Curs 7

Interfereaza undeva substitutiile fideicomisare cu interdictia pactelor asupra unor

succesiuni nedeschise?Stiiti ca exista aceasta regula ca un pact asupra unei succesiuni
nedeschise este interzis, deci nu se pot incheia conventii sau nu se pot incheia acte
unilaterale de renuntare la o succesiune care inca n-ar fi deschisa.O sa discutam atunci
cand vom vorbi despre limitele dr. de a dispune de testament, o sa vorbim si despre
prohibirea pactelor asupra unor succesiuni nedeschise.Nu ar putea fi lasat prin subtitutie
fideicomisara 1/3 din patrimoniu cu obligatia de conservare si transmitere? Sau trebuie sa
fie lasate bunuri individualizate?Poate sa constituie obiect al subtitutiei fideicomisare si o
fractiune, important este ca acele bunuri care ajung aferent cotei prevazute sa fie
conservate si administrate, chiar daca nu s-a prevazut ,,da-i bunul X, da-i bunul Y,,.Nu vad
de ce la un legat cu titlu universal in care se prevede ca se lasa imobilele lui X sa aiba
obligatia de a pastra si conserva imobilele respective chiar daca e legat cu titlu
universal.Optiunea mea ar fi in sensul ca important este ca bunurile pe care le primeste cu
titlu de legat indiferent daca ele constituie obiectul unor legate cu titlu particular sau cu
titlu universal sau chiar universal i-ar incumba instituitului obligatia de a conserva,
administra si de a transmite mai apoi bunurile respective.Intr-adevar interferenta cu
succesiunile nedeschise ar interveni prin aceea ca dispun si cu privire la succesiunea
instituitului, ce sa se intample cu anumite bunuri la momentul deschiderii succesiunii
instituitului.
Am punctat bunurile pe care substituitul le dobandeste de la dispunator, intr-adevar
textul vorbeste doar despre in temeiul vointei dispunatorului , le dobandeste de la
dispunator sau la dobandeste de la instituit?Dispunator.Atunci ce importanta practica are
faptul ca subtituitul dobandeste bunurile de la dispunator si nu de la instituit?
1.Mostenitorii instituitului nu vor putea invoca rezerva lor, rezervatarii instituitului nu pot
reclama ca s-ar incalca rezerva lor prin bunurile care ar ajunge in patrimoniul
substituitului.Nu constituie obiectul rezervei lor aceste bunuri cu privire la care exista
subtitutia fideicomisara.
2.Interes practic legat de termenul de optiune succesorala-termenul de optiune succseorala
este de la data deschiderii succesiunii dispunatorului, nu a instituitului, desi am vazut in
doctrina si pareri ca ar curge termenul de optiune succesorala de la data deschiderii
succesiunii instituitului, chiar daca e vorba de succesiunea dispunatorului. Eu cred ca
substituitul trebuie sa accepte mostenirea, legatul respectiv inca de la data deschiderii
succesiunii dispunatorului din momemnt ce consideri ca el a dobandit de la
dispunator.Sigur ca dreptul lui nu este decat eventual sau are doar o vocatie cu privire la
bunul respectiv, dar el trebuie sa faca actul de acceptare inca din momentul deschiderii
1

succesiunii dispunatorului.Pana la urma nici nu ma intereseaza chiar daca intre instituit si

