Sunteți pe pagina 1din 409

G. Mih5iI5

CO NTRI B UTI I

LA I STO RIA

001 CULTURII $1

LITE RATU RI I RO MAN E

VECH I

www.dacoromanica.ro

G. MIHAILA

CONTRIBUTII LA ISTORIA CULTURII

$1

LITERATURII ROMANE VECHI

www.dacoromanica.ro

Coperta: Cristea Mulle'

BUCURE$TI

1972

www.dacoromanica.ro

G. MIHAILA

CONTRIBUTII

LA ISTORIA CULTURII

$1 LITERATURII R °MANE

VECHI

*

EDITURA MINERVA

www.dacoromanica.ro

Toate drepturile rezervate Editurii Minerva

www.dacoromanica.ro

CUVINT INAINTE

Volumul de &fa reprezintd o parte din cercetdrile noastre

din ultimii ani, expuse in cadrul cursurilor speciale consacrate

culturii

i literaturii románe vechi, ;inute la Institutul de

limbi fi literaturi strdine al Universit4ii din Bucurefti. Unele

din ele au constituit, de asemenea, obiectul unor comunicdri

la congrese f i reuniuni internalionale.

Preocuparea noastrd de capetenie a fost dezvaluirea unor

aspecte mai pulin sau de loc cunoscute din epoca cea mai

veche a cultura romdnefti scrise, care Encepe documentar in

secolul al X-lea, dar capdtd o dezvoltare anbpla fi originald

dupei formarea statelor feudale ronainefti, in secolul al XIV-lea.

au

facut ca aceaski cultura sd se exprime, la inceput, cu precddere

in slavond, care indeplinea in rdsäritul Europei, aldturi de

greaca bizantind, acelafi rol pe care-1 avea latina in apusul qi

centrul continentului. Cercetarea manuscriselor unor inseninate

texte narative fi juridice bizantino-slave ne-a dus la concluzia

Anumite Imprejurciri culturale, politice

f i religioase

evidentd ca, din punct de vedere al informarii, dirturarii romdni

din secolele al XV-lea, al XVI-lea fi inceputul celui de-al

XV II-lea nu erau mai prejos decit cei din larde vecine, ba

mai mult, de la un anumit moment au devenit ei infifi fur- nizori" fi pastratori, peste veacuri, ai unor texte literare de

pre; pentru toate popoarele din aria culturii rdsiiritene.

Aldturi de aceastd literatura, in sensul larg al cuvintului,

imprumutatd, apar, o data ca con,solidarea statelor rom,dnefti,

i texte originale in slavond, uneori f i

In secolul al XV-lea,

5

www.dacoromanica.ro

in alte limbi, genul preponderent f i cel mai valoros pentru noi

fiind cel istoriografic, cu certe valori literare. Pentru a nu

repeta aici cele scrise in antologia de Literatura romana veche

(1969) fi in editia invataturilor lui Neagoe Basarab care

fiul sau Theodosie (1970

si 1971), realizate

impreund cu

Dan Zamfirescu fi pregeitite acum pentru retipeirire, am inclus

In acest volum numai patru contributii ce aprofundeazd unele

consideratii expuse acolo, insotindu-le de texte reeditate din

nou dupd manuscris (solia

sau pentru prima data- la noi (cloud din scrierile lui Petra

Movilei).

lui

te fan cel Mare la Venetia)

O sectiune aparte a volumului cuprinde cercetdri asupra in-

teresantelor texte bilingve slavo-romdne din secolul al XVI-lea,

preludiu al cultura fi literaturii in limba nationald (Cu repro-

ducerea fragmentului de Apostol din colegia lui N. Iorga),

precum fi date noi despre lexicografia rongineascei veche, ale

ceirei inceputuri urcd pind in secolele al XV-lea fi al XVI-lea,

pentru a celpdta o anzpld dezvoltare in sec. al XV II-lea.

Nu putem incheia aceste rinduri, fdrei a exprima dinea noastrei colegilor fi studentilor care ne-au ascultatbcratitu-cu

interes, incurajindu-ne in aceste cerceteiri, adesea migeiloase,

Directiei Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Romeinia

carte rani,

tezaur f i laborator de neinlocuit pentru oricine se adincefte in

lectura f i studiul textelor vechi, precum ,,si conducerii Editura

f i colaboratorilor Cabinetului de manuscrise fi

Minerva" fi Sectiei de istorie fi criticei literard, care fi-au

luat sarcina apeiririi acestei ceirti, ce o inchindm iubitorilor

trecutului nostru.

1 august 1971

G. M.

www.dacoromanica.ro

I

www.dacoromanica.ro

APARITIA SCRIERII SLAVE 51 PATRUNDEREA EI

LA NORDUL DUNARIL

RASP/NDIREA IN TARILE ROMANE A IZVOARELOR NARATIVE

DESPRE VIATA

I ACTIVITATEA FRATILOR

CONSTANTIN-CHIRIL

I METODIE

Printre

aniversarile culturale organizate de Consiliul

i intemeietorul litera-

Mondial al Pacii vi de U.N.E.S.C.O. In 1969 se numara

comemorarea a 1100 de ani de la moartea primului carturar

slay, creatorul alfabetului glagolitic

turii vechi slave, Constantin-Chiril. Impreuna cu fratele gu

Metodie, Constantin-Chiril a deschis o epoca noua in istoria

popoarelor slave, care vi-au intemeiat in a doua jumatate

a secolului al IX-lea o cultura scrisa proprie, in string lega-

tura Cu cea greaca

i latina.

Fag indoiala cá un astfel de act revolutionar In cadrul

Europei medievale, In care, potrivit traditiei, cultura scrig

in primul rind, cea ecleziastica

era exprimata in limbile

latina, greaca i ebraica, a fost destinat sa deschida popoarelor

slave calea spre asimilarea acestei culturi

i spre crearea unei

literaturi proprii. Iata de ce numele ce/or doi frati, originari

din Salonic, ora v bizantin in care trdia vi o numeroag popu-

latie slava, au devenit Inca de pe atunci vi au ramas ani de-a

rindul, pîná astazi, un simbol al culturii popoarelor slave,

o eYpresie a egalitatii tuturor gintilor In fata civilizatiei.

Cu citiva ani In urma, In 1963, s-a sarbatorit implinirea

a 1100 de ani de la cunoscuta misiune moral/ a celor doi frati,

trimivi in anul 863 de Imparatul bizantin Mihail III in Marea

Moravie, la solicitarea cneazului Rostislav, pentru a predica

crevtinismul In limba veche slava. Aceasta misiune a vi

9

www.dacoromanica.ro

Insemnat, de fapt, Inceputul culturii scrise a slavilor 1. In

1969,1a 11 februarie, s-au implinit 1100 de ani de la moartea

lui Constantin-Chiril, supranumit Filozoful, ata, pentru cul-

tura sa

filozofico-teologicA,

cit

i

pentru cea filologico-

lingvistica. InsA, potrivit unei traditii mai vechi, transformatá

In epoca rena§terii bulgare In sArbAtoare a culturii, ziva lui

Chiril i Metodie se comemoreazA, Incepind din 1856, la 24 mai

(respectiv, 11 mai stil vechi) 2.

Dar sA reamintim, pe scurt, principalele momente din viga

activitatea celor doi frati arturari, In primul rind a luí

Constantin-Chiril, pentru a fixa locul pe care-locupA ei in cul-

tura europeank In particular In cadrul arieisudice

í rAsáritene.

Ndscuti In familia unui inalt demnitar din Salonic, Leon,

care Indeplinea functia de loctiitor al strategului (seful militar

Din bogata bibliografie consacratl lui Constantin-Chiril

ì Metodie,

mentionlm aici:

G. Ilinski, Onmr cHcremannecxon KilpHnno-Me4)o-

1934; M. Poprujenko si St. Romanski,

AHeacKoll 6H6nHorpacinm, Sofia,

Sofia, 1942;

ICHpHno-MeraveacKa 6H6nHorpairjnis 3a 1934-1940 ron.,

F. Pastrnek, Dijiny slovanskych aponolt2 Cyrilla a Methoda, s rozborem a

otiskem hlavnich pramenzt, Praga, 1902; V. Jagi6, Entstehungs geschichte der

kirchenslavischen Sprache, Berlin, 1913;

A. Teodorov-Balan,

Kapn.a H

Men3nH, III, Sofia, 1920-1934; F. Dvornik, Les Slaves, Byzance et

Ronze, Paris,

1926; Idem, Les Légendes de Constantin el

Méthode, vues

de Byzance, Praga, 1933; P. A. Lavrov, ICHpiano ra Meronit, Kiev, 1928;

Idem, MarepHanm HO HCTOpHH BO3HHICHOBeHH5I caassmcKoit nacbmeHHocrw.

Leningrad,

bulgare vechi, Iasi, 1930; Fr. Trogran6i6, Letteratura medioevale degli slavi

1930;

Ilie BA.rbulescu, Istoria literaturii ,si gramatica limbii

meridionali (Dalle origine al XV secolo), Roma, 1950; E. Gheorghiev,

ICHpkin H MeTOTIHIL OCHOBOTIORO)ICHHIM Ha anassuiciane inireparypH, Sofia,

1956; Idem, Migan is Merojnitt

MeronH,

i IIpoH3He,tieHRH nocae-reHH Ha Kupiul H

surreparypa,

Grivec

Fr.

I,

Sofia,

1962,

Tom1i6, Con-

In 14cropHs Ha 61nrapcKara

Metodego,

1959; Fr.

p. 31-76 (bibliografia, p. 427-428); T. Lehr-Splawhiski, Zywoty Kon-

stantyna i

Ponla&

Thessalonicenses. Fontes (Radovi Staroslavenskog

stantinus et Methodius

Instituta", 4), Zagreb, 1960; Fr. Grivec, Konstantin und Method, Lehrer

der Slaven, Wiesbaden, 1960; )(H.Tuma E CTO TOAHHH camal= nacmeHocr,

863-1963, Sofia, 1963; TmaxecrBeHa cecHH 3a 1100 roxiarinuniara Ha

cnaHHHocara nHcmeHocr. 863-1063, Sofia, 1965; Magna Moravia, Praga,

1965; Kupf.XX4) Kai MgOoSisp

( Lui Chiril Fj Metodie, volum festiv cu prilejul

celei de a 1100-a aniversitri),

cuprinde

Salonic, 1966-1968 (partea a doua

i bizantinistilor romini D. P. Bogdan,

ì articole ale slavistilor

Mihail Dan, Tr. Ionescu-Niscov, E. Turdeanu, Ion PAtrut s.a.); Koncmax-

mun-Kupu.i

OuAocoffi.

106nneeH c6oranfic

,

Sofia,

1969; Koncman-

muu-Kupua Otmaco0. ,L1oxnaHH OT cHmno3Hyma

, Sofia, 1971,

2 Vezi V. Si. Kiselkov, KHpartomeronaesciaurr icynr B Ewirapng, in

Xungzta H CTO roamm

, p. 339

358.

10

www.dacoromanica.ro

si civil al ceatii)

Constantin in anul 827, iar Metodie cu

citiva ani mai inainte

, cei doi frati vi-au Insuvit Incá din

copildrie atit limba slava', de la parintii lor (cel putin mama

i cea greaca, pe care au invatat-o

trebuie sá fi fost slavä), cit

in oravul natal vi mai tirziu la Constantinopol

i in alte centre

ale imperiului. Constantin, in special, s-a distins Inca din

adolescentà printr-o pasiune neobivnuità pentru studiu,

dupd cum relateazd Vito lui (scrisd de unul din ucenici, desi-

gur sub supravegherea lui Metodie, curind dupä. anul 869),

venind la Scoala superioard din Constantinopol

pe Homer vi geometria la Leon (Matematicul

la Fotie (viitorul patriarh

n.n.) dialectica

filozofice ; pe deasupra, retorica

una din ele" 1

i deprinzind

in trei luni gramatica, a trecut la alte vtiinte. Si a invdtat

n.n.), iar

i toate vtiintele

i aritmetica, astronomia

muzica i toate celelalte iscusinte elinevti. Si pe toate aceste

vtiinte le-a invältat atit de bine, incit pared ar fi invatat numai

Dupd incheierea studiilor, Constantin intrà in cinul preo-

tesc vi devine bibliotecar al celei mai mari biserici constantino-

politane, Sfinta Sofia, de pe lingd Patriarhie, iar apoi profesor

la vcoala in care el Insuvi Invatase. Curind ing, la virsta de

24 de ani, este trimis intr-o misiune religioag la arabi, in

califatul Bagdad (a. 851), iar apoi, impreund cu fratele

Metodie

ce fusese un timp guvernator al unei provincii

la

hazari, in oravul Cherson (in Crimeea de astdzi), in jurul anu-

slave din Imperiul Bizantin, iar ulterior se glugärise

lui 860. Este posibil ca, la lntoarcere, cei doi frati sd se fi

preocupat de rdspindirea crevtinismului printre

Imperiul Bizantin, de alcdtuirea alfabetului slay vi de tra-

ducerea primelor carti de cult din grecevte, caci numai ava

se explicä de ce, peste doi ani, in 862, cind sosevte la Constanti-

slavii din

nopol solia cneazului moray Rostislav, impAratul Mihail III

impreuná cu unchiul gu Bardas s-au adresat pentru indepli-

nirea misiunii tocmai lui Constantin vi /ui Metodie.

lath' cum redd acest moment Viata lui Metodie (scrig

dui:4 moartea lui de unul din ucenici, in string dependent'd

1 Traducerea, dupä editia lui T. Lehr-Sp/awinski, 2invoty Konstantyna

i Metodego, Poznan, 1959: Viaja lui Constantin Filozoful, cap. IV, p. 11,

dupá manuscrisul slay nr. 135 al Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste

Romania (B.A.R.), f. 127b.

