat \n
putin]`.
Pentru tine, dar nu [i pentru mine, insist` ea, de[i \[i d`dea
seama c` e absurd`. Pn` cnd nu m` prezin]i alor t`i, nu mai vreau
s` tr`iesc cu tine. Nu \n]elegi c` e un p`cat? Trebuie s` ne
c`s`torim.
Nu sunt preg`tit s` fac pasul `sta! izbucni Martin epuizat de
tensiunea \n care st`tuse \n ultimile zile.
Niciodat` n-ai fost! Jenny s`ri din pat, alerg` la baie [i trnti
u[a \n urma ei.
Cnd ea intr` \n baie, Martin \[i d`du seama c` \n seara aceea
nu-i va putea suporta istericalele, a[a c` se \mbr`c` [i ie[ise \n
strad`, c`utnd un bar lini[tit.
Sorbind din whisky se gndea la reac]ia ei, total necontrolat` [i
lipsit` de logic`. El f`cuse tot posibilul, dar nu dorea s`-[i abandoneze familia, nici chiar pentru Jenny. P`rin]ii lui aveau nevoie de
timp ca s` se obi[nuiasc` cu situa]ia. {i a[a \i dezam`gise fiindc` nu
avusese \ncredere \n ei, lucru ce nu avea s` [i-l ierte niciodat`.
Dar, pe m`sur` c` \i trecea sup`rarea, \ncepea s-o \n]eleag` [i pe
Jenny. Pn` la c`s`torie avea s` se simt` de parc` ar comite un p`cat
de moarte. Avea nevoie de consim]`mntul p`rin]ilor lui.
Ie[i din bar, lu` un taxi [i se \ntoarse \n apartament. Cnd auzi
cheia \n u[`, Jenny ie[i \n fug` din dormitor [i se arunc` \n bra]ele
lui, spunndu-i printre s`rut`ri:

99

CYNTHIA FREEMAN

Iart`-m`, Martin. Te rog s` m` ier]i. M-am purtat ca un copil


prost`nac. {tiu ct de greu le este p`rin]ilor t`i. Ah, Martin, iubitule, te rog, iube[te-m`.
Martin \[i duse un deget la buzele ei.
Nu mai vorbi, nu e nevoie. {tiu c` \]i e extrem de greu. Dar
dac` noi vom tr`i ferici]i \mpreun`, [i via]a p`rin]ilor mei trebuie s`
fie la fel. Trebuie s` mai avem pu]in` r`bdare, Jenny.
Bine, Martin, o s` am r`bdare.
|]i mul]umesc, iubito, [i iart`-m` c` mi-am pierdut cump`tul.
De \ndat` ce-mi pun la punct problemele de la serviciu, vom pleca
\n vacan]`.
|n noaptea aceea, Martin r`mase treaz, cu ochii pironi]i \n tavan.
De[i \i fusese dor de Jenny, nu-[i g`sea lini[tea stnd \ntins lng`
ea. {i nu era vorbea doar de gndul la p`rin]ii lui. Pentru prima
oar` dup` luni de zile \ncepur` s`-l obsedeze din nou figurile jalnice ale evreilor elibera]i din lag`rele din Germania [i Polonia. {i el
era evreu, dar [tia foarte pu]ine lucruri despre iudaism.
Diminea]` la prima or`, \nainte de a se duce la serviciu, trecu pe
la sinagoga de pe Hester Street, spernd c` acolo va g`si r`spunsuri
la adev`rurile pe care le c`uta.
Dup` trei s`pt`mni de munc` intens` la birou Martin decise c`
putea pleca \n weekend, cu Jenny, \n Vermont. Dominic le \mprumutase cu pl`cere ferma din Vermont, pe care o cump`rase la un
pre] de nimic \n timpul r`zboiului.
Cnd \[i aduser` bagajele \n`untru v`zur` provizia de lemne
f`cut` de Ned, cel care avea grij` de cas` \n timpul iernii. Lucy, so]ia
lui, [tersese praful, umpluse camera cu provizii [i pusese \n vaz`
crizanteme [i crengi de pin. Dominic \i spusese, neavnd alt` explica]ie pentru ca cei doi s` nu fie deranja]i, c` se afl` \n luna de
miere.
Dup` un mic dejun cu ou` proaspete de ]ar` [i biscui]i, se
\mbr`c` [i ie[ir` afar`. Peste noapte c`zuse prima z`pad`, iar pinii
[i brazii str`luceau sub cerul albastru, f`r` nori.
|n hambar, Martin g`si o sanie veche [i o trr` pe dealul din
spatele casei, speriind o c`prioar` cu vocile lor. De acolo \[i d`dur`
drumul la vale, strnind z`pada care le \n]epa fe]ele [i izbucnir` \n

ILUZIA IUBIRII

100

rs cnd sania se opri brusc \n n`me]i. Privind-o pe Jenny, Martin


se gndi c` arat` adorabil, cu obrajii \mbujora]i de aerul geros.
Niciodat` pn` acum nu m-am distrat att de bine [i asta
datorit` ]ie, \i [opti el. Nu [tiu cum ar fi via]a mea pentru tine.
Ai avut o ideea excelent` s` venim aici. Parc` am fi \ntr-o alt` lume.
O clip` r`m`ser` t`cu]i, apoi Martin o ajut` s` se ridice.
Mai \ncerc`m o dat`? zise ea.
|]i convine, din moment ce eu car sania, \i r`spunse Martin
lovind-o u[or cu un bulg`re de z`pad`.
Jenny rse [i \l lovi [i ea cu un bulg`re, nimerindu-l \n b`rbie.
Joci dur, da? spuse el parnd urm`toarea lovitur`. Apoi o
luar` la fug`, \n sus spre vrful dealului. Jenny ajunse prima, apoi
Martin, tr`gnd sania dup` el.
Vezi, ]i-am zis eu c` te \ntrec! strig` ea, gfind.
Nu joci cinstit. {i repezindu-se la ea, o trnti \n z`pad`, rostogolindu-se apoi \mpreun` la vale. Cnd ajunser` jos, Martin care
era deasupra o ]intui la p`mnt.
Vezi, ]i-am spus c` nu m` po]i \ntrece. {i izbucnir` \n rs.
Bine, ai c[tigat.
|n seara dinaintea \ntoarcerii le New York, Jenny preg`ti o cin`
special`. Mai trziu, cnd st`teau \n fa]a focului, Martin \i d`rui o
br`]ar` de aur cu diamante, iar ea lui o pereche de butoni, tot din
aur, \n form` de calendar, ce aveau marcat` cu un mic rubin data
de cinci noiembrie, ziua \n care el o ceruse de so]ie.
Imediat ce m` \ntorc din California stabilim data nun]ii, \i
spuse el \mbr`]i[nd-o, dup` ce puse butoni \n cutie.
{i cnd am s`-]i cunosc familia?
Cel mai bine ar fi s` vin` ei la New York, s` te cunoasc`. Ar fi
[i mai simplu a[a, f`r` restul rudelor.
Pre] de o clip` Jenny se \ntrist`, apoi nu se mai gndi la asta.
Voi \ncerca s`-i fac s` m` iubeasc`.
{tiu [i nu-]i va fi greu. Nu sunt singurul din familie care are
gust la femei.
Jenny \l privi zmbind; un zmbet care nu exprima doar curaj ci
[i \ncredere.
Imediat dup` Anul Nou se vor c`s`tori. A[a \i promisese Martin.

Capitolul 14
De parc` zeii le-ar fi invidiat fericirea, nici nu ajunser` bine \n
apartamentul din New York, c` telefonul sun` [i Martin tres`ri
auzind vocea mamei sale:
Scumpule, slav` Domnului c` ai ajuns acas`, zise ea suspinnd.
Ce s-a \ntmplat?
Nu [tiu cum s`-]i spun, dar tat`l t`u a suferit un infarct. Unul
foarte sever.
Lui Martin nu-i venea s` cread`. Vorbise la telefon cu mama sa
chiar \n dup`-amiaza aceea, \nainte s` plece din Vermont, [i totul
era \n regul`. Iar tat`l s`u p`rea foarte s`n`tos cnd \l v`zuse ultima oar`. Mai degrab` s`n`tatea mamei sale \l \ngrijorase.
Nu \n]eleg. Cnd s-a \ntmplat?
Acum dou` ore. De atunci, eu [i Sylvia te tot sun`m la telefon...
Martin se blbi c`utndu-[i cuvintele:
Unde... la ce spital...?
E acas`.
Acas`? De ce nu l-ai internat?
Fiindc` nu vrea, spuse ea printre lacrimi.
Doctorul Silverman de ce n-a \ncercat s`-l conving`?
Fiindc`-i \n]elege frica. I-e team` c` dac` ajunge \n spital, n-o
s` se mai \ntoarc` acas`.

ILUZIA IUBIRII

102

Vin acas` cu primul avion, zise Martin. |mi pare att de r`u c`
n-am fost acolo, al`turi de tine.
Oh, b`iatul mamii, vino ct po]i de repede.
Vin, mam`. Te s`rut. {i pune jos receptorul, \ntrebndu-se
dac` va mai apuca s`-i mai spun` o dat` tat`lui s`u c` \l iube[te.
Jenny avu senza]ia c` totul se pr`bu[e[te \n jurul ei. Doar cu
cteva ore \n urm` p`rea c` nimic nu le poate afecta viitorul. Acum
\ns`, parc` soarta le era potrivnic`, ea presim]nd c` o dat` ajuns la
San Francisco, p`rin]ii nu-l vor mai l`sa s` plece. Dar ea nu putea
l`sa s` se \ntmple a[a ceva.
Vrei s` vin [i eu cu tine \n California? Nu neap`rat ca s`-]i
cunosc p`rin]ii, ci fiindc` doresc s` fiu al`turi de tine, dac` vei avea
nevoie de mine.
Dar Martin era prea \ngrijorat din cauza tat`lui s`u, \nct abia o
auzi ce spune.
Iubito, mi-ar pl`cea s` vii cu mine, dar nu e momentul potrivit.
Lui Jenny \i venea s` plng`, dar se ab]inu. Nu voia s`-[i arate
disperarea tocmai atunci. Va avea tot timpul s` [i-o manifeste dup`
plecarea lui Martin.
***
|n momentul \n care intr` \n casa din Woodside, Martin fu
cuprins de negre presim]iri. Draperiile grele de la ferestrele salonului erau trase de parc` \ntreaga cas` ar fi fost \n doliu, iar cnd \[i
\mbr`]i[` mama \n]elese imediat c` lucrurile nu st`teau bine deloc.
Oh, dragul meu, \]i sunt recunosc`toare c` ai venit. {i \nainte
ca Martin s` spun` ceva, continu`: Doctorul Silverman tocmai a
plecat. Crede c` tat`l t`u e mai bine ast`zi.
Martin \ncuviin]` din cap.
Vreau s`-l v`d.
Te a[teapt`... i-am zis c` vii.
Martin se urc` la etaj [i se opri o clip` \n fa]a u[ii dormitorului,
apoi intr` \ncet. |n camer` erau adunate toate lucrurile dragi tat`lui
s`u: fotografii \n rame de argint [i colec]ia de pipe [i trofee, lucruri

103

CYNTHIA FREEMAN

adunate pe parcursul vie]ii. Doar b`rbatul care z`cea \n pat nu mai


era acela[i, iar tuburile grele de oxigen de lng` el ar`tau ca ni[te
semne r`u prevestitoare.
Julian deschise ochii dup` cteva minute.
Ai venit de mult? \ntreb` el cu voce slab`.
Nu, tat`, acum cteva clipe.
Julian oft`.
|mi \nchipui ct ai suferit \n ultimele luni, b`nuind c` nu suntem \ntru totul de acord cu alegerea ta, [i n-am fost lng` tine s` te
consolez, a[a cum ar fi trebuit s-o fac. Tu, \n schimb, ai venit imediat ce am avut nevoie de tine. Ajut`-m` s` m` ridic pu]in ca s` te
v`d mai bine... Ah, a[a da. Trebuie s`-]i spun ceva, Martin. Dac` mi
se \ntmpl` ceva...
Martin \ncerc` s`-l lini[teasc`, dar Julian continu`:
Nu fi naiv, Martin. O dat` [i o dat` tot am s` mor [i atunci ]ie
[i mamei tale v` va fi foarte greu s` prelua]i anumite responsabilit`]i. Nu vreau ca asta s` devin` o obliga]ie care s`-]i
influen]eze cursul vie]ii. |n]elegi ce vreau s` spun?
Martin n-avea s` uite niciodat` vorbele tat`lui s`u, care nu
\nsemnau doar c` acesta \i d`dea binecuvntarea sa, dar c` \i [i l`sa
drept mo[tenire dragostea.
Mai vorbim mine diminea]`, spuse Julian cu o voce obosit`.
Ajut`-m` s` m` \ntind.
Martin mai r`mase o vreme lng` el ascultndu-i respira]ia
slab`. Brusc, Julian \ncepu s` hor`c`ie [i fa]a lui c`p`t` o paloare
cadaveric`. Martin se repezi afar` s` cheme infirmiera, dar la
\ntoarcere constatar` c` Julian murise.
|ncremenind, cu lacrimile prelingndu-i-se pe obraji, Martin
[opti:
Te-am iubit, tat`, chiar dac` te-am dezam`git. Ct de mult a[
vrea s`-]i spun acest lucru.
Apoi se duse s-o caute pe mama sa. O g`si \n bibliotec`, cu
Sylvia. |n momentul \n care \l v`zu, Bess \n]elese ce s-a \ntmplat.
A murit.
Respectnd preceptele iudaice, Julian fu \nmormntat ct mai
curnd posibil, lng` p`rin]ii s`i [i lng` Ephraim. Stnd \n fa]a

ILUZIA IUBIRII

104

criptei, Martin avu dintr-o dat` o viziune: se v`zu \ngropat \n


p`mnt str`in al`turi de o so]ie catolic`. Imediat, \ns`, \[i \ndrept`
gndurile spre mama sa care asculta, nemi[cat`, cuvintele rabinului. La sfr[itul slujbei, Martin o prinse u[or de bra] pe Bess, care
p`rea pierdut` \n gnduri.
Mam`, e timpul s` mergem.
Ie[ind din micu]a capel`, Bess se opri \n fa]a u[ilor grele de
bronz care se \nchideau.
Dormi \n pace, iubitul meu... via]a mea... pn` ce, prin voia
Domnului, vom fi din nou \mpreun`.
|n seara aceea Martin \i telefon` lui Jenny [i \i fu recunosc`tor
c` ea nu insist` asupra detaliilor legate de \nmormntare. Jenny \i
spuse doar c` \l iube[te [i-l \ntreb`, [ov`ind, cam cnd se va
\ntoarce acas`.
|nc` nu-]i pot spune, iubito. Cred c`-]i imaginezi prin ce
perioad` grea trece mama.
Da, Jenny [tia. {i ea trecuse prin asta cnd \i murise mama,
dar \n cu totul alte condi]ii. R`m`sese singur`. {i acum se
sim]ea singur` [i \i era un dor teribil de Martin, dar \i spuse
doar att:
|n]eleg c` sim]i, Martin, dar nu uita c` te iubesc.
N-am s` uit, iubito. N-am s` uit.

Capitolul 15
La \nceput Martin \[i imagin` c`, dup` ce \n familie lucrurile
se vor lini[tii [i avoca]ii vor pune la punct ultimile detalii, se va
putea \ntoarce la New York. Curnd, \ns`, \[i d`du seama c`
asta nu se va \ntmpla att de repede. Fusese numit executor
testamentar [i existau o mul]ime de am`nunte ce trebuiau
rezolvate.
|l sun` pe Dominic s` se \nvoiasc` [i ca s`-[i cear` scuze pentru
perioada \n care va absenta de la serviciu, dar acesta \i spuse s` nu-[i
fac` probleme. Beneficiul adus de Martin agen]iei Gatti situa firma
\n rndul celor mai profitabile, a[a c` un an s` fi lipsit, [i tot nu i
s-ar fi repro[at nimic.
Julian \[i l`sase \ntreaga avere lui Bess, dar Martin fusese desemnat s-o administreze, fapt ce implica o mare responsabilitate. Ceea
ce tat`l s`u nu reu[ise \n timpul vie]ii, izbutea dup` moarte: ca
Martin s` se implice \n afacerile familiei. |n acela[i timp, mama sa
\ncepea s` depind` tot mai mult de el. De[i nu-[i exterioriza
durerea sau cel`lalte sentimente, era evident c` nu se putea lipsi de
prezen]a lui.
Singura not` vesel` \n aceast` atmosfer` ap`s`toare o d`dea
Sylvia. Aproape c` reu[ea s-o fac` pe Bess s` rd`, iar cnd vorbea
despre trecut \i amintea de vremurile fericite. |n privin]a lui Martin
se p`rea c` dore[te s` reia rela]ia de prietenie din adolescen]`.

ILUZIA IUBIRII

106

|ntr-o sear`, dup` cin`, \l g`si \n birou. Martin era \ntr-un


moment de sl`biciune [i sim]ea nevoia s` vorbeasc`. Intuind acest
lucru, Sylvia \i preg`ti un whisky cu sifon.
{tii, Martin, t`cerea nu e de aur, e distructiv`, \]i macin` sufletul. Sunt convins` c`-mi po]i \mp`rt`[i gndurile tale.
Martin scoase un oftat.
Nu mi-e deloc u[or, Sylvia.
|ntotdeauna e greu s`-]i dezv`lui sufletul, dar [tii bine c` eu
n-am s` te judec niciodat`.
Martin se ridic` golindu-[i paharul.
M` simt vinovat fa]` de tata [i gndul `sta nu-mi d` pace,
spuse el [i se a[ez` din nou pe canapea.
Stai pu]in, Martin. Doar nu e[ti responsabil de moartea tat`lui
t`u.
Nu de asta-i vorba, ci de faptul c` \n ultimul an l-am neglijat.
A suferit foarte mult cnd am plecat la New York. |n plus, cred c`
[tii ce sentimente avea fa]` de Jenny.
E[ti prea dur cu tine. Nu \n]elegi c` tat`l t`u dorea sincer s`
fii fericit? Poate c` \l sup`ra faptul c` Jenny e catolic`, dar cu siguran]` a \n]eles situa]ia. P`rerea mea este c` a venit timpul s`-]i continui via]a.
Cnd tata tr`ia a[ fi f`cut-o, dar acum n-o pot l`sa pe mama
singur`.
Sylvia sorbi din pahar, \ntrebndu-se de ce \ncerca s`-l trimit`
pe Martin \n bra]ele altei femei, dar nici nu dorea s`-l re]in` dac` el
n-ar fi fost fericit.
Nu mai \ncerca s` iei locul tat`lui t`u. |nsoar`-te cu Jenny [i
dac` vei mai considera c` trebuie s` locuie[ti cu mama ta, atunci
adu-o pe Jenny aici.
Dar [tii [i tu c` mama n-a acceptat-o, iar acum cu att mai
pu]in.
{i ce ai de gnd? Crezi c` e corect s-o tot duci cu vorba pe
Jenny?
Nu-mi place cum te exprimi. Inten]ionam s` m` \nsor cu ea
dup` Anul Nou, dar sunt sigur c` \n situa]ia de fa]` va \n]elege c`
pe primul loc nu mai stau dorin]ele mele. Am o responsabilitate

107

CYNTHIA FREEMAN

fa]` de mama [i nu o pot p`r`si acum. Martin se ridic` [i \ncepu s`


se plimbe prin camer`. Sunt foarte derutat. Nu [tiu ce s` fac. Vreau
s` m` port corect [i fa]` de Jenny [i fa]` de mama. Tu ce crezi c` ar
trebui s` fac?
Dac` o iube[ti cu adev`rat pe fata aceea, atunci locul t`u este
al`turi de ea, zise Sylvia, sim]ind cum fiecare vorb` i se \nfige \n
inim` ca un pumnal. Mama ta va supravie]ui. To]i suferim, dar timpul ne vindec` r`nile, iar Jenny nu se va mai mul]umi mult` vreme
doar cu telefoanele tale, chiar dac` \i spui c` o iube[ti.
Martin [tia c` Sylvia are dreptate [i hot`r\ ca a doua zi s` discute
cu mama sa.
La New York, Jenny era chiar mai nelini[tit` dect b`nuia Sylvia.
Cu fiecare zi devenea tot mai nesigur` de promisiunea f`cut` de
Martin. Ca el s` nu-[i dea seama de starea de \ncordare \n care se
afla, \ncepu s`-i trimit` scrisori \n care-[i exprima gndurile optimiste.
Scumpul meu Martin, \i scria ea, m` gndesc tot timpul la tine
[i-mi amintesc lucrurile m`runte pe care le-am putut face pentru
tine... Iubitule, New York-ul este acoperit de z`pad` [i ieri a fost cel
mai mare ger din ultimii treizeci de ani... La Nacys promovarea noii
game de produse cosmetice a avut succes. La prim`var` se va purta
rujul ro[u-aprins. Dragul meu, m` simt att de singur` f`r` tine.
Cnd te \ntorci? Te iubesc.
Martin \i telefona promi]ndu-i c` o va suna din nou a doua zi
[i c` se va \ntoarce ct mai curnd posibil.
De la o vreme, \ns`, telefoanele lui nu-i mai ]ineau moralul ridicat. Singur`tatea o cople[ea [i era din ce \n ce mai deprimat`. |n
cele din urm`, temerile o f`cur` s` ia o hot`rre [i zorii o prinser`
scriind ultima variant` a scrisorii:
Scumpul meu Martin,
{tiu c` treci prin momente \ngrozitoare, dar la fel de greu \mi
este [i mie. |n singur`tatea nop]ilor, m` gndesc [i m` \ntreb
\ncotro se \ndreapt` via]a noastr`. Ast`zi, parc` mai mult ca niciodat`, m-am gndit la tine [i la locul pe care-l ocup \n via]a ta, [i
am ajuns la cocluzia c` tu apar]ii unei lumi diferite, \n care eu nu
mi-a[ g`si rostul.

