3.

2Strategiile de dezvoltare ale produsului turistic romnesc

Turismul romnesc este sustinut la ora actuala aproape exclusiv de resursele

naturale si vestigiile istorice, aportul infrastructurii fiind unul minor. Calitatea
serviciilor turistice nu numai ca nu i atrage pe cetatenii straini, dar i alunga
si pe romni, care au descoperit ca la aceiasi bani pot beneficia de conditii
excelente n Turcia sau Grecia.

O alta problema cu care noi ne-am obisnuit este - si nu ne ferim sa o

recunoastem - lipsa de siguranta a obiectelor personale si chiar cea
individuala, putini sunt strainii care accepta riscul de a ramne fara bani sau
obiecte de valoare, furtisagurile mai mici sau mai muri fiind frecvente pe
aceste meleaguri. Iar turistii straini sunt cei mai vulnerabili, dnd dovada de
o naivitate specifica traiului ntr-un mediu cu un grad ridicat de siguranta[1].

n vederea cresterii competitivitatii ofertei pe piata nationala si

internationala sunt necesare dezvoltarea si modernizarea produsului turistic
romnesc. n acest sens mentionam faptul ca Ministerul Transporturilor.
Constructiilor si Turismului a stabilit o serie de obiective strategice la nivel
national:

mbunatatirea si consolidarea produsului turistic n acele zone, statiuni,

localitati, trasee care sunt cele mai cunoscute n prezent pentru turistii
straini si romni si unde exista, deja, consolidata o anumita structura;

. dezvoltarea si modernizarea produsului turistic astfel nct Romnia sa se

distinga de alte tari de destinatie turistica;

. ridicarea nivelului standardului serviciilor n conformitate cu categoria

unitatii turistice si tariful utilizat;

. optimizarea si dezvoltarea la maximum a componentei culturale a

produsului turistic;

. tinnd cont de faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorata, n

principal, existentei unei ponderi mari a populatiei cu venituri mici si, deci,
indisponibile pentru practicarea turismului, strategia de dezvoltare a
produsului turistic pentru perioada urmatoare va trebui sa acorde o atentie
sporita dezvoltarii acelor forme de turism ce se adreseaza acestei categorii
de populatie;

. cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarii turistice;

. protejarea si mbunatatirea mediului natural n zonele turistice,

mbunatatirea nivelului de protectie a turistilor, stiut fiind ca repercusiunile
asupra mediului nconjurator cresc proportional cu volumul turismului.

. definitivarea si promovarea unui numar restrns de produse turistice pentru

piata externa, bine puse la punct;

. organizatorii de produse turistice (turoperatorii) sa fie buni cunoscatori ai

traseele lor turistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din tara si
strainatate pentru a se putea valorifica ntregul areal turistic, natural si
antropic al Romniei;

. reinventarierea tuturor surselor turistice naturale si antropice, avnd ca

scop amenajarea, restaurarea, dezvoltarea si modernizarea destinatiilor de
vacanta precum si extinderea si diversificarea serviciilor pe coordonate noi;

. elaborarea unui plan strategic pe termen mediu si lung pentru a identifica

piete nisa si grupuri tinta de consumatori;

. crearea unei strategii pentru mbunatatirea nivelului serviciilor la hoteluri si

restaurante;

. valorificarea punctelor de atractie unice ale Romniei: zonele de turism

cultural, folcloric si rural;

. colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de programe cu

destinatii multiple;

. asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice

atractive si a stimula pietele turistice actuale si potentiale;

Promovarea interna a produsului turistic romnesc va urmari scoaterea n

evidenta a celor doua mari avantaje ale acestuia fata de piata turistica n
ansamblu:

. diversitatea si complexitatea produsului turistic romnesc care acopera si

cuprinde toate formele principale de turism: turismul estival, balnear, de
sporturi de iarna, turismul cultural si rural s.a. si se poate orienta catre
diferite segmente ale clientelei, de diferite vrste, cu venituri modeste sau
ridicate etc.;

. raportul pret-calitate, avantajos pentru majoritatea populatiei n

comparatie cu destinatiile externe, mai costisitoare, n multe cazuri pentru o
oferta asemanatoare.

Politicile de marketing care au ca obiect produsul turistic romnesc

trebuie sa aiba n vedere asigurarea conditiilor optime de cazare n hotel. Aici
gama serviciilor care trebuie oferite trebuie sa fie foarte larga. Criteriile
calitative ale serviciilor hoteliere vizeaza:

. o curatenie exemplara, pornind de la exteriorul hotelului (parcari, trotuare

etc.) si terminnd cu ultima camaruta din interior;

. turistii occidentali sunt foarte sensibili n privinta acestui aspect, care poate
deveni decisiv pentru o eventuala revenire n viitor;

. adaptarea bucatariei la gusturile turistilor. Astfel, exista turisti care prefera

sa fie serviti, dar exista si unii care prefera sa-si aleaga singuri felul de
mncare (self-service). Bucataria va trebui sa fie adaptata cerintelor,
preferintelor clientilor;

. asigurarea unor variante de recreere, odihna cum ar fi: sauna, piscina,

parc sau gradina;

. asigurarea cu maximum de operativitate a altor servicii hoteliere (rezervari

de bilete, nchirieri de autoturisme, servicii obisnuite: spalat, calcat etc.).

Mentalitatea lucratorilor din industria ospitalitatii reprezinta o alta

problema pe care Romnia trebuie sa o rezolve, daca doreste sa reintre n
circuitul turistic international. Hotelierul de la noi din tara nu a nteles nca
faptul ca zmbetul nu-l costa nimic... n plus, este deja cunoscut modul n
care chelnerii romni si trateaza clientii, ncarcarea notelor de plata sau,
pur si simplu, escrocarea turistilor se regasesc, din nefericire, n topul
plngerilor clientilor straini. Lucratorii din turismul autohton si schimba
vechea mentalitate foarte greu si ntmpina dificultati de ntelegere a
psihologiei si nevoilor turistilor occidentali. Aici trebuie sa avem n vedere
faptul ca se vinde confortul unei vacante care, n majoritatea cazurilor, se
realizeaza o data pe an si sunt foarte greu de compensat nemultumirile care
pot sa apara n rndul turistilor.

