Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 11.plante Si Produse Vegetale Cu Continut de Monoterpenoide Biciclice PDF

    Încărcat de

    Petru Groza
    78 vizualizări19 pagini

    Titlu original

    11.Plante_si_produse_vegetale_cu_continut_de_monoterpenoide_biciclice.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    78 vizualizări19 pagini

    11.plante Si Produse Vegetale Cu Continut de Monoterpenoide Biciclice PDF

    Încărcat de

    Petru Groza

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 19
    Plante si produse vegetale cu continut de monoterpenoide biciclice Tenupar - Juniperus communis L. fam. Cupressaceae Etimologie Dupa Witistein cuvantul Juniperus ar deriva din cuvantul celtic jeneprus = spinos; ‘dup’ alfi din latinescul iunior - mezinul, mai tinar si pario - nase, deoarece fructele vverzi apar céind cele mature inca atim® pe plant’, communis = comun, obisnut. Deseriere Arbust inalt de |-2 m care creste in zona alpina, izolat sau in paleuri. Are frunzele in found de ace, ascusite la van£, lungi de 1-1,5 ci, late de 1-2 amin, agezate in verticil cte3 la un loc. Elese mentin verz sin timpul emi Florie sunt dioice: pe une plante sunt numai flori mascule, iar pe altele numai florifemele. Cele femele au aspectul unor ‘muguri, de culoare verde gi sunt formate din 3 solzi superiori. Dupa fecundare, sozi superiori devin cdmosi forménd fructul, globulos, sferi. Florile mascule au forma unor cconuri. Galbule (seminta + invelis cmos) sferice, la inceput verzui, apoi negre-albastui, Maturizarea la 2-3 ani, Seminfe, cdte 3, brune, in trei muchi Raspandire Arbustul este raspandit in Europa, Asia de Nord, Africa de Nord, America de Nord. Creste in pileuri sau formand tuftrigur, in rarsti si margini de pAduri, poiene, pasuni, Preferd locuriluminoase, aeresite, cu umiditate atmosfericd ridicata, Organul utilizat, recoltare Caprodus vegetal se folosesc fructele (conuri femele, fructificate, numite gilbule) de ienupar - Juniperi fructus. Fructele de ienupar se recolteaza cand sunt de culoare neagra-albastruie, incepand din luna octombrie si chiarin cursul iernii. Se recolteazi prin scuturarea ramurilor deasupra unei prelate agezate sub arbust Ramurile se scutura usor pentru ca pe langa fructele coapte s& nu se scuture gi cele neajunse la maturitate, inc& verzi si care formeaza productia anului urmator. Compozitia chimica Fructele de ienupar congin 0,5-2% ulei volatil. Componenti prineipali ai uleiului volati sunt terpenele biciclice: pinen,camifen, sabinen si derivatilor oxigenati: bomentul siizoborneolul. Li sunt insotiti de sesquiterpenele biciclice teipinen, felandven gi texpi- neol. A fost de asemenea identificatd sesquiterpena biciclica cadinena. Afard de ulei volatil in galbule se mai contin risini (pana la 9%6), zahair invertit (cca 40%), pectine, aciziorganici (acetic, malic, formic), principiul amar iuniperina et. 184 38. Juniperus communis. Tenupar 185 intrebuintari Fructele de ienupirse intrebuinjeazi sub formii de decoct ca diuretic, stomahic si sudorific; intr in componenfa speciilor diuretice sia ceaiului antireumatic. Administrat un timp mai indelungat provoaca iritati renale, care conduc, in prima faz’, laalbuminurie, Din aceast& cauzi, nici un preparat de ienuparnu se administreazi ‘mai mult de 6 siptimini, iar cura de ienupar nu se va prescrie in nefrita acuti si cronicd, precum si in nefrozii, deoarece poate provoca hematurii si chiar hemoragii intestinale. Din Jemn prin metoda de distilare uscatd se obtine gudron de iemupar - Oleum Cadini, folositextem, Cadinum provine dela cuvantul slav. kaditi~2 afluma, deoarece se folosea indiferite culte ‘Sucul concentrat de ienupar se prescrie copiilor ca tonic, in