substituit ar exista relatii de rudenie, nu ma intereseaza ce face substituitul vis-a-vis de
mostenirea instituitului, daca o accepta sau daca renunta la ea, este o chestiunea irelevanta
modul in care ar opta cu privire la succesiunea instituitului.
Legat de modul in care este reglementata institutia substitutiei fideicomisare , va
convine termenul de administrator?Instituitul este practic propr., el teoretic poate sa
dispuna de bun si daca nu am interdictia de instrainare facuta publica instrainarea pe care
el ar face-o ar fi valida pt ca substituitul nu ar avea posibilitatea de a ataca respectiva
operatiune decat invocand reaua-credinta.Ca natura juridica, substitutia fideicomisara apare
ca un legat cu sarcina, aceea de a conserva si de a transmite bunul respectiv.
Ar putea dispunatorul sa prevada in testament o clauza de inalienabilitate expresa?
Cum ar suna o substitutie fideicomisara intr-un testament?,,Las bunul lui A cu obligatia pt
A de a conserva si administra bunul si cu obligatia ca la decesul sau bunul sa fie transmis
catre B.,,De aici rezulta implicit obligatia de a nu intraina sau ar trebui inscrisa?Daca nu
supravietuieste subtituitul acea subtitutie fideicomisara nu exista, devine caduca.Din
moment ce eu ii prevad obligatia de a conserva si de a transmite la moartea sa bunul
inseamna ca e o chestie implicita ca ii este interzisa instrainarea bunului.Legiuitorul
realizeaza o indisponibilizare reala a bunului la fel ca in cazul promisiunilor de vanzare.
Regula este ca substitutiile fideicomisare sunt permise sau nu?In aparenta pare ca
sunt permise substitutiile fideicomisare desi, apoi se prevede la 996(3) Substituitul nu
poate fi supus obligaiei de conservare i de transmitere a bunurilor.V-am zis data
trecuta ca in fond, instituitul nu face nimic in afara faptului ca mentine bunul in
patrimoniul sau, deci sub aspectul ,,transmiterii,, el de fapt nu face nimic.Mostenitorii
instituitului vor preda bunul tertului.Cand spun ,, transmite,, imediat asociez cu obligatia
de a da, transferul de propr.In realitate, instituitul nu face nici o donatie, nici un legat, nici
o alta operatiune juridica ca sa trasmita dr. de propr. catre tert.Mostenitorii instituitului vor
preda bunul benevol sau in urma unei actiuni de revendicare promovate de substituit, dar
instituitul nu transmite niciun act juridic si este firesc sa fie asa pt ca substituitul
dobandeste bunurile de la dispunator si nu de la instituit.
Cam asta ar fi in ceea ce priveste conditiile de fond de validitate ale unui testament, azi
vorbim despre conditiile de forma de validitate ale unui testament, nu ca nu ar putea fi
privite ca si conditii de fond aceste conditii de forma care sunt impuse de lege.
Legiuitorul consacra mai multe forme testamentare
-testamente ordinare si in aceasta categorie intra testamentul olograf si testamentul autentic
-testamente privilegiate
NCC nu mai prevede testamentul mistic care a fost reglementat sub imperiul VCC.Exista
testamentul international care este reglat in temeiul unei Conventii de la Washington
neratificata de Romania, deci nu face parte din dr. romanesc, dar acesta forma de testare
internationala este similara cu ceea ce aveam noi in reglementarea testamentului mistic.
2

-testamente speciale cum ar fi testamentul sumelor i valorilor depozitate

Art. 1.040. Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic.
Testamentul olograf este testamentul scris, semnat, datat de mana testatorului sub
sactiunea nulitatii sale absolute.Mana testatorului care ar fi condusa de o terta persoana
este un testament valabil?Nu, daca tertul doar ar sprijini mana testatorului testamentul este
valabil.
Avantajele intocmirii unui testament olograf
-originalitatea
-mai comod decat testamentic autentic deoarece nu trebuie sa te deplsezi la notar
-mai ieftin decat testamentul autentic care costa aprox. 100 lei
-este mai usor de revocat sub aspectul faptului ca exista o modalitate de revocare a unui
testament olograf si anume distrugerea, ruperea, ceea ce in cazul testamentului autentic nu
mai este posibil pt ca actele autentice sa intocmesc intr-un singur inscris original dupa care
se emit duplicate.Exista un singur inscris original care este testamentul si care este la notar,
exemplarul pe care l-a primit testatorul este duplicat dupa inscrisul original.Pot sa revoc un
testament autentic si printr-un testament olograf.
-testamentul olograf poate fi intocmit intr-un timp foarte scurt, pe cand daca nu am acces la
un notar nu pot intocmi testamentul autentic.
Dezavantaje ale testamentului olograf
-testatorul ar putea fi deficitar in exprimare atunci cand incheie testamentul singur si sa se
puna probleme legate de interpretarea clauzelor testamentare, in timp ce daca e intocmit
testamentul in fata notarului, beneficiaza de vasta experienta si nivelul ridicat de
cunoastere si profesionalismul notarului si caluzele ar putea fi mult mai limpezi
-posibilitatea de pierdere, de disparitie
-in cazul testamentului olograf trebuie sa parcurg niste etape ulterior deschiderii
succesiunii, trebuie sa prezint in fata unui notar pt confirmare testamentul respectiv si mai
apoi in cazul procedurii succesorale trebuie realizata validarea testamentului olograf care
implica recunoasterea scrierii de catre mostenitorii legali.Daca mostenitorii legali carora li
se infatiseaza inscrisul sub semnatura privata, ca orice inscris sub semnatura privata va
trebui sa fie recunoscut ca sa-si produca efectele sau sa fie constestat si atunci urmeaza sa
se lamureasca daca scrierea apartine sau nu testatorului.In cazul testamentului autentic nu
se poate contesta scrierea, iar semnatura si faptul ca acel inscris cuprinde manifestarea de
vointa a testatorului face dovada deplina pana la inscrierea in fals.Consemnarile notarului
ca a fost prezent X, ca a semnat in fata lui, ca a citit inscrisul si a consimtit la autentificare
fac dovada pana la inscrierea in fals.