Este absolut necesara si realizarea unor infrastructuri cu facilitatile

aferente: autostrazi, statii de alimentare cu combustibil suficient (n aceasta
privinta, progresul este evident), indicatoare de prezentare a cailor de
circulatie si a zonelor strabatute de automobilisti, posibilitati de a nchiria
autovehicule de o ct mai mare diversitate, posibilitati de parcare, statii de
spalare si reparatii etc.

n plus, credem ca se impune asigurarea unei oferte variate de produse

de tip suvenir. O atentie deosebita trebuie acordata hartilor, pliantelor,
ilustratelor si obiectelor de artizanat.

Atunci cnd grecii contemporani, spre exemplu, au demarat construirea

unor punti si balustrade din lemn ntr-o pestera oarecare, luminnd-o electric
si gasindu-i, ulterior, si o anumita valoare istorica, ei au construit, de fapt,
un produs turistic, n jurul caruia s-au ridicat, apoi, minihoteluri si
restaurante pentru turistii amatori sa viziteze pestera respectiva. Aceasta
este ordinea dupa care se structureaza o afacere n turism: mai nti
depistarea sau crearea produsului turistic si numai dupa aceea ridicarea

infrastructurii (cai de acces, unitati de cazare etc.).

3.2.1.Politici si strategii aplicate la nivel regional

Transformarea unor zone rurale n destinatii turistice se face progresiv fie la

initiativa unor grupuri de ntreprinzatori care dezvolta mici afaceri turistice cu
scopul de a atrage turisti, fie ca rezultat al descoperirii zonelor de catre
vizitatori genernd astfel cererea pentru activitati turistice la care
comunitatea locala reactioneaza.

n ultimele decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene

coroborata cu politicile nationale ale statelor membre au ncurajat orientarea
turismului catre zonele rurale lund n calcul efectele si implicatiile sociale
pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizatia Mondiala a
Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta ntr-un ritm mai rapid dect
turismul international n ansamblul sau.

3.2.2.Analiza SWOT a produsului turistic oltenesc

Analiza SWOT se refera la punctele forte si punctele slabe ale firmei

turistice, asociate cu oportunitatile si amenintarile existente la un moment
dat pe piata. Aceasta analiza se aplica mediului n care se desfasoara afaceri
si constituie primul pas pe care personalul compartimentului de marketing
trebuie sa-l faca pentru aprecierea gradul de ndeplinire a obiectivelor si nu
n ultimul rnd pentru a identifica problemele cu care aceasta se confrunta.
Puncte tari :

Potential natural ridicat;

Mediul natural bine conservat, diversitatea deosebita, aerul curat,

cadrul natural propice relaxarii;

Forme de relief deosebite;

Peisajele naturale atractive (cu paduri, ruri, lacuri, munti);

Ospitalitatea locuitorilor si traditiile;

Existenta asezamintelor cultural-spirituale;

Agroturismul, ecoturismul (turismul verde);

Dezvoltarea produselor turistice tip nisa (turism ecologic, montan);

Centre culturale, muzee istorice, casele memoriale, monumentele

unice pe plan mondial;

Infrastructura specifica de cazare bine reprezentata;

Specialitatile gastronomice locale (bucataria traditionala);

Folclorul si festivalurile, obiceiurile de Anul Nou, muzica/dansurile

traditionale;

Ospitalitatea agroturistica.

Puncte slabe :

Lipsa de comunicare si de coeziune ntre comunitatile umane pentru

realizarea unor obiective de interes comun;


Perturbarea transportului datorata starii cailor de acces ( infrastructura
precara, gropi, indicatoare lipsa ), lipsa telefonului n anumite zone;

Starea de conservare si de curatenie o unor monumente;

Indiferenta unor oameni fata de mediu;

Pregatirea de specialitate insuficienta a lucratorilor din industria

ospitalitatii, lipsa de motivare a salariatilor, insuficient personal calificat,
atestat si brevetat;

Calitatea necorespunzatoare a serviciilor turistice;

Existenta - n unele cazuri - a unor conditii precare de cazare, lipsa

curateniei;

Parteneriat slab n domeniul turismului ( ntre administratia publica

locala si firmele de turism );

Lipsa unui contract cadru legiferat si a unui cod de conduita ntre

hoteluri si agentiile de turism;

Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent;

Interes scazut pentru investitii;

Promovare insuficienta si neunitara;

Lipsa de educatie turistica a locuitorilor si turistilor;

Sistem educational slab-multa teorie si foarte putina practica;

Informatiile statistice nationale nu sunt de ncredere;

Aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijari multor

monumente chiar din zonele istorice.

Oportunitati:

Dezvoltarea unor noi statiuni turistice;

Refacerea retelei judetene de drumuri, proiritate avnd cele care

asigura accesul spre punctele de interes turistic;

Existenta unor programe de finantare;

Sporturile extreme, aventurile montane, plimbarile;

Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini n

sectorul turistic; integrarea n programele finantate de Uniunea Europeana;

Crearea unei burse de turism;

Organizarea de nchirieri de case traditionale pentru perioada de

vacanta; acestea ar putea fi integrate n una sau mai multe retele europene
profesionale de locatie si distribuite de reteaua de agentii de turism din
Romnia;

Dotarea structurilor de primire cu sali de conferinte;

ncurajarea dezvoltarii unor forme noi de turism (ex. de aventura);

Sustinerea proiectelor care ntroduc valoare turistica, obiective si

evenimente culturale si spirituale;

mbunatatirea infrastructurii;

Constituirea unei retele de centre de informare turistica n apropierea

principalelor obiective turistice.