11

www.dacoromanica.ro

de cea a lui Constantin-Chiril): S-a Intimplat ca, In zilele acelea, Rostislav, cneazul slav, Impreuna cu Svatopluk, a

trimita din Moravia la Imparatul Mihail (o solie

spunInd astfel: o(

)

n.n.),

Au venit la noi multi Invatatori cre§tini

din Italia, din Grecia §i din Germania, Invatindu-se In felurite

chipuri. Dar noi, slavii, sintem un popor simplu §i nu avem pe nimeni care sa ne Indrepte pe drumul adevarului §i sa ne

arate Intelepciunea. Trimite-ne, dar, stapIne, un astfel de

barbat, care sa ne lamureasca tot adevarul.» Atunci Impa-

ratul Mihail zise &Are filozoful Constantin: «Auzi, filozofule,

aceste cuvinte ? Nimeni altul nu poate face acest lucru In

Tape frat ele tau, egumenul Metodie, §i du-te!

afara de tine (

)

Cad voi doi sinteti din Salonic, iar toti tesaloniceniivorbesc

curat limba slava» "1.

Cei doi frati se lndreapta In scurt timp spre Moravia, unde

ajung In anul 863, dupa ce Constantin, care avea 36 de ani, alcatuise alfabetul slay §i Incepuse traducerea Evangheliei.

Este evident ca aceasta actiune, cu totul nouà la popoarele

slave, nu putea fi realizata In mai putin de un an, dei cele

doua V ieti, citate mai sus, nu ne dan informatdi mai precise

In acest Bens. Unele detalii le aflam Insa In cunoscuta apologie

a scrierii slave, intitulata Desprelitere §i apartinlnd calugarului

Hrabr (inceputul sec. al X-lea): Daca vei Intreba pe cartu- rarii slavi, zicind: «Cine v-a facut literele sau cine v-a täl- macit cartile ?», toti §tiu §i, raspunzind, vor zice: «SfIntul

Constantin Filozoful, numit Chiril, ne-a facut literele §i a tal-

macit ca'rtile, Impreuna cu Metodie, fratele sat' ; caci sint Inca In viata cei ce i-au vazut» (Hrabr serie pe la anul 924,

n.n.).

i daca-i vei Intreba: «In ce timp ?», ei §tiu §i vor

spune ca In vremea lui Mihail, Imparatul grecesc, a lui Boris,

cneazul bulgar, a lui Rastit (Rostislav) moravanul §i a lui

Kotel, cneazul curtii de la Balaton, In anul de la zidirea lumii

6393" (adica 863 e.n.)2.

Hrabr nu spune ce alfabet a creat Constantin-Chiril, Insa

majoritatea cercetatorilor sInt astäzi de acord ca acesta a fost

1 Editia citatA: Viaja lui Metodie, cap. V, p. 107.

2 Traducem dupä manuscrisul slavo-ronAn aflat In Biblioteca Academiei

de stiinte a R. S. S. Ucrainene (fondul Bibliotecii fostei Academii Teologice

din Kiev, nr. 116)

tlepHopmeu Xpa6sp, Sofia, 1967, p. 213-217.

si reprodus de profesorul bulgar K. Kuev In cartea sa

12

www.dacoromanica.ro

alfabetul numit In §tiinta glagolitic, pdstrat in cele mai vechi

manuscrise slave 0 utilizat ulterior numai In Croatia. Modelele

pe care le-a avut In fag marele cArturar slay au fost 0 Milt

incá

disputate,

dar credem ca

opinia

potrivit

careia

Constantin a stilizat literele grece0i minuscule, adäugindu-le

uncle litere din alfabetele orientale (de exemplu, din cel ebraic-

samaritean) 0 altele create de el insu0, pe baza unor simboluri

grafice

cre§tine, pentru a reda sunetele specifice slave, este

cea mai apropiatd de adevär 1. Ulterior, ucenicii lui Chiril

0 Metodie, care 0-au desf4urat activitatea la Preslav, in räsäritul Bulgariei, la sfir0tul sec. al IX-lea §i inceputul

sec. al X-lea, au adaptat alfabetul majuscul grecesc pentru

scrierea slavä, addugindu-i unele litere noi, preluate sau modi-

ficate din alfabetul glagolitic. Acest alfabet, mai simplu 0

mai comod, rdspindindu-se rapid, a

numele de chirilic", intrucit cel vechi, cu adevdrat creat

cdpAtat, cu timpul,

de Chiril, csdzuse in desuetudine In cea mai mare parte a Orilor

slave.

Pentru aceastä activitate a sa de creator a unui nou alfa-

bet, adecvat unei limbi ce nu mai fusese pind atunci fixatà

In scris, ca 0 prin traducerea de o mare exactitate 0 elevatie

artistica a principalelor càrti de cult grece0i, Constantin-

Chiril, urmat de fratele säu Metodie, este considerat, pe build

dreptate, primul filolog slay.

In esentà, se admite cd in cei aproape patru ani cit au

stat In Moravia, pregaind ucenici pentru propagarea cres-

tinismului in limba slava veche, Constantin §i Metodie au

tradus Evangheliarul §i apoi integral Tetraevanghelul, Apos-

tolul, Liturghia, Psaltirea §i alte carti biserice§ti. Dui:4 moar-

tea lui Chiril, Metodie a continuat cu ucenicii sdi a traducg

V echiul Testament, Nomocanonul (Pravila), predici, culegeri

de rugaciuni 0 alte texte necesare cultului cre§tin. Toate

acestea nu s-au Ostrat In manuscrisele originale 0 nici mäcar

In còpii apropiate In timp, ci In manuscrise datind de la sfir-

§itul sec. al X-lea §i din secolul al XI-lea, iar altele chiar

de mai tirziu. Astfel, printre cele mai vechi manuscrise

slave glagolitice se numärä: Foile sau Missalul de la Kiev

i Vezi: I. Taylor, The Alphabet,

II, Londra,

1883,

p. 201-207;

I. V. Jagi6, Tharonmecicoe riiimmo, St. Pb., 1911; V. Kiparsky, 0 ripo-

wcxmico.ixemilf rnaromuw, in vol. Krimmen-r Oxpitgacii, Sofia, 1968, p. 91-97.

13

www.dacoromanica.ro

(sec. al X-lea), care reprezinta un fragment de traducere din

limba latina a unei liturghii (missa); Tetravanghelele de

la manastirile Zograf §i Sfinta Maria (Muntele Athos) ; Evan-

gheliarul lui Assemani sau de la Vatican; Psaltirea

venicul de la Sinai,

i Molit-

Codicele de predici Clozianus §i altele

(toate din sec. al XI-lea). Printre textele serse cu alfabet

chirilic, derivInd din traditia marilor cärturari 0 a ucenicilor lor imediati, cele mai vechi sint Evangheliarul lui Saya, Co-

dicele de minee, legende §i predici de la Suprasl (Polonia),

A postolul de la Enina (Bulgaria) §i alte manuscrise fragmentare

din sec. al XI-lea.

Din fericire, vechimea scrierii chirilice este confirmata

de citeva inscriptii de la mijlocul §i din a doua jumatate a

secolulul al X-lea, datate sau cu elemente de datare, descope-

rite in Bulgaria, in Macedonia §i pe teritoriul tarii noastre,

ca dovada a patrunderii timpurii a noii culturi scrise in aceste

regiuni. Acestea sint Inscriptia dobrogeand de la_Mircea Vodd,

cea mai veche datata dintre toate cele cunoscute ping. acum

pastrata la Muzeul arheologic din Bucure0i1;

Inscriptia lui Mostici de la Preslav (databila intre anii 927

(a. 943)

§i

969), Inscriptia tarului Samuil din Macedonia (a. 993),

grupul de Inscriptii chirilice de la Mur fatlar (Dobrogea),

atribuite de cercetatori (prof. D. P. Bogdan 2

autorul aces-

tor rinduri) sfir0tului secolului al X-lea, §i altele.

Revenind la activitatea celor doi frati

carturari, vom

reaminti ca, pentru

ei

autoritatea §i a capata confir-

s-au indreptat, impreuna cu

marea actiunii intreprinse,

ucenicii lor, dupa o §edere in Moravia de aproape patru ani,

spre Roma, unde fusesera chemati de papa Nicolae I, ca

urmare a interventiilor clerului german. In drum, trecind

prin Pannonia de apus, ei se opresc pentru putin timp la cneazul

sloven Katel, care-i prime§te cu multa cinste, dindu-le la invatatura cincizeci de ucenici. In continuare, Constantin

Metodie trec prin Venetia, unde, in cadrul unei dispute

cu teologii locali, Constantin Filozoful apara dreptul slavilor,

D. P. Bogdan, ,11o6pymicancicag Hammer. 943r., in Rornanoslavica, I,

1958, p. 88-104; Istoria Ronniniei, vol. II, Bucuresti, Ed. Acad.,

1962,

p. 38.

2 Vezi: Damian P. Bogdan, Grafitele de la Basarabi, In Analele Uni-

versildfii Bucure,sti, Seria St. sociale, Istorie, IX, 1960, nr. 16, p. 31-41.

14

www.dacoromanica.ro

ca §i al tuturor popoarelor, de a avea o culturd In limba

proprie. Meritä sä reproducem, In citeva cuvinte, argumenta-

rea lui, &OA, bazindu-se pe bunul simt, pe date istorice §i pe texte ecleziastice chiar, aceasta va fi reluata peste citeva

secole de carturarii romani, In frunte cu Coresi, care au tradus

din slavona in romând cartile de cult, punind temelia culturii

In limba nationala. Folosim aici o veche traducere roma-

fleas* prescurtata, tiparita in anul 1813: Ina sfintii inva-

Vdtori slavene§ti au raspuns unora ca acelora:

Dumnezeu ploaa preste toti qi rasare lumina soarelui. Si

Intocmai

graia§te §i David : «Toata suflarea sà laude pre Domnull (

De vreme ce au venit Domnul ca sa mintuiasca pre toate nea-

murile, deci toate neamurile cu ale sale glasuri sa slavoslo-

veasca (sa laude

n.n.) pre Domnul ."1

Ajun§i la Roma, la sfir§itul anului 867, cei doi frati §i

care,

ucenicii lor sint primiti de noul papa', Adrian II,

dupd un timp, recunoa§te in mod oficial liturghia slava §i

dreptul slavilor din Moravia §i Pannonia de a avea episcop §i preotii lor. Dar conducatorul acestei misiuni, Constantin

Filozoful, obosit §i bolnav, moare aici la Roma, fiind in

virsta de 42 de ani, la 14 februarie 869, dupa' ce cu putin

timp inainte 1§i luase schima monahala §i numele de Chiril.

El lasa fratelui &Au mai mare misiunea de a continua opera

inceputa:

frate, am tras amindoi la aceea§i brazda,

iar eu acum cad pe ogor, sflr§indu-si zilele.

tiu ca. tu iube§ti

mult muntele (Olimp, In Asia Mica, unde Metodie se aflase

In manastire

n.n.), dar pentru el nu lasa invatdtura noastra,

caci prin ea mai multa mintuire vei avea." 2

Aceasta actiune indrazneata, care trecea peste canoanele

existente ale Europei medievale, avea sd intimpine in conti-

nuare mari greutdti. La insistenOle lui Kiftel, Metodie §i uce-

nicii sal capata invoirea sa-§i continue activitatea in Pannonia,

el insu§i fiind sfintit In anul 870. Aceasta a atras adversitatea clerului german, care reu§e§te sa-1 faca prizonier §i sa.-1 in-

temniteze In Bavaria, timp de doi ani §i jumatate. Eliberat

In anul 873, la porunca papei loan VIII, Metodie se indreapta

spre Moravia, unde urma§ul lui Rostislav, Svatopluk, I§i

schimbase a doua oara orientarea politica, Oda atunci favo-

Viefile Sfinfilor din luna /id mai, NI&Tastirea Neamtului, 1813, f. 117b.

2Viaa lui Metodie, ed. cit., cap. VII, p. 109.

15

www.dacoromanica.ro

rabila germanilor, §i era acum interesat In Intärirea indepen-

deatei politice §i culturale a tarii sale. Metodie devine arhiepis-

cop al Mari Moravii, cu resedinta la Velehrad, 0 desfä§oara

timp de mai multi ani o intensà activitate religioasa

§i

culturala. In anul 881 merge pentru scurt timp la Constan-

tinopol, unde este bine primit de Imparat §i patriarh, dar,

reintors In Moravia, este nevoit sa lupte din nou impotriva

episcopilor germani §i a lui Svatopluk lnsu§i. Dupa moartea

sa, la 6 aprilie 885, ucenicii sai au fost alungati din Mo-

ravia, iar Gorazd, ce fusese lasat drept urma§, ucis. Climent,

Naum §i Anghelarie 1§i gäsesc adapost in Bulgaria cneazului

Boris-Mihail, care adoptase In mod oficial cre§tinismul In

anul 865. Attii au ajuns In Croatia, iar unii chiar In Dacia",

dupa cum spune legenda consemnata In Cea de-a doua viatù a

lui Naum, scrisa dupg prima jurnatate a sec. al X-lea 1.