Ca regula, un act sub semnatura privata ar trebui sa aiba data certa.In cazul testamentului
care este menit a produce efecte la momentul deschiderii succesiunii conditia datei certe nu
se cere.Atata timp cat inscrisul apartine testatorului, celui decedat inscrisul ar dobandi data
certa prin decesul lui.Data certa este o conditie de opozabilitate a unui inscris sub
semnatura privata, in timp ce data de redactare a testamentului este o conditie de validitate
a testamentului

Testamentul trebuie sa fie scris, datat, semnat de mana atestat.

Inscrierea inseamna ca poate fi realizat pe orice fel de suport care sa asigurea validitatea
testamentului, poate sa fie realizat cu orice instrument de scris,care tot asa sa se conserve.
Poate fi scris dupa un model, poate sa fie asistat dar asa cum am vazut mana ghidata nu este
admisa.
Daca exista adaugiri, stersaturi intr-un testament olograf ele sunt prezumate a apartine
testatorului si a fi facute la momentul la care s-a intocmit testamentul. In masura in care exista
adaugiri ulterior intocmirii testamentului ele pentru a fi valide trebuie sa fie facute de catre
testator si sa fie semnate si datate de catre testator, ceea ce se numeste intocmirea unui
codicil prin care adauga, completeaza testatorul testamentul initial dar ele ca sa fie
producatoare de efecte trebuie sa fie semnate si datate din moment ce sunt facute ulterior
intocmirii testamentului. Daca intervine o terta persoana care face stersaturi, adaugiri intr-un
testament, fara stirea testatorului ele vor fi ignorate neafectand testamentul initital. Daca, insa
testatorul are cunostiinta de existenta acelor adaugiri si stersaturi practic nu doar adaugirile si
stersaturile ar fi lovite de nulitate, ci intreg testamentul pentru ca in acelasi testament ar
coexista doua manifestari de vointa ceea ce nu este admis.Astfel, testamentul ar fi lovit de
nulitate absoluta in integralitatea sa.
Intrebare: in cazul persoanelor care au ambele maini amputate, dar si-au dezvoltat abilitatea
de a scrie intre degetele de la picioare e valabil daca semneaza asa?Ar fi modalitatea in care
se explima persoana respectiva, atata timp cat poti sa recunosti autorul si aceea e
modalitatea sa de scriere evident trebuie sa recunosti ca ar fi valabil.
O alta conditie este ca testamentul trebuie sa fie datat.
In ceea ce priveste data testamentului, la ce ne intereseaza sa stabilim data intocmirii unui
testament? Doua sunt aspectele importante care reclama stabilirea unei date:
1. In raport de aceasta data se stabileste existenta capacitatii testatorului si a vointei sale
juridice de a testa
2. Data este importanta in cazul testamentelor successive pentru a stabili care a fost
ultima manifestare de vointa producatoare de efecte juridice in cazul unor dispozitii
potrivnice. S-ar putea sa avem la deschiderea unei succesiuni mai multe testamenteprintr-un testament a dispus despre masina,printr-un alt testament a dispus de casa,
dar daca a dispus si prin al doilea testament tot de masina atunci ma intereseaza care
a fost ultima manifectare de vointa pentru ca ultima este cea care produce efecte
juridice.
4