ILUZIA IUBIRII

108

Dac` m` iubeai cu adev`rat, m-ai fi l`sat s`-]i \mp`rt`[esc


durerea... dar tu m-ai \ndep`rtat. Cnd iube[ti pe cineva [i nu-i po]i
alina suferin]a, te sim]i inutil. Amndoi am \n]eles c` nu suntem
f`cu]i unul pentru cel`lalt. Pentru c` te iubesc att de mult, Martin,
am s` dispar din via]a ta. Este singura solu]ie. Sper [i m` rog s` nu
te irose[ti.
Cu toat` dragostea, Jenny.
Martin citi scrisoarea stupefiat, apoi se repezi la telefon [i sun`
la New York, dar nu-i r`spunsese nimeni. Brusc \[i aminti cuvintele... Am s` dispar din via]a ta... [i fu cuprins de panic`. Imediat \i
telefon` lui Dominic s-o caute pe Jenny, dar acesta \l anun]` c` ea
renun]ase la serviciu [i anulase contractul de \nchiriere al apartamentului pe care insistase s`-l p`streze pn` la c`s`torie.
Martin reciti scrisoarea de attea ori, \nct o \nv`]` pe dinafar`.
Trecuse deja o lun` de cnd n-o mai v`zuse? Ce prostie f`cuse!
Pn` [i Sylvia \l sf`tuise s` se \ntoarc` la New York. Acum o pierduse pe Jenny. Puse mna pe receptor [i-l sun` din nou pe
Dominic.
C`ut` cea mai bun` agen]ie de detectivi din ora[. Nu conteaz`
ct m` va costa. Trebuie s-o g`sesc.
Dar, pe m`sur` ce treceau s`pt`mnile [i nu afla nimic despre
Jenny, speran]ele lui p`reau c` se n`ruie. Se \ntorsese \n est s` o
caute personal, dar f`r` nici un rezultat. Dup` lungi discu]ii cu
Dominic, amndoi c`zur` de acord c` cel mai bine era s`
p`r`seasc` firma [i s` continue afacerile tat`lui s`u, ocupndu-[i
locul cuvenit, ca partener, la Roth, Seifer, Roth, Stern & Hines.
|n ultima sear` petrecut` la New York - dup` ce \nchisese
apartamentul [i \i predase lui Dominic partea sa de lucr`ri ale
agen]iei - ie[ir` \mpreun` \n ora[ [i Martin se \ntoarse beat \n
camera de hotel.
Oh, Doamne, se gndi trndu-se \n pat, o iubesc att de mult.
De ce n-a mai avut r`bdare? De ce n-a \n]eles c` inima mea nu-i
apar]ine numai ei, ci [i p`rin]ilor mei, c` am r`mas loial tradi]iilor
familiei?
Cnd se trezi s` plece la aeroport, fa]a \i era ud` de lacrimi.

Capitolul 16
|ntors \n California, toat` prim`vara nu-[i putu lua gndul
de la Jenny de[i, prelund clien]ii tat`lui s`u, avea mult de
lucru la firm`. Uneori, cnd se \ntorcea acas`, le g`sea pe Bess
[i pe Sylvia jucnd c`r]i. De[i mereu prezent`, Sylvia nu \ncerca s`-[i fac` loc \n inima lui, iar Martin \i era recunosc`tor
pentru faptul c` se ocupa de mama lui, ceea ce el nu putea
face, att din lips` de timp, ct [i pentru c` nu avea dispozi]ia
necesar`. Singurul antidot \mpotriva durerii provocate de plecarea lui Jenny era munca, scopul fiind acela s` ajung` acas`
att de obosit \nct s` adoarm` de \ndat` ce se ducea la culcare.
|n var`, Martin fu asaltat de invita]ii la evenimente mondene,
\n special la nun]i, [i dect s` \ncerce s-o conving` pe Bess s`-l
\nso]easc`, prefera s-o ia pe Sylvia cu el. Sylvia nu-i pretindea
nimic [i p`rea c` \i respect` durerea. {i, chiar dac` Bess [i mama
Sylviei nutreau speran]e \n privin]a lor, nu-[i exprimau gndurile.
Martin [tia c` el [i Sylvia erau privi]i de c`tre prieteni ca un
cuplu. De obicei, la dineuri erau a[eza]i unul lng` cel`lalt [i
deseori erau invita]i \mpreun` \n ora[. Treptat, Martin \ncepu s`
se simt` tot mai bine \n prezen]a ei.

ILUZIA IUBIRII

110

Mult` vreme Martin se rugase ca Jenny s`-i telefoneze sau s`i scrie, dar \[i d`du seama c` nu-[i putea petrece restul vie]ii doar
spernd. Dorea un c`min [i copii. {tia c` niciodat` nu va mai iubi
vreo alt` femeie cum o iubise pe Jenny, dar era posibil, a[a cum
\i spusese tat`l lui, s` existe [i alte feluri de dragoste care s`
echivaleze cu aceasta.
Cam pe atunci \ncepu s-o priveasc` pe Sylvia \ntr-o alt`
lumin`. Era potrivit` pentru el, \n sensul \n care Jenny n-ar fi
putut fi vreodat`. |ncepu s-o invite la excursii \n Unir Woods, la
plimb`ri cu barca \n golf [i la picnicuri \n Sausalito. Spre sfr[itul
verii, nimeni nu mai punea la \ndoial` faptul c` ei doi se vor
c`s`tori, iar Martin p`rea s` ageeze aceast` idee.
|ntr-o sear`, dup` ce terminar` cina pe care o luau la Vics,
Martin \ntinse mna peste mas` [i-i lu` palma \ntr-a lui.
Te iubesc, Sylvia.
Vorbe[ti serios, Martin? \ntreb` ea stnjenit`. Chiar serios?
Aveam impresia c` \nc` o mai iube[ti pe Jenny.
Nu min]i, \[i zise el.
E adev`rat c` Jenny a ocupat un loc important \n via]a mea
[i, probabil, va r`mne mereu o parte a tinere]ii mele, dar e timpul s` m` m`turizez [i doresc s`-mi continuu via]a al`turi de tine.
|nc` mai suferi din cauza ei, nu-i a[a?
Nu pot nega acest lucru, dar acum pot privi cu obiectivitate
rela]ia noastr` [i \n]eleg c` dac` ne-am fi c`s`torit n-am fi fost
prea ferici]i. Vreau s` m` crezi c` doresc s` m` c`s`toresc cu tine,
c` am nevoie de tine.
Sylvia r`mase t`cut`.
Desigur, nu te-am \ntrebat dac` [i tu vrei. Nu sunt cea mai
bun` partid` pentru tine, dar ceea ce conteaz` este faptul c`
doresc s` m` \nsor cu tine [i s` \ncerc s` te fac cea mai fericit`
femeie din lume.
Sylvia \ncepu s` plng`. Aplecndu-se peste mas`, Martin \i
ridic` fa]a spre el [i o s`rut`.
Te rog, m`rit`-te cu mine.
Acesta era momentul pe care Sylvia \l visase ani \n [ir. S` se
c`s`toreasc` cu Martin era lucru pe care [i-l dorise cel mai mult,

111

CYNTHIA FREEMAN

iar dac` i-ar fi cerut-o \nainte de a o fi cunoscut pe Jenny, inima


i-ar fi fost plin` de bucurie. Acum, \ns`, aceast` fericire era
umbrit`. Voia ca Martin s` fie foarte sigur de hot`rrea pe care o
luase. Ce s-ar \ntmpla dac` Jenny s-ar \ntoarce, cndva, [i el ar
p`r`si-o? Cteva clipe \l privi \n t`cere, apoi \i zise:
M` m`rit cu tine, dar m` gndesc ca, deocamdat`, s` nu
spunem nim`nui c` am hot`rt, nici m`car mamei tale sau
p`rin]ilor mei, ca s` ne asigur`m c` \ntr-adev`r dorim acest
lucru.
Martin avea sentimentul c` este respins.
Cum vrei tu. Eu credeam c` \n dou` luni ne putem c`s`tori.
|n fond, nu suntem chiar doi str`ini.
Ba \ntr-un fel suntem. Mai avem multe de aflat unul despre
cel`lalt.
Ai dreptate, recunoscu el. {i cam ct ai vrea s` a[tep]i pn`
s` anun]i c`s`toria?
Pn` \n prim`var`, zise ea cu hot`rre.
{i a[a r`mase stabilit; lumea n-avea dect s` vorbeasc` ce o
vrea, dar ei nu vor confirma zvonurile \n urm`toarele [ase
luni.
Pn` la urm` Martin fu mul]umit de aceast` a[teptare.
P`strarea secretului le d`du r`gazul s` petreac` mult timp \mpreun` - timp \n care, pe lng` vechea prietenie care \i lega, se
\nfirip` [i o leg`tur` afectiv` puternic`.

Capitolul 17
|n sfr[it, sosi [i ziua nun]ii. Bess era aproape la fel de fericit` ca
mireasa; amndou` \[i vedeau visul devenind realitate.
Bess intr` \n dormitor, unde Sylvia \[i aranja p`rul, dup` ce
servitoarea o ajutase s`-[i \mbrace rochia de m`tase brodat` cu
perle.
Am vrut s` te v`d \nainte s`-mi devii nor` \n mod oficial, dar
dup` at]ia ani de cnd ne cunoa[tem nici un cuvnt nu ne-ar putea
apropia mai mult. Ne-ai f`cut amndurora o imens` bucurie.
Sylvia o \mbr`]i[`.
}i-am promis c`-l voi face pe Martin fericit.
{tiu c` a[a va fi, draga mea. {i sco]nd un [irag de perle dintr-o
caset`, i-l puse la gt. Le-am primit \n ziua nun]ii de la bunica lui
Martin [i acum ]i le ofer ]ie cu aceea[i dragoste. Poart`-le fericit`,
scumpa mea.
***
|n camera \n care \[i petrecuse copil`ria, Martin, care b`use
ni[te coniac ca s` prind` curaj, se chinuia s`-[i pun` butoni cu
perle. Cnd, \n sfr[it, reu[i, se apuc` s`-[i \nnoade cravata. Nervos
c` nu nimerea nodul, trase de ea l`rgindu-[i gulerul.
D`-mi voie s` te ajut, \i spuse Dominic \nghiontindu-l u[or. Tu
relaxeaz`-te, b`trne.

113

CYNTHIA FREEMAN

S` m` relaxez? Sunt speriat de moarte.


O s`-]i treac` repede. E[ti un b`rbat norocos c` te \nsori cu o
fat` ca Sylvia. E nemaipomenit`. M` \ntreb, ce-o fi g`sit la tine?
Mul]umesc, vorbele tale sunt foarte \ncurajatoare.
Am glumit, dar aveai nevoie de un du[ rece. Trebuie s` apar`
cavalerul de onoare care te va conduce la altar.
Muzica deja \ncepuse. Cei doi prieteni urm`rir` trecerea
domni[oarelor de onoare pe culoarul din mijloc apoi
ocupndu-[i locurile. Dup` aceea, organistul \ncepu mar[ul
nup]ial.
Sylvia, cu o ]inut` majestuas`, cobor\ scara de marmur`, urmat`
de Linda, nepoata ei de treisprezece ani, care-i ducea trena. Perlele
\i str`luceau la gt [i avea bra]ele \nc`rcate cu trandafiri [i
l`cr`mioare.
La intrarea \n salon fu \ntmpinat` de tat`l ei. Linda \i aranj`
voalul apoi se \ndep`rt`. Sylvia \[i lu` tat`l de bra] [i a[tept` pn`
ce dou` feti]e care purtau co[uri cu flori, \mbr`cate \n rochi]e lungi
din organdi alb, \mpr`[tiar` petale roz de trandafir de-a lungul
culoarului. Apoi, cel mai tn`r dintre veri, Ephraim Roth, \mbr`cat
\n pantaloni negri de catifea [i c`ma[` alb` de m`tase, aduse
verighetele pe o perni]` de satin alb.
|n sfr[it, Sylvia [i tat`l ei pornir` pe culoar, apropiindu-se de
altar, \n [oaptele admirative ale oaspe]ilor:
Arat` superb... a pus mna pe cel mai rvnit celibatar din San
Francisco.
Cnd ajunser` sub baldachin se f`cu lini[te. Tat`l o \mbr`]i[`
scurt [optiindu-i: Te iubim, apoi o conduse la viitorul ei so].
Sylvia [i Martin r`m`ser` unul lng` cel`lalt \n timp ce rabinul rostea jur`mintele, repetate de cei doi, dup` care, conform tradi]iei,
Martin sparse sub talp` paharul de vin [i rabinul \i declar` so] [i
so]ie.
|n timpul ceremoniei Bess se ab]inu s` plng`, de team` c` nu
s-ar mai opri, dar mama Sylviei plnse \n voie.
Cele dou` familii r`maser` \n holul cel mare s` \ntmpine
nunta[ii, dar Bess urm`rea discret dac` [ampania \n pahare cu
picior \nalt [i t`vile cu fursecuri erau servite cum trebuie.

ILUZIA IUBIRII

114

Dup` ce oaspe]ii felicitar` tinerii c`s`tori]i, Bess \i \ndrum` s`


intre \n sala de bal. Mireasa, mirele [i rudele apropiate se a[ezar` la
o mas` lung`, \n fa]`, iar ceilal]i musafiri la mesele rotunde de cte
zece persoane. Bess privi \n jur zmbind mul]umit`; argint`ria [i
cristalurile str`luceau pe fe]ele de mas` din damasc alb, iar florile
din vaze \nmiresmau aerul cu parfumul lor suav.
Amintindu-[i nop]ile nedormite [i discu]iile exasperante cu
domnul Maiard, furnizorul, rse \n sinea ei. Pn` la urm` convenir` s` nu se serveasc` crustacee, de[i nimeni nu mai respecta ritualul alimentar evreiesc, [i stabiliser` ca meniul s` fie compus din pateuri, sup` de cire[e [i fazan cu orez [i miez de
anghinare.
|nainte de servirea tortului, chelnerii aduser` cupele cu
\nghe]at` asortat`, \n form` de inimioar`. Apoi fu adus tortul miresei, f`cut din [ase straturi, din care Sylvia [i Martin t`iar` prima
felie. Dup` alte cteva toasturi, orchestra \[i f`cu apari]ia pentru a
\ncepe dansul.
Cnd Sylvia [i Martin intrar` \n ring, oaspe]ii \i aplaudar`. Pu]ini
mai v`zuser` o pereche att de frumoas`, promi]nd s` aib` un
viitor str`lucit. Ceva mai trziu, Dominic \i spunea Sylviei:
Aproape c` m-ai convins s` m` \nsor. |n concep]ia mea tu
reprezin]i femeia perfect` [i cred c` Martin e un tip norocos.
Totu[i, vreau s`-]i dau un sfat, dac` nu te superi.
Te rog, zise ea, spernd c` nu e vorba despre Jenny McCoy.
Ai r`bdare cu el.
Sylvia nu \n]elese prea bine la ce se refer`, dar \i spuse:
Voi avea... [i-]i mul]umesc c` te gnde[ti la amndoi ca un bun
prieten.
La miezul nop]ii Sylvia [i Martin se retraser` \n dormitorul
apartamentului din care Bess se mutase dup` moartea lui Julian,
redecorndu-l pentru tinerii c`s`tori]i imediat ce Martin hot`rse
c` vor locui la Woodside.
Pentru a evita glumele ce se f`ceau, de obicei, pe seama acelei
nop]i, se pref`cur` c` se gr`besc s` plece, chiar atunci, \n luna de
miere. Dup` ce sc`par` de ploaia de orez aruncat` \n urma lor,
ocolir` casa aten]i s` nu fie v`zu]i [i, cu farurile stinse, Martin con-

115

CYNTHIA FREEMAN

duse ma[ina pe aleea spre garaj. Chicotind, se furi[ar` \n vrful


picioarelor prin holul servitorilor [i urcar` la etaj pe scara din
spate.
Martin deschise u[a [i o trecu pragul \n bra]e. Cnd o l`s` jos,
Sylvia arunc` imediat o privire spre patul vechi cu t`blii de lemn.
Draperiile vi[inii erau prinse pe o parte [i de alta cu [nururi de
m`tase; \n c`min focul ardea vesel \nc`lzind camera, fiindc` de[i
era iunie, seara era r`coare. Servitoarele l`saser` lng` pat o sticl`
de [ampanie [i d`duser` cuvertura la o parte, l`snd s` se vad`
a[ternutul de satin alb.
O clip`, amndurora le venir` \n minte amintiri nedorite:
[ampania era b`utura preferat` a lui Jenny... a lor... [i imaginea ei
parc`-i trecu prin fa]a ochilor. Ghicindu-i gndurile, Sylvia \[i dori
s` fi fost prima lui iubire.
Martin desf`cu dopul sticlei de [ampanie [i-i turn` \n pahar.
Pentru tine, iubita mea. Fie ca via]a noastr` s` fie la fel de
fericit` ca \n aceast` noapte. {i rostind aceste cuvinte, Martin chiar
credea c` a[a va fi.
Sper, zise ea, ciocnind paharul de al lui.
Sorbir` b`utura \n t`cere, a[eza]i \n fa]a [emineului. Cnd terminar`, Martin ie[i s` se schimbe, iar Sylvia se dezbr`c` [i-[i puse
c`ma[a de noapte.
Era foarte emo]ionat` cnd se \ntinse \n pat, a[teptndu-l pe
Martin: se sim]ea de parc` el ar fi fost un str`in, iar ea virgin`,
poate fiindc` fusese \mpreun` doar o singur` noapte, demult,
\nainte de r`zboi. Tres`ri cnd Martin se apropie de ea stingnd
lumina. Cnd se aplec` deasupra ei [i-i s`rut` buzele, doar focul
din [emineu \i lumina chipul. Sylvia \i lu` fa]a \n c`u[ul palmelor
[i toat` spaima i se risipi. Spre surprinderea sa, Martin fu cople[it
de atingerea ei, dar toate re]inerile disp`ruser` de \ndat` ce
devenir` un singur trup. Restul nop]ii pl`cerea nu le mai fu
umbrit` nici de amintirile trecutului, nici de temerile pentru
viitor.
Diminea]a, Martin se trezi devreme, dar r`mase \ntins \n pat
privindu-[i so]ia cum doarme. Acum, parc` o vedea cu al]i ochi. Oh
Doamne, ce norocos sunt c` am o asemenea so]ie, \[i spuse.