Cit prive§te scrierile originale ramase de la cei doi

frati misionan, In special de la Constantin-Chril, disparitia

manuscriselor originale face ca ele sä nu fi fost identificate

In Intregime cu toata siguranta, de§i còpii mai noi, cuprin-

zind diverse texte, 11 indica drept autor pe el (dar numele

de Constantin a fost purtat curind dupd aceea de Constan-

tin Preslavski, unul din ucenicii celor doi frati, iar mai

tfrziu, In sec. al XIV-lea

al XV-lea, de Constantin Kos-

tenetki, ceea ce a putut provoca confuzii la cop4tii ulte-

riori). Cu toate acestea, citeva identificari sInt sigure sau

aproape sigure. Astfel, In undo manuscrise slavone tIrzii,

s-a pastrat un Cuvint la aducerea moaytelor preasliivitului

Clement (fost papa al Romei), descoperite" de -Constantin-

Chiril §i Metodie la Cherson §i aduse de ei apoi la Roma. Autenticitatea acestei serien, redactata de Chiril In greaca §i. tradusä apoi de ucenici In slava veche, este confirmata

de scrisoarea lui Anastasie Bibliotecarul care Gauderich

de Velletri (curInd dui:a moartea dascalului slay), In care

Anastasie vorbe§te despre trei serien i ale acestuia (istoria

descoperirii moa§telor, cuvIntul de laudä §i

un imn In

versuri) ce au fost contopite apoi In una singura, a§a cum

au pastrat-o manuscrisele slavone. Pe de altä parte, Viata

i De asemenea unii s-au rAsptridit prin Moesia, iar altii prin Dalmatia

i au inmultit cuvintul lui Dumnezeu pretutindeni insutit." (Vezi

§i Dacia,

Iordan Ivanov, Ebnrapcni cTapFllui H3 MaKe,golign, ed. a II-a, Sofia, 1931,

p. 313.)

16

www.dacoromanica.ro

lui Constantin Filozoful cuprinde atit de multe detalii

relatari ale cuvintarilor

i disputelor lui Constantin-Chiril,

incit se poate presupune ca la redactarea ei s-au folosit unele

texte scrise de el insusi, care se dovedise un mare orator §i un pasionat aparator al cauzei careia i se dedicase. In acest

Bens, pot fi identificate disputele cu fostul patriarh iconoclast

loan VII Gramaticul (expusa in cap. V), cu sarazinii (cap.VI),

cu hazarii (cap. X) §i cuvintul de aparare a scrierii

slave la Venetia (cap. XVI), ce

tirziu pe Hrabr.

i culturii

a inspirat, desigur, mai

Lui Metodie Ii apartine, desigur, Canonul sfintului Dimitrie

din Salonic, pastrat in còpii din secolele al XI-leaal XII-lea,

despre care se face mentiune in Viata sa, fiind compus in ulti-

mii ani ai activitàii cu prilejul incheierii traducerii Bibliei,

dupa marturia acestei Vieti, exact la 26 octombrie, ziva de sax-

batorire a compatriotului i premergatorului lor. In mare ma-

sura, de asemenea, lui Metodie i se datorete Viatalui Constantin

Filozoful,

izvoritä din necesitatea de a perpetua memoria

i culturii slave, opera' a carei

istoricitate este in afará de once indoialà, ca si cea scrisa

de ucenicii lor apropiati in memoria sa (Viata lui Metodie).

fratelui initiator al scrierii

Aceste serien i originale

i, probabil, altele, a caror paterni-

activitatii de traducere

tate e discutata, vin sa se adauge

a cartilor de cult grecesti in limba slavá veche, activitate care

a pus nu numai bazele unei noi literaturi, ci

literare, ce

a avut un rol deosebit in Europa sudica

i unei limbi

in forme evoluate de-a lungul timpului

i rasariteana in

decurs de mai multe secole.

Nu este locul sa prezentam aici evolutia ulterioara a culturii

slave in Bulgaria, apoi in Croatia, Serbia si Rusia, unde s-au

raspindit ucenicii celor doi mari frati carturari. Este suficient

sà spunem doar ca, in Bulgaria, epoca t arului Simeon (893

927) si cea imediat

urmatoare sint considerate secolul de

aur al literaturii vechi slave sau vechi bulgare. De atunci,

probabil,

i poate chiar din epoca chirilo-metodiand dateaza

si a literaturii

bizantino-slave

la nordul

raspindirea, la inceput sporadica, iar apoi mai intensa,

a scrierii slave

Dunarii, pe teritoriul formatiilor prestatale romanesti §i,

ulterior, in statele feudale Tara Romaneasca, Moldova si

Transilvania. Devenita limba a cultului rasäritean, ortodox,

alaturi de greaca bizantina, dupa ce mai inainte se folosise

2 Contributii la istoria culturii

i

literaturii zombie vechi

c. 129

17

www.dacoromanica.ro

pe teritoriul

fundamentali de origine latina in limba romanä), slavona

a Indeplinit la noi functia pe care latina a avut-o in apusul

ìírii noastre latina (dovada termenii de cult

si In centrul Europei, /a popoarele ce adoptasera ritul apusean,

catolic

Adoptarea ei ca limba a cultului si, mai larg, a cul-

turii serse nu se datoreste vreunei presiuni politice sau reli-

cAci Patriarhia din Constantinopol, care a confirmat

gioase

in secolul al X IV-lea primii mitropoliti ai Tarii Romanesti

si Moldovei independente, putea impune limba greaca

ci vecinatatii cu tari/e slave, crearii unei traditii a limbii sla-

vone, consideratá acum ea insa'si sfinta", aläturi de latinä,

greaca si ebraicä. Aceasta limbá de cultura' n-a ajuns niciodata

sa fie insusità la noi de paturi largi ale populatdei, fiind doar un apanaj al clerului si al cancelariilor domnesti, in care mai

ales ratiuni dictate de relatiile externe impurreau folosirea

unei limbi diplomatice Intelese de vecini

si aceasta era

tocmai slavona, continuatoarea limbii lui Chiril si Met odie,

folosità si inteleasg. atit In Bulgaria, eft §i in Serbia, Cro-

chiar intr-o

tara.' neslava' ca Lituania. (Cancelariile Ungariei si Transil-

atia, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Polonia §i

vaniei foloseau de asemenea slavona in corespondenta cu

tarile slave si cu

àrile noastre.)

Textele serse In limba slavonä la noi, còpii

istorice,

beletristice,

i originale,

filologice

ce ni s-au pastrat din secolul al XIII-lea pina' in al XVII-lea

(si chiar mai tirziu) sint destul de numeroase, reprezentind:

scrieri religioase juridice,

(aproape 800 de manuscrise ilavo-române se pastreaza numai

la Biblioteca Academiei, iar citeva sute, In alte biblioteci din

tard' si din sträinatate), apoi inscripii, corespondenta si acte diplomatice externe, acte si scrisori interne (numärul docu-

mentelor slavo-romane se ridica la circa 7 000), insemnäri pe manuscrise etc. Trebuie subliniat ca lnceputurile litera-

turii române vechi originale, care dateazá din epoca lui

Alexandru cel Bun si Mircea cel Bdtrin, sint tocmai in

aceastä limba de culturä' medievalä, in care s-au scris In

secolele al XV-lea si

al XVI-lea

opere

ce

constituie

o

mindrie a trecutului nostru: Letopisetul de and s-a inceput

Tara Moldovei, redactat in cea mai mare parte in timpul

Vezi Gh. I. Moisescu,

t. Lupa

rontiine, vol. I,

Bucurqti, 1957, p. 36

i Al. FilipaFu, Istoria bisericii

106.

18

www.dacoromanica.ro

lui stefan cel Mare,

si

variantele acestuia

Letopisetul

de la Putna, in limba slavond, iar in transpuneri straine,

Cronicile moldo-germanä, moldo-rusä §i moldo-polonä; cronicile

inflorate artistic ale lui Macarie, Eftimie §i Azarie, care

acoperd aproape intreg secolul al XVI-lea moldav ; InväN-

turile lui Neagoe Basarab ccitre fiul sciu Theodosie, culme a

literaturii in limba slavona In intreg sudul si estul Europei ;

Letopisetul Tdrii Romilnefti din sec.

forma originalà, slavong, dar p'ästrat in transpunerea roma-

al XVI-lea, pierdut in

neascA din Letopisetul Cantacuzinesc din sec. al XVII-lea, si

altele. Nu vom omite, cu acest prilej, a mentiona, nici rolul

jucat de tipografiile din prile Române, incepind cu anul

1508, in rAspindirea la noi

i in Värile vecine a cartilor tipArite

In limba slavonä, al cAror numar pentru secolele al XVI-lea,

al XVII-lea i, partial, al XVIII-lea se ridicà la peste 100'.

Din bibliografia bogaa asupra culturii

i literaturii romane vechi

In limba slavonA, mentionAm citeva lucari de sintezd loan Bogdan, Scrieri

alese, Cu un cuvint lnainte de Emil Petrovici, editie Ingrijità, studiu

de G. Mihàil, Bucuresti, 1968; Ilie B5sbulescu, Curen/ele literare la romeini

In perioada slavonismului cultural, Bucuresti, 1928; N. Cartojan, Istoria

literaturii romeine vechi, vol. I, Bucuresti, 1940; Tr. Ionescu-Niscov, Tradifia

i note

chirilo-metodiand in istoria slavilor apuseni, Buc., 1941;

literaturii române vechi, vol. I, Bucuresti, 1947; Gr. Nandris, The Beginnings

of slavonic culture in the Roumanian countries, In Slavonic Review, 63, 1946,

t. Ciobanu, Istoria

p. 160-171; D. P. Bogdan, Din paleografia slavo-romeinit

vol. I

i Diplomatica

slavo-romdnd, extrase din Documente privind istoria Romiiniei, Introducere,

i II, Bucuresti, Ed. Acad., 1956; P. Olteanu, Aux origines de la

culture slave dans la Trans ylvanie du Nord et le Maramuref, In Romano-

1958, p. 169-197; E. Turdeanu, Les Principautés Roumaines et

les Slaves du Sud: Rapports littéraires el religieux (Sfid-Ost Institut Miin-

slavica I

chen), 3Itinchen, 1959; Al. Piru, I stor ia literaturii romane. Perioada veche, ed.

a III-a, Bucuresti, E.D.P., 1970; P. P. Panaitescu, Xaparrepume Repna

cnamno-pymbniciwil nwrepaTyprA, In Romanoslavica, IX, 1963, p. 267-290 ;

vol. I, Bucuresti, 1964; ed. a II-a, 1970 (Capi-

romfin6. veche In limba slavora, sec.

al XVI-lea, este scris In cea mai mare parte de P. P. Panai-

lui Dan Zamfirescu,

publicat5. in Luceafdrul, an. XIII, nr. 26 (426), 27 iunie 1970, p. 1,7, si

Istoria literaturii romtine,

tolul despre cultura si literatura

al XV-lea

tescu ; vezi compleUrile bibliografice

nr. 27 (427), 4 iulie

infa

scrisului

in

1970,

limba

In recenzia

p. 7; P.P. Panaitescu,

romeind,

Bucuresti,

inceputurile fi

Ed. Academiei,

biru-

1965;

Dan Zamfirescu, Studii

1967; P. P. Panaitescu,

articole de literaturd romanit veche, Bucuresti,

Introducere la istoria culturii romdnefti, Bucu-

resti, 1969; Literatura romeind veche (1402-1647), vol. III, Introdu-

cere, editie Ingrijità si note de G. Mihli.15, s't Dan Zamfirescu, Bucuresti,

Lyceum", 1969; George Ivascu, Istoria literaturii romeine, vol. I, Bucuresti,

Ed. Stiintifick 1969.

19

www.dacoromanica.ro

Färd indoialk toate acestea sint bine cunoscute, dar le-am

amintit aici pentru a sublinia CA, in virtutea unor conditii

istorice §i culturale specifice, Tdrile Rom'ane au participat

§i ele la dezvoltarea traditiei chirilo-metodiene. Mai mult,

tipArituri vechi slavo-romane

fondurile de manuscrise §i

romane§ti ne-au päistrat numeroase mArturii ale faptului

cA scrierile consacrate vietii i activitätii lui Constantin-Chiril §i ale fratelui sAu Metodie s-au bucurat de o aspindire apre-

ciabilä printre vechii carturari romfini, In cdpii ce ocup1

un loo Insemnat in traditia culturii slavone.

Unele din còpiile romAne§ti ale acestor scrieri smnt cunos-

cute In literatura §tiintifica mai de mult §i au fost publicate,

altele sint mai putin cunoscute sau au fost semnalate abia

In ultimul timp ; in sfir§it, altele au rämas necunoscute pinä

acum cercetätorilor. Niciodata Insä ele n-au constituit obiec-

tul unei prezentari de ansamblu, pentru a se vedea contri-

butia vechilor càrturari romttni la pdstrarea

i raspindirea

i activiatii celor doi frati cart urari,

scrierilor consacrate vietii

la perpetuarea memoriei lor In rindurile cititorilor din tdrile

sud-estului

i räsaritului european.