Amenintari:

Scaderea veniturilor reale ale populatiei, inflatia;

Diminuarea disponibilitatilor de timp liber;

Schimbarea preferintelor consumatorilor;

Concurenta acerba manifestata pe plan intern si international n turism,

turismul ilicit;

Instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul si fiscalitatea;

Tendinta turistilor din regiune de a migra spre alte regiuni (tari) si o

insuficienta afluenta a turistilor straini;

Cresterea asteptarilor turistilor, care nu vor putea fi satisfacute;

Decizii luate pe baza unor informatii inexacte;

Slaba convergenta a activitatilor partenerilor din turism (hoteluri,

institutii de instruire, autoritatile locale);

Alocarea inadecvata a timpului managerilor pentru recrutarea si instruirea

personalului, n detrimentul celorlalte activitati manageriale;

Eventuala degradare a monumentelor de arta si arhitectura;

Cresterea competitivitatii ntre regiuni si lipsa de colaborare ntre acestea;

Proasta perceptie a Romniei n exterior.

3.3. Turismul Romniei n contextul integrarii n Uniunea Europeana

Integrarea europeana a turismului reprezinta un proces gradual

secvential, prin care modul de organizare, relatiile de functionare interioare
si exterioare sistemului turism devine similar cu cel existent n practica
Uniunii Europene. Principalul obiectiv al acestui proces l reprezinta crearea
unui sistem de compatibilitati n plan institutional-structural, legislativ si al
principiilor si mecanismelor de functionare ale acestui domeniu de activitate.
n perespectiva mai larga, procesul de integrare europeana trebuie sa
genereze dezvoltarea durabila a turismului romnesc pa baza legilor pietei
libere.

Integrarea turistica europeana, proces n curs de realizare, are ca

scop dezvoltarea turismului, concomitent cu protectia mediului si cresterea
calitatii serviciilor, n acest scop, directiile principale ale politicii turismului
urmaresc: mbunatatirea controlului si a formalitatilor la frontiera, a
controlului traficului aerian, protectia mediului, perfectionarea pregatirii
profesionale, cresterea calitatii serviciilor si a rolului social al turismului.

Ramura economica de mare importanta si cu variate posibilitati,

turismul romnesc si evalueaza serios sansele de relansare si implicit de a
deveni componenta activa si dinamizatoare a unui sistem economic
dezorganizat n profunda si complexa ei restructurare.

Reusita revenirii turismului[2] ar antrena efecte pozitive globale ca:

resurse suplimentare, echilibrarea balantei de plati, crearea de locuri de
munca, amenajarea teritoriului si reabilitarea imaginii internationale si
stoparea procesului de marginalizare a Romniei n dinamica mondiala.

ntr-o perspectiva mai larga, procesul de integrare europeana trebuie

sa genereze dezvoltarea durabila a turismului romnesc pa baza legilor pietei
libere:

Promovarea initiativelor locale: dezvoltarea produsului turistic si

orientarea acestuia catre nevoile pietei sunt posibile prin dezvoltarea
regionala si locala, fapt ce presupune implicarea comunitatilor, operatorilor
economici si autoritatilor locale n elaborarea si implementarea programelor
de dezvoltare.

Beneficiarii directi ai acestui proces, sectorul public si cel privat la nivel

local si vor coordona eforturile n cadrul unui parteneriat real n vederea
promovarii unei dezvoltari durabile a turismului.

Perfectionarea cadrului legislativ: armonizarea legislatiei constituie un

demers prin care mbunatatirea cadrului legislativ n Romnia n domeniul
turismului presupune abordarea problematicii si rezolvarii n spirit comunitar,
n special prin prisma Cartii verzi a Comisiei Europene intitulata Rolul
Uniunii n domeniul turismului , Bruxelles, 1995.

Stimularea managementului: abordarea moderna a managementului

implica schimbari de mentalitate si comportament la nivelul resurselor
umane. Multiplicarea formelor si metodelor de formare profesionala ntr-un
mediu profund concurential are ca efect facilitarea accesului la procesul de
instruire continua, n plus, programele comunitare de sprijin a dezvoltarii
turismului au ca o componenta de baza, formarea profesionala. Cresterea
numarului de programe la diferite niveluri reprezinta un factor de spijin n
aparitia unui comportament pro-activ si n domeniul profesionalismului.
Avnd n vedere cele sustinute anterior, se pot deduce principalele
componente ale unei strategii economice n turism:


Crearea de noi si diverse articole, servicii si piete turistice pornind de la
elementele de baza si resursele fiecarei tari;

Atragerea comunitatilor locale n programele de dezvoltare a turismului;

Cultivarea cooperarii ntre factorii administrativi si executivi pentru a

ntelege nevoile si aspiratiile turistilor;

Practicarea activitatilor de marketing prin folosirea unor tehnici optime

de marketing;

Alocarea de fonduri bugetare adecvate pentru aceste activitati;

Orientarea precisa spre grupe de consumatori care costituie un cstig

de piata.
n vederea depasirii problemelor create de dificultatile conjuncturale de
ansamblu, ct si a celor ntrinseci domeniului turistic, se impun actiuni
coordonate n urmatoarele directii:

Continuarea si accelerarea ritmului privatizarii, conditie a manifestarii

spiritului concurential, creativitatii si initiativei, premise ale cresterii calitatii
produsului turistic;

ntreprinderea unor actiuni de modernizare a unitatilor de cazare si

masa, a echipamentelor de agrement, n vederea alinierii la standardele de
confort si utilitate europene, recalificarea unora dintre acestea si urmarirea
respectarii concordantei dintre calitatea prestatiilor, echipamente si tarife;

Initierea unor politici promotionale active, chiar agresive si complexe,

n toate formele ei de realizare, revizuirea si actualizarea tuturor materialelor
publicitare grafice, impunerea neocolirii intermediarilor, cel putin n actuala
etapa, acestia fiind mai n masura, prin mijloacele financiare si personalul
calificat, sa ntretina o activitate promotionala adecvata;

Integrarea n structurile europene, ca necesitate a nscrierii ofertei

turistice romnesti n oferta comuna europeana, a internationalizarii
turismului romnesc, a controlarii actiunii concurentilor fie prin acorduri
de colaborare, fie prin asocierea n diverse activitati (publicitate,
comercializare, reprezentanta n strainatate, proiecte comune privind
costruirea unor infrastructuri, asocierea la sistemele europene de rezervare
hoteliera si de transport), facilitati legislative comune privind turismul.
Dincolo de problema de timp, putem considera ca optiunea manageriala n
turismul romnesc este de a dori relansarea, de a actiona operativ si eficient
n acest sens si, nu n ultimul rnd, de a mobiliza toate resursele financiare,

materiale, umane si intelectuale.