ILUZIA IUBIRII

116

Sylvia se \ntinse somnoroas` [i deschiznd ochii \l v`zu pe


Martin zmbind.
Ai dormit bine? \ntreb` el, lund-o \n bra]e.
Ca o pisicu]` lipsit` de griji.
C`s`toria e un lucru minunat, se gndi Martin [i, strngnd-o \n
bra]e, o` s`rut` cu pasiune relund jocul dragostei.
M-ai f`cut foarte fericit, Sylvia, \i spunea ceva mai trziu,
rugndu-se ca ziua aceea s` fie \nceputul fericit al unui lung [ir de
ani petrecu]i \mpreun`, iar Sylvia \[i promise s` fie o so]ie bun`
care s` nu-l agaseze cu suspiciuni [i gelozii stupide.
|n momentul acela se auzi sunnd ceasul a[ezat pe poli]a [emineului.
Martin, iubitule, e ora [apte [i mai avem attea de f`cut \naintea plec`rii.
Cnd Martin ie[i de sub du[, o g`si periindu-[i p`rul ce c`dea \n
bucle mari peste c`ma[a de noapte din satin.
D`-mi voie s` te privesc, spuse el lundu-i palmele \ntr-ale lui
[i \ntorcnd-o cu fa]a spre el. E[ti frumoas` [i te iubesc.
Sylvia dorea s` cread` c` \n cele din urm` se \ndr`gostise de ea,
dar nu-i spuse dect att:
Sper c`, \n timp, lucrurile s` mearg` din ce \n ce mai bine.
Cnd coborr` la parter, Bess [i Dominic \i a[teptau. Sylvia se
\mbr`case \ntr-o rochie de ln` mov, la care-[i asortase geanta [i
pantofii, iar pe bra] ]inea haina din blan` de samur, un dar de
nunt` de la Bess.
O \mbr`]i[` pe Bess, mul]umindu-i pentru frumoasa nunt` pe
care o organizase, apoi \[i \ndrept` privirea spre Dominic parc`
spunnd: Voi ]ine seama de sfatul t`u. Voi fi r`bd`toare. {i cu
voce tare:
|]i mul]umesc c` ai venit la nunt`. Mi-ar fi p`rut r`u s` nu po]i
ajunge.
Bess r`mase pe alee pn` ce ma[ina condus` de Edward nu se
mai v`zu, ducndu-i la aeroport de unde trebuiau s` ia avionul spre
est pentru ca a doua zi s` se \mbarce pe vasul Andrea Doria.
De aceast` dat`, cnd ajunse pe aeroportul La Guardia [i, mai
trziu, cnd ie[ir` la plimbare pe str`zile din Manhattan, fantasmele
trecutului nu-i mai bntuir` imagina]ia lui Martin.

117

CYNTHIA FREEMAN

Cinar` la Le Pavillon, apoi s` duser` s` danseze la Starlight Roof


unde cnta orchestra lui Guy Lombardo. Noaptea, la hotel, f`cur`
dragoste cu o pasiune pe care Martin nu i-o b`nuise. |n acele clipe
\[i d`du seama ct de mult \l iube[te Sylvia [i, din nou, \[i jur`, s`
n-o dezam`geasc`.
***
Cele cinci zile petrecute la bordul vasului Andrea Doria trecur`
ca un vis [i odat` ajun[i \n portul Southampton trebuir` s`
debarce. De acolo o ma[in` \i conduse la hotelul Connaught,
aruncndu-i \ntr-o atmosfer` de opulen]` afi[at`, specific`
perioadei interbelice. V`duve b`trne [i bogate st`teau \n holul
hotelului la o [uet` cu ceai [i sandvi[uri cu castraveciori, iar
salonul era ocupat de fo[ti ofi]eri, must`cio[i [i irascibili, [i la tot
pasul se g`sea cte cineva care s-o \ntrebe pe Sylvia dac` Madame
are nevoie de ceva.
De-abia cnd ie[ir` s` viziteze ora[ul, urmele r`zboiului \[i
f`cur` sim]it` prezen]a. Pn` [i \n elegantul cartier Mayfair [irul
caselor construite \n stil georgian [i aliniate perfect era pe alocuri
\ntrerupt de c`tre un teren viran, semn al bombardamentelor.
V`zur` Westminster Abbey, vizitar` cl`direa parlamentului [i
asistar` la schimbarea g`rzii, iar \n Turnul Londrei admirar` bijuteriile Coroanei.
De[i Sylvia se sim]ea deja obosit`, Martin insist` s` petreac`
cteva zile [i la Paris \nainte s` ajung` la Vene]ia unde, \i promise
el, se vor odihni.
Dar amndoi se bucurar` cnd p`r`sise Parisul fiindc`, de[i
ora[ul, cu cafenele pe trotuar [i celebrele monumente istorice, \i
fascin`, parzienii p`reau destul de ostili fa]` de americani,
pref`cndu-se c` nu aud ce sunt \ntreba]i sau c` nu \n]eleg, de[i
Martin vorbea foarte bine limba francez`.
Vene]ia, \n schimb, le \mplini toate a[tept`rile. Era, a[a cum i-l
descrisese Martin, un ora[ anume construit pentru \ndr`gosti]i.
Sylvia parc` se trezise \ntr-un alt secol, unde cele mai nebune[ti
fantezii puteau deveni realitate.

ILUZIA IUBIRII

118

|n prima noapte r`mase mult` vreme pe balconul camerei de hotel


uitndu-se la gondolele ce pluteau pe Canal Grande [i ascultnd serenatele cntate de gondolieri, compuse, probabil, cu sute de ani \n urm`
Sylvia!
Vocea lui Martin o readuse la realitate.
Da, iubitule, \i r`spunse ea \ntorcndu-se de la fereastr`.
|]i place priveli[tea?
E superb`. Cred c` este cel mai frumos loc pe care l-am v`zut
vreodat`. E att de romantic...
|n noaptea aceea pasiunea cu care se iubir` atinse noi culmi ale pl`cerii.
Diminea]`, Sylvia se trezi devreme [i cobor\ singur` la micul
dejun. Era doar [apte, dar nu voia s` piard` nimic din ceea ce se
putea vizita \n bella Venezia...
Cnd se \ntoarse \n camer` dup` o scurt` plimbare pe str`zile
din jurul hotelului, \l g`si pe Martin \mbr`cat.
Dumnezeule, la ce or` te-ai trezit? De acum \ncolo, cnd mai
ai de gnd s` dispari, las`-mi un bilet.
}i-ai f`cut griji pentru mine? \l \ntreb` ea, \ncntat` \n sinea ei.
Da... pu]in. Unde-ai fost?
Jos, la micul dejun.
A[a devreme? Eu abia acum am sunat s` aduc` micul dejun,
a[a c` n-am de ales [i o s` te ui]i la mine cum m`nnc. Dup` aceea,
dac` e[ti cuminte, o s` ie[im pu]in \n ora[.
Sylvia izbucni \n rs [i Martin o lu` \n bra]e.
***
La ora dou`sprezece se aflau la o cafenea din pia]a San Marco,
\nconjura]i de porumbei care se plimbau cu non[alan]` printre
mese, [i care, parc` la un semn, \[i lua cu to]ii zborul, aproape
\ntunecnd cerul.
Oh, Martin, sunt att de fericit` c` suntem aici \mpreun`.
Da, [tiu. {i lund-o de mn`, continu`: Acum vom face o plimbare pe care n-o vei uita niciodat`. {i se \ntoarser` pe Canal Grande,
unde Martin \nchirie o gondol` pentru \ntreaga dup`-amiaz`, ca s`
admire palatele [i bisericile ce str`juiau malurile acestuia.

119

CYNTHIA FREEMAN

|mi pare att de r`u c` mine plec`m. Crezi c` o s` ne mai


\ntoarcem vreodat` aici? \l \ntreb` Sylvia, cu o umbr` de triste]e \n voce.
Bine\n]eles. Am putea veni aici \n fiecare an, s` anivers`m
c`s`toria noastr`.
A doua zi la prnz se aflau \n trenul care-i ducea la Roma. Dup`
ce se instalar` la hotelul Excelsior [i ie[ir` s` viziteze oara[ul, Sylvia
sim]i c` Martin este ab`tut [i distant, a[a cum se \ntmplase cnd se
desp`r]ise de Jenny.
Dar Martin nu se gndea la Jenny, ci la scenele la care asistase
\n zilele ce urmaser` imediat dup` capitularea Italiei, la copiii care
scormoneau \n mormanele de gunoaie [i la feti]a de treisprezece
ani care-[i vnduse trupul pentru o bucat` de ciocolat`.
|ncercnd s`-[i alunge din minte acele imagini de co[mar, \[i
propuse un program de distrac]ie ct mai variat. Dansar` pn` spre
ziu` iar cnd Sylvia se trezi la prnz, \nc` obosit`, Martin \i prezent`
o list` lung` a locurilor pe care urmau s` le viziteze: Forumul,
Coliseumul, Pantheonul, Termele lui Caracalla. Traversar` Tibrul
ca s` ajung` la Vatican [i s` viziteze catedrala Sfntului Petru [i
muzeul, iar seara Martin o anun]` c` rezervase o mas` pentru cin`
la un celebru club de noapte. Sylvia era gata s` protesteze, cnd \i
remarc` expresia tensionat`. Ne[tiind sigur ce \l preocup`, accept`
f`r` comentarii, de[i ar fi preferat ceva mai intim, la hotel, spernd
ca programul clubului s`-l \nveseleasc`. Trebuia s` aib` r`bdare,
a[a cum o sf`tuise Dominic.
{i, \ntr-adev`r, \n \nc`perea \ntunecoas`, \mbcsit` de fum de
]igar`, Martin p`rea c`-[i rec`p`t` buna dispozi]ie; rse zgomotos la
glumele italiene[ti pe care Sylvia nu le \n]elegea, [i b`u mai mult
dect de obicei. Dar cnd credea c` ea nu-l observ` se \ntrista [i fa]a
lui c`p`ta o expresie indiferent`. |n cele din urm`, cnd o v`zu
aproape adormit`, decise c` ar trebui s` plece. |n drum spre hotel
Sylvia \ncerc` s` ghiceasc` de ce este att de deprimat [i primul
gnd fu acela c` ceva \i amintise lui Martin de Jenny, dar imediat \[i
zise c` asta e o prostie.
Ajun[i \n apartamentul de la hotel, Martin se dezbr`c` [i se trnti pe pat. Sylvia se duse \n baie, d`du drumul la ap` [i intr` \n cad`.
|ntins` pe spate [i priviind la tavan, \ncerc` s` gndeasc` logic.

Capitolul 18
C`l`toria spre cas` fu obositoare a[a c` la New York nu
r`maser` dect o noapte. Avionul avusese \ntrziere [i nu apucar`
dect cteva ore de somn \nainte s` se \ntoarc` pe aeroportul La
Guardia ca s` prind` cursa de San Francisco.
Obosit` [i apatic`, Sylvia abia dac` avu puterea s` despacheteze
bagajele [i s` \mpart` cadouri lui Bess [i p`rin]ilor s`i, \nainte s`
urce \n dormitor [i s` se pr`bu[easc` \n pat.
Vineri, a patra zi dup` sosirea lor acas`, Bess organiz` o mic`
petrecere de familie pentru a le s`rb`tori \ntorcerea. Martin se
\ntoarse mai devreme acas` de la birou [i o g`si pe Sylvia \nc` \n pat.
Te sim]i bine? o \ntreb`, [tiind c`, de obicei, la ora aceea era
jos, dndu-i o mn` de ajutor lui Bess.
Da, \i r`spunse Sylvia \ncercnd s` se dea jos din pat. Nu [tiu
ce-i cu mine. C`l`toria \n Europa m-a obosit peste m`sur`.
La mas` aproape c` nu se atinse de mncare [i la un moment dat \[i
ceru scuze c` ar vrea s` se retrag`. Martin se ridic` imediat \n picioare.
E[ti sigur` c` te sim]i bine? o \ntreb` priviindu-i chipul palid.
Da, \nc` nu m-am obi[nuit cu schimb`rile de fus orar.
Sigur despre asta e vorba?
Bine\n]eles. Mi-e somn [i vreau s` dorm. Cu o min` vesel` le
ur` noapte bun` musafirilor, dar o dat` ajuns` \n hol sim]i c` i se
face r`u. Pe frunte \i ap`rur` broboane de sudoare [i se rezem` de
perete a[teptnd s`-[i revin`, dup` care urc` \n dormitor, se b`g`
\n pat [i adormi imediat.

121

CYNTHIA FREEMAN

Diminea]` cnd cobor\ \n sufragerie, Martin [i Bess tocmai \[i


terminau micul dejun.
Oh, Doamne, nu pot s` cred c` am dormit att de mult! De ce
nu m-ai trezit, Martin?
Fiindc` dormeai profund. Cum te sim]i?
Bine acum, \i r`spunse, de[i \nc` se sim]ea sl`bit`.
Cum adic`? E[ti bolnav`? interveni Bess.
Nu bolnav`... m` simt mai degrab` ciudat...
Cum ciudat? Ce sim]i?
Mam`, cred c` exagerezi.
S-ar putea, dar tot nu mi-ai r`spuns ce sim]i.
Am o u[oar` senza]ie de grea]`...
Bess se lumin` la fa]`.
|n cazul `sta am s`-]i programez o consulta]ie la doctorul
Friedman. {i \nainte ca Martin s` obiecteze, form` num`rul
medicului, pe care-l [tia pe dinafar`, iar acesta \i spuse c` o a[teapt`
pe Sylvia la ora dou`.
|n drum spre spital, Bess se str`dui s` par` vesel` dar cnd intr`
\n cabinet \ncepu s` se plimbe nervoas` prin sala de a[teptare.
Dup` ce o examin`, doctorul Friedman \i spuse Sylviei s` se \mbrace
[i cu zmbetul pe buze o invit` s` se a[eze pe un scaun, \n biroul lui.
Draga mea, cred c` e[ti \ns`rcinat`.
Sunte]i sigur?
Aproape sigur. Fire[te, \]i vom face analize ca s` ne asigur`m.
Cople[it` de fericire, Sylvia dac` abia mai d`dea aten]ie sfaturilor doctorului Friedman. Nu-l auzi dect spunnd:
La primul copil, \n trezeci la sut` din cazuri femeile au mai
mult` nevoie de odihn` [i de supraveghere special`.
Sylvia \l privi \ngrijorat`.
Domnule doctor, trebuie s` am acest copil [i el trebuie s` se
nasc` s`n`tos.
Nu avem motive de \ngrijorare, dar \]i sugerez s` nu faci eforturi, s` te odihne[ti dup`-amiaza, s` nu fumezi [i s` nu bei alcool.
{i ai grij` cu dieta. La vrsta ta, dup` ce vei na[te e mai greu s` dai
jos kilogramele \n plus
Nu e prea complicat, replic` ea, zmbind.
Vino s-o anun]`m pe soacra ta. |mi imaginez ct de fericit` va
fi. {i, lund-o de um`r, o conduse \n sala de a[teptare.

ILUZIA IUBIRII

122

Draga mea, se pare c` Dumnezeu te va binecuvnta cu un


nepot. Felicit`ri ]ie [i lui Martin. Sunt sigur c` Sylvia va suporta
excelent sarcina.
Bess ar fi vrut s`-i telefoneze chiar atunci lui Martin, dar Sylvia
insist` s` a[tepte pn` se \ntoarce de la birou. La [ase [i jum`tate,
cnd auzi ma[ina oprindu-se pe alee, ie[i din cas` \n fug` [i se
arunc` \n bra]ele lui.
Iubitule, ghice[te...
Oh, Doamne, e adev`rat! E[ti sigur`? Ct sunt de fericit! Un
copil \nseamn` pentru mine mai mult dect orice pe lume.
Asta [i vreau, Martin, s` te fac fericit.
Sunt mai fericit dect merit s` fiu.
|n noaptea aceea o ]inu \n bra]e, cople[it de tandre]e [i dorin]`,
sentiment pe care nu-l mai \ncercase pn` atunci. Sylvia va fi mama
copilului lui, cea care-i va des`vr[i menirea, astfel f`cndu-l s` se
simt` un om \mplinit.
***
|n urm`toarele luni via]a \[i urm` cursul obi[nuit. Dup` un mic
dejun \n doi - fiindc` Bess se trezea trziu - Martin o l`s` pe Sylvia
\n ora[, s`-[i viziteze p`rin]ii [i, de cele mai multe ori, s` ia prnzul
cu vreo prieten`.
Martin urm`rea fericit cum trecea de la hainele obi[nuite la
\mbr`c`mintea pentru gravide. De[i mama ei [i Bess o \ncurajau s`-[i
satifac` toate poftele, Sylvia \[i controla con[tiincios greutatea. |[i lua
vitaminele [i, pe lng` tabletele de calciu, bea zilnic trei pahare cu lapte.
Pn` \n luna a opta Sylvia avu supersti]ii \n privin]a mobil`rii
camerei copilului, de[i doctorul Friedman o asigurase c` amndoi
sunt perfect s`n`to[i. Dar cnd Bess aduse \n cas` c`ruciorul
c`ptu[it cu satin alb [i \mpodobit cu funduli]e bleu, fu la fel de
\ncntat` ca [i soacra sa.
Cnd Martin v`zu fundi]ele \ncepu s` rd`
{i dac` va fi fat`?
Nu cred, zise Sylvia. Mai mult ca sigur vei avea un fiu, dar dac`
va fi altfel vom \nlocui fundi]ele bleu cu unele roz.
Cteva s`pt`mni mai trziu, \ntr-o diminea]` cnd cobora la
micul dejun, Sylvia se \mpiedic` de ultima treapt`, dar reu[i s` se

123

CYNTHIA FREEMAN

prind` la timp de balustrad` astfel c` spaima fu mai mare dect lovitura. Totu[i nu r`suflar` u[ura]i dect atunci cnd doctorul
Friedman, chemat de urgen]`, le confirm` c` Sylvia nu avea nimic.
Cu toat` asigurarea, la ora unu noaptea Sylviei i se rupse apa.
Ne[tiind c` s` fac`, Martin o strig` pe Bess, care veni \n fug` \n dormitorul lor. De[i speriat`, ea reu[i s`-[i p`streze calmul [i le telefon` doctorului Friedman [i mamei Sylviei.
Doctorul Friedman ajunse \n mai pu]in de o jum`tate de or`.
Dup` un consult sumar le spuse c` nu este nevoie s` se gr`beasc`
s` mearg` la spital pn` ce contrac]iile nu deveneau regulate. Apoi
cobor\ cu Bess la parter.
Martin \[i trase un scaun lng` pat [i lund-o de mn` o \ntreb`
dac` are dureri.
Nu, nu m` doare prea tare.
Dar peste o or` cnd doctorul Friedman intr` \n dormitor,
Sylvia gemea, iar contrac]iile erau din ce \n ce mai puternice [i mai
dese.
|ncear` s` te relaxezi [i s` respiri normal, o sf`tui el. E[ti prea
\ncordat`... Acum e bine. Ca s` te lini[te[ti [i s` nu te obose[ti, vom
merge la spital cu ambulan]a.
Sylvia \ncerc` s`-i urmeze instruc]iunile, dar urm`toarea contrac]ie fu att de ascu]it` \nct ]ip` de durere [i-[i \nfipse unghiile
\n mna lui Martin, zgriindu-i pielea.
Apoi sim]i cum este ridicat` [i \ntins` pe targ`, cobort` pe sc`ri
[i b`gat` \n ambulan]`. Martin urc` lng` ea [i ma[ina porni \n
sunetul sirenei. La spital fu mutat` imediat de pe targ` \ntr-un pat,
dar Sylvia nu se gndea dect la contrac]iile dureroase care se
\nte]eau. Ultima o f`cu s`-[i mu[te buza pn` la snge.
Sunt aici, iubito, o \ncuraj` Martin.
Apoi Sylvia \l auzi pe medic spunndu-i lui Martin s` a[tepte
afar` pn` o examineaz`.
Te \ntorci, da? \i [opti Sylvia, cnd el se aplec` s-o s`rute.
Da, sigur, a[tept la u[`, iubito.
Chinurile na[terii durar` toat` noaptea [i acum Sylvia avea
dureri [i \ntre contrac]ii.
La dou` dup`-amiaza, Martin sim]i c` nu mai suport` [i-l rug`
pe doctorul Friedman s` fac` ceva ca s-o scape de durerile insuportabile.