Ce se intampla si daca se impune sanctiunea nulitatii atunci cand data intocmirii unui
testament nu este completa?Este inscris pe testament luna si anul dar nu este inscris ziua
intocmirii testamentului, in speta nu s-ar pune problema de testamente successive/de
incapacitate/alterare a discernamantului.
Spre exemplu, un testament era Adio, Albert iti las tot ce am dupa care a urmat un act de
sinucidere,nu exista nicio data, dar se poate considera ca era vorba despre momente imediat
premergatoare intervenirii decesului,deci implicit data se poate stabili in aceasta modalitate.
Sau o alta speta in care s-a scris pe o carte postala ziua de marti, in conditiile in care urma
sa fie operat joi cand a si decedat.Nu aveam luma nu aveam an, se punea problema stabilirii
datei la care s-a intocmit testamentul si s-a mers pe ideea ca poti dovedi chiar si cu elemente
externe testamentului data in masura in care ele pleaca de la elemente intrinseci,ori in speta
era ziua de marti si facea referire in cartea postala la o operatie si prin urmare datarea
respectiva, de pe acea carte postala,stampila postei a permis sa se stabileasca luna si anul la
care s-a intocmit respectivul testament.
Cu alte cuvinte, putem avea doua orientari in ceea ce priveste aceasta data, legiulitorul nu a
facut nicio nuantare referitoare la aceasta data,doar a preluat sub formula nulitatii absolute
lipsa datei.
In momentul in care se trece data intr-un testament, sigur nu trebuie sa faci referire la zi,
luna, an ci poti sa scriiPrima zi de Pasti din 2014/Ziua Nationala a Romaniei 2014 deci
pot exista diferite forumle de indicare a datei la care se intocmeste testamentul.
Exista insa, unele situatii in care data trecuta este nereala,este o alta data trecuta in
testament decat cea la care s-a intocmit testamentul/s-a intocmit testamentul la un alt moment
decat cel care apare inscris pe testament ca fiind data intocmirii.Trebuie sa vedem daca
testatorul a voit sa inscrie o alta data decat cea la care a intocmit testamentul sau a fost intr-o
eroare la momentul la care a trecut respectiva data.In masura in care, este o data eronata
validitatea testamentului nu va fi afectata, in timp ce in cazul in care datarea este voit inexacta
testamentul este nul, dar in acest din urma caz facem diferenta intre situatiile in care:
a) testatorul a urmarit sa eludeze o regula de incapacitate
b) testatorul nu a urmarit un asemenea scop fraudulos
Intereseaza aspectele legate de dovedirea datarii inexacte pentru ca in situatia de la litera:
a) cei care vor sa dovedeasca inexactitatea datei, se pot folosi de orice mijloc de proba
b) datarea inexacta trebuie sa rezulte din elemente intrinseci si eventuale elemente extrinseci
care sa se bazeze pe elementele intrinseci ale testamentululi(exemplul cu cartea postala).Deci,
nu pot sa vin cu martorimi-a zis ca acuma merge acasa sa scrie testamentulsa dovedesc
datarea inexacta atunci cand nu s-a urmarit o chestie frauduloasa.
Al treilea element al testamentului este semnatura testatorului.
Semnatura are menirea de a arata ca este vorba despre o manifestare de vointa a testatorului
facuta in scopul de a se produce efecte juridice.Semnatura se pune la finalul testamentului, dar
5

este valabil si testamentul in care semnatura apare la inceput, important este sa rezulte in mod
neindoielnic intentia testatorului ca e vorba despre o manifestare de vointa a sa pentru cazul
incetarii sale din viata.Nu conteaza modalitatea in care se semneaza, deci chiar daca se
semneaza cu initialele numelui, desi in mod obisnuit avea o semnatura proprie; indiferent de
forma semnaturii testamentul este valid important este sa rezulte intentia testatorului de a-si
insusi acel testament.