3.4.Marketingul turistic rural

Aplicarea orientarii de marketing n turismul rural este influentata de

faptul ca serviciile oferite de aceasta forma de turism prezinta unele
caracteristici ce le diferentiaza de celelalte servicii turistice si nonturistice si
anume:

. preponderenta factorului emotional n raport cu cel rational n decizia de

cumparare a produsului turistic. Mentionam faptul ca turismul rural este, cu
precadere, un turism familial si ca succesul realizarii produselor turistice
rurale depinde de imaginea si experienta turistica a tuturor membrilor
familiei. Din alternativele oferite, va fi ales produsul turistic rural despre care
grupul familial si-a format cea mai buna imagine si care i ofera n momentul
respectiv cele mai mari satisfactii familiale:

complexitatea serviciilor turistice rurale, n turismul rural complexitatea

are o semnificatie relativa, unele produse turistice avnd o structura simpla
(de exemplu, produsele turistice rurale oferite la noi n tara, unde nu exista
nca o industrie a agrementului si unde lipsa cererii ncetineste progresul
bazei tehnico-materiale specifice), altele avnd o structura complexa (de
exemplu, produsele turistice rurale oferite n tari care au beneficiat de
eforturi investitionale substantiale n acest sector). De asemenea, n general,
turismul rural ofera o gama de servicii complementare mult mai restrnsa
dect alte forme de turism (de odihna, de tratament, cultural etc.);

dependenta serviciilor turistice de serviciile oferite de ntreprinderile

complementare. Astfel, serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prin
intermediul ntreprinderilor de turism, dar sunt prestate de catre firmele
complementare. ntr-un pachet de vacanta oferit, transportul este realizat de
una sau mai multe firme de profil angajate de ntreprinderea de turism,
cazarea se poate face n una sau mai multe structuri de primire turistica,
masa poate fi servita ntr-unul sau mai multe restaurante etc. n aceste
conditii, ntreprinderilor turistice le revine sarcina de a avea n vedere att
calitatea serviciilor oferite de ntreprinderile complementare, chiar urmarirea
n timp a evolutiei lor economico-sociale.

n turismul rural, numarul ntreprinderilor complementare se reduce,

ntruct transportul se realizeaza, de regula, cu mijloace proprii, cazarea se
face ntr-o singura structura de primire turistica (pensiune sau ferma
agroturistica), masa se serveste n incinta unitatii de cazare, prin specificul
formei de turism etc. Serviciile turistice se ofera consumatorului fie direct, fie
prin intermediari, care au un rol important nu numai n distributie, ci si n
decizia de cumparare a consumatorului, n turismul rural, rolul
intermediarilor creste ntruct prestatorii sunt, de regula, firme de
dimensiuni mici, lipsite de putere proprie de distributie. Din aceasta cauza,
decizia consumatorului de produse turistice rurale este direct dependenta de
imaginea oferita de intermediari (canale de distributie) n legatura cu
calitatea serviciilor turistice rurale, acestia fiind considerati experti de catre
consumatori.

Sezonalitatea n turism, n general si n turismul rural, de asemenea este

determinata de factorii naturali si sociali si are intensitati diferite n functie de
destinatia turistica. Din acest motiv si elementele mix-ului de marketing sunt
utilizate n mod diferit. Astfel, daca promovarea se face n special n
extrasezon, pretul si distributia ating valori maxime n sezon. n perioadele
de extrasezon se executa lucrari de ntretinere-reparatii si se proiecteaza
viitoarele produse turistice.

Aplicarea strategiilor de marketing n activitatea turistica a condus si va

conduce la dezvoltarea fara precedent a acesteia, fenomenul avnd nsa si
urmari negative asupra mediului nconjurator si comunitatilor locale,
ntruct, mai mult dect n orice alta forma de turism, n turismul rural
mediul nconjurator se constituie att n resursa turistica, ct si n suport de
desfasurare a activitatilor turistice, trebuie avute n vedere strategii
corespunzatoare, cunoscute sub denumirea de "marketing verde".

3.4.1. Analiza mediului intern si extern de marketing n turismul rural

romnesc

Plecnd de la definitia data marketingului de "Chartered Institute of

Marketing" din Regatul Unit, aceea ca marketingul reprezinta procesul
managerial responsabil cu identificarea, anticiparea si satisfacerea profitabila
a necesitatilor clientilor", putem spune ca realizarea activitatii de marketing

presupune doua genuri de analiza:

analiza SWOT;

analiza factorilor mediului extern. Analiza SWOT presupune parcurgerea

urmatoarelor etape:

evidentierea punctelor tari (Strengths);

evidentierea punctelor slabe (Weaknesses);

evidentierea oportunitatilor (Opportunities);

evidentierea amenintarilor (Threats).

