Biocenoza sistem biologic supraindividual, deschis si autoreglabil format

dintr-o comunitate unitar i complex de populaii cu funcii compelemtare

interconexe ce convieuiesc ntr-un mediu sau sector din biosfera (biotop). (.
Termenul de biocenoz a fost propus de Karl Mbius n 1877)
(imagine)
Se caracterizeaz printr-o anumit structur i func ionare dat de modelul circula iei
materiei, energiei i informaiei.
n ierarhia sistemic, biocenoza reprezint primul nivel la care apare
productivitatea biologic.
Biocenoza i biotopul formeaz un tot unitar, ecosistemul, n cadrul cruia
ele sunt strns corelate i intercondiionate
(imagine)
Biocenoza poate fi: terestra sau acvatica.
Dup originea lor, biocenozele sunt naturale, semiartificiale i artificiale:
Biocenozele naturale sunt comuniti biologice n care nu a intervenit
omul. Pn n paleolitic toate biocenozele care formau biosfera erau
biocenoze naturale. Influena omului asupra mediului s-a accentuat i a
nceput s fie simit n perioda neolitic. In prezent, numai anumite poriuni
din biosfer au rmas neinfluenate de activitile umane.
Biocenozele semiartificiale cuprind comuniti biologice n care omul a
intervenit profund, dar care mai pstreaz unele specii din biocenozele
naturale. Astfel de biocenoze sunt culturile agricole, comunitile biologice
din diverse bazine acvatice amenajate etc.
Biocenozele artificiale sunt costituite n ntregime de om. De pild,
biocenoza unui acvariu, a unei nave cosmice etc.

Elementul de baz structural i funcional al biocenozei este populatia.

Aceasta poate fi definita ca un sistem biologic reprezentat de un grup de
indivizi aparinnd aceleai specii (interfecunzi), ce ocup un habitat.
Habitatul este partea din biotop ocupat de indivizii unei anumite populaii
care ofer acestora toate condiiile de dezvoltare i de prosperitate. Acesta
nu trebuie confundat cu biotopul i nici cu arealul (spaiul geografic ocupat
de o specie).
Populaia este caracterizat de parametrii de:

 Statica - starea populaiei la un anumit timp dat. Din punct de vedere

matematic, o populatie este o mulime iar elementele multimii sunt
reprezentate prin idivizii ce formeaza populatia.
Parametrii ce caracterizeaz starea populaiei la un moment:
-

Efectivul - numrul total al indivizilor populaiei ntr-un anumit

moment. In cele mai multe cazuri efectivul populatiei este estimat pe
baza esantioanelor recoltate din mai multe puncte.
Densitatea - numrul de indivizi raportat le unitatea de suprafa
(mp, ha, kmp) sau volum (cmc, mc). Selectia naturala favorizeaza
grupurile in care reproducrea si perderea sunt echilibrate. O densitate
optima se incadreaza intre valoarea superiora si ce inferioara. Aceasta
depinde de factori ca: natalitatea, mortalitatea, emigrarea si imigrarea.
Rata natalitii - reprezint raportul dintre numrul indivizilor nou
aprui prin natere i efectivul populaiei. Rn = n/N
Rata mortalitii - procesul de eliminare, prin deces, a indivizilor din
cadrul populaiei. Aceasta poate fi influentata de dfoarte multi factori
calongevitatea fiziologica, lipsa hranei, nivelul in lantul trofic, paraziti,
conditii climatice nefavorabile, etc. Rm = n/N
Imigrarea - aportul de indivizi ntr-o populaie, provenind din alt
populaie
Emigrarea - ieirea indivizilor dintr-o populaie i intrarea lor n alt
populaie.
rata creterii numerice.