ILUZIA IUBIRII

124

Dup` \nc` o examinare, doctorul \l chem` \n salon pe Martin [i


de fa]` cu Sylvia \i spuse:
O preg`tim pentru cezarian`.
Nu, pot s-a[tept, mai suport! ]ip` Sylvia, apoi \n [oapt`: Te
rog, te rog, doctore. Am s` mor dac` i se \ntmpl` ceva copilului.
Totul va fi bine, crede-m`.
Nu vreau... nimeni nu m` poate obliga...
V`zndu-i expresia \ncrncenat`, doctorul fu de acord s` mai
a[tepte pu]in.
Mai trecu o or` [i acum Sylvia se sim]ea att de obosit` \nct nu
mai avea putere nici s` ]ipe. Acum, Martin nu-[i mai f`cea griji pentru copil, ci se ruga pentru Sylvia, s` scape ea cu via]`.
|n sfr[it, dup` mai bine de dou`zeci de ore de la ruperea apei
[i o na[tere cu probleme, Sylvia auzi un ]ip`t firav. |n clipa aceea nu
mai sim]i nici o durere [i un val de bucurie \i inund` \ntreaga fiin]`.
E b`iat, Sylvia, zise doctorul Friedman punndu-i copilul \n
bra]e.
Sylvia se uit` la trupul micu] lipit de pieptul ei, snge din sngele ei [i a lui Martin.
Copilul fu luat s` fie cnt`rit [i sp`lat, iar Sylvia fu mutat` pe o
targ` pentru a fi dus` \n rezerv`. Doctorul Friedman se gr`bi s`-i
duc` lui Martin vestea cea bun`.
Ai un b`iat, \l anun]` sco]ndu-[i ochelarii.
Martin r`mase cu ochii pironi]i \n gol. Bess \l prinse de um`r
spunnd:
Oh, Dumnezeule, Martin! |mi amintesc ziua \n care te-ai
n`scut [i uite acum, la rndul t`u, ai un b`iat!
Cum se simte Sylvia? \ntreb` el.
Bine. Na[terea a fost grea, nici nu [tiu cum a rezistat. |n cteva zile se va reface complet. Acum, \ns`, e foarte obosit`.
Doamne, \]i mul]umesc! Cnd o pot vedea?
Au dus-o deja \n rezerv`. Mai a[teapt` cteva minute pn` i se
face toaleta, pe urm` te po]i duce la ea. Dar nu sta prea mult, e
extenuat`.
Te a[tept aici, spuse Bess. Plec`m acas` \mpreun`.
Martin intr` \n rezerv` [i se a[ez` pe marginea patului. Sylvia \[i
[terse lacrimile de fericire [i-[i \n`l]` privirea spre el. Fiul pe care i-l
d`ruise era triumful ei asupra lui Jenny.

125

CYNTHIA FREEMAN

Martin era cople[it de emo]ie. Dac` ar fi avut un copil cu Jenny,


bucuria lui n-ar fi fost complet` pentru c` acel copil ar fi fost
botezat dup` religia catolic`. Acesta \ns` era un adev`rat Roth [i
putea duce mai departe tradi]ia familiei. Se aplec` [i o s`rut` pe
Sylvia pe buze.
Tocmai se \ndrepta cnd u[a se deschise [i \n camer` intr` doctorul Friedman, gata de plecare.
Cred c` ar trebui s` pleci [i tu. Sylvia e foarte obosit`. Iar noi doi
[i b`ie]elul ne vedem mine diminea]`, i se adres` el proaspetei m`mici.
A doua zi la dou`sprezece sosir` Bess [i p`rin]ii Sylviei care
aduser` flori pentru fiica lor [i un clopo]el de argint, un ursule] [i
o minge de fotbal, pentru cnd o fi mai mare, nepotului lor.
Dup` ce l`sar` cadourile coborr` la salonul nou-n`scu]ilor,
unde se convinser` imediat c` nepotul lor era cel mai frumos dintre bebelu[i.
|n mod sigur, zise domnul Lowenthal, rznd.
Cnd ajunse [i Martin, ei tocmai discutau \n camera Sylviei
despre numele pe care i-l vor pune.
Cred c` \i vom spune Julian, dup` tat`l meu, interveni el.
Bess se lumin` la fa]`.
Mi-ar pl`cea s`-l botez`m a[a. V` sup`ra]i? \i \ntreb` ea pe
p`rin]i Sylviei.
Deloc. La asta ne [i a[teptam \n cazul \n care Sylvia na[te un
b`iat, spuse mama ei.
Martin era mul]umit c` cele dou` familii c`zuser` de acord \n
aceast` privin]` [i nu existaser` discu]ii.
La cteva zile \ns`, un nori[or ap`ru la orizont atunci cnd Sylvia
descoperi c`, de[i micu]ul Julian era hr`nit de patru ori pe zi, ea
avea din ce \n ce mai pu]in lapte la sn. Nici pompi]a ata[at` la sn
ca s`-i stimuleze lacta]ia nu-i fu de mare ajutor. Faptul c` nu-[i
putea hr`ni copilul cu lapte matern, o \ntrist` foarte mult [i continu` s` plng` chiar [i atunci cnd asistenta o \nv`]` s`-l hr`neasc`
cu biberonul [i Julian supse din el cu l`comie.
Cred c` a[a va trebui s` fie hr`nit de acum \nainte, \i spuse
aceasta dup` ce duse copilul la loc \n p`tu]ul lui.
Poate dac` \ncep s` m` hr`nesc mai bine, a[ putea...
Numai doctorul Friedman [tie ce e de f`cut.
Dar nici verdictul acestuia nu fu \ncurajator.

ILUZIA IUBIRII

126

Asemenea situa]ii sunt frecvente [i, uneori, e chiar mai bine


pentru copil s` fie f
hr`nit cu biberonul.
Eu nu cred a[a ceva, zise ea, suspinnd.
Este un lucru confirmat [i, la drept vorbind, chiar nu avem de
ales.
Dac`, totu[i, a[a stau lucrurile, a[ vrea s`-l hr`nesc singur`,
att ziua ct [i noaptea.
Numai ziua, noaptea se va ocupa de asta asistenta de gard`.
Nu mult dup` plecarea medicului, ap`ru [i Martin care se
apropie de pat [i o s`rut` u[or pe buze. Sylvia \l trase mai aproape
de ea.
S` [tii c` maternitatea nu m-a trnsformat \ntr-o sfnt`. Po]i
face mai mult dect att.
Da, pot face mai mult dect att... {i o s`rut` din nou, de
aceast` dat` un s`rut adev`rat, plin de dragostea pe care o sim]ea
pentru so]ia sa. Apoi se a[ez` pe marginea patului.
Cum te sim]i \n diminea]a asta? \l \ntreb` Sylvia v`zndu-i
chipul obosit.
M` descurc, zise el zmbind.
Martin, nu-i a[a c` e frumos?
Seam`n` cu m`mica lui.
Vrei s` spui c` ar`t ca un r`cu[or fiert?
Martin rse, apoi fa]a lui c`p`t` o expresie serioas`.
Am vorbit cu doctorul Friedman [i mi-a spus c` ai nevoie de
mult` odihn`.
Oh, Martin, sunt att de fericit` \nct nu simt deloc oboseala.
Mi-ai d`ruit tot ceea ce-mi doream.
Nu, iubito, tu mi-ai d`ruit mie un fiu, fiul nostru. Acum
odihne[te-te.
Te \ntorci curnd? Te rog!
Dac`-mi promi]i c` vei mnca, vei dormi bine [i nu vei vorbi
prea mult.
|n sfr[it, sosi [i ziua \n care Sylviei i se permise s` p`r`seasc`
spitalul. Martin r`mase acas` [i dup` ce fu instalat` confortabil el \[i
petrecu restul dup`-amiezii studiindu-[i fiul, \ncntat c` fe]i[oara
copilului sem`na mult cu el [i cu tat`l lui.

Capitolul 19
Pe dou`zeci [i [ase decembrie anul urm`tor, Sylvia n`scu o
feti]` de aproape patru kilograme. Dup` o \ndelungat` munc` de
convingere accept` opera]ia cezarian`, a[a c` data na[terii copilului fu cunoscut` dinainte. Cnd Sylvia \i propuse lui Martin ca pe
feti]` s-o cheme Amanda Roth, dup` numele uneia dintre bunicile
ei, Martin p`ru \ncntat, la fel ca atunci cnd Julian fusese botezat
cu numele tat`lui s`u.
Martin era fericit [i pe m`sur` ce copiii cre[teau era tot mai
con[tient c` nu avea motive s` se plng` de ce \i oferise via]a:
afacerile firmei mergeau foarte bine [i familia era s`n`toas`.
Singurul lucru pe care-l regreta era s` nu putea petrece mai mult
timp cu copiii. |n anul cnd se n`scuse Amy \ncepuse s` lucreze [i
peste program [i uneori nu-i vedea cu zilele. O ruga pe Sylvia s` nu-i
culce pn` mai trziu, dar ea nu accepta s` le strice programul de
somn.
|ntr-una din seri, dup` ce copiii adormiser`, se aflau amndoi \n
bibliotec`. Martin studia raportul bursei de valori [i abia o auzi pe
Sylvia spunnd:
Dac` ai fi v`zut ce \ncntat era Julian.
Martin se opri din citit [i o privi curios.
Scuz`-m`, n-am fost atent. Despre cine vorbeai?

ILUZIA IUBIRII

128

Despre Julian.
Ce-i cu el?
Va merge la gr`dini]`. Aceea[i la care veri[oara ta Jane \i are
pe Mark [i Deborah...
Martin r`mase ca tr`snit, nevenindu-i s` cread`.
Cum? |l trimi]i la gr`dini]`? Dar nu are dect trei ani! ]ip` el
ie[indu-[i din fire.
Tonul lui o [oc`, dar \n`bu[indu-[i iritarea, Sylvia \i spuse ct
mai calm cu putin]`:
Jane a dus gemenii la gr`dini]` cnd aveau numai doi ani, dar
Julian va fi \n grup` cu Joel [i Nicole...
Nu m` intereseaz` ce face Jane. N-are dect s` fac` ce-i place.
Eu consider c` e prea mic pentru a se integra \ntr-o asemenea
colectivitate. Trebuie s` mai creasc`.
Nu \n]elegi c` are nevoie de prieteni cu care s` se joace? Chiar
zilele trecute, cnd Jane a trecut pe aici, l-a \ntrebat pe Mark dac`
nu-l ia [i pe el la gr`dini]`.
De ce n-ai discutat cu mine \nainte de a lua o hot`rre?
O fac acum.
R`spunsul meu este nu. Julian e prea mic ca s` mearg` la
gr`dini]`, s`-[i piard` vremea acolo toat` ziua.
Sylvia \[i mu[c` buza \ncercnd s` nu zmbeasc`. El \nc` nu
realiza c` Julian nu mai era un bebelu[, [i se a[tepta la o asemenea
reac]ie din partea lui, [tiind c` este mai legat de fiul s`u dect de
Amy.
Nu-i chiar a[a, zise ea \ncercnd s`-[i p`streze calmul.
Programul este de la nou` la unsprezece [i jum`tate. |]i spun c` va
fi bine pentru el. Dac` va cre[te printre adul]i, va fi un copil singuratic [i timid. Martin se sim]ea pus la col].
{i unde-i gr`dini]a asta? o \ntreb`, ursuz, iar Sylvia [tiu c` astfel \[i d`duse consim]`mntul.
Martin insist` s`-l duc` el \n prima zi, dar dup` aceea \i p`ru
r`u. Cnd \l l`s` de mn` [i Julian alerg` s` se joace cu ceilal]i
copii, avu senza]ia c` pierduse ceva foarte pre]ios. B`ie]elul nici
m`car nu se uitase la el cnd Martin \l s`rutase pe obraz [i-i spusese la revedere. Dac` cineva l-ar fi \ntrebat dac` au existat

129

CYNTHIA FREEMAN

momente \n c`snicia lui \n care s-a sim]it nefericit, ar fi men]ionat


ziua \n care \l l`sase pe Julian la gr`dini]`... de[i [tia c` nu e drept.
Nu era vina Sylviei c` b`iatul cre[tea.
|n anul care urm` de multe ori \ntrzie la birou, conducndu-l
mai \nti pe Julian la gr`dini]` [i zilnic telefona acas` la ora
dou`sprezece s` se asigure c` b`iatul ajunsese cu bine. P`stra toate
desenele lui Julian, iar pe unele le \nr`ma de parc` ar fi fost semnate de vreun pictor celebru. Cteva erau atrnate \n biroul s`u [i
nu pierdea nici o ocazie s` se mndreasc` cu ele.
|ntr-o sear` Julian st`tea pe genunchii lui [i \i descria ultimul
s`u desen:
Vezi, t`ticule, cerul e albastru, pomul e verde, luna e galben`
[i casa e alb`. Pe drum merge un t`tic cu b`iatul lui care e mare. {i
\i ar`t` cele dou` siluete care aveau aproape aceea[i \n`l]ime. |]i
place, tati?
E foarte frumos, Julian, dar tu s` nu-]i dore[ti s` cre[ti mare.
De dragul meu \ncearc` s` r`mi ca acum. Ne-am \n]eles?
Ne-am \n]eles, t`ticule...
***
Dar \n ciuda promisiunii lui Julian, timpul nu st`tea \n loc [i
Martin nici nu-[i d`du seama cnd b`iatul \mplini [ase ani [i \ntr-o
zi el [i Sylvia trebuir` s`-l \nscrie la [coal`, la Menlo School, acolo
unde \nv`]ase [i el. Dar \n loc s`-[i aminteasc` de zilele fericite
petrecute acolo, Martin \ncerc` un sentiment de frustare.
|n aceea[i zi, la birou, \ncerca s` se concentreze, dar nu reu[ea.
|[i sim]ea sufletul pustiit. Copiii nu-[i mai g`seau timp pentru el acum aveau prieteni de joac` - iar Sylvia se implicase \n mai multe
ac]iuni de caritate. Parc` nimeni nu mai avea timp [i pentru el, nici
m`car mama lui. Dar nu voia s`-[i plng` de mil`, de[i asta f`cea.

Capitolul 20
|ntreaga via]` Martin avea s`-[i aminteasc` ziua \n care Julian
absolvi liceul. Pentru prima dat` \n]elese ct de greu trebuie s` fi
fost pentru p`rin]ii s`i s`-l vad` crescnd [i plecnd la colegiu. |n
timp ce lui Julian se ducea s`-[i ia diploma, o strnse de mn` pe
Bess. V`zndu-i gestul, Sylvia zmbi. Martin trecea printr-o perioad`
\n care d`dea impresia c` e cel mai fericit, mai pu]in agitat sau cel
pu]in a[a \i pl`cea ei s` cread`, dar dac` i-ar fi putut citi gndurile,
ziua aceea frumoas` de iunie i s-ar fi p`rut mai pu]in senin`.
Lui Martin nu-i venea s` cread` c` trecuser` zeci de ani de cnd el
\nsu[i urcase pe acela[i podium \n ziua absolvirii. Cum trecuse via]a!
La rndul lui Julian urma s` plece \n septembrie la Yale, dar Martin [tia
c` fiul s`u apucase alte vremuri; f`r` cot`ri [i admiteri bazate \n primul
rnd pe calificative [i pe decizia consiliului profesoral era pu]in probabil ca Julian s` aib` colegi de apartament ni[te neispr`vi]i antisemi]i,
care considerau colegiu doar un loc unde se face sport [i se bea bere.
***
Acum cnd Julian era la Yale [i Amy \n Elve]ia, la colegiu, via]a
reintrase pe f`ga[ul normal: ie[iri \n ora[, distrac]ii; ore suplimentare la birou, pentru Martin. De[i \[i impusese s` nu se \ntmple a[a,
cnd \mplini cincizeci de ani se sim]i [i mai deprimat [i se \nfurie pe
Sylvia c` organizase o petrecere ca s` aniverseze acest eveniment.

131

CYNTHIA FREEMAN

Dar timpul trecea vrnd-nevrnd. Bess, trecut` acum pe [aptezeci de ani, avea o s`n`tate de fier, iar Amy venise acas` de la Davos
s`-i anun]e c` dup` terminarea [colii se va m`rita cu un profesor de
tenis pe care-l cunoscuse la Monte Carlo. De aceast` dat` Martin
puse piciorul \n prag. Adio profesor de tenis, Elve]ia, Europa. A[a c`
\n septembrie Amy se \ntoarse \n ]ar`, lini[tit` la gndul c` m`car nu
mersese prea departe cu idila care tocmai se sfr[ise.
Acest lucru \l tulbur` pe Martin probabil mai mult dect pe fiica
sa, amintindu-i durerea cu care se desp`r]ise de Jenny, dar tot el se
consol` spunndu-[i c` una este s` ai optsprezece ani [i alta dou`zeci
[i opt, [i c`, oricum, un profesor de tenis nu e o partid` tocmai bun`.
Cu Julian, \ns`, avu mai pu]in noroc. B`iatul absolvise universitatea Yale cu diplom` de merit [i i se oferise un post la catedra de
drept. |n aceea[i perioad` telefon` acas` anun]ndu-[i familia c` se
logodise cu Sarah Storey, iar \n var` veni cu ea s` le-o prezinte; o
fat` elegant`, rasat`, inteligent`, o catolic` de familie foarte bun`.
Spre groaza lui Bess, le d`du chiar de \n]eles c` p`rin]ii ei \l iertaser` pe Julian pentru proasta inspira]ie de a se fi n`scut evreu, [i
c` erau recunosc`tori celui care avusese decen]a s` schimbe
numele familiei din Rothenberger \n Roth.
Bess bomb`ni \n sinea ei, dar Martin [i Sylvia se consolar` la
gndul c` fata era de[teapt` [i prietenoas` [i c` era foarte \ndr`gostit` de Julian, ceea ce \n ochii Sylviei o absolvea de multe p`cate.
Nunta \n sine fu un eveniment organizat cu minu]iozitate de
parcul din Louisburg Square. Cei din familia Roth erau foarte \ncorda]i pentru c` preotul, un tn`r slab [i antipatic, nu f`cea nici o
concesie mirelui evreu. Privind dr`gu]ele domni[oare de onoare
Martin se \ntreb` ce ar fi zis tat`l s`u dac` ar fi tr`it. Oare meritase
s` renun]e la Jenny, procednd corect ca \ntodeauna? Fiul s`u
renun]ase la \ngr`dirile impuse de religie pentru a se \nsura cu fata
aceea dr`gu]`. Pre] de o clip` durerea \i sf[ie inima, apoi \[i
\ndrept` privirea spre Amy, care ar`ta minunat ca domni[oar` de
onoare. Cine [tie cu cine se va m`rita [i ea pn` la urm`? \[i zise
Martin oftnd. Ce rost mai avea s` insiste asupra p`str`rii tradi]iei?
{i pentru prima oar` se sim]i cu adev`rat b`trn.