Din informatiile de care dispunem astazi, rezulth" a in

,

crono-

Prile Române au fost copiate §i au circulat patru variante

ale Vigii lui Constantin-Chiril Filozofulcea completk cea

scurtk sinaxarul sau prologul §i o pomenire"

grafii bizantino-slave cuprinzind §tiri despre Chiril, tratatul

Despre litere al cglugàrului Hrabr §i alte serien i

ha' care sint aceste scrieri, manuscrisele

similare.

i tipäriturile

romane§ti (sau p6strate In Ora noastra) in care se gAsesc ele:

1. V iata lui Constantin Filozoful (varianta completd).

Pina astAzi au fost identificate 59 de còpii ale acesteiinsemnate

scrieri despre viata lui Constantin-Chiril, compusà curind

dupà moartea lui (a.869), probabil de unul din ucenicii säi,

1 Dup5. M. G. Poprujenko si St. Romanscki (Bu6ntiorpacbcni [me-

next t

Ha C.TlaBAHCICHTe ICHIDHHCICH H3TOIHHILH 3a XCHHOTH H ,rteirmocrTa

Kupmna a Mero54a, Sofia, 1935), o noul list5, a tuturor acestor scrieri

dupl copiile cunoscute pin5, in ultima vreme a dat B. St. Anghelov,

In

CHaBAHCKH 113130pH

3a Kilpan H Meroaati Caspacama Ba6smoreica

I43Becraa 3a 1955 T.", Sofia, 1958,

<<Bacan Konapos» LIClipma H p. 179-215).

20

www.dacoromanica.ro

printre care cercetatorii indica In primul rind pe Climent

sub directa supraveghere a lui Metodie. Aceste cdpii se reparti-

zeazd de-a lungul a cinci secole, din al XV-lea pInd In al

XIX-lea 2. Editatä de mai multe ori dupa diverse manuscrise

dintre cele mai vechi, uneori In forma reconstituitd, aceasta

i astazi sa stea In atentia filologilor-editori

scriere continua'

ai textelor chirilo-metodiene 3.

Printre cele mai vechi si mai importante cepii din sec.

al XV-lea (cinci còpii) si al XVI-lea (trei còpii) 4, una se Ad

In manuscrisul slay nr. 1.35 al l3ibliotecii Academiei Republicii

Socialiste Romania

manuscris provenit (In 1900)

de la manastirea Neamt, (unde avea nr. 33) 5. Manuscrisul (hirtie, 430 f.) este un sbornic miscellaneu, format din sase

pa*, provenite din secolele al XV-lea, al XVI-lea si al

Vezi, acum In urma: K. Mecev, KIM

npoca 3a asropersoro Ha

npocipaHHare NalTHA Ha KripHa a MeTOBH11. in ,,143BeCTIOI Ha 14HCTary-

Ta 3a nwreparypa" (BAH), xH. XVI. Sofia, 1965, p. 105-124; E. Gheor-

ghiev, CBcrosume Ha Harniara tipo6nemarrixa 01:0110

nwiHoeTra Ha

KniimeHT Oxplincim, In vol. KimmeHT OxpHnocH, Sofia, 1968, p. 50-61.

2 Vezi B. St. Anghelov; CIIBBAHCKH H3B0pH

,

p. 181-185; liCTOpHa Ha

61,nrapcxara nwreparypa, r, Sofia, 1962, p.31-76 (bibliografia la p. 427-428);

Iv. Duicev, KbM mincyHauvro Ha ripocTpaimire NCHTHA Ha Kuplina a Me-

TOM151, in XHRABB H CTO roronin CJIBBAHCICH THICMeHOCT. 863-1963. C6op-

/MK B necT Ha Killian H MeToniat, Sofia, 1963, p. 93.

3

Cf. principalele editii din sec. al XX-lea: F. Pastniek, Dejiny slo-

vanskych apogtolt1 Cyrilla a Methoda, s rozborem a otiskem hlavnich pramenft,

Praga, 1902; A. Teodorov-Balan, KripHil a MCTOBH, III, Sofia, 1920 1934,

P. Lavrov, Kripitno Ta MeT0aiitn JUBH1,0-C.TI0BBHCbK0My nHcbmeacmi Kiev, 1928; Idem, MarepHanw no HcropHii BO3HHICHOBeHag HpesHegraeit

cnawmcxoit inicismeHHocTH, Leningrad, 1930; T. Lehr-Splawifiski, 2ywoly

Konstantyna i liletodego (obszerne), Poznafi, 1959; Fr. Grivec-Fr. Tom5i6,

Constantinus et Methodius Thessalonicenses. Fontes (Radovi Staroslaven-

Zagreb, 1960; Sancti Cyrillus et Methodius.

Fija et opera, Praga, 1963; A. Vaillant, Textes vieux-slaves, III, Paris, 1968.

skog Instituta", knjiga

4),

4

Vezi P. Dinekov, K. Kuev, D. Petkanova, XpwromaTHH no cra-

104.

po-6snrapexa nureparypa, ed. a II-a, Sofia, 1961, p.

Vezi descrierea la: A.

I.

Iatimirski, Cnassaicime a pyccxne pyxo-

mica pymtraciatx 6H6nHoTex (C6opmax OPAC, t. 79),St. Pb., 1905, nr. 66

(33), p. 704-715; P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Aca-

demiei R.P.R., vol. I, Bucure§ti, 1959, p. 163-168; B. Anghelov, Cnamiciat

p. 183 (nr. 31). Nu am putut identifica Insa o copie din sec. al

H3sopH

XIX-lea dup5. un manuscris din sec. al XVII-lea a acestei scrieri, citata de

,

B. Anghelov la p. 185 (nr. 54) dupa op. cit. a lui Iatimirski, p. 743 (la aceasta

i nici indicele nu trimite la vreo

pagina se afla, In realitate, o all& scriere,

copie de acest fel ; probabil, ea este mentionata intr-o alta lucrare a lui Iati-

mirski).

21

www.dacoromanica.ro

XVII-lea; dintre a-estea, partea a doua (ff. 125a-153a)

cuprinde Viala lui Constantin Filozoful (varianta completä),

scrisd In sec.

Reproducem mai jos, pentru exemplificare, citeva frag-

al XVI-lea, In redactia sirbd 1

mente din diverse capitole2;

114(c)u,4 zise(p),

,1,13

114METK H NCHTTE CkHEH4r0 SLIHTEAM 1-1411111P0 KOH[C]TtHITHH6 4

4sie4oco4s4, npkgaro H4CT4KHHIS4

KA( C )1111

Wit 5.

CAOIKEFICKOV HAWKS.

1. Hi: MA(C)THIth H ligApk OHCHA4E HOK4JHTE 434KCICO, Ad SEJWE

ACH CH(C)EHH RILIAH H

1343S(M) FECTHHH61H FlpHWAH-111 KOWET

clotpevrie rptumptor, Uk Houma* H HCHKOTS, ALIJE H HAMM 1113H-

1134.1 pom w(T)nacTle

401KHTII 114 snogor

OCAtIAMEHTE(M) H 1111 C116443Hlt HEAPTIOSHHHH$ HPYHTH H HOrkl6HSTH,

Nh HE OCTMCAME(T)

Ilk Ha IC4MHC(A)0

ittld H HPt441114 HE nptcT4e(T) snr(A)Th Tgopt

ad(m) Amoro, taico

HCE436134 A4HCE H AO HrHa, nwrpteppe lICE nplagtE

H WH H 00 Tkp np(o)p(o)sise H 7 AO CHW gl(C)AH H iHNHHK61,

EIPMEAHIUMH MOVHSH H 01r4HTEAH, HARHOE H(C) W(T) 41110rOMAkKHd-

ro werera cero [

]

(f. 125 a, r. 1-18).

A. I. Iatimirski dA pentru tot sbornicul sec. al XV-leaal XVI-lea ;

168,

Iati-

Panaitescu dà pentru aceastA parte sec. al XVI-lea (p. 153; la p.

Antonie, In 1624, la mArastirea Sf. Pavel de la Muntele Athos.

greseall de tipar: sec. al XVIII-lea, In loc de al XVI-lea). Locul scrierii

nu se cunoaste. Partea I insl a fost scris5. In redactia sirbA de cAlugarul

mirski a reprodus douS, mici fragmente din Vial a lui Constantin Filozofztl

In Cnanaticxne u pyccicne pytcortnat

, p. 705-706; Mamma Texan.' 11

3amenui no crapininoil CJIMODICKOR 11 pyccicoil nwreparype. XXI XL, St.

Pb., 1902 (extras din HOPAC, V,

1900), p. 105, nota 2.

2 Textul este foarte apropiat de cel reprodus de Fr. Grivec si Fr.

Tomgi6 (op. cit., p. 95-143) dup11, manuscrisul de la Hilandar din sec.

al XVII-lea (Hil.). IndicAm in note variantele pe care le prezinti acesta, iar in unele cazuri vorn semnala si coincidentele sau diferentele fat& de alte manuscrise, dupi editia celor doi autori si a lui T. Lehr-Sp/awifiski.

AdoptAin impArtirea ps capitole stabilitA de editorii moderni. Aici

in continuare, in transcrierea textelor coborlm In rind literele supra-

scrise, Intre paranteze rotunde, dar nu Intregim prescurtArile care sint usor de Inteles, renuntAm la semnele diacritice (de cele mai multe ori

fArA valoare) si adoptAm punctuatia modernA.

3 Indicarea lunii

4

KONCTelerliN4

(Lehr-Sp/.

i zilei lipseste in Hil. (La Lehr-Sp/. existA).

KONCTaNTlilia).

5 EWOCAOBH (Lelu--Spt

-- oTiou).

OKAIINC,Dot (Lehr-Sp/

7 4.

KAWKAE).

22

www.dacoromanica.ro

II. Eli Gortorucu,t rpeAt ct norm, WkKW 1, Aospopo(A)hh H

soreTh, nisunf(m) ihah, nptAplosf Calk Aparepcshuf 2 [sic

no(A)

cTpeTfiromh. fit ma gArostpuh, cvpainsf &CI 31111011t4H Cal HCflAblik,

14110>KE infor(A)a 1w Ah. Xlighl

C'h noAptOsTE(m) C11011(41) H poAn

wTpogf(T), w(T) nn(K),se Stint MAdAtHUITH CE(A)MLI, KOCTAN,

THHh 4SH4OCNISh,

r. 7-15).

HACTAKHHKII H

OytINTEAlt

114111h

[

I

(f. 125b,

IV. er(A)a DICE IIPTHAE ICK 11iirP4(4)r, alLAdIlle fro 0rtafTEAH(4),

Ad CE

If Pk OrtIENTA. H 11401r1H IKE cf C.10,iffp8 H rftvAinTpTh O

cIPOTt Ardgfiu,t [sic!] 3 H 6CtMIL *HAOCO4SHHCKIg(M) ortisnif(m), K'h

CHM ME H PHTOPHKIII

01C4HTk. H 611,, TON M(C)UM HAKHKEL epdetIATHKTIO H flpOLIAA CE

111164 H or

H 4pH511,4111THKTH H ACTpONOMTH H MUCHKH(H)

BC*Mh flpOlITH(M) EAAHHCIMI(íi4)

rs,a0mheTgo(m). TAKom(A)g

4KIII4E

gCd,

laK0(26)

(f. 127b, r.10-19).

661

EAHHO W(T) Mi() HAKIIIKHSTH

[

.

XIV. RE(C)411115

npncnt H Tp8Ah HE

)10

CE

0 Wit 4SHAO(C)4S8 IldK111 ApSr

ptgh

MialiTH flplah111(X). PACTHCAdg CO,

11/10p4lICKIs1

KHESh, Brò-mh OVCTHMIx, C'hgtTh C'hTgOpH CK KNISH CIKOHMH MO-

p4gM2HH H 110CA4 K

W(T)6p10111H(41) H no xP(C)TY4HCKkl

010 MK-4.1AS, rìiu: 4104f(M) 110r4HCTIl4 CE

CE 341:0116 4411011111111(m), Or4H-

TE4la

HE

1141,1Mh1

TAKOltdr0 4, ME KH IlhJ Eh CRON If3KIKK FICTOVIO

stpS rp(C)TTAHCKSIO CKdaddh, 44 CE gh1011 H HIlkl CTNI1161 span',

110(A)6HAH NdMk. TO flOCAN NW, 114(4)60, 14060E1d H OrtIHTIAla Td- Koaaro 4, W(T) HAC KO Nd gel CTpdHla Aosph 3dKOH6 HCKOAHTk. Gla-

apdg IKE C'h6Oplt 14T1Ix H IlpH3g4 KOCTMITHIIA 4S1440(C)4S4, H ClagOpH

C4L11114TH

ptom cTio. H

Tf TP8ANd coma, 4SH4OCO2ISE,

Hlt 110Tptgd H(C) Tigt TAMO NTH; CTIO CO pttik HE MOMITk I 11116

FINKTO HalpdgHTH IaKO(K) Thl. 6r)(T)litlIld

4SHAO(C)4Sh: H Tp8-

Auk Chi H 604111k TkAO(M) Cis pdAOCTTIO HAS TdMO, aWE HMAIOTh

601jK6h1 Ph F1361KIN

C6OH. r4No IJk K'h HNMS: AtAh MOH H

W(T)71-,h MOH H HMITH MHOSTH HCKAKIlle Toro, ntcor(T) osptAn, TO

43k mor8 TO OgptCTH? 114140(C)* ME OH: TO KTO MONCI(T)

HA 604$ 61CtA5 NHCATH H OpETIMCK0 HMI Clgt osptcTn? Cy3(T)-

cson(m): AWE

stole

fAn8 R41CbJ I4k H C'h

liapAolo H

ormo(m)5

1 wren (Lehr-SpL: Ferrol., var. irkrkai).