angine si raceli. in acest caz, principiul amar, juniperina, actioneaz’ asemanstor tonicelor amare. Impurificari Jiniperus sabina L. are frunze romboidale sau lanceolate cu miros specific. Vetrice - Tanacetum vulgare L. fam. Asteraceae Etimologie ‘Numele genului Tanacetum este format din denumirile purtate de vetrice in evul mediu: tanaceta, tanazita, tanazeta etc. Unii socot cd ele sunt formate de la cuvintele grecesti anu, fiiri si thanatos = moarte, deoarece florile uscate foarte mult timp isi istreaz culoarea, De aceea vetricea se mai numea herba immortalis (iarba fra moarte) siherba Athanasiae (iarba vesnica), Deseriere Planta erbacee, perend, cu rizom noduros, ridicini adventive. Tulpin’ erect, cilindricd, glabra, cu strafi fine, fotiatd, inalté de 40-150 (160) em, Frunze alterne, penat-sectate, cu 10-12 perechi de foliole ovoide pani la lanceolate, adanc-serate, cele inferioare lung-petiolate, cele superioare scurt-petiolate, glabre. Flori galbene- portocalii, tubuloase, cu miros specific, grupate in calatidii iar acestea la randul lor adunate intr-un corimb, Fructe achene mici, obovate, de circa 1,5 mm, lipsite de papus. Raspandire Planta este rispanditd in Europa si Asia. Creste in zona de ses si deal, pe ogoare, in ffinete, pe Kinga drumuri, garduri, locuri necultivate, lunci mai uscate, malurile raurilor. Organul utilizat, recoltare Ca produs vegetal se folosesc florile sau pi seu herba, Florile serecolteazi prin trea inflorescenfelor sau'a paneraselor individuale, Parile ile aeriene de vetrice - Tanaceti flores 186 acriene se recolteaza in timpul infloriri prin tierea tulpinilor la cel mult 25 cm sub inflorescent’. Produsul nu trebuie s& contin’ tulpinilignificate. Compozitia chimicit Congine 0,2-0,6 pind la 2% ulei volatil format in cea mai mare parte din tuiond (amestec de L-tuion’ si D-izotuiona). Contine de asemenea, o sesquiterpend amar’, enumitd tanaceton’, céteva substante poliacetilenice, flavone gi acid c Antrebuingiri Produsele vegetale sunt pe larg folosite in medicina populara pentru proprietitile vermifuge si emenagoge. Pentru combaterea oxiuriazei se utilizeaza pulberea, infuzia, extractul eteric, sub forma de supozitoare la copii sau pilule la adult. Administrarea preparatelor nu este lipsita de rise, Datoriti prezentei tuionei, provoacd intoxicafii ce se caracterizeaza prin convulsit tetanice $1 inflamatii gastrointestinale grave. in doze mici prepratele prezint& proprietiti general stimulente, emenagoge si excitante ale functiilor digestive Odolean - Valeriana officinalis L. fam. Valerianaceae Etimologie Numele genului Valeriana are la origine latinescul valere =a fi puteric, afi sinitos, referitor la proprietiitile terapeutice ale plantei; aceasta explicatic a dat-o Wittstein. Dupa alii, numele genului ar deriva de la Valeria - provincie roman in Panonia intre Dundre si Drava, valerianus = planta din aceasta provincie, Se mai spune c& denumirea este legatd de numele medicului roman Plinius Valerianus; officinalis = farmaceutic. Descriere ‘Valeriana officinalis este o planta pereni, erbacee. in pamént formeaza un rizom si rdacini, Rizomul este vertical, de culoare galbend-bruna. Din rizom se pot dezvolta, stoloni si se formeaza radacini. Numarul radacinilor poate ajunge la 60-70, lungimea acestora este de 20-25 em, iar grosimea variazi intre 2 si4 mm; cu cit sunt mai groase, cu tit numarul lor pe rizom este mai redus. ‘Inprimul an planta formeaza la suprafata solului numai o rozeti de frunze. Tulpinile sunt inalte de 160-180 cm (220) i groase de 1-2.em, fistuloase, paroase in treimea inferioara si ramificate in partea superioari, au suprafata briizdata, de culoare variabild de la verde la verde-violaceu. Frunzele bazale, de rozet, sunt imparipenat sectate; baza lor inconjura pe jumatate rizomul, Numarul si forma foliolelor sunt variabile; de asemenea si culoareaacestora, in faze timpuri, variazit dela verde deschis laviolaceu inchis, Frunzele tulpinale sunt opuse, cele inferioare petiolate, iar cele superioare sesile, cu baza concrescuti. Marginea frunzelor poate fi intreaga sau serat dinjati. Inflorescenta este un racem corimbiform. 