Capitolul 21
Martin o \ntlni pe Jenny la o lun` dup` weekendul \n Tahoe. Era
\ntr-o miercuri, ziua \n care Sylvia ie[ea, de obicei, \n ora[. Cnd
Martin plec` de la birou s` se \ntlneasc` cu ea, se sim]ea foarte deprimat [i singur ca niciodat`. |n preajma Cr`ciunului \i murise tat`l [i tot
\n preajma Cr`ciunului se desp`r]ise de Jenny. Abia a[tepta s` se
sfr[easc` s`rb`torile.
De \ndat` ce ajunse la restaurant \[i comand` dou` Martini, \n speran]a c` \i vor alunga proasta dispozi]ie [i r`sufl` u[urat c` Sylvia p`rea
s` nu-[i dea seama de starea lui [i c` nu era prea atent la ce-i spunea,
ceva \n leg`tur` cu petrecerea din seara aceea, atr`gndu-i aten]ia s` nu
\ntrzie. Apoi Martin o s`rut` [i se desp`r]ir` \n fa]` la I.Magnin s.
Dou` minute mai trziu o v`zu pe Jenny [i \n clipa aceea re\nviar`
toate vechile sentimente, ca [i cum ultimii dou`zeci [i cinci de ani nici
n-ar fi existat, trezind \n el senza]ii pe care nu le mai sim]ise \n to]i
ace[ti ani.
A doua zi, la birou, cnd ridic` receptorul s`-i telefoneze lui Jenny,
\ncerc` un sentiment de vinov`]ie. Nici m`car o singur` dat` n-o
\n[elase pe Sylvia de cnd erau c`s`tori]i, dac` nu punea la socoteal`
amintirile legate de Jenny. Dar acum [tia c` va avea o aventur` cu ea,
care nu va fi dect o am`gire. Tenta]ia era prea mare, dar i s-ar fi putut
\mpotrivi, l`snd-o s` plece la Hong Kong f`r` s` mai sune, \[i spunea
\n timp ce forma num`rul. Era gata s` pun` jos receptorul cnd auzi
voacea lui Jenny.
Alo, r`spunse ea cu aceea[i voce melodioas`.

133

CYNTHIA FREEMAN

Sunt eu, Jenny... Martin.


}i-am recunoscut vocea. Ce faci?
Bine. Ne putem \ntlni?
Jenny r`spunse dup` o scurt` pauz`:
Ieri te-am rugat s` te gnde[ti dac` e bine ce faci. Te-ai gndit?
Numai la asta m-am gndit. Nu [tiu dac` e bine ce fac, dar vreau
s` te v`d.
Atunci, unde ne \ntlnim?
La Fairmont, dac` [i ]ie-]i convine.
Perfect.
Cnd o z`ri \n holul hotelului, Martin \n]elese ct de mult \i lipsise
\n to]i anii. |nc` era incredibil de frumoas`. Intrar` \n Rotond` [i
comandar` ceva de b`ut.
Eu tot nu-mi revin dup` \ntlnirea de ieri, Jenny.
Ce coinciden]` extraordinar`, nu?
Dar ce \nseamn` coinciden]`? Destin sau pur` \ntmplare?
Hai s` nu filozof`m, rse Jenny. Mai poveste[te-mi despre tine.
Ce vrei s`-]i povestesc?
P`i ceva tot s-a mai \ntmplat \n ultimii dou`zeci [i cinci de ani.
E[ti \nsurat? Ai copii? E[ti fericit?
Sunt \nsurat, am copii, iar la ultima \ntrebare nu prea [tiu ce s`-]i
r`spund. Am avut perioade fericite al`turi de Sylvia... so]ia mea... dar
au existat [i altele \n care nu m` puteam gndi dect la tine.
{i eu care credeam c` m-ai uitat.
Martin f`cu un semn chelnerului s` mai aduc` ceva de b`ut.
N-am \ncetat s` te iubesc, Jenny.
Nu [tiu dac` s` te cred.
~sta-i adev`rul, indiferent ce crezi despre mine.
Poate a[a ]i-ai \nchipuit, dar cnd a fost vorba s` alegi \ntre mine
[i familia ta, ai ales familia.
Nu a fost propriu-zis o alegere [i pe vremea aceea eram \nc`
foarte tn`r. Dup` moartea tat`lui meu am f`cut gre[eli pe care le-am
regretat toat` via]a. |ntinse mna peste mas` [i-i lu` palma \ntr-a lui.
{tiu, tot timpul m-am \ntrebat unde ai plecat, [i mult` vreme am \ncercat s` te g`sesc. Unde ai disp`rut?
Nu cred c` am s`-]i r`spund acum, zise ea f`r` s`-[i ridice privirea.
Cteva minute r`maser` t`cu]i, sorbindu-[i b`utura din pahare, apoi
Jenny, parc` trezit` dintr-un vis, \l privi zmbind [i-i spuse:

ILUZIA IUBIRII

134

Martin, m` bucur mult c` te-am v`zut, dar mai am o mul]ime de


probleme de rezolvat pn` la decolarea avionului.
Jenny, de data asta nu te mai las s` pleci, zise el, ne[tiind cum ar
putea-o convinge s` r`mn`.
Mi-e team` c` nu ai cum s` m` \mpiedici, \i r`spunse ea zmbind.
Jenny nu mai sunt un copil [i nu cred c` soarta a f`cut s` ne
\ntlnim doar ca s` ne despart` din nou. Nu po]i pleca iar din via]a
mea.
Aici e o confuzie, tu ai plecat din via]a mea. Acum chiar c` trebuie s` plec.
Nu m` alunga, Jenny.
Nu eu te-am alungat.
Nu, dar cndva te-am urt. Jenny, te rog, d`-mi o [ans` s`-mi
repar gre[elile din trecut.
Jenny surse. Cu ani \n urm` i-ar fi mul]umit lui Dumnezeu \n
genunchi dac` ar fi auzit aceste cuvinte, acum \ns`, nu-l mai credea.
Era \nsurat [i avea doi copii.
Nu cred c` voi putea face asta, oricum \]i mul]umesc pentru
bunele inten]ii.
Martin se ridic` [i o ajut` s`-[i \mbrace haina. Cnd ajunser` \n
holul de la intrare se oprir` [i cteva momente se privir` f`r` s`-[i vorbeasc`.
Cum pot lua leg`tura cu tine? o \ntreb` Martin, abia ab]inndu-se
s` nu o ia \n bra]e.
E destul de greu, fiindc` slujba m` oblig` s` c`l`toresc mult.
{i chiar n-am s` te mai v`d niciodat`?
Mi-e team` c` nu, Martin. |]i doresc s`rb`tori fericite.
O urm`ri cum se \ndreapt` c`tre ascensorul care o ducea spre
camer`. R`mase neclintit, uitndu-se la u[ile ce se \nchideau \n urma ei.
Nu-[i mai amintea cum ajunsese la ma[in`, iar cnd se trezi la
volan o porni f`r` ]int` pe str`zi, neavnd chef s` se \ntoarc` acas`, [i
se opri tocmai lng` Coit Tower. Opri motorul [i prin \ntuneric privi
spre golf. Ce-i mai r`m`sese s` a[tepte de la via]` dac` Jenny nu va
face parte din viitorul lui? Copiii erau departe, iar fa]` de Sylvia, \n
momentul acela, nu avea dect un sentiment de vinov`]ie. |ntoarse
ma[ina [i o porni spre Fairmont. De data asta nu o va mai l`sa pe
Jenny s` plece att de u[or.

135

CYNTHIA FREEMAN

***
|ntoars` \n camera de hotel, Jenny \ncepu s`-[i fac` bagajele, dar
gndurile \i zburau \n alt` parte. Dup` ce scoase de trei ori din valiz`
rochia de sear`, renun]` [i se \ntinse pe pat.
|ntlnirea cu Martin o tulburase mai mult dect l`sase s` se vad`.
Nu numai c` \i trezise amintiri din vremea \n care fuseser` \mpreun`,
dar [i pe cele din perioada urm`toare desp`r]irii lor, cea mai \ngrozitoare din via]a ei.
|[i [terse ochii, se dezbr`c` [i intr` sub du[, l`snd apa rece s`-i
biciuiasc` pielea apoi, cnd \ncepu s` tremure, ie[i din cad` [i se
[terse cu un prosop aspru.
{i fiindc` tot nu se sim]ea \n stare s` termine de \mpachetat, se
\nf`[ur` \ntr-un halat [i-[i turn` un pahar de vodc` cu ghea]`, apoi
\nchise ochii [i se l`s` purtat` de valul amintirilor.
Niciodat` nu-[i revenise dup` desp`r]irea de Martin, de[i \ncercase s`-[i refac` via]a, dar adev`rul era c` nu \ncetase s`-l iubeasc`.
Dac` ar fi ]inut \ndeajuns la ea \nct s` treac` peste cuvntul
p`rin]ilor [i dac` s-ar fi \nsurat cu ea, a[a cum \i promisese, \n via]a
ei n-ar mai fi avut loc attea evenimente regretabile. Dup` ce Martin
o p`r`sise ea se schimbase, \nr`indu-se. Uneori \[i amintea ce fat`
bun` [i dr`gu]` era cnd \l cunoscuse. Dar fata aceea murise.
Apoi \[i aminti cum \ntr-o sear` se \mb`tase \ntr-un bar, iar
diminea]a se trezise cu un b`rbat lng` ea. Nu-i venise s` cread` c` e
aceea[i Jenny McCoy, fata care se hot`rse s` plece din Biloxi ca s`
fac` o carier` de succes.
P`r`sind New York-ul \[i pierduse [i slujba, iar cea g`sit` la
Chicago \nsemnase un pas \napoi. Trist`, nefericit`, \[i pierduse
entuziazmul cu care muncea \nainte de a-l cunoa[te pe Martin, ceea
ce o afectase pe plan profesional, lundu-i orice speran]` de a promova. Cu un salariu mult mai mic dect cel pe care-l c[tiga
Manhattan, nu-[i putuse permite dect s` \nchirieze o camer` la o
pensiune dintr-un cartier sordid - exact opusul elegantului apartament din Central Park, \n care locuise cu Martin.
Dar culmea degrad`rii o atinse \n diminea]a \n care se trezise al`turi
de un necunoscut. Pe jum`tate ame]it` de b`utur`, se trse pn` \n
baie [i se privise \n oglind`. Fardul i se \ntinsese pe fa]a buh`it` [i p`rul

ILUZIA IUBIRII

136

ne\ngrijit \i st`tea lipit de ]east`, atrnnd \n [uvi]e slinoase. Dezgustat`


se \ntorsese \n camer`, unde tn`rul, despre care cu o sear` \n urm`
avusese impresia c` seam`n` cu Martin, dormea dezbr`cat. Dar \n
lumina zilei observ` c` nu fusese dect efectul paharelor cu Martini pe
care le b`use. Fusese att de beat` \nct nici numele nu i-l re]inuse. Se
apropie de fereastr` [i se uit` \n strad` de la \n`l]imea celor opt etaje.
Dac` ar fi avut curaj s-ar fi aruncat \n gol, dar frica sau, poate, spectrul
comiterii unui p`cat de moarte o \mpiedicaser`. Cnd se \ntorsese de la fereastr`, cu o ultim` f`rm` de voin]`, hot`r\se c` trebuie s` supravie]uiasc`.
Se \mbr`case [i ie[ise din camer`. F`r` s` se gndeasc` prea mult,
se duse la gar` [i-[i cump`rase bilet spre Biloxi, apoi se \ntorsese
acas`, unde constatase c` tn`rul disp`ruse lundu-i [i aparatul de
radio. |[i adunase lucrurile \ntr-o valiz` [i plecase din nou la gar`.
Dar o dat` ajuns` \n Biloxi, nu avusese sentimentul c` se \ntorsese
acas`. Plecase de prea mult` vreme. |n plus, vara aceea fusese insuportabil`. Parc` niciodat` nu fusese att de cald [i atta praf. Ar fi trebuit
s` plece dar neputndu-[i g`si o slujb`, cnd r`m`sese f`r` bani.
|n diminea]a \n care intrase \n cl`direa b`ncii comerciale din Biloxi,
nu mncase aproape nimic de dou` zile. Stnd la biroul directorului
\ncercnd s` complecteze un formular de angajare sim]ise c` o cuprinde
ame]eala [i imediat \[i pierduse cuno[tin]a, pr`bu[indu-se pe podea.
|[i revenise pe canapeaua din biroul pre[edintelui b`ncii [i cnd
deschisese ochii v`zuse un b`rbat care-i ]inea mna \ntr-a lui.
Te sim]i mai bine?
Jenny nu era sigur`, dar d`duse din cap.
Sunt Cyrus Worthington [i vreau s`-]i spun c` ne-ai speriat pe to]i.
|mi pare r`u, zisese Jenny \ncercnd s` se ridice \n capul oaselor.
Ar trebui s` mai stai pu]in \ntins`, spusese Cyrus \mpingnd-o
u[or pe spate.
Jenny se uitase cu aten]ie la b`rbatul care o privea \ngrijorat. De[i
avea o siluet` plinu]`, domnul Worthington era un b`rbat distins, cu
un p`r c`runt [i un surs pl`cut. {i dup` ct \[i d`duse ea seama,
p`rea destul de amabil ca s`-i ofere o slujb`, dac` profita de ocazie.
|n]eleg c` \]i cau]i o slujb`, zisese el b`tnd-o p`rinte[te pe mn`.
Da, [i am recomand`ri excelente, domnule Worthington.
{i \i povestise c` se n`scuse \n Biloxi, c` urmase Hunter Gollege [i
r`m`sese la New York unde lucrase la agen]ia Gatti [i apoi la Almo
Cosmetics. Cele dou` companii \i puteau garanta competen]a.

137

CYNTHIA FREEMAN

Ca o formalitate vom verifica acest lucru, dar voi fi surprins dac`


directorul nu te va chema mine s`-]i ofere o slujb`, zisese el zmbind.
V` mul]umesc. Aceast` slujb` i-ar asigura viitorul, dar cum se va
descurca pn` a doua zi? Chiria o avea pl`tit` pn` la sfr[itul
s`pt`mnii, dar nu avea nimic de mncare. Adunndu-[i tot curajul \i
spusese ezitnd: Domnule Worthington, [tiu c` este o cerere
neobi[nuit`, dar crede]i c` mi-a]i putea da un mic avans? Nu am absolut nici un ban, iar suma mi-o pute]i re]ine din primul salariu.
Cred c` se poate aranja. De ct ai nevoie?
Jenny ar fi vrut s`-i cear` patruzeci de dolari, dar hot`r\se c`
dou`zeci [i cinci era o sum` mai rezonabil`, care-i va ajunge
urm`toarele dou` s`pt`mni pn` la salariu.
Cyrus \[i scosese portofelul [i-i d`duse banii, invitnd-o s` bea o
cafea \nainte de plecare.
Ajuns` acas`, dup` prima mas` pe s`turate din ultimile s`pt`mni,
Jenny \[i spusese c` ce fusese mai greu trecuse.
|n prima lun`, Cyrus p`strase fa]` de ea distan]a cuviincioas`.
Jenny \l vedea cum \[i prime[te clien]ii \n birou, cum pleca s` ia
prnzul [i, uneori, cum se uit` la picioarele ei, cnd credea c` nu-l
observ`. Apoi, \ntr-o sear` cnd ea r`m`sese s` lucreze pn` mai
trziu, se apropiase de ghi[eul unde ea num`r` banii \ncasa]i.
Cnd termini, treci pe la mine, \i [optise el uitndu-se cu coada
ochiului ca s` nu fie auzit de director.
Cnd sfr[ise treaba, Jenny se dusese \n biroul lui Cyrus, spernd
s` n-o anu]e c` o d` afar`.
Stai jos, draga mea, \i spusese acesta ar`tndu-i un scaun.
Domnule Worthington, v` sunt recunosc`toare pentru ceea ce
a]i f`cut pentru mine. |mi place munca pe care o fac, dar m` descurc
greu cu banii. Crede]i c` \n urm`toarele luni ar fi posibil s` mi se
majoreze salariu?
Cyrus zmbise. |i pl`cea tonul umil cu care-l \ntrebase.
Am s` discut cu directorul [i cred c` la sfr[itul celei de a treia
luni vei mai primi \n plus \nc` dou`zeci de dolari pe s`pt`mn`.
V` mul]umesc din suflet, domnule Worthington, spusese fericit`, de[i [tia c` nu \nsemna nici m`car jum`tate din salariul pe care-l
primea la Elmo.
Nu ai pentru ce, draga mea. Acum a[ vrea s` te \ntreb dac` ]i-ar
face pl`cere s` lu`m prnzul \mpreun`, duminic`, la mine acas`.

ILUZIA IUBIRII

138

Jenny nu era sigur` c` [i-ar dori o rela]ie personal` cu Cyrus dar,


de team` s` nu-[i pun` slujba \n pericol, \i zmbise \ncuviin]nd.
Atunci trimit ma[ina s` te ia la dou`sprezece.
Duminic`, exact la dou`sprezece, [oferul venise s-o ia [i cam dup`
dou`zeci de minute dup` ce ie[iser` din ora[, ma[ina o cotise pe un
drumeag str`juit de stejari falnici, b`trni de peste o sut` de ani. Cnd
intrase \n holul mare, murdar, de la intrare, o cuprinsese o sumbr`
presim]ire.
Un servitor negru o condusese \n sufragerie, unde-l v`zuse pe
Cyrus a[ezat la o mas` lung`, la care ar fi \nc`put u[or dou`zeci de
persoane. Cel`lalt ocupant al mesei era o feti]` obez`, a c`rei privire
lipsit` de expresie [i limba care-i ie[ea din gur`, o \nfioraser`. Era
limpede c` feti]a era bolnav` psihic.
Aici mnc`m la ore fixe, spusese Cyrus, apoi se scuzase c` pe mas`
nu era nimic de b`ut. Fiica mea este diabetic` [i trebuie s` ]in` un regim
strict, ad`ugase zmbind feti]ei care st`tea ghemuit` pe scaun.
Linda Mae, salut-o pe Jenny McCoy. Jenny ]i-o prezint pe fiica
mea, Linda Mae.
La privirea lui insistent`, feti]a \ntinsese mna. Cnd se aplecase
s`-i dea mna, Jenny observase pe obrazul ei o u[oar` umbr` alb`struie. Urm`rindu-i privirea, Cyrus spusese:
Linda Mae a avut un mic necaz \n diminea]a asta. A alunecat pe
covorul de pe sc`ri. Stai lini[tit`, scumpo. |]i [terge t`ticul lacrimile.
Dup` mas` Linda Mae fusese dus` sus, iar Cyrus [i Jenny petrecuser` o dup`-amiaz` pl`cut` pe verand`. De cteva ori vrusese parc`
s-o \ntrebe ceva, dar de fiecare dat` se ab]inuse, crend pauze stnjenitoare \n conversa]ie.
Cyrus o invitase s` ia din nou prnzul \mpreun` urm`toarea
duminic`, [i atunci \[i luase inima \n din]i s`-i spun` ce avea pe suflet.
Discu]ia o deschisese \n timp ce-[i beau cafeaua \n biroul lui.
Jenny, vreau s`-]i cer un serviciu, dar m` po]i refuza. Nu vreau
s` te jenezi. {i o strnsese de mn`, ceea ce pe Jenny o nelini[ti. Draga
mea, a[ fi fericit dac` te-ai putea \mprieteni cu Linda Mae.
Jenny nu-i r`spunsese imediat. I se p`rea ciudat` rug`mintea lui.
|n cele din urm`, \i spusese:
Da, sigur, dar Linda Mae [i eu...
{tiu, nu ave]i nimic \n comun. Dar e[ti bun` [i dr`gu]`, iar
prezen]a ta i-ar putea face bine. De la moartea mamei ei nu s-a mai

139

CYNTHIA FREEMAN

apropiat de nimeni, de asta [i cred c` a progresat att de pu]in. Crezi


c` te-ai putea \mprieteni cu ea?
Am s` \ncerc.
O dat` cu trecerea lunilor, Jenny se apropia tot mai mult de Linda
Mae care, supravegheat` cu aten]ie, \ncepuse s` \nve]e cum s`
m`nnce [i reu[ea s` se concentreze [i s` fac` fa]` m`runtelor sarcini
ce i se d`deau.
Dup` trei luni, cnd Jenny \ncepuse s-o viziteze de trei-patru ori pe
s`pt`mn`, Cyrus \i ceruse s` se mute acolo [i ea fusese de acord.
Mi-ar pl`cea s` locuiesc aici. Camera \n care stau e \ngrozitor de
deprimant` [i, \n plus, voi avea mai mult timp s` m` ocup de Linda
Mae.
|ntr-o sear`, dup` cin`, la cteva s`pt`mni dup` ce se mutase
acolo, Cyrus o chemase \n bibliotec`.
M` bucur c` totul merge bine [i c` te-ai acomodat. Sper c` e[ti
fericit` aici.
Da, ai fost att de bun cu mine.
Nu att de bun ct mi-ar pl`cea, zisese el apropiindu-[i scaunul
de al ei.
Jenny tres`rise, iar Cyrus se gndise c` ac]iona prea repede. Se
ridicase [i se dusese la barul de lng` [emineu unde turnase brandy
\n dou` pahare.
Jenny, care nu mai b`use aproape deloc \n ultimile luni, sim]ise
cum b`utura i se ridic` direct la cap [i-l auzise ca de la mare distan]`
pe Cyrus spunndu-i:
Jenny, draga mea, nu te sim]i jignit`. |ncercam s` spun c` de la
venirea ta, casa aceasta s-a trezit la via]`. Linda Mae s-a schimbat foarte
mult, iar servitorii te \ndr`gesc. Nu [tiu cum s`-]i mul]umesc.
Ne[tiind ce s`-i r`spund`, Jenny zmbise [i sorbise din pahar.
Cyrus continuase mai mult pentru sine:
Prezen]a ta aici mi-a adus fericirea pe care n-am mai sim]it-o de
ani \ntregi. La ce-mi folosesc banii dac` n-am cu cine s`-i cheltuiesc?
Despre Linda Mae nu pot spune c`-mi ]ine tov`r`[ie. Tot ce vezi aici
nu are valoare dac` nu e[ti tu s` te bucuri de tot ce-am adunat. O cas`
att de mare are nevoie de inteligen]a unei femei pentru a-i reda frumuse]ea [i elegan]a, a[a cum Linda Mae are nevoie de o prieten` care
s-o iubeasc` [i s-o ajute s`-[i dezvolte poten]ialul, chiar dac` acesta
este limitat. Oh, Jenny, Lnda Mae [i eu am fi distru[i dac` ne-ai p`r`si.