2 Lehr-Spl.: Aoxrapscxwa.

3 AT& Hair (in alte msse: Ansinexceat, reconstr. AH4AER11H41).

4 TARIM.

5 La fel (Lehr-Spf: Greene.).

23

www.dacoromanica.ro

ThI KOWEWH, TO MOMITh TEKt El pm'', HHCI H AAITK KCt(M)

HpOCEWH(iti) gicSmirkiffa H W(T)aphSAITII TnkKOVWH(M).

Ill6(4) IKE 4sH400O215k, no nphsoms OW1144/0, HA 4471-TK8 Cl HAAO)KH

cauta

HOCHtWHHKIJ. B.11 csopt ;se

cel

em(8) fi

tau,

no-,

CKOH(C) pA66, H A6TICAO?KH IHICAUHA H HAtIETh K1Ct48

HHCATH ev(r)ncsov :

Et CAOHO

H

r. 1-18).

Hcoprksa 2 6* CAOKO, H CAOKO st O

E4, H

npotne [

]

(f. 145 b,

r. 9-25,

f. 146 a,

AOWII(A)WOlf »CE

LBS i1/10paKhl

Vi& WAHK010

46CTTIO

npTeTk ero PACTHCAAKk H OrIEHHK61 ClaSpARk H GlaAA(C) H OrLIHTH

CKOPt IKE KIICh 4KM/U tniAh flpTHM6 11,1)r4H l

OrTpliNHH,H H

4ACOK.V(41) H KESUITH H 04KE(4)0M4H H TAHHtH caacst. H w(T)spk-

SOWE CE [no] rip(o)ptikocoms CAOKECE OVWECil ritSxklW H OVCA621/141111

KHHHCH44 MIMA H H3111K rack" ski(c) rovrneeski(e) [

r.18-25, f. 147a, r. 1).

]

(f. 146b,

 

[

]

Pope &Km), KHHrOLITE H ZISApHCIII Hfl0KpHTH (Anu,e-

mtpn )3

[

]

(f. 149 a, r. 10-11).

XVIII. [

]

A1(C)U,4 tistspSepTa

H TAKO HOLIH

O

.-A-

HHAHKTA KTOPH

l'ir,

Chi

W(T) C`11S4411T44

AtTO(A1),

meto .R.

Thectkint H TpHCTA H

rpkKON111, WKE 6tX13

MH Cidllh(A)WHAM CE litTH HA(A) Mi" H Cl&TKOpHWE 6 nposom(4)e-

HTE emS, laKOMI DAME C'KTKOpHAH M'OMS nanE. 6(1K) H rkTsopte-

At(r) 5. H

HOKEnt AH(C)AHKII KetAik

k PHAlt, TAKOMAE H PHAAAMHO(AA) crk ClitWA-

we [

]

(f.152a, r.21-25, f.152b, r.1-3).

H TAKO Cla pAKOK,

Irki10HCHWE

H

erk rposk

o AlcieSio

c.rpme$

OATApd Kla

11,PIKH

c7rro 1{mtmenT4 HAI,KE HALIEWA

esTe

moro 4104IC4 EiIKATH, laNCE WiAtZWE PHAintaHE ROME CE HpHAONCH[WE]7

CT,IH tro H LH1CTH, H 11411HC4WE HKOHIS EVO HA(A) rposomk H HAIIEWE

CIATHTH HA(A)

IfiltH

AIlk H HOWk, KKAAEWE lii, Hp0Cndli4talOWAPO

In mss. gresea1á a copistului: re.

2 Lehr-Sp/. : HCK01411.

3 AHLEMipH e scris deasupra Cu altä cernealk ulterior;

Hil.:

IMORPHTH

(In unele msse: nau(mtpH).

4 TICApH

(Lehr-SO:

C*61110p1H1,121).

de asemenea

5 In Hil. lipseste,

(=7), care existà in alte manuscri-

se. Data exacta este .xxrca. (6377-5508 -= 869).

6 La fel (Lehr.SO: cwrsopirre).

7 Aici si mai sus

(r.13),

completat dup. alte msse.

24

www.dacoromanica.ro

Ti1K01,

HNSI

frO CAMITh. T0AI8

o

flM(1)11. (f. 153a, r. 2-10)2.

H(C) CAMA H 4hCTh

Uf

1Ìn mss. gre0t: TOKO.

2 Darn aici i In continuare traducerea titlurilor

i fragmentelor repro-

duse In cuprinsul articolului ; In unele cazuri, folosim parantezele drepte, pentru a explica traducerea sau a completa unele informatii. in particular,

orientIndu-ne dup5. traducerea In polona

i notele lui T. Lehr-Splawifiski,

care identifica pasaj ele din Biblie In editia citata, vom da pasaj ele respective

dupa traducerea romaneasc5. a Bibliei, datorata lui Gala Galaction i Vasile

Radu, Bucure0i, 1938.

Luna februarie, 14

Pomenirea F

viaja fericitului

invelfdlorului nostric Constantin Filozoful,

primul (lasca al neamului slav.

Binecuanteazd, p'drinte!

Dumnezeu cel milostiv pentru ca toti sa. se mintuiasca

darnic, Weptind pocairea oameniior,

i

i sa vie la cuno0inta adevarului (I. Tim.

2, 4)

caci nu vrea moartea pacatosului, ci O. se pocalasca

i sA fie viu,

cu atit mai mult daca se afla In rautate , nu lasa neamul omenesc sa cada

i sa piara, ci in fiecare ceas §i

vreme nu Inceteaza sA ne faca. bine in multe, atit mai inainte, cit §i pina acum, Intii prin patriarhi i parinti, apoi prin proroci, iar dupa aceqtia prin

din pricina slabiciunii, sa ajunga in ispita

apostoli §.1 mucenici, barbati drepti mea lumii acesteia [

].

§.1

invatatori, alegindu-i din multi-

in cetatea Salonicului era un barbat de neam bun §i bogat, cu

numele Leon, ce avea slujba de drungarios [ajutor], pe ling5. strateg [coman-

dantul militar]. $i era dreptcredincios, tinind pe deplin toate poruncile

lui Dumnezeu, ca odinioara by. Traind cu sotia sa, a nascut vapte fii, iar

dintre ei cel mai mic, al §aptelea, a fost Constantin Filozoful, dascalul

invatatorul nostru [

].

IV. bar cind a venit la Tarig,rad, 1-au dat dascalilor, ca sa invete. Si

deprinzind in trei luni gramatica, a trecut la alte §tiinte. $i a invatat pe

Homer §i geometria la Leon [Matematicul], iar la Fotie [patriarhul], dialec-

tica

nomia i muzica, §.1

i toate §tiintele filozofice ; pe deasupra, retorica

i aritmetica, astro-

toate celelalte iscusinte eline§ti. $i pe toate aceste

].

a.5a le-a Invatat, de parca ar fi invatat numai una din ele [

XIV. Veselindu-se filozoful intru Domnul, iar5.0 a venit o alta sarcina

munc . nu mai mica decit cele dinainte. Caci Rostislav, cneazul Moraviei, Indemnat de Dumnezeu, a facut sfat cu cnezii sAi§i cu moravanii §i a trimis la imparatul Mihail [al 111-lea o solie], spunInd Pentru oamenii no§tri, care

se tin de legea cre§tineasca, nu avem un

s-au lepadat de credinta pagina

astf el de invatator care s5. ne propovaduiasca credinta adevarata crWi-

§.1

neascà in limba noastra, pentru ca.

i alte taxi, vazind aceasta, sa. se asemene

nona. tqadar, trimite-ne, stapine, un astfel de episcop

la voi porne§te in toate partile legea cea buna.

i dascal, cáci de

i

1-a

Adunind sfatul, Imparatul a chemat pe Constantin Filozoful

pus O. asculte cuvintele acestea [ale solilor]. 5i-i zise:

aStiu cA ai ostenit,

filozofule, dar e

nevoie sA mergi acolo ; caci aceasta sarcina nimeni n-o poate

indeplini ca tine a.

25

www.dacoromanica.ro

2. Via(a lui Chiril Filozoful (varianta scartd). Redactat

pe

baza variantei

complete,

probabil In

In Bulgaria,

sec. al XIII-lea 1, acest tert s-a pastrat In mai multe manu-

scrise 2,

dintre

care trei de provenienta rom'aneased:

a) Manuscrisul slav nr. 164 al B.A.R. (ff.221 b

224 b),

adus In 1900 de la manastirea Neamt (unde avea nr. 106),

Rilspunse filozoful: «Cu toate cd sint ostenit si bolnav cu trupul, voi

merge bucuros acolo, daca au slove in limba lor *. Si zise impAratul aire el: *Bunicul meu si tatál meu si multi altii, ce

au cdutat aceste

[slove], nu le-au gAsit;

cum darA pot eu sl le &ese ? *

lar filozoful zise: *Cine oare poate scrie cuvintul pe ara si sA-si capete

nume eretic ? *

Si-i rAspunse iarAsi impAratul, impreunA cu Bardas, unchiul

sAu :

«Daca tu vrei, acestea # le poate da Dumnezeu, ce dA tuturor celor care

cer Mi% sà se indoiascl s'i deschide celor ce bat * [Luca 11,9]. Mergind filozoful, dupl obiceiul mai vechi, se aseza la rugAciune, im-

preura cu ajutoarele sale. Si In curind i se arAtA Dumnezeu, auzind rugAciunea

robilor sAi ; si indatA [Constantin] alcAtui slovele o incepu sá scrie cuvintele

evangheliei : *La Inceput a fost cuvintul, s'i cuvintul era la Dumnezeu, si

Dumnezeu era cuvintul * [loan 1, 1] o celelalte [

]

Ajungind el In Moravia, Rostislav 1-a primit cu mare cinste

si,

adunind ucenici, i-a dat sl-i invete. in curind, dupá ce tAlmAci intreaga rin-

duialA bisericeascA [principalele cArti liturgice], i-a invAtat utrenia o ceasurile,

vecernia si pavecernita [slujba de noapte] si sfinta slujbA. Si s-au deschis,

chip& cuvintele prorocului [Isaia, 35, 5; 32, 4], urechile surzilor s'i au auzit

cuvintele Scripturii, lar bimba gingavilor s-a deslusit [

]

[

]

Vai, vou6, cárturari si farisei fátamici [

]

XVIII. [

]

Si astfel a rAposat intru Domnul, fiind in virstA. de 42. de ani,

In luna februarie 14, indictul al doilea, de la facerea lumii 6 mii si trei sute

si 70 [6370, de fapt 6377-5508 -.= 869]. Si porunci apostolicul [Papa] tuturor

grecilor care erau la Roma, precum si romanilor ca, venind cu luminAri,

sá chite asupra lui s'i i-au

asa au fAcut [

].

fAcut prohod, cum i-ar fi fAcut Papei lnsusi. Si

] [

$i astfel 1-au asezat cu rada In mormint, de partea dreaptá a alta-

rului, in biserica sfintului Clement. lar acolo au inceput sá se facá multe

minuni, pe care, vAzindu-le romanii, mai mult au dat cinstire sfintiei sale si au zugrAvit icoana lui deasupra mormintului s'i au Inceput sl ard5.1uminári

deasupra lui

pe cei ce-1 proslAvesc. CA a lui este slava si cinstea In toti vecii. Amin."

ziva s'i noaptea, Iludind pe Dumnezeu, care slAveste astfel

1 A. Teodorov-Balan, Kiipim N Merom, II, p. 118.

2 Vezi B. St. Anghelov, 113 =para 61.Tirapcxa, pycxa H cpB6cxa

,

.narepaTypa, Sofia, 1958, P. 31-37; P. Dinekov s.a., xpacTomarm0

p. 106.

26

www.dacoromanica.ro

copiat in redactia medio-bulgarä de renumitul caligraf Gavriil

monahul, de la aceeasi mänästire, care 1-a terminat la 23 sep-

tembrie 1439 1

Aceastä.

cite s-au

copie,

pästrat,

cea

mai

veche

datatei

dintre

toate

a fost publicatä in 1958 de B.

St.

Anghelov 2, care Insä a omis sfirsitul, neavind fotografia

ultimei

pagini

a

textului 3.

parte

De

aceea,

aici numai

2KHT E H 7KHSIJk

aceastä

a

scrierii,

care

flpli(A)SH4r0 wa HellIltr0

reproducem

are titlul

IIST40Cw

Insemnarea de la f. 350 a:

nt(T)

nt(c)u,a

ce(n).

cupkina

l'apiii(n) cTIt eviw(p)HH(H).

Li anul 6947 [1439], luna septembrie 23, a ispravit

Gavriil acest sbornic." Primul autor al catalogului manuscriselor slave de

la manastirea Neamt, episcopul Melchisedec, a indicat

nuscrisului: 6946 [1437] sept. 23" (Catalog de

crirlile

gresit data ma-

sirbesti

,si rusesti

manuscrise vechi ce se afléi in biblioteca sintei mandstiri Neamtului

vista pentru istorie, arheologie si filologie,

afar& de citirea gresita a ultimei litere, Melchisedec a scazut 5509 ani, soco-

, in Re-

an. II, vol. III, 1884, p. 143; in

tind càsi In Moldova anul incepea pe atunci la 1 sept.

incepea

; In realitate Insa, el

la 1 ianuarie, deci trebuie ca din cifra 6947 sa scadern normal

5508 ani). De la Melchisedec data a fost preluata de Iatimirski, care n-a

p. 796), iar de

vazut manuscrisul (CnaamicitHe w pyccnie pyxorificH

la acesta, de B. St. Anghelov (F13 crapara

,

nareparypa, p. 37). In schimb,

P. P. Panaitescu (Manuscrisele slave

,

I, p. 247) (IA corect data 6947 [1439].