188 Florile sunt formate dintr-un caliciu redus, o corola semipetali, de culoare rosiatic’, violacee-roz sau alba. Fructul este o achend alungit ovat confine o singuri siméin{a. \gustatd spre varf galbend-brund, Fiecare fruct Ritspandire Valeriana este considerat ca o specie euroasiatic’. in mod spontan este intalnita in aproape toati Europa. Creste laaltitudini medii, in locuri umede, de-a lungul apelor, precum iin stafiuni mai inalte, pe locuri stincoase sau in paduri mai putin umede, Este inrtodusa in cultura in numeroase fai europene (Bulgaria, Polonia, Iugostavia, Ungaria, Germania, Belgia, Olanda, Franfa, Moldova), recent, sa introdus si in $.U.A. Organul utilicat, recoltare Caprodus vegetal se folosese rizomii cu ridiicini de odolean - Valerianae rhizomata cum radicibus, recoltate toamna tarziu (cel mai bine in prim ancde viata) cu cazmaua, iar din cultura, cu masini, Se taie partea aeriand de la colet, se curdijé de pAmant prin seuturare, se spal intr-un curent de api in timp edt mai scurt pentru a nu-si pierde calitatile si se tas la zvntat 1-2 zie, in straturi de 10-15 om, direct in acr liber, apoi se suc. Compozitia chimica Continutul in ulei volatil variaza cu provenient, varsta si momentul recolai, fiind cuprins intre 0,15 si 2,5%. La inceput se considera c& adevaratul prineipiu activ este izovalerianatul de bornil, fapt infirmat astizi, deoarece s-a consatat cl acest ester nu. exist in planta proaspatd gi cd el se poate forma in timpul uscari. OCO-CH,-CH-CH, cH, Iovalerianatul de boril confers materii prime mirosul specific. Sub influenta unor enzime, in timpul unei conservari necorespunzatoare, izovalerianatul de bornil se hhidrolizeaza, pundind in libertate acid izovalerianic (care amplifica mirosul) si borneol. Componenti uleiului volatil sunt |-pinen, camfen,citren, cariofilen, borneol, terpi- neol, precum si esteri ai bomeolului cu acizibutiri, aceti, formic siizovaleric. Dup® uni autori componenfa uleiului volatildiferd si dupa yesutul de unde provine. Astfel, uleiul volatil de tip hipoderma contine linalool, acetat de linalil, citronelal, pulegona. Oclas importanti, gasiti in partile subterane proaspete ale plantei sunt valepotriatii. Acestea sunt combinatii terpenoidice esterificate cu acizii izovalerianic, acetic, izocapronic, avand structurd iridoidd cu grupiri epoxidice si hidroxilice. Valepotriatii 190 Iovalerianatul de bornil sunt derivati ai 4,7-dimetil-ciclopenta-piranului si s-au dovedit a fi foarte activ farmacologic. Dintre cei mai importanti valepotriafi, dupa actiunea lor terapeuticd, sau dovedita fi tri combinatisianume, cele numite valtratum, acevaltratum, dihidrovaltraturn, precum si derivatul acestuia izovaleroxihidroxidihidrovaltratum R-O. “H,-O-CO-CH R-O. ‘0 Valepotriat-vaitrat independent’ de acizii de esterificare se deosebesc diferiti valepotriati: valtrat—R, SiR, -rimasiti ale acidului izovalerianie; acctoxivaltrat(acevaltrat)lacare R, -imsita acidului izovaleriani, iar R, -acidului acetoxiizovalerianic. intimpul uscari rizomilor proaspeti valepotriatii partial se supun hidrolizei enzimatice cu formarea acidului izovaletianic liber sau analogului sau si itidoidului baldrinal. Prin aceasta produsul capita mirosul specific de odolean. O-CO-CH, Baldrinal Deasemenea au fost identifica