TESTAMENTUL AUTENTIC
Testamentul autentic Art. 1.043. (1) Testamentul este autentic dac a fost autentificat
de un notar public sau de o alt persoan nvestit cu autoritate public de ctre stat,
potrivit legii. (2) Cu ocazia autentificrii, testatorul poate fi asistat de unul sau de doi
martori.
Testamentul poate sa fie autentificat de catre notarul public sau de catre personalul misiunilor
diplomatice sau consulare ale Romaniei care indeplinesc functiile de agent instrumentator
pentru intocmirea unor acte autentice.
In ceea ce priveste forta inscrisului autentic, face dovada pana la momentul inscrierii in fals,
ceea ce constata notarul ca s-a realizat in fata sa asigura avantajul faptului ca pana la
inscrierea in fals nu se poate contesta ceea ce notarul a consemnat.
Ex: ca semnatura nu ar apartine testatorului, ar insemana ca mai intai sa fie condamnat
notarul pentru inscriere in fals, este obligatoriu sa se ajunga la procedura inscrierii in
fals(formularea unei plangeri penale impotriva notarului pt fals sub inscrisuri).
Testatorul poate sa fie asistat si de doi martori,legiuitorul face acesta conditie obligatorie in
unele cazuri la care face referire art 1045.Astfel in cursul procedurii de autentificare prezenta
martorilor uneori este facultativa, alteori obligatorie.
Cum se realizeaza intocmirea testamentului autentic?
ntocmirea testamentului autentic Art. 1.044. (1) Testatorul i dicteaz dispoziiile n
faa notarului, care se ngrijete de scrierea actului i apoi i-l citete sau, dup caz, i-l d
s-l citeasc, menionndu-se expres ndeplinirea acestor formaliti. Dac dispuntorul
i redactase deja actul de ultim voin, testamentul autentic i va fi citit de ctre notar.
(2) Dup citire, dispuntorul trebuie s declare c actul exprim ultima sa voin.
(3) Testamentul este apoi semnat de ctre testator, iar ncheierea de autentificare de
ctre notar.
In general,notarul iti propune formula de contract pentru incheierea contractului, dar in cazul
testamentului testatorul isi dicteaza dispozitiile-probabil notarul ii poate oferi un model-.
Daca dispunatorul isi redactase actul de ultima vointa testamentul autentic ii va fi citit de
catre notar.

Pot sa merg cu un inscris redactat de mana si sa-i zic notarului da incheierea de autentificare
pe inscrisul astasi fa mi-l autentic?Regula de la art 1044 este ciudata, odata zice testatorul isi
dicteaza dispozitia,pai daca isi dicteaza dispozitia ca-l avea scris ca il concepe atunci e cam
acelasi lucru.Plus, faptul ca are dj redactat actul de ultima vointa nu inseamna ca notaul va
pune incheierea de autentificare pe acel act sub semnatura privata.Inseamna ca notarul
retranscrie manifestarea de vointa a dispunatorului pe baza inscrisului existent.
Autentificarea n situaii particulare Art. 1.045. (1) n cazul acelora care, din pricina
infirmitii, a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna, notarul public, ndeplinind
actul, va face meniune despre aceast mprejurare n ncheierea pe care o ntocmete,
meniunea astfel fcut innd loc de semntur. Meniunea va fi citit testatorului de
ctre notar, n prezena a doi martori, aceast formalitate suplinind absena semnturii
testatorului.
(2) Declaraia de voin a surdului, mutului sau surdomutului, tiutori de carte, se va da
n scris n faa notarului public, prin nscrierea de ctre parte, naintea semnturii, a
meniunii consimt la prezentul act, pe care l-am citit.
(3) Dac surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, n 195 imposibilitate de a
scrie, declaraia de voin se va lua prin interpret, dispoziiile alin. (1) aplicndu-se n
mod corespunztor. (4) Pentru a lua consimmntul unui nevztor, notarul public va
ntreba dac a auzit bine cnd i s-a citit cuprinsul testamentului, consemnnd aceastea
n ncheierea de autentificare.
nregistrarea testamentului autentic Art. 1.046. n scop de informare a persoanelor
care justific existena unui interes legitim, notarul care autentific testamentul are
obligaia s l nscrie, de ndat, n registrul naional notarial inut n format electronic,
potrivit legii. Informaii cu privire la existena unui testament se pot da numai dup
decesul testatorului
Este vorba despre o publicitate a testamentului?In momentul in care o persoana si-a intocmit
un testament olograf incerci sa mentii secreta dispozitia,in cazul testamentului autentic actul
devine public?In mod evident, nu este vorba despre o formula de publicitate a testamentului,
plus ca acest registru este inutil pentru ca un testament autentic inregistrat acolo poate fi
revocat printr-un testament olograf ulterior.Daca tot printr-un testament autentic as face
revocarea, actul de revocare a testamentului autentic va trebui sa fie comunicat acestui
registru, dar cum exista si alte modalitati de revocare fie implicita, fie expresa prin intocmirea
unui alt testament olograf de pilda.Practic, testamentul olograf lasa fara obiect testamentul
autentic cunoscut acolo.Acest registu are rolul de a informa eventualii succesibili la momentul
la care se intereseaza daca exista vreun testament inregistrat in acea arhiva, dar chiar daca ar fi
ceva inregistrat tot nu este dovada ultima ca aceea este ultima manifestare de vointa a lui de
cujus.
TESTAMENTELE PRIVILEGIATE
Testamentele privilegiate Art. 1.047. (1) Se poate ntocmi n mod valabil un testament
n urmtoarele situaii speciale: a) n faa unui funcionar competent al autoritii civile