Pentru turismul rural romnesc, analiza SWOT a scos n evidenta urmatoarele

aspecte[3]:

a) punctele tari sunt determinate de factorii interni, constituiti dintr-o mare

varietate de produse si servicii. Romnia, tara central europeana, include un
patrimoniu turistic natural si antropic deosebit de valoros, n care un rol
important l joaca relieful deosebit de pitoresc si variat, obiectivele turistice
si activitatile recreatorii (drumetii, pescuit, vnatoare, pesteri, schi si multe
altele). Alaturi de acestea putem mentiona stilul de viata traditional si
existenta satelor vechi, care pastreaza nca atmosfera arhaica si unde
turistul poate experimenta "o calatorie n timp".

ntre punctele tari, care pledeaza de la sine pentru dezvoltarea turismului

putem aminti:

existenta unor rute internationale-att prin autostrazi, ct si pe cale

ferata;

existenta a 17 aeroporturi, dintre care 5 internationale;

interesul si preocuparea comunitatilor rurale, a organizatiilor

neguvernamentale specializate;

accesul la produse si influente occidentale;

tarife accesibile (cazare, masa, transport);

transporturi acceptabile;

fructe si legume proaspete de sezon;

vinuri excelente.

b) punctele slabe n turismul rural romnesc sunt legate de neajunsuri

organizatorice si constau n:

informatii turistice putine att n tara ct si n strainatate;

lipsa legaturilor aeriene directe cu o serie de tari interesate de produsul

turistic rural romnesc;

transporturi inconvenabile sau chiar putin dezvoltate n zonele

montane;

numarul redus al agentiilor de rent-a-car si diversitatea redusa a

produsului de nchiriat;

materiale promotionale putine si de proasta calitate;

putine unitati de alimentatie pentru turism si o varietate limitata de

mncaruri specifice bucatariei romnesti;

servicii hoteliere de calitate si standard ndoielnic;

raport calitate-pret necorespunzator;

lipsa unor ghizi specializati (interpreti, montani, delta, vnatoare,

turism itinerant etc.);

lipsa "serviciilor pentru client";

lipsa de experienta;

lipsa curateniei n locurile publice, comparativ cu standardele

occidentale;

lipsa apei calde si uneori chiar si a apei reci;

lipsa facilitatilor de nivel nalt;

lipsa ntelegerii nivelului asteptarilor strainilor;

posibilitati limitate de folosire a cartilor de credit si a cecurilor de

calatorie.

c) oportunitatile sunt determinate de evolutia factorilor externi organizatiei,

care influenteaza favorabil prin cadrul general pozitiv. Din rndul celor
evidente enumeram:

imaginea romantica, puritatea si arhaicul satului romnesc;

cresterea numarului strainilor ce calatoresc n Romnia pentru afaceri;

cresterea numarului strainilor care locuiesc si muncesc n Romnia;

cresterea posibilitatilor de acces la produsele occidentale;

existenta ambasadelor straine si a comunitatilor de straini;

intensul schimb cultural ce conduce la o mai buna ntelegere ntre

culturi si nlatura dezinformarea;

conectarea la reteaua EUROGITES si posibilitatea de conlucrarea cu alte

organisme din turismul rural european;

includerea Romniei n European Rail Pass si East European Rail Pass ce

asigura facilitati de tarif pentru cei ce calatoresc pe calea ferata;

prezenta web site-urilor de turism rural romnesc n cadrul retelei

INTERNET

d) amenintarile sunt determinate de factori externi ce se pot constitui n

constrngeri n dezvoltarea turismului n conditiile unui cadru general
defavorabil. Dintre acestea amintim:

imaginea nu tocmai favorabila n exterior (preturi la nivel occidental

pentru o calitate ndoielnica a serviciilor, insecuritate, logistica si informare

deficitare, serviciile pentru consumatori necorespunzatoare);

degradarea mediului, lipsa unor masuri ecologice, poluarea (calitatea

aerului si a apei);

nentelegerea conceptului "pret pentru valoare";

posibilitati limitate de cazare;

insuficiente informatii necesare pentru calatorii;

infrastructura saraca (drumuri, comunicatii, transporturi etc.);

instabilitatea monedei nationale;

lipsa serviciilor medicale si de urgenta;

lipsa posibilitatilor de nchiriere a unui mijloc de transport;

benzina la standarde europene n cantitati limitate si slaba calitate a

serviciilor din statiile de alimentare;

imposibilitatea strainilor de a schimba moneda nationala n valuta forte;

costul relativ ridicat al vizitelor pentru Romnia.

Analiza realizata evidentiaza principalele repere ale functionarii interne a

turismului rural romnesc, prin punctele forte si punctele slabe, care pot fi

proiectate prin prisma celor "7P": produsul, pretul, pozitia n lantul de

distributie, promovarea, personalul, premisele fizice, profitul.

Cadrul extern este conturat prin intermediul oportunitatilor si amenintarilor a

caror examinare ne va permite depistarea influentei acestora asupra evolutiei
si devenirii turismului rural romnesc. Acestea ( oportunitatile si
amenintarile ) pot fi studiate si prin intermediul factorilor STEP ( sociologici,
tehnologici, economici si politici ), ca si prin viziunea factorilor mediului
concurential ( piata, putere de negociere, concurenta, costuri ). Aceste
analize complexe, interdisciplinare pot evidentia noi valente ale produsului
turistic rural sau aspecte care fac ca produsul turistic rural romnesc sa nu fie
receptat conform asteptarilor.

3.4.2.Proiectarea imaginii n turismul rural

Asa cum a rezultat din analiza SWOT, o prima problema n turismul rural
romnesc este insuficienta cunoastere a produselor turistice pe plan intern si
international, deci o activitate promotionala redusa. De fapt, unul din
domeniile de baza ale marketingului turistic este promovarea produselor.
Produsul turistic rural ( vacanta la tara ) este un amalgam de produse si
servicii a caror componente individuale sunt oferite de firme diferite, n
general, cunostintele turistului despre destinatiile turistice sunt vagi, deci
rolul marketingului este acela de a crea imaginea destinatiei unice, un loc
care ofera beneficii particulare pentru satisfacerea nevoilor turistului.