alcaloizi (chatinina, valerina, valerianona), enzime, slucide, lipide, flavonozide etc, Antrebuingari Cu toatitvastitatea cercetirilor intreprinse, principiul activ nu este inc’ definitiv cunoscut,fiecare din componentiiidentificati au propria lor activitate, ceea ce ne con- duce la presupunerea existentei unui fitocomplex bazat pe sinergismele ce se stabilese intre diferiti componenti, Totalul principiiloractive cunoscute este mai activ decat fiecare component in parte, ulejul obfinut prin antrenare cu vapori este cel mai putin act indoze slabe, valeriana stimuleaza sistemul nervos central siridica presiunea sanguina. Valeriana este un produs cu actiune sedativa asupra sistemului nervos si cardiac; mai «ste hipnotic si antispastic, administrndu-se in diverse forme de nevroz&, istrie, palpitaii, 191 tulburari nervoase senzoriale si cerebrale. De o mare important este si actiunea spasmoliticd pe care valeriana o exervita lanivelul tractului gastrointestinal Se administreaz’ sub diverse forme: pulbere, infuzie,extract dens $i fluid, tinctura. in asociere cu alte componente intra in preparatele Cardiovalen, Corvalol, Pasional, Extraveral, Valocormid, Valocordin, Validol, Hepatobil, Nervoflux, Novopassit Doppelherz energie tonikum, Barboval, ca si in compozitia speciilor calmamte, gastrice, sedative, carminative ete. Ampurificari Eupatorium cannabinum L. se deosebeste de odolean prin structura frunze’ si prezenta paneraselor. ‘Cardamine macrophylla Willd, arerizom tardtor, un numir mai mic de perechi de foliole si alti structurda fori. Filipendula ulmaria (L.) Maxim. Se deosebeste prin flori albe si rizom tarator. Vincetoxicum officinale Moench, amintind ceva comun prin partea subterand se deosebeste avand rizom tarator si alt structura a parti aeriene. Isop — Hyssopus officinalis L. fam. Lamiaceae Etimologie Denumirea de Hyssopus, Hyssopum si Hysopus se intélneste in Naturalis Historia Jui Plinius gi este forma latinizata a grecescului hyssopos, care mai inainte era la ‘Theophrastos si Dioscorides mumele une’ alte Lamiaceae, probabil Origanum smymaeum sau Thymbra spicata. Originea grecescului hyssopos pare sa derive fie din ebraicul ezob, fic din cuvantul arab azzof, in ambele cazuri cu infeles de “plat officinalis = farmaceutic. Deseriere Hyssopus officinalis este o specie pereni, erbacee, de talic redusti, aceasta ajungiind paina la 60-80 cm inailtime, De pe rizomul subteran, care este scurt, brun i multicapitat, pomnese numeroase idicini situlpini. Radacinile sunt lemmoase, verticale si puternic ramificate, Tulpinile apar in numar mare, dand plantei un aspect de tufa. Fiecare tulpind are baza lignificata, este patrunghiulara si ramificata. Frunzele sunt opuse, alungit lanceolate, intregi, lungi de 2-4 em, late de 2-8 mm, glabre, lucioase, cu marginea intreaga, cu petiol scurt sau sesile. Plorile sunt grupate in inflorescente spiciforme, agezate cate 7-9 la subsuoara frunzelor superioare, Caliciul are forma tubulara, iar corola este bilabiatd, de culoare violacee inchis sau deschis, roz sau chiar alba. Fructele sunt nucule, ovate, netede si grupate efite 4 la baza caliciului persistent. 192 Raspandire Isopul este originar din zona mediteraneand, se giseste spontan in sudul Europei gi vestul Asiei arin ultimele deceniia fost ntrodusin culturd (Ungaria, Romania, Moldova). Organul utilizar, recolare Caprodus vegetal se folosese plitile aeriene de isop —Hyssopi herba. Masa vegetal folositi in scopuri medicinale se va recolta inaintea infloriii, iar cea care urmeaziia fi prelucrata pentru objinerea uleiului votatl se va recolta la inceputul inflorini, Se recomand cefectuarea in timp optim a recoltirii, deoarece plantele puternic indesite, mai ales cele din