Sbornicul a fost semnalat, de asemenea, de E. Kaluiniacki, C6opinum

Hstmeuxoro motiacTmps No.No.20 w 106, In C6opinot HOPAC, t.

83,

1907, p.47; cf.B. Anghelov, C11313AHCKH inaopit

Gavriil monahul, vezi

E.

, p. 187 (nr.

13). Despre

Turdeanu, Les Wires slaves en Moldavie :

le moine Gabriel du monastére de Neamiu (1424-1449), extras din Revue

t. XXVII ( Mélanges André Mason), 1951, p. 267-278

(exemplar Cu data 1449 corectatá de autor, in loe de 1447, In Biblioteca

des études slaves,

Asociatiei Slavistilor din R.

discutie, p. 275

din 6947, 5509 ani: or, pin& In 1580, In Moldova anul se socotea de la

septembrie; vezi D.

P. Bogdan, Diplomatica

S.

Romania, nr. 3646) ;

despre mss.

In

(datat 1438, probabil din calla cá autorul a scazut,

1 ianuarie, nu de la 1

slavo-romand, in Documente privind istoria Roma' niei. Introducere, vol. II,

Bucuresti, Ed.

Academiei,

1956, p. 119). Vezi, de asemenea, Ion Radu

Mircea, Ccrntribution à la vie et l'oeuvre de Gavriil Uric, extras din RÉSEE,

t. VI,

1968, nr. 4, p. 573-594 (In particular, p. 591).

2 143 crapara

3 Cf. op. cit., p.44, nota 3. Multumim, cu acest prilej, colegei Elena

mireparypa, p. 38-44 (cu o introducere, p. 36-37).

Linfa, care, copiind Inca o data textul in vederea unui curs de limba slava

veche, ne-a atras atentia asupra acestei omisiuni

inexactitati ale editiei

Anghelov.

i asupra unor mici

27

www.dacoromanica.ro

Viala

i

Filozoful:

traiul preacuviosului peirintelui

nostru

Chiril

AO MIN

CTIslitt p(4)1(1111! 110 TOLIHT4 LI,EAtENIUM MAI

flpHTtKdMIIIHAlit 1r

HHM11

C110(A)EHTh Hd(C) F

k

kpoi H 1110600'M 2, IIMME MATH&HH liii 110A0r1HTH BtL11161H(K) gArk 6/11()TTM

H (171-KOMORTEM6

EAH(HO)P0Alliir0

mow°

Cù4 H rd- itewEro 1i

X71"

KO1ÇE1110 lICe H AkZ)Mk CBOHMI. CT-111(M), Wit H

EtKOMk. flM111111,.

rip(c)Ho

(f. 224a, r.30f.224b, r.1-6)3.

H Irk litgla

b) Manuscrisul Bibliotecii Universiteitii din Lvov nr. I,

dui:4 afirma0a lui

B.1 (ff.471

I. Iufu 4

477), copiat In Moldova

In sec. al XVI-lea. Tertul Vie,tii lui Chiril, avind

acela§i titlu cu cel de mai sus, a fost editat numai pe juma-

tate de Iordan Ivanov, in 1931, dupa o copie incompleta',

pe care i-o (Muse St. Romanski

5.

C) Manuscrisul copiat de diacul Nichifor din Suceava in

a doua jumatate a sec. al XVI-lea. Acest manuscris, folosit

prin

intermediul

unei

c6pii

moderne

apartinind

lui

1 Pin& aici, In editia lui B. Anghelov (p.44, mss. f. 224a, r.30).

2 Aici se opresc celelalte manuscrise, cu exceptia a dou& manuscrise

i a celui copiat de diacul Nichifor din

Suceava (vezi mai jos, sub c"), ce coincid, deci, cu copia lui Gavriil mo-

de la Lvov (vezi mai jos, sub b")

nahul.

3 Trad. : [

]

Si pin& astAzi sfintele lor racle vars& daruri t&m&duitoare

asupra celor care yin la ele cu credint

i dragoste.

1 cu rug&ciunile lor s

ne

Invredniceasa Domnul Dumnezeu a primim buiatItile cele vesnice, prin

harul

i iubirea de oameni a Fiului slu unul rascut

i Domnul nostru Iisus

Hristos, dimpreunl Cu Sfintul s5.0 Duh, acum i pururea i In vecii vecilor.

Amin."

4 Cmapo6bAzapcuu namemutalu e citaesuo-pymbncRama Aumepamypa,

,,I43Hecrun Ha I4Hairryra 3a nareparypa" (BAH).KH. XIV, Sofia,

p. 255, nota 1.

1963,

5 EbAzapcxu cmaputut

U3

MaKea0HUR, ed. a II-a, Sofia, 1931, p. 284

286 (Cu o introducere,

Iordan Ivanov dupá manuscrisul de la Belgrad (Academia ship& de Stiinte,

nr.

dat& In 1915 de Ivan Franko (Kleine Beitrdge zur Geschichte der kirchen-

Sfirsitul textului a fost ad&ugat de

p. 283-284).

11, sec. al XVIXVII-lea. Traducerea german& a acestui text a fost

slavischen Literatur, III. Eine altbulgarische Redaktion der Vita Constan-

tini, In Arhiv fsl. Philologie, XXXVI, 1915, 1-2, p. 217-222), care a f&cut si o scurtä descriere a acestui manuscris si a altuia, cuprinzind acelasi text,

folosit pentru comparatie, din colectia A. Petrusevici,

,,Hapommilt ,E1ohi" din Lvov. Traducerea dá clar

nr.

2, aflat la

i pasajul final citat mai

sus, sub a" si mai jos sub c" ; asadar, el exist& In ambele manuscrise.

28

www.dacoromanica.ro

V. I. Grigorovici, de V. A. Bilbasov, in 1871 1, pentru indi-

carea variantelor la reeditatea textului de la Prizren (numit

manuscrisul lui Hilferding, sec. al XV-leaal XVI-lea), a

fost gresit considerat pina acum ca fiind scris pe la 1450

ca apaqinlnd coleqiei lui V. I. Grigorovici 2.

Jata, in realitate, care sint indicatiile date de Bilbasov in-

susi : In afara de acest text editat (mss. de la Prizren, publicat

prima data de Hilferding, in 1858n.n.), am avut la indeminä

copie moldoveneasca, apartinind lui V.I.Grigorovici, de pe

un manuscris in 12°, pe hirtie groasa ; manuscrisul cuprinde

canoane i rugaciuni pentru post. La sfirsitul manuscrisului se

aflá urmatoarea insemnare 3:

MOAISHel KHHrd HdITHed (MR% RiH MHOPOrptWHI11H HHKH-

¡Isola% Aira(z) w('r) GSgezt rpoa npH rn(A)pn iw(H) MTN now-

w(T) 111.0r(H)TtHCKOH SEMAH H np0 AUITPOHOAHTt KVP

gHdcTd-

Cid U VhSPKWH(C)

lLvk CI-Tt

Airk. H Cli TKAPH [ClerflOpH1

KPHAIKIKH,14» 4.

Cid KHHI'd

Pe baza acestei insemnariscrie mai departe Bilbasov

cá aceastä

putem presupune

411/10A16144 KIIHrd» a fost scrisa

In timpul lui Petru III, voievodul moldovenesc, in jurul

anului 1450. (Este vorba despre Petru Aron, al treilea

Petru din istoria Moldovei, care a domnit intre octombrie

1451 februarie 1.452 si apoi in 1.454-1457 n.n.) In aceasta

copie moldoveneasca,

Adormirea »

(sfintului

Chiril

sau

Viata, varianta scurta,n.n.) este intitulata astfel:

21CHTTI

7KH3H6 npn(A)sHaro w(T)14a Hmuiro Kvplfne IISHAOCW4S4. RA(C)KH

W(4)E 5; mai departe, continuà intrutotul la fel cu textul

editat de A. F. Hilferding, Cu exceptia unui numär mic de

1 Kupun u Meffioduii, II, St. Pb., 1871, p. IVV, 50-60, 238-246

numepamypa, p. 36; P. Dinekov

(partea I a ap5rut In 1868).

2 Cf. B. Asighelov, H3 cmapama

S. a., Xpucmomamun2

,

p. 106.

3 Aici si mai jos ream textul cu litere chirilice, desi Bilbasov foloseste

literele rusesti moderne. Pe alocuri, cum a observat i el, copia sa are greseli,

pe care Insl nu avem cum le corecta, nestiind unde se afl5. acuse manuscrisul.

4 Trad: Acest molitvenic I-a scris robul lui Dumnezeu, preapAatosul

Nichifor diacul din cetatea Suceava, In timpul domnului Ion Petru voievod

din Tara Munteneasa si al mitropolitului chir Anastasie, si s-a ispavit

In ziva de 20

Si-a Mcut aceast5. carte lije, fiul lui Crimca."

5 Trad.: Viata

i traiul preacuviosului pArintelui nostru Chiril filo-

zoful. Binecuvinteaz5., p5.rintel".

29

www.dacoromanica.ro

variante, mentionate de noi in note, si se termin4 cu urm5.-

torul adaos:

MATILAMH Ad CHO(A)SIIT'k lii; E1001r1HTH npii-

CHbJH(r)

F

rkgilr(A)T11 H q

11~0 1i X, KOVHHO K H

Qa'&KRIM

AHHOp0AHOr0 Ca0Er0 CH-4

6TI11(41), HHHt

np(c)Ho H Irk RtiCkl

Avind la dispozitie o copie destul de rea a manuscrisului

moldovenesc, tiparim «Adormirea» dupà editia lui A. Hilferding,

mentionind in note variantele dupà copia (cnucox) aparti- nind lui V. I. Grigorovici" 2.

In prefatä. insä.

scrig dupäi tipärirea lucrarii

, auto-

rul precizeaz6: DatorAm profesorului I. S. Nekrasov de la

Universitatea din Odesa indicatia asupra inexactitatii infor-

matiei date la p.59, in care noi am afirmat gresit cd copia

moldoveneascA apartine lui V. I. Grigorovici" 3. Deducem

de aici ca' doar copia modernd era a lui Grigorovici i cà acesta

facuse dupd un manuscris moldovenesc, despre care irisa'

nu se precizeaza unde se aflä.

In al doilea rind, manuscrisul respectiv nu este de pe la

1450, cum gresit a conchis Bilbasov, cdci domnul Ion Petru

voievod

din Tara Munteneascä." nu este Petru Aron (mij-

locul sec. al XV-lea), care era fiu nelegitim al lui Alexandru

cel Bun, deci era moldovean, ci Petru Schiopul, fratele lui Ale-

xandru al II-lea, domn alTarii Românesti (1567-1577); amindoi

erau fiii lui Mircea pretendentul, nepoti ai lui Mihnea cel Räu

stränepoti ai lui Vlad Tepes 4.

Asada'', Petru Schiopul

era intr-adevAr

Moldova Intre iunie 1574

din Tara Munteneasca" si a domnit in

noiembrie 1577, ianuarie 1578

noiembrie 1579 si

septembrie 1582

august

1591 5.

Mitropolitul chir Anastasie", despre care este vorba in

insemnare, nu poate fi altul decit Anastasie II, fost episcop

al Romanului

i apoi mitropolit al Moldovei, circa1572-1575

1 Trad.: Si cu rugAciunile lor sä ne invredniceasa Dumnezeu

prin harul

i iubirea de oameni a Fiului

primim bunAtAtile cele vesnice,

unul nIscut

acum

i Domnul nostru Iisus Hristos, dimpreuna Cu Sfintul s5.0 Duh,

i In vecii vecilor. Amin." (Vezi si nota 3 de la p.26).

i pururea

2 OP. cit., II, p. 59-60.

3 Ibidem, p. IVV.

4 Vezi C. C. Giurescu, Istoria romelnilor, vol. II, partea I, ed. a IV-a,

Bucuresti, 1943, p. 146, 223. 5 Vezi Digionar enciclopedic romdn, vol. II, Bucuresti, Ed. Politicl,

1964, p. 151-152.

30

www.dacoromanica.ro

si circa 1577

ianuarie 1578 1, scos din scaun de Petru

chiopul la revenirea sa in ianuarie 1578 2. Ifirk cìi Rpm-

Klum" este Ilie diac", fiul negustorului loan Crimea din

Suceava si al Cristinei, sprijinitor al lui Petru *chiopul,

rdspldtit de acesta in 1578, cAlugdrit cu numele de Anastasie

(Crimea sau Crimcovici)

Mihai Viteazul,

Rädduti

i devenit apoi, la 2 iunie 1600, sub

episcop de Roman, ulterior episcop de

i, in sfirsit, in 1608, mitropolit al Moldovei 3.