ILUZIA IUBIRII

140

Jenny r`m`sese t`cut`. B`nuia \ncotro se \ndrepta discu]ia, dar nu


avea puterea s`-l \ntrerup` pe cel care se purtase att de frumos cu ea.
{tiu c` ]i-a[ putea fi tat`, dar te iubesc [i vreau s`-]i port de grij`.
Crezi c`, \n timp, ai putea s` ]ii [i tu la mine?
Jenny [tia c` ar fi trebuit s`-l opreasc`, s` pun` punct discu]iei, dar
Cyrus se purtase cu ea ca nimeni altcineva [i era imposibil s` nu-l
plac`. Dac` l-ar refuza ar trebui s` se mute nu credea c` ar mai fi fost
\n stare s` supravie]uiasc` bazndu-se pe propriile for]e. Se rev`zuse
privind \n jos de la etajul opt, vrnd s` se sinucid`.
}in la tine, Cyrus, dar...
Nu-i nevoie s` continui. {tiu ce vrei s` spui, dar gnde[te-te, tu
nu ai familie, n-ai pe nimeni care s`-]i poarte de grij`. Eu \]i pot asigura
viitorul. Uneori, siguran]a [i lini[tea sufleteasc` sunt mai importante
dect pasiunea. Focul primei iubiri se poate stinge, dar respectul [i
afec]iunea dureaz` o via]`. Jenny, spune-mi c` te m`ri]i cu mine.
Jenny se ridic`.
M` la[i s` m` gndesc?
Ct vrei tu. Eu a[tept. Acum du-te la culcare, cred c` e[ti obosit`.
***
Da, Cyrus, m-am gndit [i a[ fi mndr` s` m` m`rit cu tine.
Oh, Jenny! O luase \n bra]e, dar cnd o s`rutase cu pasiune,
Jenny se nelini[ti. |[i amintise c` Cyrus era un om bun, dar c` atrac]ia
fizic` nu-i adusese ei dect suferin]`. |l \mpinsese u[or [i se ridicase.
Hai s` intr`m [i s`-i spunem Lindei Mae. Va fi foarte fericit`.
Cyrus era hot`rt s`-i ofere lui Jenny cea mai grandioas` nunt`
v`zut` vreodat` \n Biloxi. Comandase inelul de logodn` la Cartier, iar
rochia de mireas` la cel mai scump magazin din New Orleans. |n
urm`toarele s`pt`mni casa fusese renovat` \n \ntregime, fiindc`
Cyrus inten]iona ca ceremonia s` fie ]inut` \n`untru, iar recep]ia \n
cortul instalat \n gr`din`. Fusese pu]in surprins cnd Jenny \i spusese
c` ea nu are pe cine s` invite, dar nu insistase, continndu-[i preg`tirile \n privin]a meniului, vinurilor din import [i orchestrei de viori.
Pe m`sur` ce se apropia ziua nun]ii, Jenny devenea tot mai nervoas`. Uneori se trezea noaptea tremurnd, fiindc` visase c` era din
nou cu Martin; alteori r`mnea treaz` pn` \n ziu`, \ncercnd s` se
conving` c` f`cuse alegerea cea mai \n]elept`.

141

CYNTHIA FREEMAN

|n cele din urm` sosise [i ziua nun]ii, dar Jenny se comportase de


parc` totul ar fi fost un vis, att \n timpul ceremoniei ct [i fa]` de invita]i. Se asigurase c` Linda Mae este cuminte [i c` m`nnc` tot ce-[i
dore[te, dar restul grijilor le l`sase pe seama lui Cyrus. Numai cnd
plecase [i ultimul oaspete [i Linda Mae se dusese la culcare, Jenny se
\nfiorase de fric`.
{i sumbrele presim]iri se adeveriser`. Noaptea nun]ii ei fu mai
\ngrozitoare dect cel mai cumplit co[mar. Fie din cauz` c` b`use
prea mult, fie de team` c` n-ar putea-o satisface, la \nceput Cyrus
reac]ionase ca un b`rbat ipotent. Jenny \ncercase s`-i spun` c` nu
conteaz` [i c` au toat` via]a \nainte, dar Cyrus devenise din ce \n ce
mai violent. Ea \ncercase s` se dea jos din pat, dar Cyrus o tr`sese
\napoi ]innd-o pe spate [i o penetrase cu atta violen]` \nct Jenny
strnsese din ochi rugndu-se s` termine ct mai repede.
Diminea]`, la micul dejun, era calm, politicos [i se purta ca [i cum
nimic nu s-ar fi \ntmplat.
***
Dup` o lun` era disperat`. De cteva ori \[i f`cuse bagajele, dar
despachetase \nainte de venirea lui acas`. Cum s-o p`r`seasc` pe
Linda Mae? {i unde s` se duc`? Cyrus avea grij` s` nu-i lase pe mn`
dect c]iva dolari de cheltuial`. {i, \n loc s` plece, se resemnase.
Exact cnd situa]ia devenise de-a dreptul insuportabil`, Cyrus
suferi un infarct [i fusese adus acas` de la banc` de ambulan]`. Timp
de trei zile z`cuse la pat \nconjurat de aparate, tuburi de oxigen [i o
armat` de medici. |n cea de-a patra zi medicii \i deconectaser` aparatul care-l men]inuse \n via]`, fiindc` Cyrus murise f`r` a-[i mai
rec`p`ta cuno[tin]a.
Toat` suflarea din Biloxi luase parte la funeralii. Jenny, cu figura
\mpietrit`, \ncercase s-o lini[teasc` pe Linda Mae, singura care p`rea
\ntr-adev`r afectat` de aceast` moarte. Jenny se afla acolo fiindc` trebuia, ceilal]i veniser` la funeralii pentru spectacol, la fel de grandios
ca [i nunta din urm` cu cteva luni.
La o s`pt`mn` dup` \nmormntare, avocatul lui Cyrus o c`utase
acas` pentru citirea testamentului. Prin moartea lui Cyrus devenise o
femeie foarte bogat`, dar exista [i o clauz`: dac` Jenny urma s`
primeasc` milioanele lui Cyrus, trebuia s` accepte dou` lucruri:

ILUZIA IUBIRII

142

primul, s` aib` grij` \n continuare de Linda Mae, [i al doilea, fata s`


r`mn` \n casa din Biloxi. Dac` aceste condi]ii nu erau \ndeplinite, nu
mo[tenea absolut nimic. Jenny trebuia s` aleag`.
Cnt`rise cu grij` cele dou` alternative. Visul ei fusese acela de a
pleca din Biloxi ca s` scape de acele amintiri teribile. |n acest caz ar fi
pierdut totul: banii, casa, pozi]ia de v`duv` a unui om bogat, chiar [i
pe Linda Mae. Ar fi luat-o de la cap`t \n alt` parte, dar perspectiva unei
experien]e asem`n`toare celei din Chicago o speria.
Am s` v` comunic decizia mea \n cteva zile. |mi trebuie timp de
gndire, \i spusese avocatului \n timp ce-l conducea spre ie[ire, de[i
hot`rrea ei era deja luat`.
Chiar a doua zi telefonase anun]nd c` accept` clauzele testamentului.
|ncercnd s` ia lucrurile a[a cum sunt, Jenny \[i acceptase soarta [i
\ncepuse o via]` nou`. Se purta frumos cu Linda Mae [i \ncepuse s`
se \ngrijeasc`, dar nu putea alunga monotonia pe care era nevoit` s-o
suporte \n acel or`[el de provincie.
Zilele se transformaser` \n s`pt`mni [i s`pt`mnile \n luni, iar
starea de depresie \n care intrase era la fel de grav` ca aceea prin care
trecuse \n timpul c`sniciei cu Cyrus. |ncepuse s` regrete alegerea
f`cut` [i s` se gndeasc` serios la plecare. Linda Mae putea fi \ngrijit`
[i de o infirmier`. |n cele din urm`, \ns`, \[i d`duse seama c` nu poate
renun]a la bani. A[a c` \n urm`torii doisprezece ani tr`ise a[a cum
Cyrus inten]ionase, f`r` \ndoial`: ca o v`duv` cuminte, mam`
devotat` pentru Linda Mae, pre[edint` a numeroase asocia]ii de binefacere. Jenny nu era fericit`, dar nici nefericit`. |[i tr`ise via]a resemnat`. Dar, \ntr-o zi, Linda Mae se \mboln`vise.
La \nceput avusese febr`, dar medicii nu se \ngrijoraser` dect
dup` dou`-trei zile, cnd aceasta nu cedase [i atunci fusese internat`
\n spital. Cu toate \ngrijirile [i asistat` de cei mai buni speciali[ti, Linda
Mae murise \ntr-o diminea]` de aprilie, cu o s`pt`mn` \nainte de
ziua de na[tere a lui Jenny.
La \nmormntare nu fuseser` de fa]` dect Jenny [i c]iva servitori.
Cnd sicriul de mahon era cobort \n groap`, Jenny \ncepuse s`
plng`, primul semn de emo]ie dup` at]ia ani. De[i Linda Mae o
obligase s` r`mn` \n Biloxi atta vreme, Jenny nu avea resentimente
fa]` de ea. |n fond, fuseser` victime amndou`.

Capitolul 22
|n sfr[it, era liber`. Conform testamentului, dac` Linda Mae
murea, Jenny pleca unde dore[te. Dar, dup` ce at]ia ani tnjise
dup` libertate, acum nu [tia ce s` fac`. Cndva dorise s`-[i fac` o
carier`, dar acum, la patruzeci de ani [i posesoare a unei averi
imense, nu avea sens s-o ia de la cap`t. Nu mai era tn`r`, iar anii
petrecu]i \n Biloxi \i sec`tuiser` toat` energia.
|ncepuse s` c`l`toreasc` \n Europa [i \n Orient, \ncercnd s`
scape de un trecut care continua s-o urm`reasc`.
Acum, \n timp ce st`tea pe balcon, era surprins` c` \ntlnirea cu
Martin o tulburase att de mult. Acest lucru o f`cuse s`-[i dea seama
c` \nc` \l iubea foarte mult, de[i el \i distrusese via]a.
Telefonul sun` \ntrerupndu-i [irul gndurilor. {tia sigur cine
este. Las`-l s` sune, aproape c` ]ip`, dar imediat ridic` receptorul.
Alo...
Jenny, Martin la telefon. Trebuie s` te v`d.
De ce?
Pentru c` nu te pot l`sa s` pleci a[a.
Unde e[ti?
Jos \n hol.
Jenny ezit` o clip`, privind \n jur.
Bine, urc`.
Martin lu` liftul pn` la etajul zece, iar cnd ea \i deschise u[a,
spuse \ncurcat:

ILUZIA IUBIRII

144

Trebuia s` te v`d.
De ce, Martin? M-ai alungat din via]a ta. |mi amintesc scrisorile tale [i telefoanele. Sim]eam c` m` dai la o parte.
Am gre[it, Jenny. Acum gndesc altfel [i vreau s`-]i spun un
lucru foarte important.
Jenny \[i cobor\ privirea, apoi [i-o \n`l]` uitndu-se direct \n
ochii lui, \ngrozit` de propriile sentimente. Chiar [i dup` at]ia ani,
\nc` o tulbura.
Eu a[ bea ceva. Tu? zise ea str`duindu-se s` par` calm`.
Nu, mul]umesc.
De ce? A[a, ca \ntre prieteni. |mi amintesc c`-]i place whisky
cu ap` mineral`.
Martin \ncuvin]` din cap.
{tii ce cred eu? C` \nc` speri \n ceva ce nu va merge niciodat`.
N-a mers nici \nainte, cnd singurul meu adversar era mama ta. Acum
ai so]ie [i copii. |n timp am \nv`]at s` evit situa]iile care m` pot r`ni.
Martin l`s` paharul din mn` [i o lu` \n bra]e.
Te rog, ascult`-m`, o implor` el.
Jenny se desprinse din bra]ele lui.
Nu. Cnd te-am ascultat era s` pl`tesc cu via]a... vreau s`
pleci. Acum.
Dar te iubesc. E[ti singura femeie pe care am iubit-o vreodat`.
Scuz`-m`, dar n-am s` te las s`-mi distrugi via]a pentru a doua
oar`. M` vei l`sa s` plec.
Nu pot, Jenny. Trebuie s` discut`m.
La ce bun? Vreau s` pleci \nainte s` ne implic`m prea mult [i
eu s` nu mai vreau s` pleci.
Ce te face s` crezi c` doresc acest lucru?
Istoria se repet`. Oi fi eu mai grea de minte, dar lucrul `sta \l
[tiu [i eu.
Eu nu [tiu dect c` te iubesc, Jenny.
Nu [tii nimic despre mine.
Atunci, poveste[te-mi.
Ar lua prea mult timp. Ultimii dou`zeci [i cinci de ani au fost
grei pentru mine, Martin. Am suferit mult [i nu vreau s` se mai
\ntmple acest lucru.
Doamne, Jenny, nu \n]elegi c` [i eu am suferit? Niciodat` nu
am vrut s`-]i fac r`u.

145

CYNTHIA FREEMAN

Dar mi-ai f`cut.


{tiu... [i sentimentul de vinov`]ie m-a urm`rit toat` via]a.
Iubito, vreau s`-mi r`scump`r gre[eala.
Cum? N-am de gnd s`-]i devin amant` [i s`-]i a[tept telefoanele. Vreau s` fiu v`zut` cu b`rbatul pe care-l iubesc, s` nu
petrec cu tine cteva ore [i un weekend din cnd \n cnd. Atta
vreme ct e[ti \nsurat, nu vreau s` am o leg`tur` cu tine.
Martin o lu` din nou \n bra]e. De aceast` dat` Jenny nu se mai feri.
Ast`zi, dup` ce ne-am desp`r]it, m-am gndit mult la via]a mea
[i am ajuns la concluzia c` nu pot tr`i \n minciun`. Am avut o c`snicie lini[tit`, dar Sylvia merita un b`rbat mai bun dect mine. N-am
putut-o iubi pe ct ar fi trebuit, fiindc` amintirea ta m` obseda. |n
aceast` dup`-amiaz`, cnd am realizat c` pentru a te avea \nseamn`
s`-i cer divor]ul, mi s-a p`rut o decizie dificil`. {i n-a[ fi sincer dac`
nu ]i-a[ spune c` de la \nceput nici n-am admis ideea. E o cruzime
s` divor]ezi de cineva dup` ce ai tr`it al`turi atta vreme. Un lucru,
\ns`, r`mne cert: te iubesc [i de aceast` dat` n-am s` te mai
p`r`sesc.
Desprinzndu-se din \mbr`]i[area lui, Jenny se duse la bar [i-[i
mai turn` pu]in` b`utur` \n pahar.
Asta e noaptea dezv`luirilor. Sunt impresionat` c` dore[ti s`
te \nsori cu mine, dar un divor] dureaz` mult [i nu sunt sigur` c`
mai vreau s` trec printr-o perioad` de incertitudine. Vezi tu, Martin,
[i eu m-am schimbat \ntre timp. Nu mai sunt att de r`bd`toare. {i
[tii ce cred? |n ciuda celor spuse de tine, \]i iube[ti so]ia mai mult
dect \]i dai seama. A[a c` ar fi mai bine s` plec, dup` cum mi-am
propus.
Cum po]i spune acum a[a ceva? Te rog s`-mi acorzi pu]in timp
[i-]i promit c` voi discuta cu Sylvia despre divor].
|ntre a discuta [i a face ceva e o mare diferen]`. Cu p`rin]ii t`i
ai dicutat dou`zeci [i cinci de ani. Crezi c` va fi altfel dac` vei discuta cu so]ia ta?
O cunosc bine pe Sylvia. Este o femeie extraordinar` [i m` va
\n]elege.
Doamne, Martin... ct e[ti de naiv. Femeile niciodat` nu sunt
\n]eleg`toare atunci cnd so]ii vor s` le p`r`seasc`.
O cunosc pe Sylvia. Ai \ncredere \n mine.
Nu mai am \ncredere \n nimeni.

ILUZIA IUBIRII

146

Eu sunt de vin`, [tiu, dar te rog s` nu pleci.


Jenny se duse lng` fereastr` [i privi afar`. |n dep`rtare se vedea
Bay Bridge, iar str`zile erau \mpodobite cu becule]e de cr`ciun.
Dac` l-ar fi putut crede pe Martin, ar fi fost cea mai fericit` femeie
din lume. Dar cuvntul \ncredere disp`ruse de mult din vocabularul ei, de[i \n clipa aceea \l dorea pe Martin mai mult dect \[i
dorise ceva vreodat`. Se gndi la so]ia lui Martin, dar n-avea de ce
s`-[i fac` probleme \n privin]a ei. Sylvia avea familia ei, copiii, [i
fusese so]ia lui to]i anii aceia \n care ea fusese singur`. Nu-i ducea
ea grija Sylviei! Iar \ntlnirea cu Martin fusese o simpl` \ntmplare.
Nu se poate ca Dumnezeu s` fi pus la cale o glum` diabolic`. {i \n
clipa aceea Jenny lu` o hot`rre: dac`, \ntr-adev`r, Martin o dorea,
va trebui s` a[tepte, numai c` de aceast` dat` ea va r`mne ferm`
pe pozi]ie, [i va lupta pentru el. Dorea s` fie fericit` [i-l va avea pe
Martin cu orice pre].
Tres`ri cnd el \i atinse bra]ul. Nu te gr`bi, Jenny. Ai r`bdare.
|]i torn ceva de b`ut, Martin?
Numai dac`-mi promi]i c` nu pleci.
Plec numai \n vacan]a de s`rb`tori. N-ar fi corect din partea ta
s-o la[i singur` pe Sylvia s`pt`mna asta. Dup` aceea po]i vorbi cu
ea.
Ah, iubito, te iubesc att de mult, \i [opti el strngnd-o \n
bra]e.
Apoi stinse lumina [i o s`rut` cu pasiune. Mai mult dect orice
pe lume dorea s`-i simt` trupul, ca alt`dat`, tnjind dup` el. Dorea
s-o mngie, s-o excite, s` prind` patima iubirii pe care n-o putuse
uita niciodat`. Cnd \i s`rut` snii [i ea gemu de pl`cere o ridic` \n
bra]e, uitnd de toate \n afar` de dorin]a de nest`pnit. Cnd o
penetr` fu cuprins de o bucurie pe care n-o mai sim]ise vreodat`,
iar cnd o sim]i excitndu-se se lipi [i mai mult de ea, urcnd
\mpreun` culmile pasiunii. Epuiza]i, r`m`ser` \nl`n]ui]i, cu
trupurile umede de transpira]ie.
Oh, Doamne, Jenny, aproape c` uitasem cum e. Cnd te
\ntorci plec`m \mpreun` undeva.
Mi-ar pl`cea.
Sunt fericit. Am s` fac rezerv`ri la hotelul Beverly Hills [i te
sun cnd ajungi \n Hog Kong. Promite-mi c` te \ntorci.
Promit. De data asta nu te mai p`r`sesc, Martin.