anul al Il-lea si anii urmatori pierd repede frunzele, ceea ce va diminua productia Revoltarea se face dimineata dupa ce s-a ridicat roua, pe timp insorit, linistit si clduros, Compozitia chimica Produsul vegetal confine 0.3-1% ulei volatil, format indeosebi dinb-pinen, cadinen,cis- pinocarn {ond aldiuri de alte terpene, flavonozide ca diustning si hesperidozida, taninuri, acid ‘ursolic,b-sitostero, hisopin, care este o calcont gi manubin’, principiu amar diterpenic. Antrebuingéi Datoriti componentilor din uleiul volatilinfixzia din plant are actiune expectorantd si antiseptic’, este tonic amar (datorit marubinei) si usorastringenta (datoritataninurilor). Se foloseste in tratarea bronsitelor cronice si astmului bronsic. Int in compozitia diferitor specii: antiastmatice, pectorale, sudorifice. Preparatul complex Trejos devynerios se foloseste la tratarea fenomenelor dispeptice, in diaree, migren’, astenie, riceald s.a, Extem este utilizatd ca cicatrizant, Surse de camfor Camforul este 0 cctona monoterpenica biciclic& ce contine doua inele pentaciclice, Camforul se obtine din uleiuri volatile sub forma de plici tari, grase la pipait, cu miros caracteristic puternic, gust picant, putin arzator, récoritor. ‘Mult timp sursele principale erau uleiurile volatile, care contin camfor. in prezent, in afari de camforul natural in medicina se foloseste camforul sintetic, care la randul lui se obfine din componentele uleiurilor volatile vegetale 194, Camforul natural extras din arborele de camfor este dextrogir, iar cel sintetic - levogir (din Abies sibirica) siracemat (terebentina de pin). Arborele de camfor — Cinnamomum camphora (L.) Nees et Eberm. fam. Lauraccac Etimologie ‘Numele genului Cinnamomum (grecescul antic kinnamomon - scorfisoara) este data dupi aseminarea botanica.cu scortisoara. Etimologia cuvantului este necunoscuti. Se presupune cd este format de la cuvintele ceilone kacyn = arbore si nama = dulce sau dela malaiezele caju=arbore si manis= dulce; camphora deriva de la arabul caf alb, aluzie c& planta contine camfor, care deseori se gaseste sub forma de aglomerat in Jemnul poros alb si singur e de culoare alba. Descriere Arborele de camfor este inalt de 40-50 m si are o longevitate de cca un mileniu Frunzele sunt alungit ovate, intregi, coriace, lucitoare, glabre, prevaizute cu mici puncte translucide (celule secretorii), aromate. Florile sunt mici albe sau alb-verzui. Fructul este o drupa purpurie cu un singur simbure, Raspandire Arborele de camfor este originar din China, Japonia, Taivan, Se cultiva in India, Africa, America, Europa de Sud, mai ales Italia, Organul utilizat, recoltare Ca produs vegetal se falosese toate piirtile plantei: lemnul, istari tines, frunzele ingilbeniteetc, Pentru exploatare, arborii se doboara, se scot si ridacinile se fragmenteaza, se supun antrendrii cu vapori de apa. Se separa uleiul volatil in cantitate de 2-3%, care prin ricire depune un stearopten format din camfor. Ultimul se separa prin filtrare, presare sau centri ugare gi se purific3 prin sublimare. Compozitia chimica ‘Componentul principal al uleiului volati este camforul 50%, Mai contine hidrocarburi terpenice (pinen, felandren, dipenten, cadinen),alcooli terpenici (bomeol, linalool,ter- pineol), cineol, eugenol, saftol (o substanta uleioasa, de culoare rosie). Antrebuingéri Camforul este un analeptic cardiac 5 respirator si totodati este utilizat in sincopele respiratorii, depresii si intoxicatii ale centrului respirator, in pneumonii. Datoriti ac{iunii rubefiante si revulsive este considerat un bun antireumatic, antinevralgic find recomandat in sciatica, prurit, degeraturi, sub forma de ulei gi alcool camforat, 195 Camforu! se asociaza cu bromizii (bromeamfor), cutincturade odolean (picaturi) pentru marirea actiunii sedative. Preparate ale industriei de medicamente cu conginut de camfor: Pneumosept, Fenilbutazona, Saliform, Mentorin, Doppelherzenergic tonikum, Altalex, Doctor Mom, Efeamon, Geucamen, Mentoclar, Balsam amar suedez Dr.Theiss, Bronchicum balsam mit eucalyptusol, Chest Rub, Balsam Dr. Theiss cu eulalipt contra riceli ete. Bradul de Siberia - Abies sibirica Ledeb. fam. Pinaceae Etimologie ‘Numele genului Abies - denumire latina antica a bradului - genetic este legat cu radaicina indogermani abh = abundenti, afi plin cu ceva. Denuimirea aratf la ramurile putemic ramificate si dens acoperite cu cetin&. Descriere Arbore vesnic verde cu indlhimea pang la 30 m. Coaja cenusiu-intunecat, coroana ingust-piramidala:; ramurile aplecate, puternic ramificate, cu cetine dense. Conurile cu seminte sunt cilindrice, indreptate in sus; la coacerea semintelor se desfae in solzi individuali, pe ednd axaconul rimane pe arbore, spre deosebire de molid, la care conurile atérna in jos si cad intregi. Acesti arbori se deosebesc si dup’ cetina: la bradul de Siberia cetina este solitart, plata, verde-intunecatii, cu 2 fagii albe ceroase pe partea inferioara, insoyite de un sir de stomate.Pe margine cetina poarta cdte un canal mare, inter cu ulei volatl; cetina molidului in seetiune este de forma rombicd. Raspandire Arborele este pe larg rispiindit in Siberia de Vest sau pe coastele muntilor. Est. reste pe locuri ridicate Organul utilizat, recoltare Ca produs vegetal se folosese virfurle ramurilor eu cetini ent lumgimen de 30-40 em, recoltate iama. Compozitia chimica in ramurile tinere si cetin& se confine 2,5-3% ulei volatil cu componentii principali bornilacetat si borneolul liber. Afara de aceasta in ulei se mai confine camfen (10%), @-pinen (10%),8-pinen, santen, bisabolen, penten si felandren. Cetina este bogati in acid ascorbic. Uleiul volatil din ramurile tinere se obfine prin distilarea cu vapori de apa. Dup& accasta ulciul volatil se fractioncaza $i bornilacctatul (mai rar borncolul) se foloseste la sinteza de mai departe a camforulua intrebuingari ‘Vezi arborele de camfor. 196 Pin - Pinus silvestris L. fam. Pinaceae Etimologie Acest cuvant il intilnim in scrierile lui Virgilius, Ovidius, Horatius, Plinius gi alti autori antici romani, Els-ar fi format din cuvéintul pit(s),-nos=sue, rigin’ a cdirui ridin’ piti este indogermani, avind aceeasi acceptiune, Dupai Wittstein, din celticul pin=munte; Jatinescul silvestris - de padure. Deseriere Arbore conifer cu ridacina trasanta pana la profunda. Tulpind cilindric’, relativ -CH,-C-Cl | | II CHs CH CH =CH> Farnezen Derivatul oxigenat al famezenului este famesolul Sesquiterpenoidele ciclice pot fi: monociclice, biciclice simai rar triciclice. Sesquiterpenoidele monociclice prezinté compusi cu un ine! hidroaromatic inchs gi ddouttlegaturi duble; o legitura se afl in cictu salta in lanjul aifatic, Cel mai des se intélnese sesquiterpenoide monocictice de tipul bisabolenei, apoi clemanului, hermacranului ete Bisabolena Eleman Hermacran Sesquiterpenoidele biciclice prezinté compusi din doud inele nearomatice conden- sate cu dou legaturetilenice. Se deosebese urmatoarele tipuri: cadinenului,c-5if- selinenului (santonina tauremizina), acoranului (acorona), 200 CO. £0 Of Cadinen Selinen Acoran inunele uleiuri volatile sesquiterpenoidele mono- gi biciclice sunt prezente concomitent, ci ele genetic sunt apropiate. semnati dintre sesquiterpenoidele biciclice prezint& derivatii azulenei - compusi nesaturaji cu cinci legaturi duble cl? qT 8 7 Scheletul azulenei Anulenele naturale se deosebesc dupa aranjarea grupelor functionale. Se deosebesc

    S-ar putea să vă placă și