Imaginea destinatiilor turistice creata si proiectata de agentiile de turism a

fost studiata de multi cercetatori, din studiile efectuate desprinzndu-se trei
probleme importante. Dintre acestea, cea mai importanta este aceea ca
imaginea proiectata de agentiile de turism nu este cea mai importanta sursa
de idei despre destinatiile turistice pentru turistul potential, n expresie
cantitativa ea putnd fi considerata nesemnificativa. Imaginea proiectata prin
mass-media, experienta personala din vacantele anterioare a vizitatorilor si
experienta din contactele personale ale vizitatorilor potentiali este mult mai
importanta dect imaginea promovata de chiar destinatiile turistice.

O a doua mare problema desprinsa din cercetarile asupra efectelor imaginii

turistice a destinatiilor priveste elementele imaginii turistice si legaturile
dintre acestea pentru realizarea scopului final al activitatii de marketing.
Claritatea, simplitatea si minimum de distonanta cu imaginea preexistenta

sunt esentiale pentru succes.

n sfrsit, a treia problema a proiectarii imaginii turistice este conflictul sau,

n cel mai bun caz, complementaritatea imaginilor proiectate de diferite
destinatii n aceeasi regiune si imaginile acelorasi destinatii proiectate de
agentii diferite. O varianta a acestei probleme tine de faptul ca acest conflict
poate sa apara la scara spatiala, fiind dat de realitatea ca diferite autoritati
sunt responsabile cu imaginea turistica la nivelele nationale, regional si local.

Important este ca imaginea turistica creata prin actiuni de marketing sa nu

difere de realitate, diferenta fiind repede descoperita de consumator. Solutia
cea mai prudenta ar fi proiectarea unei imagini att de generalizate, nct sa
nu existe diferente fata de alti ofertanti, obtinndu-se aceleasi efecte
generale.

3.4.3. Principalele particularitati ale marketingului n turismul rural

Particularitatile marketingului n turismul rural sunt determinate de

caracteristicile produselor turistice rurale, a serviciilor turistice si a
prestatorilor din turismul rural.

Particularitatile produsului turistic rural cu influenta asupra activitatii de

marketing sunt:

. complexitatea relativa a produsului turistic, compus dintr-o diversitate de

prestatii care se refera la toate experientele si activitatile turistului din
momentul parasirii domiciliului sau si pna n momentul rentoarcerii, fara a
concura nsa produsele formelor clasice de turism si influentat de o vasta
gama de factori determinati de caracteristicile mediului specific de
desfasurare a acestei forme de turism;

. intangibilitatea produsului turistic rural si multitudinea interpretarilor

subiective determinate de functiile si motivatiile prin care turistii se
raporteaza la produse si servicii aparent identice[4]. Remarcam faptul ca, n
turismul rural apar motivatii noi fata de celelalte forme de turism, cum ar fi
nevoia de petrecere a timpului liber n mijlocul naturii, nevoia de ntoarcere

la locurile de origine, nevoia de experiente inedite, cum ar fi participarea la

activitatile gospodariei rurale etc.

. imposibilitatea transportului produselor sau a serviciilor ce le compun si care

sunt strns legate de localizarea lor teritoriala. Legat de localizarea n
teritoriu trebuie sa aratam faptul ca accesul la produsele turistice rurale este
mai dificil, depinznd n mai mare masura de calitatea cailor de comunicatie
dect alte produse turistice. Doar tarile cele mai avansate economic reusesc
sa asigure accesul facil n zonele rurale, printr-o infrastructura de transport
bine pusa la punct.

. importanta subiectiva a produsului turistic, care depaseste valoarea sa

economica deoarece presupune nu numai o anumita cheltuiala, dar si
existenta timpului liber dupa o lunga perioada de asteptare. Din acest punct
de vedere, turismul rural fiind o forma mai ieftina de turism este mai usor de
practicat ca turism de sfrsit de saptamna, n special n zonele unde baza
tehnico-materiala specifica este dezvoltata;

. probleme externe fata de produsul turistic, respectiv diverse evenimente

(chiar neturistice) din tara vizitata sau la care se intentioneaza vizita (stari
conflictuale, crize, instabilitate economica si sociala etc.);

. importanta sociala a produsului turistic pentru individ-vacanta, care este

scopul principal al turismului, fiind simbolul cel mai caracteristic al statutului
individual si al gradului de integrare n colectivitate. Precizam faptul ca, fiind
puternic dependent economic de nivelul veniturilor, n perioada actuala
gradul de participare al populatiei la activitatea turistica nu reprezinta un
indiciu privind pozitia individului n societate, n Romnia.

Produsul turistic rural romnesc, asemanator produselor turistice rurale

existente pe piata turistica mondiala[5], cuprinde componente de baza
(cazarea, alimentatia, transportul etc.) si componente auxiliare
(balneoterapia, agrementul, activitatile sportive etc.). Serviciile de baza au
rolul de a satisface nevoi cotidiene, care cu mici exceptii ce tin de specificul
zonal, national, traditional, nu justifica ntru totul nevoia de deplasare sau
parasirea resedintei de catre turist.