Natalitatea este suplimentat n unele cazuri (sa nlocuit) de imigrare iar

rata mortalitii este suplimentat de emigrare.
Structura genetica a unei populatii este determinata de un anumit fond de
gene prezente in genomul indivizilor biologici.Totalitatea acestor gene
formeazagenofondul populatiei. Fiecare populatie de plante si animale din
cadrul unei biocenoze a ecosistemului poseda un anumit
genofond.Genofondul cuprinde informatia genetica pe care o are orice
populatie (specie) la un moment dat. Indivizii biologici care formeaza
populatia se deosebesc genotipic si fenotipic intre ei. O caracteristic a
populaiei este polimorfismul genetic. Valoarea adaptativ (selectiv) a
caracterelor individuale este diferit. Unele caractere sunt eseniale, n timp
ce altele sunt neimportante pentru adaptare. n cadrul populaiei, selecia
natural acumuleaz genele cu cea mai ridicat valoare adaptativ,
necesare supravieuirii speciei.
Factorii care intervin n modificarea acestui echilibru sunt:
-

Migraia - Prin migratie se realizeaza o infiltratie de gene straine intr-o

populatie. Efectul migratiei este prezent in toate populatiile, dar devine

mai evident in populatiile mici. De cele mai multe ori, migratia este
inevitabila si este intalnita atat la plante cat si la animale.
Mutatia consta in modificari privind structura si functia materialului
genetic, fara a fi consecinta recombinarii genetice. Mutatiile genice pot
aparea datorita unei modificari care afecteaza intreaga gena sau
numai anumite perechi de nucleotide din segmntul de ADN care
constituie gena.
Selecia - Selectia este procesul ecologic de supravietuire in cadrul
populatiei, a indivizilor ale caror genotipuri le asigura in ecosistem cea
mai mare adaptabilitate fata de conditiile de mediu, abiotice si biotice.
In cadrul ecosistemului selectia nu creeaza gene noi, ci modifica
frecventa lor relativa, respectiv a unor genotipuri, de la o generatie la
alta. Prin selectie se limiteaza raspandirea genelor nefavorabile si sunt
retinute genele cele mai utile populatiei.
Izolarea - Izolarea contribuie substantial la modificarea compozitiei
genetice la populatii.Factorii izolarii sunt de natura geografica,
ecologica, etologica si biologica.
Driftul genetic consta in actiuni intamplatoare de modificare a
frecventei relative a genelor dintr-o populatie cu un numar mic de
indivizi.
Numrul indivizilor din populaie - Numarul de indivizi din cadrul
unei populatii are un rol ecologic semnificativ, refelctand starea ei de
prosperitate sau de decadere, aflata in relatie cu celelalte populatii ale
biocenozei si elementele abiotice ale biotopului din ecosistem.

Dinamica Prin dinamica populaiei se nelege totalitatea modificrilor ce

determin nr. populaiei, structura i rspndirea populaiei unui teritoriu,
ntr-un anumit interval de timp, ca urmare a naterilor, a deceselor, a
imigrrilor i emigrrilor.

Structura ecologic evideniaz adaptarea populaiei. Se concretizeaz prin:

structura de vrst, raportul sexelor, configuraia funcional, distribuia
spaial i agregarea.

Structur pe vrste este definit de numrul claselor de vrst,

amplitudinea acestora i distribuia efectivului populaiei pe clase de
vrst.
Distributia spatiala descrie variaia densitii dintr-o populaie. Popula iile
naturale pot avea distribuie spaial ntmpltoare, uniform sau grupat.
Agregarea - gruparea indivizilor unei populaii n familii, carduri,
turme, haite, bancuri etc. Cauzele acestui fenomen sunt multiple
utilizarea optim a resurselor, aprare, reproducere.

Raportul sexelor - Majoritatea populaiilor au indivizi difereniai pe

sexe. Cunoaterea proporiei celor dou sexe constituie expresia
polimorfismului genetic. Raportul sexelor este relativ stabil sau se
modific n timp. n general numrul femelelor este relativ egal cu
numrul masculilor. Creterea numrului femelelor asigur intrarea
indivizilor n populaie, crescnd densitatea i mrimea numeric.