locale, n caz de epidemii, catastrofe, rzboaie sau alte asemenea mprejurri

excepionale;
b) n faa comandantului vasului sau a celui ce-l nlocuiete, dac testatorul se afl la
bordul unui vas sub pavilionul Romniei, n cursul unei cltorii maritime sau fluviale.
Testamentul ntocmit la bordul unei aeronave este supus acelorai condiii;
c) n faa comandantului unitii militare ori a celui care l nlocuiete, dac testatorul
este militar sau, fr a avea aceast calitate, este salariat sau presteaz servicii n cadrul
forelor armate ale Romniei i nu se poate adresa unui notar public;
d) n faa directorului, medicului ef al instituiei sanitare sau a medicului ef al
serviciului ori, n lipsa acestora, n faa medicului de gard, ct timp dispuntorul este
internat ntr-o instituie sanitar n care notarul public nu are acces.
(2) n toate cazurile de la alin. (1) este obligatoriu ca testamentul s se ntocmeasc n
prezena a doi martori.
(3) Testamentul privilegiat se semneaz de testator, de agentul instrumentator i de cei
doi martori. Dac testatorul sau unul dintre martori nu poate semna se va face meniune
despre cauza care l-a mpiedicat s semneze.
(4) Dispoziiile alin. (3) sunt prevzute sub sanciunea nulitii absolute.
(5) Prevederile art. 1.042 se aplic n mod corespunztor i n privina testamentului
privilegiat.
Ceea ce este comun acestor testamente privilegiate este faptul ca ele au o durata limitata
de validitate, aceste testamente privilegiate sunt valabile doar pentru un interval de 15 zile de
la momentul la care au incetat situatiile exceptionale care l-au impiedicat pe testator sa testeze
intru-una dintre formele de testamente ordinare.
Sunt cazuri limitative in care poti intocmi testamente privilegiate: in fata...vezi art.1047
Obligatoriu trebuie sa fie prezenti doi martori pentru intocmirea unui testament
privilegiat.Se semneaza de catre testator, de catre agentul instrumentator si de cei doi
martori.lipsa de semnatura face testamentul lovit de nulitate absoluta.
Am uitat sa vorbim despre art1050 cand am facut referire la testamentul autentic.
Conversiunea formei testamentare Art. 1.050. Un testament nul din cauza unui viciu
de form produce efecte dac ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru alt form
testamentar.
Art 1050-prevede ca un testament nul din cauza unui viciu de forma produce efecte daca
indeplineste conditiile prevazute de lege pentru alta forma testamentara.
Exemplu:ai un testament olograf semnat datat si te duci la notar pt autentificare si incheierea
de autentificare nu ar fi valabila(notarul avea o diploma falsa).Prof: in mom in care te duci
8

cu actul redactat la notar,notarul intocmeste un alt testament, eventual inscrisul sub

semnatura privata il poate atasa testamentului respectiv.Daca este lovit de nulitate
testamentul autentic pt aspecte legate de atributiile notarul public/de nerespectarea
procedurii ceea ce va fi aplicabil va fi testamentul de dinainte de cel nul, nu se pune
problema de reconversie. Nu are sens ca legiuitorul sa vorbeasca despre o conversiune a
formei testamentare pentru ca el avea un testament in forma olografa,a intocmit un testament
in forma autentica care ar fi lovit de nulitate, dar nu este vorba despre o conversiune ci
despre faptul ca revin la testamentul anterior celui autentic intocmit.