Ceea ce atrage si determina n mare parte alegerea unei destinatii turistice

sau a alteia sunt:

. factorii naturali: asezarea geografica, relieful, peisajul, vegetatia, fauna si

clima;

. factorii generali ai existentei si activitatii umane trecute si prezente: limba,

mentalitatea, ospitalitatea, obiceiurile, folclorul, cultura (religia, arta,
stiinta), politica, economia;

. elementul uman: atitudinea populatiei locale fata de turisti, a prestatorilor,

administratiei si reprezentantilor pazei si ordinii publice etc.;

. infrastructura generala: transporturi si comunicatii, structura si imaginea

asezarilor, aprovizionarea cu apa si energie, canalizarea, telecomunicatiile
etc[6].;

. echipamentele turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de

alimentatie, activitatile sportive, distractiile, informatiile etc.

ntre caracteristicile produsului turistic sunt importante cele referitoare la

serviciile ce ntra n compozitia produsului turistic si anume:

. varietatea si eterogenitatea tipologica a caracteristicilor serviciilor care

compun produsul turistic;

. provenienta lor eterogena. Produsul turistic este format dintr-o multitudine

de servicii, unele turistice (cazare n pensiuni sau ferme agroturistice,
alimentatie n incinta unitatii sau n alte unitati, servicii de agrement,
excursii, drumetii, sport, servicii de informare etc.), altele neturistice
(transport n comun, telecomunicatii, servicii bancare si de schimb valutar
etc.), toate ntrnd n anumite proportii n componenta produsului
turistic.Aceste caracteristici (ale produsului, ale serviciilor si ale
ntreprinderilor turistice) determina continutul actiunilor de marketing pe care
ntreprinderile turistice le pot initia att n domeniul politicii de produs ct si
n cel al politicii promotionale.

3.5. Promovarea si distributia produsului turistic rural n tarile Uniunii

Europene

arile Uniunii Europene realizeaza promovarea turismului rural prin mijloace

traditionale si anume[7]:

. toate suporturile de informare ( ghid, brosura, pliant, catalog );

. obiecte publicitare;

. prezenta la saloanele de turism;

. mailing-ul;

. utilizarea mijloacelor de comunicare n masa (TV, publicatii, radio etc.).

n tarile Uniunii Europene se utilizeaza retele de promovare, care pot fi:

bancare (Germania, Belgia, Franta, Olanda), teritoriale turistice (Germania,
Belgia, Franta), cluburi (Germania, Olanda).

n ceea ce priveste comercializarea produsului turistic rural n cadrul tarilor

Uniunii Europene, aceasta poate fi analizata ca forme de comercializare n
cadrul UE si la nivel regional si local.

n majoritatea tarilor Uniunii Europene, comercializarea produselor turistice

rurale se face:

1. pe plan intern prin:

. centrale de rezervare internationala (Franta);

. centrale de
Portugalia);

rezervare

nationala

(Spania,

Franta,

Irlanda,

. centrale de rezervare regionala (anumite landuri germane, Belgia, Franta,

Spania, Italia);

. centrale de rezervare departamentale/locale (Franta, Grecia);

. vnzarea directa ( toate tarile UE ).

2. pe plan extern:

. touroperatori de voiaj (Germania, Belgia, Danemarca, Franta, Regatul

Unit);

. structuri turistice teritoriale (Germania, Belgia, Danemarca, Franta,

Regatul Unit);

. primarii, cornitele de ntreprindere (Franta, Italia). Ca o concluzie

reamintim doua idei de baza ce se desprind din acest material si anume rolul
calitatii serviciilor turistice rurale si rolul activitatii de proiectie a unei imagini
a destinatiilor turistice ct mai apropiate de realitate, n atragerea cererii
turistice interne si externe.

3.5.2.Strategii de promovare prin internet

Agentiile de turism din Romnia au nteles ca, pentru o mai buna

informare a clientilor actuali si potentiali, web-ul este un instrument care

ncepe sa fie din ce n ce mai mult la ndemna turistilor. Astfel, pe web au
aparut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice.

Exista un numar satisfacator de site-uri romnesti, unele de sine statatoare,

altele gazduite de alte site-uri specializate. O mare parte din firme au
preferat sa-si construiasca imaginea pe internet numai n limba engleza, fara
a avea o versiune n limba romna. Domeniile principale sunt: mare, munte,
strainatate, vnatoare, ticketing ( rezervari avion ). Lipsesc aproape cu
desavrsire listele detaliate cu ofertele agentiilor de turism, prezentarile
lasnd impresia ca ar fi un fel de site-uri de promovare a imaginii turistice a
Romniei. Sunt folosite imagini cu peisaje pitoresti, nsotite de texte
publicitare, dar informatii despre pret si posibilitatea de cazare, transport
etc. nu exista dect pe foarte putine site-uri. Imaginea firmelor se oglindeste
si n designul site-urilor care, de obicei, nu depasesc mai mult de trei-patru
pagini, sfrsindu-se de fiecare data cu adresa si numerele de telefon unde
pot fi contactate.

Un site cunoscut, n cadrul caruia firme de turism (agentii de turism,

hoteluri, companii de transport etc.) si promoveaza produsele si serviciile
turistice este Romanian Travel Guide - Ghidul turistic al Romniei[8]. Ca
pachet de informatii, acest site cuprinde date generale despre Romnia, dar
si date detaliate despre firmele de-turism ale fiecarui judet obiectivele
turistice, optiuni pentru cazare, prestari de servicii turistice. Acest ghid
turistic pe internet ofera si servicii utile (n special de intermedieri si nu
numai) turistilor din ntreaga lume interesati de Romnia.

Printre portalurile de turism ale Romniei mentionam:

www.eturism.ro,

www.infotravelromania.ro,

w w w. romaniantour.ro,

www.infoturism.ro,

www.romaniatravel.ro s.a.

Avantajele realizarii unui astfel de site turistic sunt:

poate fi accesat din orice colt ai lumii;

. are o structura de informatii accesibila, completa si complexa;

informatiile sunt prezentate n forme sintetice, care sunt ulterior

detaliate;

. informatiile sunt actuale, putnd fi modificate n orice moment;

. satisface nevoile de promovare specifice ale firmelor din domeniul

turismului.

Concluzia realizatorilor site-urilor cu informatii turistice despre Romnia

este urmatoarea: "Romnia va ramne neexplorata pna cnd se va
dezvolta industria turismului, iar dificultatile economice vor fi depasite. ntre
timp, pachetele turistice sunt oferite la un pret foarte bun, iar turistii
ndrazneti care calatoresc pe cont propriu vor descoperi o parte a Europei
bogata n traditii, acea parte care a scapat de presiunile, complexitatea si
estetica timpurilor moderne." Cu alte cuvinte, spunem noi, programul
turistic al Romniei poate fi promovat sub titulatura: "O calatorie napoi n
timp".