Inainte de a se calugäri si de a deveni el insusi un iscusit

copist de manuscrise, Ilie-Anastasie Crimea va fi comandat

acest sbornic (dacd am interpretat bine pasajul din insemnare,

redat cu greseli,

i, se pare, cu o omisiune), care a fost deci

copiat de diacul Nichifor din Suceava, intre 1574-1575 sau

In 1577 (ani in care coincid domnia lui Petru

chiopul

pästorirea mitropolitului Anastasie II) 4. Judecind dupd pasajul de la sfirsit reprodus de Bilbasov

si citat mai sus, textul din acest manuscris se aseamAnd cu

cel din manuscrisul nr. 164 al B.A.R.

i cu cel din primul

al doilea manuscris de la Lvov, folosit de P. A. Lavrov 5.

3. V iata (sau Pomenirea) lui Chiril, inclusd in sbornice de

viefi

ale sfinfilorsinaxare sau proloage. In literatura slavd

i

activitatea lui Chiril

i Metodie, care erau folosite

au circulat çi alte texte mai scurte, cuprinzind date despre

viata

special pentru a fi citite in bisericd. Un astfel de text se allá

intr-un Prolog din sec. al XIV-lea, provenit de la Biblioteca

Vezi Gh.

Adamescu,

Dictionar

istorico-geografic,

In Dictionarut

enciclopedic, ilustrat Cartea Romdneasce ,

p. 1492; Gh. Moisescu,

partea a II-a, Bucuresti, 1931,

t. Lupa, Al. Filipescu, Istoria bisericii romdne ,

vol. I, Bucuresti, 1957, p. 341.

2 Vezi N. Iorga, Istoria bisericii romdnesti si a vielii religioase a romiinilor,

op. cit.,

ed. a II-a, vol. I, Bucuresti, 1929, p. 191.

I, p.344-345.

Anastase Crimea et son oeuvre littéraire

3 Vezi N. Iorga, op. cit., 1, p. 243-246; Gh. I. Moisescu s.a.,

et

artistique,

extras

4 Despre marele prelat chsturar vezi E. Turdeanu, Le métropolite

din RES1,

XXIX, 1952, p. 54-70. (Autorul nu este pe deplin sigur de identificarea

propush. de Iorga, dar nici n-o respinge. Manuscrisul in discutie nu este men-

tionat aici, cartea lui Bilbasov fiindyrobabil inaccesibilh. harnicului cerceth.-

tor al culturii romanesti vechi In hmba slavonh.)

sus sub b",

113 cmapama

5 Vezi exemplele atestind diferentele dintre mss. de la Lvov, citat mai

i acesta, la A.T. Balan, op. cit., II, p. 118; B. Anghelov,

Aumepamypa, p. 36-37.

31

www.dacoromanica.ro

Sinodala din Moscova, si a fost publicat de P. A. Lavrov

§i de A. Teodorov-Balan 2, in comparatie cu alte còpii.

De curind, In 1953, loan Iufu a dat la iveala o noua copie,

aproape identica cu cea tiparita de P. A. Lavrov si A. Teodorov-

Balan, dupa manuserisulnr. 61428 al meindstirii Sucevita din

Moldova (ff.

293

294)3, cu titlul: Dam/AM npn(A)sBaro

w(T)144 Haulm 111/TH44 41H400044, 01f4T4

CAORHICKA(r) 4. Manu-

scrisul, copiat in aceeasi manastire de catre Nicolae, fiul

popii Ioan din tirgul Hotinului", este un Prolog, cuprinzind

scurte vieti de sfinti

dintre 1 septembrie si 30 aprilie.

i cazanii pentru principalele s'arbatori

Comparind cele douà scurte texte, am ajuns la concluzia

evidenta ca ele sint aproape identice, prezentind unele mici

variante, ce se regasesc In alte còpii; textul publicat de

Iufu are Irish' o omisiune In paragraful IV, dupa impartirea

lui A. Teodorov-Balan 5.

4. Pomenirea lui Chiril. Un text diferit de cel mentionat

mai sus, dar avind aceeasi functie, a

fost descoperit de

A. I. Iatimirski intr-un manuscris moldovenesc de la mijlo-

cul sec. al XVII-lea apartinind nocaynnmy (Deikopy Bpa-

rimy B Kowtpuncom ciarre B Beccapa6Ba". Pe fila 3 a caie-

tului 11.

spune Iatimirski

printre cazaniile din postul

mare, se and o scurta pomenire a preacuviosului Chiril,

Invatatorul slavilor, Intr-o redactie complet necunoscut'a" 6,

dei se aseamana intrucitva cu alte vieti pe scurt ale

Chiril si se observä' ca

se bazeazá pe varianta completa'.

Mamepttembt

,

p. 101-102.

2

3

Kupun u Memodu, II, p. 34-35 (introducere, p.33; note, p. 35-37).

Cmapo6anzapetcu nantemnugu

,

p. 254-255.

4 Trad.: Pomenirea preacuviosului pArintelui nostru Chiril filozoful, Inv645.torul slavilor". in editia lui A.T. Balan (op. cit., II, p. 34), titlul e

precedat de indicatia: 4sessunizt

5 Ibidem, p. 254.

(fcbruarie 14), care lipseste la Iufu.

6 Mentate mexcmbt u 3amenncu no cmapunnoit cnae.excicoti u pycatort

St. Pb., 1902, nr. XXX, p.

textul la p. 105-106.

(nr.

104-105 (extras din

Mentionat de B. Anghelov,

4), acest text e acelasi cu cel citat la

despre care nu stim

numepomype. XXIXL,

<<HOPEC» V, 1900);

Cnaenncicu u3eopu

p. 207

208 (nr.

,

acum unde se af16,

p. 187

131). Cit priveste manuscrisul

Iatimirski adaugA In nota 1 de la p. 104: KpaTxHe

caeHeHma o6 3Toll pyHomicH coo6wellbt HamH B HpHmegaHHH

Ha

368-it

ow. 2-1/ nitwit II Toma o Ms. 013510)". Iath ce gAsim la locul indicat

(Menxue mekcmat u 3amennat no cmapunnoti

cnnenucwort u pycatoù

32

www.dacoromanica.ro

Textul a fost reprodus de P. A. Lavrov

A. Teodorov-Balan 2.

gi

apoi de

Dupà cum arata A. Teodorov-Balan, acest interesant text

reprezintl o redactie rug tirzie pe o bazI mediobulgaral" ;

peste datele vechi au fost adAugate informatii noi de prove-

nieng ruseasca,

astfel Incit s-ar putea presupune chiar ea,

In genere, textul a fost redactat in Rusia de un arturar bun

cunoscator al traditiei §i textelor mediobulgare 3.

Acest scurt text este atit de frumos §i sintetic, incit

nefiind cunoscut cititorilor din tara noastrg.

Iatimirski,

ne permi-

folosind no-

tem 864 reproducem integral dupa

tele acestuia qi ale lui A. Teodorov-Balan, pentru unele

explicatii 4:

11/1(C)U,4

ZISEICpdARt

44.

Aik.

IINCE Irk C5h1H(K) wia Hirie(r) Kiwi% apren(c)Kna Iferrote-

ou(r), mmApero IfSH4OCO4S4 u OrIHTEARt CAGECINW(IVI) H CA'krtiflW(M).

I. Gilk1H KVpHM 2ISH4OCO4Sk, poAw(m)

sirkrapn(u)

w(T)

00/10yHd rpem, rpennoTA HOUR/A C'ELTIKOpH H liptnom rp1,qiCKIk1H

ANIatCh lidPOY(C)CKklikKHHrbI Cla KNITOMII CEOH(M) 111100ATEMh, HICE

H

6k1(C)

IllYk5k1H

ealfen(c)Knk filope(*KTH

H

4111HICKTHI Irk

ux(c)rinv

CT4HTHIld

rp401,4

rirtoikcKgr) u Rh

Al-TH apKTEri(c)Kne KOHk.

SXNCEHHAFW neTplrapre

cl)WT11.d,

AtT4

ginirdP'CK4(r) Homed H PdeTHIE,d sTvoymierw 5, Kiisia

Aumepamype, I-XII), St. Pb., 1899, extras din rev. citatà, p. 3

nachma, no 18-ra crpox

Ha nacre.

4:

py-

KOICHCb cpepanm XVII Beim, npencraanaronlaa co6pa2rne arms a noy- ReHH2, pacnonozcaraux no aepenam Benaxoro nocra ([Nota] 1: Pyxonacs

B liersepxy (21 1/2 X cmm.), Ha 14-Ta rerpapax: nonyycraa monpaacxoro

Hpasorracaaae cperme6onrapcxoe,

C OCO6eHHOCTAM11. OTBBTIBIOBIBMB pyxonaca, allow:rain B MOBBBBHH. Ha

xopennce, 7& 6). C6opEunc npaaapnewr Koapprnucomy

Caaro-Hinconaea-

mcomy many Beccapa6cxoll ry6., xoroputi mar IIOCETH.T111 nerom 1895 ropa

([Nota] 1:

Heoconmco =mum= pylcortaceil [printre care 0 acesta]

craponeaaraux Kara

(Depopa Eparama)".

cocraansnor

co6craeaaocrs noczyunnoca cicala

1

MamepuaAbz

,

p. 103-104.

2 KupuA u Memodu, II, p. 45-46; note, p. 46-47.

3

Op. al., p. 46.

4

Adoptlm Impktirea pe fragmente efectuaa de A. Teodorov-Balan.

5

Cf. Viata lui Constantin Filozoful (varianta completb.), cap. XIV:

PACTHCAM a0

Boron%

OrCTHMk.

a Contributii la istoria culturii

i literaturii romine vechi

c. 129

33

www.dacoromanica.ro

CKdrW, H I. OCTIAR (sic !)1, KTI-SiA fiAtITHCKVW 2 H litccKdrw 3,

H

3.%613,14, KON11141 1103AH'CK4r0 (sic !), K4pAOyed, KpAARt

11141tIlklitl-

I'W 5, H ,A,OrlidiRt r(c)n(A)p6, 1.1,p(c)TgAiminiti$ HO ilk 11WerPdAt

KH-LIO Foy-clown-03 PovpgKoy, Ac .pKg. At(r) liptHCCAN K-P-IIIEHTel

POIrCKIslat BIALIA, a W(T) rh3(4)dillftl fi7fik hfrpOlt lik dr70

.a.F.-E7, H 431160100161 HISHAIMH ClICTISH AORPt

.x-ff.

H Kp(c)Ta CAWS/al-MI H girlirdpla 8,

Hp1WWTH(M) CA% H(41) 9.

HONHICTH4 MI W(T)

H H0CT41111 .a. nook' cKopongcli,g", nptnowg Ills gnat

Hite* WILIIHrld 1131%KW(11)H4IrW OIrCT4114 W(T)

rp'htlitCKgir0

R3111K4

Hil R41r4VCKTH, (WT) esir0litIVEHT4 HCI HA% 11441(H)Wil(M) H MOH-

114(11)WHMIt Ha fle141/hTh CTPO 11(A)M(4)HiCii AHAIHTplf4 W(T) pwAgero

H(M) rp44 GIAGriat, HMI HSHICE CFLI(C)

CH(X)u.

II

grogoona(r) AMMO'

I Formä modificata a numelui Hotel (v. si. Koikt,m,), vezi mai jos nota

5 de la p. 37.

2 Adjectiv de la numele lacului Balaton.

3 Desigur, interpolare.

4 Numele unui carturar evreu eretic", Zainbri (la fel -In Victfalui Metodie

sinaxar si In Cronica lui Gheorghe Amartolos).

5 Carol cel Gras (879-886). Forma numelui (Kapnoyci.) duce la un izvor

Ilpteuhos,.kuov MI Ha

slav apusean.

6 Confuzie, prin interpretarea gresitâ a pasajului

roam arphotoremoy.

rroatno 4oirt44Hen-hi4

Venind In partile Dunarii, la

regele ung-uresc" (Viaja lui Metodie

Spiawhiski, p. 119).

varianta completa. XVI, ed. Lehr-

7 Aceeasi data, 6363, apare si la Hrabr: dupa era alexanclrina, anul

863 (ceea ce ni se pare mai plauzibil), In timp ce dupa era constantinopoli-

tana ar rezulta 855 (cf. mai jos). Daca la 863 adaugam 122, cit cakuleaza carturaral rus ce a introdus aceasta stire, obtinem anul 985 pentru cresti-

narea rusilor (aceasta. data e gresita doar cu trei ani fat./ de cea reala, 988:

In cazul calculului dupi era constantinopolitana am obtine doar 977, ceea

rus Intelegea

pe toti ceilalti slavi, cu exceptia rusilor.

ce este mai departe cu 11 ani de data reala.).

5 Prin

GA011441111, spre deosebire de finrapig, carturarul

1) Expresia e luata din Viaja lui Constantin Filozoful, XIV; vezi ed.

Lehr.-Spiewiaski, p. 65 (cf. mai sus).

15 Din Aim non4 ocoponnchu,4 simo (Viaja lui Metodie, XV, ed. Lehr-Sp/.,

p. 119), autorul face 72, pentru a-i apropia de numarul traducatorilor Bibliei

din ebraica. In greed. (70).

71 Datele slut luate tot din Viaja lui Metodie, XV, dar, In loc de

Ork ALIPT4 nitemo, autorul precize.s.zá w('r) aorliwoila, iax In loo de 26

octombrie, scrie numele sarbatorii Sf. Dumitru, pentru ca ambele date O.

fie marcate de o sarbatoare, ultima fijad legata chiar de orasul Salonic,

locul de origine al celor doi frati.