147

CYNTHIA FREEMAN

***
|n familia Roth s`rb`torile Cr`ciunului erau un prilej de
bucurie. De[i nu o socoteau o s`rb`toare religioas`, Chanukah
fiind la ei ziua \n care primeau [i ofereau daruri, \mpodobeau
bradul [i \ntreaga familie se aduna la masa de prnz. Anul acela
Julian veni cu so]ia sa, iar Amy, a c`rei zi de na[tere c`dea a doua
zi, p`rea fericit` s` petreac` acas` o s`pt`mn`. Dar lui Martin \i era
greu s` se prefac`. Se gndea la Jenny care era singur` \n Hong
Kong [i la Sylvia a c`rei via]` era pe cale s-o distrug`. O suna \n
fiecare diminea]` de la telefonul personal, iar \n ziua de Cr`ciun
vorbele ei \l obsedar` tot timpul.
Anul viitor vom fi \mpreun`, nu-i a[a, Martin?
Pe undeva, insisten]a ei \l irit`. Nu dorea s-o r`neasc` pe Sylvia, dar
Jenny mai fusese o dat` ]apul isp`[itor, iar \n momentul de fa]` nu-l
avea dect pe el. Sylvia avea copiii [i familia ei. Dar [i rudele lui ar fi
avut grij` de ea. El era cel care ar fi fost blamat de familie [i prieteni [i
n-ar fi fost \n stare s`-[i justifice faptele dect spunndu-le c` m`car o
dat` \n via]` are [i el dreptul s` se gndeasc` la propria persoan`.
Timpul zbura [i dac` nu ac]iona imediat, alt` [ans` nu mai avea.
Cu toate acestea, era chinuit de remu[c`ri. |n cele din urm`,
\ntr-o sear`, trziu, se hot`r\ s`-l sune pe Dominic de[i nu o mai
f`cuse de c]iva ani, cu excep]ia ur`rilor de s`rb`tori.
Dom, m` bucur c` te aud. Mi-era team` c` nu te g`sesc acas`,
zise cnd \l auzi la cel`lalt cap`t al firului.
|n nici un caz, \i r`spunse Dominic, c`s`torit pentru a doua
oar`. M-am potolit. Lui Betty nu-i pl`cea stilul meu de via]`, a[a c`
m-am conformat. Cum merg treburile, b`trne? C`rui fapt \i
datorez surpriza acestui telefon?
Am probleme, ca de obicei, spuse Martin f`r` s` ezite. |ntotdeauna m-ai sf`tuit de bine [i acum, mai mult ca niciodat`, am
nevoie de sfatul t`u. {i-i povesti despre \ntlnirea cu Jenny [i
urm`rile acesteia. Niciodat` n-am \ncetat s-o iubesc. Cnd se
\ntoarce plec`m undeva \mpreun` s` punem lucrurile la punct, apoi
am s`-i spun Sylviei... {i se opri, a[teptnd felicit`ri pentru decizia
luat`. De fapt, acesta era adev`ratul motiv pentru care-l sunase.
R`spunsul lui Dom \l [oc`.

ILUZIA IUBIRII

148

Nu te sf`tuiesc s` te gr`be[ti \n a-]i schimba via]a doar fiindc`


Jenny s-a \ntors la tine. Culc`-te cu ea dac`-]i place, dar adu-]i
aminte c` [i prima oar` ]i-a cerut mai mult dect \i puteai oferi.
Credeam c` \i e[ti prieten. Cndva spuneai c` trebuie s` lupt
pentru ea. N-am f`cut-o [i, cu siguran]`, n-a dus o via]` tocmai fericit`.
E posibil, dar asta nu \ntodeauna \i face pe oameni s` fie mai
\n]eleg`tori. Voi doi mai mereu avea]i ceva de \mp`r]it. De ce crezi
c` lucrurile vor merge mai bine de data asta? Martin \ncrerc` s`-l
\ntrerup`, \ns` Dom nu-l l`s`, continund: Ascult`-m`, Sylvia este o
femeie extraordinar`. Mai \nti asigur`-te c` nu renun]i la via]a de
familie pentru un foc de paie care se poate stinge peste un an.
Poate ]i se pare ciudat c` tocmai eu \]i spun asta, dar familia
\nseamn` totul. Chiar dac` copiii au plecat de acas`, rela]ia cu ei
va fi cu totul alta dac` te despar]i de Sylvia. }ine minte ce-]i spun.
N-ai dect s` tr`ie[ti cu Jenny, dar nu divor]a.
|n]eleg, Dom, dar crede-m` c` nu mi-e u[or. E ultima [ans` de
a fi fericit. Dac` o scap, totul s-a sfr[it.
Sunt al`turi de tine, indiferent de decizia pe care o vei lua, dar
gnde[te-te bine ce vrei, \ncheie Dominic, apoi \nchise telefonul.
Martin puse jos receptorul, tulburat, [i se furi[` \n dormitor
unde Sylvia dormea adnc.
A doua zi nu-[i putea ascunde starea de \ncordare \n care se afla.
Sylvia \ncerc` s` simuleze c` totul e \n regul`, dar cnd Julian o lu`
deoparte [i o \ntreb` ce e cu Martin, nu [tiu ce s`-i r`spund`.
Nu [tiu la ce te referi.
Haide, mam`, doar nu e[ti oarb`. Crezi c` mai are ceva
\mpotriva c`s`toriei mele?
Ah, Julian, nu vorbi prostii! Dac` am avut vreodat` \ndoieli, au
disp`rut de mult.
Atunci, ce-o fi cu el?
Nu [tiu. El zice c` \l streseaz` problemele de la birou.
Dar Sylvia era mult mai nelini[tit` dect l`sa s` se vad`, \ns`
nu era pentru prima dat` \n c`snicia lor cnd Martin se sim]ea
deprimat, [i de fiecare dat` \[i revenise. Cel mai \n]elept lucru
era s` a[tepte. Dup` dou`zeci [i cinci de ani de c`snicie \l
cuno[tea destul de bine pentru a-i da timp s`-[i rezolve
problemele de unul singur.

149

CYNTHIA FREEMAN

|n s`pt`mna care urm` Sylvia reu[i s`-[i p`streze calmul, dar \n


ajunul Anului Nou Martin fu att de ab`tut \nct ea nu-[i mai putu
ascunde \ngrijorarea. Noroc c` nu-i putea citi gndurile, fiindc` ele
erau \ndreptate numai spre Jenny.
Pe 2 ianuarie, Martin se trezi devreme. Jenny se \ntorcea \n
California [i stabiliser` s` se \ntlneasc` \n seara aceea \n Los Angeles.
|i spusese Sylviei c` pleac` la o conferin]`, dar cnd urc` \n avion era
chinuit de remu[c`ri. Nu-i vorbise despre un eventual divor] [i se \ntreba ct se va mai preface c` totul e \n regul`. |n avion se hot`r\ ca la
\ntoarcere s`-i spun` Sylviei adev`rul, dar \n a[a fel \nct s` nu sufere.
Dar, o dat` ajuns \n Los Angeles, nimic nu merse cum trebuie.
Func]ionarul de la recep]ia hotelului \i d`du un bilet \n care Jenny
\l anun]a c` pierduse avionul \n Hawaii [i c` nu [tie cnd ajunge.
Semn` \n registru [i urc` \n camer`, apoi \[i comand` vinul preferat [i d`du drumul la ap` s` umple cada. O jum`tate de or` mai
trziu se cufund` \n apa fierbinte, cu un pahar de Chablis a[ezat \n
suportul pentru s`pun. Cnd \[i sim]i corpul relaxat \ncepu s` se
gndeasc` la Jenny. Ce tandr` [i \n]eleg`toare fusese cu el. {i se
jur` s` recupereze to]i acei ani de cnd o p`r`sise la New York.
Apoi se gndi la Sylvia, \ntrebndu-se cum s-o menajeze. Fusese o
so]ie [i o mam` bun` [i nu merita s` sufere. Dar Bess ce va spune?
Probabil c` niciodat` nu-l va ierta.
Ie[i din cad` [i-[i puse halatul [i \nc` mai \ncerca s`-[i rnduiasc` gndurile cnd auzi o b`taie \n u[`. B`nui c` este chelnerul
care cine [tie ce uitase, dar cnd deschise, \n prag era Jenny care-i
zmbea [i ochii \i str`luceau de bucurie.
Slav` Domnului, ai sosit!
Apoi o lu` \n bra]e [i o \nvrti pn` c`zur` pe pat, rznd \n
timp ce-[i scoteau hainele.
Cnd f`cea dragoste cu Jenny se sim]ea ca \n tinere]e. Parc` avea
dou`zeci de ani, iar Sylvia n-ar fi existat.
Dup` aceea adormir` [i cnd se trezir` el o \ntreb` ce-ar vrea s`
fac` \n seara aceea.
Nu [tiu, Martin... r`mnem aici, ie[im undeva... cum vrei tu.
Dup` mine, a[ petrece toat` s`pt`mna \n pat, dar ne-ar
prinde acum o cin` bun`. Am auzit c` Ma Maison este un restaurant
deschis de curnd. Ce-ar fi s` \ncerc`m acolo?
Mergem unde spui tu, iubitule. Eu sunt fericit` c` sunt cu tine.

ILUZIA IUBIRII

150

***
|n timp ce se \ndrepta spre Woodside \[i repeta ce-i va spune
Sylviei, dar cnd ajunse acas` era att de ab`tut \nct nu b`g` imediat ma[ina \n garaj. Opri motorul [i r`mase \n`untru, gndindu-se
cum s`-i spun` Sylviei c` o p`r`se[te. Se cuno[teau de o via]` [i nu
merita s` se poarte astfel cu ea. |nainte de c`s`torie \l a[teptase s`
se \ntoarc` de pe front, apoi de la New York, [i s` termine leg`tura
cu Jenny, iar ca so]ie, \i fusese loial` [i devotat`, iar acum el era gata
s`-i distrug` via]a.
Cobor\ din ma[in` [i o porni pe alee spre u[`. Inima \i b`tea cu
putere cnd intr` \n hol.
Urc` sc`rile \ncet [i r`mase \n fa]a u[ii dormitorului, o camer`
pe care deja nu o mai considera [i a sa. Hot`rt s` divor]eze, sim]ea
c` nu mai are nici un drept asupra casei. R`suci mnerul [i deschise
u[a. Sylvia era \n pat [i mnca un m`r. Avea fa]a bronzat` [i se unse
cu crem` pe nas.
Martin, iubitule, nu m` a[teptam s` vii la ora asta, \l
\ntmpin`, \ntinznd bra]ele spre el.
Am luat o curs` mai devreme, spuse el, f`cndu-[i de lucru cu
coresponden]a g`sit` pe comod`, ca s`-i evite \mbr`]i[area.
M` bucur. Cum a fost?
Bine, bine... te superi dac` cobor s`-mi torn ceva de b`ut?
Nu, cobor [i eu \ntr-o clip`.
Martin \[i turn` un whisky [i se duse la fereastr`, privind \n
\ntunericul de afar`, de parc` de acolo ar fi a[teptat ni[te r`spunsuri. |nc` nu se hot`rse cum s` abordeze discu]ia, cnd Sylvia intr`
\n camer`. Abia acum sim]i c` este \ncordat.
Martin, stai jos [i poveste[te-mi.
Se \ntoarse, se uit` la ea, apoi se a[ez` pe un scaun [i sorbi din pahar.
Ce-i cu tine, Martin?
El scutur` din cap.
Dac` ai probleme, nu crezi c` te ajut` dac` discut`m?
Martin nu spuse nimic.
Te rog, Martin, nu te feri de mine.
Pur [i simplu nu-i putea spune \n seara asta. O va suna pe Jenny
[i ea \l va \n]elege.

151

CYNTHIA FREEMAN

M` duc s` m` culc. Scuz`-m`, dar am avut o s`pt`mn` foarte grea.


Te, rog, Martin, spune-mi ce-i cu tine.
Sylvia, te iubesc [i te voi iubi mereu. De asta \mi vine foarte
greu s`-]i spun.
Sylvia \[i sim]i inima tres`rind \n piept.
De ce ]i-e greu s`-mi spui?
Nu vreau s` te fac s` suferi. Chiar nu [tiu cum s`-]i spun.
Ce s`-mi spui?
N-a[ vrea s` m` ur`[ti... Se opri ca s`-[i fac` curaj, apoi continu`, aproape \n [oapt`. M-am \ntlnit, din \ntmplare, cu Jenny
McCoy [i mi-am dat seama c` \nc` o iubesc. To]i ace[ti ani m-am
min]it c` nu mai face parte din via]a mea. Cnd am v`zut-o mi-am dat
seama c` nu o pot p`r`si din nou. Singurul meu regret este c` tu vei
suferi.
Sylvia sim]i c` i se face r`u. Deci, ultimile zece zile cu Jenny [i le
petrecuse. {tia c` orice ar fi zis \n clipa aceea, le-ar fi afectat c`snicia. Nu trebuia s` se enerveze. Oricum, era prea stupefiat` ca s`-i
poat` spune ce simte.
Vrei s`-mi aduci ceva de b`ut? reu[i s` spun` \n cele din urm`.
Lu` paharul cu mna tremurnd [i-l d`du peste cap.
Doamne, Martin... [i cu noi ce se va \ntmpla?
Oh, Sylvia, nu [tiu cum s`-]i spun. La fel de greu mi-ar fi fost
mine sau poimnie... Vreau s` divor]`m.
Sylvia sim]i c` lumea se pr`bu[e[te \n jurul ei. Se a[teptase ca
el s`-i m`rturiseasc` - [i de asta se temuse - c` avusese o aventur`.
S-ar fi sup`rat pe el dar, pn` la urm`, l-ar fi iertat. Cnd colo \i
spunea c` o p`r`se[te. Ei bine, nu-i va acorda divor]ul. {i ea va
lupta pentru el. |l c[tigase [i cu dou`zeci [i cinci de ani \n urm` [i
poate \l va c[tiga [i acum. |n toate c`r]ile de specialitate scria
despre perioada critic` din via]a b`rbatului. Secretul era ca ea s` nu
se enerveze.
Martin, gnde[te-te bine ce faci. Nu te pripi, \i spuse ea pe un
ton ct mai calm posibil.
Sylvia, se pare c` nu \n]elegi. Nu ac]ionez sub impulsul
momentului. Vreau s` fiu liber. M` simt \ngrozitor... dar asta n-are
nici o leg`tur` cu tine.
N-are nici o leg`tur` cu mine? ridic` ea vocea. Dar cu cine are
leg`tur`? Sunt so]ia ta.

ILUZIA IUBIRII

152

Voiam s` spun c` tu nu ai nici o vin`. Ai fost o so]ie minunat`...


{i to]i ace[ti ani nu \nseamn` nimic pentru tine? Renun]i la
familie pentru o femeie pe care n-ai mai v`zut-o de un sfert de secol?
Iart`-m`, Sylvia.
S` te iert? Mi-am dedicat via]a acestei c`snicii, dar nu ]i-o spun
ca s` m` plng, ci ca pe un fapt.
Te rog, Sylvia. Cred c` niciodat` n-am \ncetat s-o iubesc.
Oh, Doamne, Martin, vrei s` spui c` atunci cnd erai cu mine
\n pat te gndeai la ea?
Nu, nu. |n]elege c` te-am iubit [i \nc` te iubesc.
Martin, nu \nr`ut`]i lucrurile. Dac` m-ai iubi, nu mi-ai cere divor]ul.
Martin se apropie de canapeaua pe care st`tea [i \ngenunche.
Te iubesc, Sylvia, [i dac` a[ putea s` te scutesc de aceast`
suferin]`, a[ face-o.
Dar Sylvia nu mai auzi ce-i spune fiindc` izbucni \n lacrimi [i
numai cnd el o lu` \n bra]e se lini[ti. Nn va renun]a la el att de
u[or. Va lupta cu acelea[i arme cu care o f`cuse odinioar`: r`bdare,
\n]elegere [i puterea dragostei.
Se \ndrept` din umeri [i-i ceru lui Martin s`-i mai toarne b`utur`
\n pahar apoi, adunndu-[i tot curajul de care era capabil` \i spuse:
Stai jos [i poveste[te-mi ce s-a \ntmplat. Sunt preg`tit` s` te ascult.
{i Martin \i povesti totul, de cnd o \ntlnise pe Jenny \nainte de
Cr`ciun, pn` \n clipa aceea.
Ai iubit-o tot timpul, nu-i a[a?
Cred c` m-a obsedat. Cnd a disp`rut m-am sim]it r`spunz`tor
pentru via]a ei. Dac` asta s-ar repeta nu mi-a[ ierta-o niciodat`.
Sylvia \[i \nghi]i nodul din gt.
Ai putea continua s-o vezi f`r` s` divor]`m. Voi \ncerca s` fiu
\n]eleg`toare, dac`-mi promi]i c` nu vei gr`bi lucrurile. Caut` s-o
cuno[ti mai bine. Dup` at]ia ani sunte]i aproape doi str`ini. Poate
c` nu \ncerci dect s`-]i reg`se[ti ani tinere]ii. Nu [tiu. Nu sunt psiholog. Sunt doar o femeie care-[i iube[te so]ul cu disperare.
Apoi, sim]induse de parc` [i-ar fi \nfipt un cu]it \n inim`, continu`: Locui]i \mpreun` o vreme [i vezi dac` ce sim]i pentru ea
este, \ntr-adev`r, dragoste. Dac` peste [ase luni mai dore[ti acest
lucru, am s`-]i acord divor]ul.
Martin era uluit. Sylvia era o femeie extraordinar`, exact cum \i spusese [i lui Jenny. Oh, Doamne, de ce nu o putea iubi pe ct ar fi meritat?

153

CYNTHIA FREEMAN

Ai suporta o asemenea situa]ie?