3.5.2. Promovarea turistica rurala a Romniei la nivel national si international

Ca modalitate de realizare, promovarea interna va trebui sa fie:

a) o actiune concertata a tuturor factorilor implicati, de la organele centrale

si locale ale administratiei de stat, pna la agentii economici prestatori si
valorificatori, asociatii si organizatii profesionale/culturale s.a. Agentii
economici trebuie ncurajati si sprijiniri n scopul:

. realizarii unor actiuni de marketing si promovare n favoarea vacantelor

interne;

. organizarii si promovarii unor actiuni gen festivaluri, concursuri care sa

stimuleze cererea turistica interna n perspectiva;

. promovarii si ncurajarii turismului de tineret n perioada vacantelor;

. facilitarii obtinerii informatiilor privind zonele si amenajarile turistice;

. mbunatatirii sistemului de vnzari (excursii, servicii s.a.).

b) restructurata ntr-un cadru partenerial, n masura sa asigure:

. promovarea Romniei ca destinatie turistica prioritara pentru populatia

tarii;

. participarea la definirea politicii si a programului de promovare

interna;

. participarea la finantarea programului si a actiunilor de promovare;

. integrarea partenerilor si participarea efectiva a acestora la actiunile de

informare, promovare si publicitate.

Ca urmare, Romnia a atacat piata turistica mondiala printr-o noua strategie

de promovare agresiv-pozitiva derulata sub sloganul "Romnia mereu

surprinzatoare". Aceasta campanie este gndita a fi una agresiva, pentru ca,
n momentul de fata, pe piata turistica internationala, ne aflam n mijlocul
unui razboi comercial. n aceste conditii, cele peste 125 de tari care au ca
prioritate dezvoltarea turismului s-au lansat ntr-o competitie, n care cstiga
cel care vine cu produse originale, ntr-un asemenea context s-a lansat
campania "Romnia mereu surprinzatoare". Aceasta campanie promotionala
ce vizeaza turismul romnesc se desfasoara pe doua planuri:

. prezenta Romniei la trgurile de turism;

. recstigarea unor piete turistice europene, cndva traditionale pentru noi.

Strategia de promovare a turismului autohton va urmari comunicarea unei

imagini care sa sugereze originalitatea produselor turistice romnesti,
sintetiznd particularitatile legate de potentialul turistic, conceptia de
amenajare, posibilitatile de practicare a turismului, contextul socio-cultural.
Este de asteptat adaptarea strategiei promotionale la specificul fiecarei piete
(interne si externe) si la caracteristicile fiecarui segment de consumatori
vizat, folosindu-se mesajele cele mai adecvate.

Promovarea ofertei turistice romnesti[9] a fost realizata inclusiv prin

participarea la marile manifestari ( reuniuni ) promotionale de profil: bursele
internationale de turism de Ia Berlin, Milano si Londra, trgurile de turism de
la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga si Madrid. Trgul International de
Turism reprezinta o invitatie de a descoperi si redescoperi Romnia.
Promovarea tarii ca destinatie turistica, prin identificarea unor oferte variate,
poate creea sanse mari de reusita n ceea ce priveste cresterea circulatiei
turistice spre tara noastra. n vederea construirii unei imagini pozitive a
turismului autohton n strainatate consideram ca ar fi util ca ziaristii straini si
romni sa aiba gratuitate la toate obiectivele turistice culturale ( muzee,
manastiri, cetati etc.).

Birourile de promovare si informare turistica ale Romniei din strainatate, la

rndul lor, pun la dispozitia turistilor potentiali informatii utile despre
atractiile turistice ale tarii noastre, posibilitatile de transport, cazare, masa,
agrement, tratament precum si despre tarifele acestor prestatii turistice.
Ceea ce credem ca lipseste din activitatea acestor organisme este realizarea
unor cercetari de marketing sistematice cu privire att la preferintele

turistilor straini care le trec pragul, ct si la cerintele exprimate de

reprezentantii agentiilor de turism interesate de oferta turistica a Romniei.

n industria ospitalitatii din Romnia a aparut un nou concept si instrument de

marketing: promovarea regionala. Este vorba de un proces de structurare a
ofertei turistice pe destinatii locale de anvergura, avnd o personalitate
juridica bine definita, un nume recunoscut, format sau n formare pe piata
internationala.

Ca urmare, consideram ca se impune promovarea Romniei ca destinatie

turistica stabila, lipsita de astfel de evenimente, atractiva, n acelasi timp,
prin programe turistice, prin pret, prin infrastructura pe care o pune la
dispozitie si prin oferta de pachete turistice speciale ( gen: litoral,
tratamente, circuite, Dunare, Dracula ).

Pentru a schimba imaginea Romniei ca destinatie turistica consideram ca

fiind necesare crearea si dezvoltarea asociatiilor regionale de promovare a
turismului.

n sfrsit, consideram ca trebuie elaborat si pus n aplicare un program

promotional sustinut si adecvat potentialului turistic romnesc. Ceea ce
trebuie facut n industria ospitalitatii este alinierea realitatilor, prin
punctualitate si politete, dupa reperele legilor scrise si nescrise ale turismului,
precum si conceperea si punerea n aplicare a unei promovari agresive a unui
turism de calitate fara de care marele nostru potential va ramne doar o
speranta.

[1] Glavan V., Turismul n Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000,

pag. 48.

[2] Glavan V., Turismul n Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000,

pag. 65.

[3] Glavan V., Turismul n Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000,

pag. 124.

[4] Glavan V., Turismul n Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000,

pag. 36.

[5] Glavan V., Turismul n Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000,

pag. 76.

[6] Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara,

Bucuresti, 2006.pag45.

[7] Glavan V., Turismul n Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000,

pag. 95.

[8] www.rotravel.com

[9] www.infotravelromania.ro