TESTAMENTUL MISTIC
Nu mai este reglementat,dar ne putem intalni cu un asemenea testament daca s-ar fi
intocmit un asemenea testament sub imperiul codului anterior.
Cuprindea doua etape: 1. Testatorul redacta testamentul sau fara sa fie nevoie sa fie
neaparat olograf, putea sa fie dactoligrafiat, ceea ce conta era existenta semnaturii testatorului
2. Testatorul se prezenta in fata unui notar care facea un fel de
constatare, incheiere prin care retinea ca i s-a prezentat cu titlu de testament inscrisul
respectiv.Putea sa fie inchis intr-un plic.Se facea un fel de supralegalizare a vointei
testatorului ca ceea ce e cuprins in inscrisul prezentat constituie un testament.
TESTAMENTUL INTERNATIONAL
La fel, se intocmeste un testament in care ceea ce conteaza este existenta semnaturii
testatorului si se prezinta in fata unui organ pentru legalizarea semnaturii respective.Nu este
aplicabil in dreptul nostru intern pentru ca Romania nu a aderat la Conventia de la
Washington din 1975.

TESTAMENTUL SUMELOR SI VALORILOR DEPOZITATE

Forma de testament rezidual
Testamentul sumelor i valorilor depozitate Art. 1.049. Dispoziiile testamentare
privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituii specializate
sunt valabile cu respectarea condiiilor de form prevzute de legile speciale aplicabile
acestor instituii.
Pot testa pe calea unor testamente ordinare/privilegiate cu privire la sumele de bani depuse de
banci?S-a emis un Ordin al ministrului de Justitie 1903/2011
Institutiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului avand ca obiect sume de
bani,valori sau titluri de valoare decat in baza unei hotarari judecatoresti/ unui certificat de
mostenitor care constata valabiliatatea dispozitiilor testamentare si calitatea de legatar.Adica
banca s-a asigurat timp de x luni sau o perioada pana cand vii cu un certificat de mostenitor
9

sau o hot.jud. el tine averea lui de cuius fara probleme, nu mai conteaza ca exista mostenitori
sezinari care au posesia de drept a titlului de mostenitor pana nu vii cu certificatul de
mostenitor sau cu hot.jud. Parerea mea e ca aici se poate discuta de niste limitari aduse dr. de
propr. mai mult sau mai putin justificate pt ca nu este averea bancii, este averea lui de cuius,
ori daca sunt 2 descendenti pana la urma si daca unul singur se duce in fata bancii, din
moment ce este mostenitor sezinar care are posesia de drept a titlului de mostenitor si intra in
stapanirea de fapt a averii eu nu vad de ce sa nu poate intra in stapanirea de fapt a sumelor de
bani existente in conturile bancare ale lui de cuius.Asa ca, probabil s-ar putea incerca o
neconstitutionalitate a prevederii, a alin.2 dupa cum in mod evident nu doar recurgand la
modalitatile de dispozitie testamentara reglate de legislatia speciala se poate dispune de aceste
sume de bani, ci si in situatia in care se dispune prin testamente ordinare sau prin testamente
privilegiate.Deci, prin orce forma testamentara se poate dispune, nu doar prin cele ar sugera
art. 1049(1) ca ar permite sa se dispuna cu privire la sumele de bani, desi textul sugereaza ca
numai in acea forma.
Revocarea voluntar expres Art. 1.051. (1) Un testament nu poate fi revocat
expres, n tot sau n parte, dect printr-un act autentic notarial sau printr-un
testament ulterior.
(2) Testamentul care revoc un testament anterior poate fi ntocmit ntr-o form
diferit de aceea a testamentului revocat. (principiul simetriei de forma nu trebuie
respectat)
(3) Revocarea expres a testamentului fcut printr-un act autentic notarial sau
printr-un testament autentic se va nscrie de ndat, de ctre notar, n registrul
naional notarial prevzut la art. 1.046.
Revocarea voluntar tacit Art. 1.052. (1) Testatorul poate revoca testamentul
olograf i prin distrugerea, ruperea sau tergerea sa. tergerea unei dispoziii a
testamentului olograf de ctre testator implic revocarea acelei dispoziii.
Modificrile realizate prin tergere se semneaz de ctre testator.
(2) Distrugerea, ruperea sau tergerea testamentului olograf, cunoscut de testator,
atrage de asemenea revocarea, cu condiia ca acesta s fi fost n msur s-l refac.
(3) Testamentul ulterior nu-l revoc pe cel anterior dect n msura n care conine
dispoziii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revocrii nu sunt nlturate
n caz de caducitate sau revocare a testamentului ulterior.
Exista o problema legata de revocarea voluntara tacita si anume alin. 3 vorbeste despre
dispozitii contrare sau incompatibile cu testamentul.Incompatibilitatea poate sa fie de 2
feluri
1.materiala
2.juridica