Dac` trebuie o fac [i pe asta, zise ea, ridicndu-se. Sunt
obosit`. Sun-o pe Jenny, s-au du-te la ea dac` vrei. Acum vreau s` fiu
singur`. {i ie[i din camer` cu capul sus, dar o dat` ajuns` \n dormitor, izbucni \n plns. Intr` \n baie [i se privi \n oglind`, spunndu-[i
cu voce tare: Proasto, e[ti cea mai proast` femeie de pe lumea asta.
|l mai vrei cnd [tii c` iube[te alt` femeie, c` \ntotdeauna a iubit-o?
Apoi, imaginndu-[i-i pe amndoi \n Los Angeles, izbucni: Trf`...
trf` irlandez`, n-am s` te las s`-mi distrugi via]a. {i lund o sticl` cu
s`ruri de baie o arunc` pe perete cu toat` puterea, f`cnd-o ]`nd`ri,
dup` care se a[ez` pe jos rezemndu-[i capul de cad`.
Teiubesc, Martin, te iubesc. |ntoarce-te... te rog...
***
Cnd Martin o sun` [i-i spuse c` vine \n ora[, Jenny se gr`bi s`
fie gata la timp. Dup` ce comand` [ampanie, f`cu repede o baie [i
se \mbr`c` \ntr-un halat de cas` din m`tase ro[ie.
Cnd auzi b`taia \n u[` alerg` [i i se arunc` \n bra]e, apoi
v`zndu-l tras la fa]` [i cu privirea \ndurerat`, realiz` c` nici nu mai
putea fi vorba de ceea ce anticipase. |l trase de mn` spre canapea
[i-i turn` whisky \ntr-un pahar. Nu p`rea un moment potrivit pentru a bea [ampanie. Bietul Martin, \[i spuse. Probabil c` Sylvia i-a
f`cut o scen`. Deci, nu e att de \n]eleg`toare pe ct credea el. Cu
att mai bine! A[a \i va fi mai u[or s-o p`r`seasc`.
De aceast` dat` nu-l va mai l`sa s` plece. {i s` se termine o dat`
cu doamna Martin Roth!
Palid, Martin se uita fix la paharul cu b`utur`.
B`nuiesc c` te sim]i \ngrozitor, spuse Jenny lundu-i mna
\ntr-a ei. Nu-i deloc u[or s` dep`[e[ti asemenea situa]ii dar slav`
Domnului c` totul s-a terminat. E bine c` a aflat.
Da, a aflat.
Tonul lui o sperie. |ncercnd s`-[i revin`, repet`:
B`nuiesc c` te sim]i \ngrozitor. S-a \nfuriat cnd i-ai spus?
Nu, a r`mas forte calm`.
Poveste[te-mi cum a fost.
Sylvia a fost ct se poate de \n]eleg`toare. Nu [tiu dac` alt`
femeie \n locul ei ar fi ac]ionat cu atta tact.

ILUZIA IUBIRII

154

Frumos din partea ta c` \i ei ap`rarea, dar nu mi-ai spus ce-a]i hot`rt.


Crede c` ar trebui s` locuim \mpreun` pentru a ne clarifica
sentimentele, apoi \mi va acorda divor]ul.
Jenny abia \[i st`pnea furia. Nici o femeie nu avea nevoie de
permisiunea alteia pentru a se culca cu b`rbatul iubit. Imediat,
\ns`, realiz` c` Sylvia ac]ionase cu mult` \n]elepciune. {i ea va proceda la fel.
Mi se pare corect. De fapt, nici nu m` surprinde grija ei \n ce
te prive[te.
Sylvia a fost o so]ie bun` [i nu vreau s`-i provoc [i alte
suferin]e.
Fii sincer cu mine, Martin. Chiar nu o mai iube[ti?
Nu a[a cum te gnde[ti tu. Trebuie s` \n]elegi c` Sylvia a jucat
un rol important \n via]a mea [i nu-mi poate fi indiferent`. E mama
copiilor mei, s-a \ngrijit de cas`, iar pentru Bess a fost ca o fiic`.
Jenny [tia c` nu procedeaz` cum trebuie, dar nu se putu ab]ine
s` nu spun`:
Poate ar fi trebuit s`-]i sondezi cu mai mult` aten]ie sufletul,
\nainte s` m` rogi s` plec cu tine.
Martin r`mase \ncremenit.
N-ai ascultat nimic din ce ]i-am spus \n seara asta...
Ba da, Martin. Am ascultat cu mult` aten]ie. Ce-ar fi dac` tu ai
\ncerca s` m` \n]elegi? De data asta eu am prioritate. Dac` \nc` n-ai
priceput, pleac` [i uit`-m`.
Jenni fugi \n dormitor, se arunc` \n pat [i \ncepu s` plng`. Tot
Sylvia ie[ise victorioas`.
Martin se duse dup` ea [i o lu` \n bra]e, leg`nnd-o ca pe un
copil.
Jenny, iubito, e o situa]ie grea pentru amndoi. |n]elege c` te
iubesc [i hai s` nu ne mai cert`m.
Jenny \i scoase batista din buzunar [i-[i [terse lacrimile.
Iart`-m`, Martin, dar mi-e att de fric`. Voiam s` te rog s`-i ceri
imediat divor]ul. Nu vezi c` trage de timp? Nu-]i va da drumul att
de u[or, ba m` tem c` nu te va l`sa s` pleci. {i-a f`cut un plan ca s`
ne despart`.
Martin oft`.
Iubito, Sylvia nu e genul de femeie care s` premediteze ceva.
Cred c` \n]elegi \n ce stare era \n seara asta.

155

CYNTHIA FREEMAN

Orict de greu i-ar fi fost, Jenny trebuia s` admit` c` Sylvia se


comportase mai bine dect ea.
Ai dreptate, Martin. Iart`-m`, dar sentimentul de nesiguran]`
ne \mpinge la lucruri pe care nu dorim s` le facem. Ct crezi c` va
mai dura pn` s` facem planuri \n ceea ce ne prive[te?
S-o l`s`m s` se obi[nuiasc` cu plecarea mea [i peste cteva
s`pt`mni am s` discut din nou cu ea.
|n urm`toarele s`pt`mni Martin \[i mut` hainele de iarn` \n
apartamentul pe care-l \nchiriaser` \n Russian Hill. |ntr-o zi cnd
cobora sc`rile cu dou` valize grele, \ncerc` s` evite privirea
\nl`crimat` a Sylviei [i \i fu recunosc`tor c` se ab]ine de la
repro[uri. |n schimb, mama sa nu-i ar`t` aceea[i \n]elegere. |n
]ipete [i urlete \i spuse c` este nebun dac` p`r`se[te o femeie ca
Sylvia pentru o tic`loas` de cre[tin`.
Sylvia fu nevoit` s-o calmeze pentru ca Martin s` poat` pleca.
|n general, Sylvia se comporta nea[teptat de bine, uneori chiar
mai bine dect Jenny, care era furioas` c` Martin insistase ca
rela]ia lor s` r`mn` secret`. Sylvia nu-i anun]ase \nc` pe copii, iar
\n privin]a vecinilor [i prietenilor, ace[tia aveau destul timp c`
comenteze dup` ce divor]ul se va pronun]a. Jenny mai era
sup`rat` [i pentru faptul c` Martin \nchiriase un apartament mic,
\n compara]ie cu casa din Woodside \n care se l`f`ia Sylvia. Seara,
cnd Martin se \ntorcea acas`, deseori o g`sea nervoas` [i
ar]`goas`.
Acolo unde se a[teptase s` g`seasc` fericirea, d`dea de atmosfer` \nc`rcat`. Cteodat` singurele momente de lini[te le g`sea la
Woodside, cnd se ducea s` discute cu Sylvia.
De[i nu spusese nim`nui c` se mutase de acas`, cei care intrau
\n contact sim]eau c` Martin este \ngrozitor de stresat. Nu mai lua
prnzul cu partenerii [i ]ipa la secretar`, care-l [i amenin]` c`-[i d`
demisia. |ntr-o diminea]` cnd Sylvia sun` ca s` vorbeasc` cu el,
secretara vru s` i se plng`, dar renun]` sim]ind dup` voce c` nu e
\n apele ei.
V` caut` so]ia la telefon. S` v` fac leg`tura? \i spuse lui Martin.
Da, sigur. {i ridic` receptorul, \ntrebndu-se de ce l-o fi
sunnd.
Ce faci, iubitule? \l \ntreb` Sylvia, de parc` nu s-ar fi \ntmplat
nimic.

ILUZIA IUBIRII

156

Bine, tu ce faci?
Adev`rul era c` tr`ia un infern. Nici nu mai [tia de cte ori luase
receptorul \n mn` s`-i telefoneze lui Martin ca s`-l roage s` se
\ntoarc` acas`. Avea tot timpul s-o fac` mai trziu, dac` el ar fi
insistat \n privin]a divor]ului. Bess n-o \n]elegea cum de renun]`
att de u[or la lupt`, dndu-i fru liber [i \nlesnind planul lui Jenny
McCoy de a deveni doamna Martin Roth.
Dar Sylvia nu-[i divulg` gndurile [i nu f`cu deloc presiuni
asupra lui Martin.
}innd cont de \mprejur`ri, m` simt mult mai bine dect m`
a[teptam. Te-am sunat s` te \ntreb dac` ast`zi e[ti liber la prnz.
Da, mi-ar face pl`cere s` ne vedem.
Unde ne \ntlnim?
La Doros e bine? La dou`sprezece [i jum`tate.
Perfect. Ne vedem acolo.
Dup` ce \nchise telefonul, Martin \i spuse secretarei s` rezerve
o mas` la Doros.
***
Fix la dou`sprezece [i jum`tate, Sylvia intr` \n restaurant,
ar`tnd ca un manechin din Vogue. Trei ore \i trebuiser` ca s`
ating` o asemenea performan]` - una la coafor, una la salonul de
cosmetic` [i \nc` una probndu-[i rochiile din garderob`.
Martin nu-[i amintea s` fi ar`tat vreodat` att de frumoas`, nici
chiar \n ziua nun]ii lor.
Cnd li se aduse lista de meniuri Martin nici nu se uit` la ea,
fiindc` el \ntotdeauna comanda salat` sau pui la gr`tar. |n schimb,
Sylvia comand` scoici, friptur` de miel [i salat` verde. Iar Martin
r`mase surprins, [tiind c` la prnz ea m`nnc` foarte pu]in, dar fu
[i mai surprins cnd v`zu c` nu l`sase nimic \n farfurie. Abia
atingndu-se de mncare, se uita la ea cu coada ochiului. |[i schimbase coafura [i foloseau un parfum nou. Parc` i-ar fi spus, \ntr-un
mod foarte subtil, c` absen]a lui \i prie[te - ceea ce nu-l \ncnta
deloc.
La desert Sylvia comand` o tart` cu mere [i un nes dublu. Pn`
atunci discutaser` lucruri f`r` importan]` dar sosise momentul s`
vorbeasc` serios.

157

CYNTHIA FREEMAN

Sylvia se ruga s`-[i p`streze calmul. Tot prnzul acela fusese o


mascarad`. Nu voia ca Martin s` cread` c` sufer`, de[i pentru ea
ultimile dou` luni fuseser` un co[mar.
Cred c` te \ntrebi de ce am vrut s` ne vedem azi. Am hot`rt
s` plec la Reno fiindc` se pare c` lucrurile nu mai pot fi \ndreptate.
Noi doi am fost mai mult dect so] [i so]ie. Ne cunoa[tem de o via]`
[i ai fost cel mai bun prieten al meu. |n ultimile dou` luni am avut
destul timp s` m` gndesc. A[ putea s` nu-]i acord divor]ul, dar la
ce bun? Nu vreau s` te for]ez s` te \ntorci. Dac` Jenny ar fi fost o
simpl` aventur` te-a[ fi putut ierta, dar se pare c` o iube[ti [i vrei
s` fii cu ea. Nu doresc s` m` r`zbun, ci s` rezolv situa]ia civilizat.
B`nuiesc c` nu vom r`mne prieteni, a[a c` \]i doresc mult` fericire.
Cnd Sylvia termin` ce avea de spus, Martin aproape c`
plngea. Dac` l-ar fi \nfruntat, s-ar fi ap`rat. Dac` i-ar fi adus
acuza]ii, ar fi \ncercat s` se justifice. Dar a[a, ie[ind afar` sub
soarele palid de martie, pentru prima oar` se \ntreb` dac`
Jenny va fi \n stare s` umple golul l`sat de sfr[itul c`sniciei
sale.
***
|n seara aceea, cnd ajunse acas`, o \mbr`]i[` pe Jenny f`r` s`
spun` un cuvnt [i r`maser` a[a, f`r` s`-[i vorbeasc`, pn` cnd ea
se duse [i se a[ez` pe canapea, uitndu-se \n sus spre el, sim]ind c`
ceva se \ntmplase. {i fiindc` el r`mase t`cut, \l trase s` se a[eze
lng` ea.
Iubitule, ai s`-mi spui ceva?
Am luat prnzul cu Sylvia. Pleac` la Reno.
Jenny se sim]i cuprins` de un val de emo]ie: c[tigase. Dar
v`zndu-i expresia serioas`, \[i ascunse bucuria [i-l \ntreb`:
Cnd?
S`pt`mna asta.
Martin, iubitule, sper c` nu regre]i nimic.
Nu, min]i el. Pu]in.
N-am cuvinte s`-]i spun ct sunt de fericit`. De acum \ncolo
n-o s` ne mai ascundem. O s` ne lu`m un apartament frumos [i
vom merge la teatru [i la oper`.

ILUZIA IUBIRII

158

La asta m-am gndit \ntreaga dup`-amiaz`. Sylviei \i va fi foarte


greu dac` r`mnem \n San Francisco. Tr`ie[te aici de o via]` [i
activeaz` \n mediile culturale. Aproape to]i cei pe care-i cuno[team
\i sunt prieteni. Oriunde ne-am duce am da peste ei.
Lui Jenny nu-i venea s`-[i cread` urechilor.
}i-e ru[ine s` ie[i cu mine?
Ce \ntrebare e asta? Bine\n]eles c` nu. M` gndeam c` ar fi mult
mai simplu pentru noi [i i-am face [i Sylviei un bine dac` ne-am
muta. Familia mea [i Sylvia ocup` o anumit` pozi]ie \n aceast`
comunitate. Nu m` pot afi[a \n fa]a lor cu zmbetul pe buze. Sylvia
va tr`i \n continuare aici, iar eu nu-i pot sta ca o povar` pe cap.
E vorba de mine. Eu a[ fi acea povar`.
Nu, asta n-are nici o leg`tur` cu tine. Trebuie s` ne comport`m cu decen]` [i demnitate. Ar fi minunat dac` ne-am stabili la
Roma, \ntr-o vil`, sau pe Riviera, unde vrei tu, pn` se mai potolesc
lucrurile.
Nu, Martin! izbucni ea. Nu inten]ionez s` fug, s` m` ascund.
Dac` m` vrei, ne c`s`torim aici [i m` recuno[ti public drept so]ia
ta. Vreau ca toat` lumea s` [tie c` sunt so]ia ta. Vreau s`-mi fac
cump`r`turile unde [i la face [i ea, s` m` \nscriu \n comitetele pe
care ea le prezideaz`, s` frecventez acelea[i medii ca [i ea.
Sylvia apar]ine acestei societ`]i cu mult \nainte de a m` \nsura
cu ea. Trebuie s` \n]elegi c` bunicii ei au ajutat la cl`direa acestui
ora[, sunt parte din cultura lui. |n]elegi ce-]i spun, Jenny? Nu vreau
s` fiu nepoliticos, dar prezen]a ta ar rupe-o de singura leg`tur` ce
i-a mai r`mas. |n plus, toate femeile te-ar privi cu du[m`nie.
Nu-mi pas`. Vreau s` sufere. {i mai vreau s` te achi]i fa]` de
mine cu tot ce-am pierdut cnd m-ai p`r`sit. |mi e[ti dator!
Marti s` \nfurie.
Nu vreau s` m` \nsor cu cineva fiindc` i-a[ datora ceva. Nu am
fost singura pereche din lumea asta care s-a desp`r]it. Ce ]i s-a
\ntmplat dup` aceea n-a fost din vina mea. |mi pare r`u c` te-am
l`sat singur` cnd a murit tata, iar \n ziua cnd ne-am re\ntlnit am
vrut s`-mi rescump`r gre[eala. Dar sufletul nu ]i-l pot da.
Jenny \ncepu s` ]ipe ca o nebun`:
Ba da! |mi datorezi absolut totul. Dac` te-ai fi \nsurat cu mine
n-a[ fi trecut prin infernul pe care l-am tr`it al`turi de Cyrus. {i dac`
spui c`-]i pare r`u, s` [tii c` nu e[ti dect un mincinos de evreu...

159

CYNTHIA FREEMAN

Oh, Doamne, \[i zise cnd se auzi ce spune, cred c` mi-am ie[it
din min]i. Cum de-am putut s`-i spun a[a ceva? Cu lacrimile prelingndu-i-se pe obraji, \i spuse \necndu-se de plns:
Martin, iubitule... iart`-m`... \mi pare r`u... crede-m`... \mi
pare r`u.
Martin se uita la ea de parc` atunci o vedea de prima oar`.
Iart`-m` [i tu, Jenny... pentru tot ce ]i-am f`cut, zise
\nghi]indu-[i nodul din gt.
D`-mi voie s` m` revan[ez.
Nu, nu cred c` e posibil, ne-am r`nit destul unul pe cel`lalt.
Cnd el se \ntoarse s` plece, se a[ez` \n fa]a lui, rugndu-l din
nou:
Martin... te implor... uit` ce-am spus. Iart`-m`. Te iubesc.
Nu, Jenny, mi-e team` c` nu va merge.
Dac` \ncerc`m, va merge.
Nu, nu cred, fiindc` o parte din fiin]a ta m` ur`[te [i acea
parte a vrut s` m` pedepseasc` \nc` de cnd ne-am desp`r]it.
Abia acum am \n]eles acest lucru. Iart`-m`, Jenny, dar \n primul
rnd, \ncearc` s` te ier]i pe tine.
Se \ntoarse [i ie[i \n hol, iar Jenny se pr`bu[i pe covor,
plngnd. Cnd u[ile liftului se \nchiser`, Martin se rezem` de
perete, tremurnd.
Urcndu-se la volan porni f`r` ]int` pe str`zile udate de
ploaie [i nu se opri dect pe culmea de pe Telegraph Hill. Prin
cea]` se z`reau plpind luminile de pe podul Golden Gate. De
ce oare, figura lui Jenny [i iluzia iubirii \l urm`riser` at]ia ani,
distrugndu-i via]a? Poate ca s` \n]eleag` ar trebui s` se \ntoarc`
\n trecut imediat dup` r`zboi, cnd trecuse printr-o a[a-numit`
criz` existen]ial`, ne\n]elegnd de ce el supravie]uise r`zboiului, de ce el, un evreu, era privilegiat \n timp c` \n lag`rele de
concentrare suferiser` [i muriser` peste [ase milioane de
oameni.
Jenny ap`ruse \n via]a lui cnd se sim]ea mai vulnerabil, strnindu-i pasiunea [i f`cndu-l s` cread` c` nu poate tr`i f`r` ea. Chiar
[i acum recuno[tea c` ea \l excita pn` la un punct pe care Sylvia
nu-l atinsese niciodat`. Dorin]a lui devenise obsesiv`. Dar \n adncul sufletului, [tia c` Jenny avusese dreptate: niciodat` nu
inten]ionase, la modul serios, s` se \nsoare cu ea. Da, avusese drep-

ILUZIA IUBIRII

160

tate - o min]ise, inten]ionat sau nu. Iar cnd o re\ntlnise de


Cr`ciun, \i strnise pasiunea, nu dragostea. Viziunea tinere]ii pierdute, Jenny, cea care \i bntuise gndurile at]ia ani, era doar o
pl`smuire a imagina]iei sale. Singurul lucru real din via]a lui era
Sylvia... cea care \ntotdeauna \i fusese aproape, cea cu care
\mp`r]ise [i binele [i r`ul [i pe care, acum, aproape c` o pierduse.
Se cutremur` la gndul c` acest lucru s-ar putea \ntmpla, Se va
\ntoarce la ea [i, dac` era nevoie, se va tr\ \n genunchi implorndu-i iertarea. Porni motorul [i cobor\ dealul, \ndreptndu-se spre
cas`.
***
Sylvia terminase de \mpachetat. |[i [terse fruntea de transpira]ie
[i, cu o privire obosit`, se uit` la valizele rnduite una lng` alta. |n
ele \ngropase toate speran]ele [i visele ei. Oftnd se duse la fereastr` [i privi gr`dina sc`ldat` \n razele lunii.
Cnd auzi ma[ina oprind pe alee, pulsul i se acceler` [i inima
\ncepu s`-i bat` cu putere. Dup` o clip`, scoase un ]ip`t de bucurie.
C[tigase. Martin se \ntorsese acas`.
Cobor\ \n fug` sc`rile, str`b`tu holul de la intrare [i deschise
larg u[a. Un moment r`mase nemi[cat` \n prag, apoi privirile li se
\ntlnir`, [i se arunc` \n bra]ele lui. Vorbele erau de prisos, dar
ochii lor, lacrimile de bucurie exprimau mai mult dect orice
cuvnt.

Sfr[it