10

Ex. de incompabilitate-O dispozitie prin care ierti un debitor de datorie, dar in acelasi timp
printr-o alta dispozitie testamentara institui cu privire la creanta respectiva un alt
legatar.Atunci cand vorbesc despre incompatibilitatea dintre dispozitiile testamentare, in
mod obiectiv, cele 2 dispozitii testamentare nu pot fi aduse concomitent la indeplinire.Nu
poti sa si ierti, dar in acelasi timp sa si dai dr. altuia sa-l urmareasca pe debitor pt
valorificarea creantei.Nu poti sa pui in aplicare ambele dispozitii testamentare.
Atunci cand vorbesc despre contrarietatea dintre dispozitii in mod obiectiv,coexistenta
dispozitiilor testamentare poate fi conceputa dar ii revine judecatorului rolul de a interpreta
vointa pe care a avut-o testatorul, daca a operat sau nu o revocare.Se pune problema daca in
momentul in care institui un legat cu un legatar universal printr-un testament, ulterior institui
un alt legatar printr-un alt testament revoca cel de-al doilea legat universal primul legat
universal sau e vorba de 2 legate universale care ar putea coexista?Este un exemplu de
contrarietate, aici poate judecatorul sa interpreteze vointa lui de cujus, in sensul ca pe langa
primul legatar a inteles sa mai instituie alt legatar universal si sa zica ca ia fiecare daca
accepta mostenirea cate o cota de .Legatele nu se transforma in legate cu titlu universal, ele
raman legate universale fiindca ineficacitatea uneia va duce la nescaderea vocatiei celuilalt
legatar universal. E posibil sa interpreteze jdecatorul ca nu e vorba despre coexistenta
Este posibil ca de cujus sa retracteze revocarea unui testament, sa revina asupra deciziei de
revocare a unui testament.
Retractarea revocrii Art. 1.053. (1) Dispoziia revocatorie poate fi retractat n mod
expres prin act autentic notarial sau prin testament.
(2) Retractarea unei dispoziii revocatorii nltur efectele revocrii, cu excepia cazului
n care testatorul i-a manifestat voina n sens contrar sau dac aceast intenie a
testatorului rezult din mprejurrile concrete. Dispoziiile art. 1.051 alin. (3) rmn
aplicabile.
(3) Retractarea unei dispoziii revocatorii fcut printr-un act autentic notarial sau
printr-un testament autentic se va nscrie de ndat, de ctre notar, n registrul naional
notarial prevzut la art. 1.046.
Odata retractata dispozitia revocatorie se inlatura efectele revocarii, adica ceea ce a fost
revocat isi produce in continuare efectele in afara de situatia in care testatorul si-a
manifestat vointa in sens contrar-in sensul ca retracteaza revocarea dar sa nu se produca
toate/o partea din efectele actului anterior-sau daca aceasta intentie a testatorului rezulta din
imprejurarile concrete.

11