34

www.dacoromanica.ro

'MI RI r

A71,v

Ho C(M)

naormsk

@AGIKR1H61 CTIsi(M) KHHNiAllk, HO.

*HMCO 2ISk MAAPkIH AtTIM H nocTaBH En(c)Knk,

H fiPtCTAIH CA K1

limn 2, GANA, &II-

naplfa, ropesm, MOM&

RAIMENT&

HMI H Tit sFoovrommi CiaH CA H Kk CTILIH(r) AHKOr

ClOPH4Tg CA H HOACINCHWAR TtAW gro sh ti,ìgii eiaro RAHMEHTA,

HAtHCI H

AO Aii1 MA661E411%3.

5. Menguni despre Chiril in traducerea slavond a Crono-

grafiei pe scurt" a patriarhului Nichifor ci in Cronica sirbo-

'''' '' '''''

gralit, In loc de

(6377-5508-869) ; cf. Viafa

lui Constantin Filozoful, XVIII (ed. Lehr.-Spi, p. 91).

slat cei cinci ucenici cunoscuti ai lui Chiril

2 Grepall (Ainumnumele unei taxi din Asia mia, Licia). CellaIti

i Metodie.

3 Trad.: Luna februarie, ziva 14. A celui intre sfinfi, pdrintelui

la Catania ['In

text,

SaTotiez.(r), probabil

nostru Chiril, arhiepiscofn41 de

prin confuzie Cu episcopul Chiril, trimis In 866 de Bizant spre a cretina

pe ru0, mort §i Ingropat mai tirziu In oralul Catania din Sicilia;

A. T. Balan, KupuA u Memodu, II, p. 36-37], fnieleptul filozof slavilar si al bulgarilor fi al rufilor.

vezi

invdidtorul

I. SfIntul Chiril Filozoful, fiind de neam bulgar din cetatea Salonic,

a flout slove noi 0 a talmacit carti din limba greac.i. In rusa cu fratele

bun Metodie, care 0 acela a fost primul arhiepiscop moray §.1 ceh, In timpul

Imparatiei lui Mihail,

Imparatul

grecesc,

i

In zilele

arhiepiscopului

Constantinopolului,

fericitul patriarh Fotie, In anii cneazului bulgar Boris

0 a lui Rastit [Rostislav], ce! ¡ride mnat de Dumnezeu, cneazul moray, 0

a lui Kotel, cneazul Balatonului 0 al le0lor [interpolare],

hanul de la Cazan [vezi nota 4 de la p. 32]

[vezi nota 5,

ì al lui Zambri,

i ai lui Carlus, regele nemtilor

ibid.], 0 ai lui Dunai, domnul ungurilor [confuzie; vezi nota

ibid], In timp ce domnea la Novgorod [In Ucraina] cneazul rus Ruric

[a. 862-879], tu 122 de ani Inainte de crWinarea Tarii Ruse0i, lar de la

zidirea lumii de catre Dumnezeu, In anul 6363 [-5500 =- 863; vezi nota

ibid], 0 a alcatuit bine slove necunoscute [Inainte].

II. 5i a cre§tinat pe slavi

i pe bulgari, care s-au lepadat de credinta

III. 5i a pus 72 de preoti buni scriitori 0 a talmacit repede toate ca.rtile

rinduielii biserice0d din bimba greceasca. In cea bulgara, IncepInd de la Buna-

vestire

i terminInd la pomenirea sfIntului marelui mucenic Dimitrie din

orapl lor parintesc Salonic, care a dat 0 pe ace0i barbati sfinti i purtAtori de Dumnezeu.

IV. Dupa aceea, InvatInd pe slavi sfintele carti, a trait Chiril Filozoful

ani 42 0 a raposat In anul 6377 [-5508 = 869] 0 a pus

ce! Intelept

episcopi pe Lichie [greFala. ; vezi nota 2], Saya, Anghelarie, Gorazd, Naum

Climent.

V. 5i s-a aratat 0 el placut lui Dumnezeu i s-a numarat In ceata sfinti- i i-au aqezat trupul in biserica sfIntului Clement, unde se Mil 0 pin&

lor,

astazi."

35

www.dacoromanica.ro

moldoveneascei". In vechea literatura romaneasca a circulat,

In versiune

slavona,

o varianta a Cronografiei pe scurt

(Xpovoypaynxdv crúvtogov) a patriarhului Nichifor (806-815),

tradusa inca In timpul tarului bulgar Simeon (893

completata pentru secolele urmatoare pinä la 1425 si con- tinuata, In Serbia, cu Analele sirbeVi noi (Mladji letopisi)

pentru anii 1355-1490. Aceasta. Cronografie pe scurt este

927),

cunoscuta In

patru

còpii

slavo-romane:

cea

din mss.

nr. 116 al bibliotecii fostei Academii Teologice din Kiev,

provenit de la Poceaev, copiat parte la Baia, de diacul

Roman, parte la manastirea Slatina, de

Isaia,

viitorul

1561 1; cèa din mss. 0,

XVII, nr. 13, al Bibliotecii publice Saltilov-cedrin" din

episcop de Radduti, 1ntre 1.554

Leningrad, copiat In Moldova la

sfirsitul

sec. al XVI-lea

de la anul 325

sau inceputul sec. al XVII-lea, §i partial

cele cloud versiuni ale asa-numitei Cronici sirbo-moldove-

nefti (mss. slay nr. 636 al B.A.R., din 1557, §i mss. nr. 51

din Colectia Iatimirski, pastrat astazi la Biblioteca Aca-

ambele provin

de la manastirea Neamt) 2.

Traduclnd si copiind Cronografia pe scurt bizantina, ana-

listii sirbi au introdus o serie de noi stiri istorice 3, care au fost

preluate de carturarii romani. Printre acestea se afla si una

referitoare la crestinarea bulgarilor si alcatuirea alfabetului

slay de catre Constantin-Chiril. Iatä pasajul care ne intereseaza,

demiei de

tiint,e a U.R.S.S.

Leningrad ;

1 Actualmente manuscrisul se pAstreaz5. la Biblioteca Academiei de

$tiinte a R.S.S. Ucrainene, sub cota

mai jos.

nog.

5.47

(116). Despre el vom vorbi

2 0 copie fotografica a mss. nr. 51 din col. Iatimirski se afl5. la B.A.R.,

mss. slay nr. 685. Despre acest manuscris Iatimirski spune: C6opsss

upso6peres Hams so spems noews no Pymbunis s mos-pe Escepsicass

s pasme cocrasnss co6crsessocTs oxtuoro sepomosaxa bscepsicascicoro

mosscrups

"

(H3 citaesucuux pyuonucetl. Texcmvi u 3amenucu. Ynesme

3a.1111CKH 14ms. MOCKOBCKOM YHI4BepCHTOTa", OTAW1 RCTOpHIC0-4)111103IOTH-

Tiecmit, BEM. 24, Moscova, 1899, p. 76, nota 2. Asupra datirii lui vezi

E. Turdeanu, Le Sbornik dit de Bisericani": fausse identité d'un manuscrit

remarquable, extras din RES/, t. XLIV, 1965, p. 29-45.

3 Vezi Lj. Stojanovid, Star

srpski

rodoslovi

i letopisi,

Belgrad-Sr.

Karlovici,

1927,

p.

150-151; alte indicatii vezi la B. St. Anghelov.

C.eaeimocu u3eopu

,

p. 212.

36

www.dacoromanica.ro

dup5. manuscrisul

f. 222 a, r. 1-6)1:

nr. 636 al

B.A.R.

(f.

221b,r.17-20,

IIiIiirdsnis24-Is OEWZISHAM C

Mi-VTA CH efW(4)13CA%

4Vt(T)HC11 ArICHATIMk alcIKTAWHO/Hh At(T) H tH(C)11%

RUTAHHWIT (C His

10-1(Iiii ELM H pl(C)TTAH61 CIITHOPHWA (C) H CAWHICA C4W- ge(H)CIC44 ClaCTAEHWA(C) Ci;61H(M) Kiipsnw(m), K 41714 x'STA

[6360-5500= 860] 3.

CH(K) WEHORli CR

I1p/1130CA4ITI

H

6. Calugärul Hrabr : Despre litere". Scrisg. la Inceputul

sec. al X-lea, opera c'älug5.rului Hrabr prezintà o important6

deosebit6 pentru istoria culturii slave, pentru Thimurirea originii

alfabetelor slave si a rolului lui Constantin-Chiril Filozoful

In aceastA Insemnata actiune. AceastA apologie a scrierii

slave, aproape contemporan6 cu lnceputurile ei, s-a pAstrat

In 73 de

ceipii cunoscute piná acum, dintre care unele

au fost descoperite recent de profesorul bulgar Kuio M. Kuev,

care le-a

i editat pe toate In impunAtoarea monografie

IlepEopmen Xpa61p, Sofia, 1.967. Cel mai vechi manuscris

dateaa din 1.348 si a fost scris de alugarul Lavrentie, pentru

tarul Ivan Alexandru al Bulgariei. Urmeaza trei manuscrise

din sec. al XV-lea, trei din sec.

al XV-lea

al XVI-lea

1 In edilille textelor mentionate : I. Bogdan, Ein Beitrag zur bulgarisc hen und serbischen Geschichtenschreibung, In Archiv far slavische Philologie, Bd.

XIII, 4, 1891, p. 518 (mss. de la Kiev) ; Idem, Letopiseful lui Azarie, extras din

A .A .R., Seria II, t. XXXI, Bucuresti, 1909, 71, trad. rom., p. 83 (mss. de la

Leningrad) ; I. Bogdan, Cronice inedite atingdtoare de istoria ronanilor, Bucu-

resti, 1895, p. 92, trad. rom., p. 98 (mss. nr. 636 al B.A.R., din care repro-

, p. 77, nota 5.

ducem mai sus) ; A. I. Iatimirski, H3 azamuchux pylconucea

2 Impgratul bizantin Mihail III (842-867).

3 Aceeasi datt, apare In trei letopisete slrbesti care contin aceastA stire

(Lj. Stojanovid, op. cit., p. 151). Desigur, aici lipseste H Tprrii si trei",

6363, respectiv 863, anal misiunii morave (cf. mai

bizanting (potri-

trecut

i alexandring (5500 am). vezi K. Kuev, Elepuopuseg Xpa6sp,

Sofia, 1967, p. 85-148. Autorul aratg. cA In acest caz trebuie sg. avem In

ceca ce ar da exact

jos). Asupra utilizgrii celor doug sisteme de cronologie

vit cgreia de la facerea lumii" ping la nasterea lui Hristos au

5508 aní)

vedere era alexandring (adicg. sA sadem 5500 am).

Trad.: Mihail, fiul luí Teofil, cu mama sa Teodora, 25 de ani,

i Cu

Vasilie Macedoneanul, 1 an si 4 luni. In vremea acestora s-a Innoit dreapta

creding

crestini,

i sfintele icoane s-au pus iargsi In biserici,

i bulgarii s-au fgcut

j literele slavonesti au fost alatuite de sfIntul Chiril, In anul 6360

(-5500=860, mai precis 863, lntrucit s-a orais la copiere cifra 3]".

37

www.dacoromanica.ro

§i zece din sec. al. XVI-lea: pe primul loo (nr.8, In editia

lui K. Kuev) se plaseaza manuscrisul moldovenesc de

Hilandar (nr. vechi 329), iar pe locul trei (nr. 10, in editia

lui K. Kuev), celebrul manuscris moldovenesc nr. 116 din

Teologice de la Kiev, citat mai

la

biblioteca fostei Academii

sus 1.

a) Manuscrisul moldovenesc de la Hilandar a apartinut

egumenului Anastasie de la mAngstirea Eistrita din Moldova,

care a venit la muntele Athos, unde a murit in 1606, dupà cum rezultà din insemnarea de la dir§itul sbornicului.

Prezentat mai Ntli de P. A. Lavrov in 1908 2, sbornicul

a fost folosit apoi de Iordan Ivanov, care a publicat in 1931 tertul scrierii cAlugsárului Hrabr (ff. 248-252) 3, ce are aici

titlul:

CM1H4 HpOTHECS 1A3111KOIr 4. Dupa editia lui au reprodus textul

J. Kurz, in 1949 6, §i recent K. Kuev 6. Dupti cum arata P. A. Lavrov, Iordan Ivanov qi K. Kuev,

aceasta copie, de§i mai nouà decit altele (am vä'zut cá in

OKI134H1f1 KAKO CUTtIgH 6;1961H

K VpH (A)

GAW gtHW (M)

13H -

editia din urin4 ea este trecuta a 8-a), este una din cele mai

importante, prin:

1) Enumerarea completI a literelor slave:

GE (31{)

CA% (T)

111114TH H PA tUll t1TH 7 :

11HCMIlla

CAWFAHCKild,

CHU,E H(C) no(4)&1«T)

41,

g, 13, A 4 (3K) AO A 8,H w(T) CH (X) CA (T)

tlETKIpH MEHC(3K)8 AKA (T)A114 DOA (g) Hd rir1(4)CK61(41).

CH:

4,

E,

r, A. 1,

S, H,

1)

9,

K, A,

Ai, H,

0,

IT,

13,

(T)

C, T,

Vezi K. Kuev, op. cit

p. 166, 210

214, 217

221.

2 K eonpocy o epemenu u3o6pemenun nucbmen u nepeeoda cenit/en-

1908, p. 355-358.

hozo nucanun, in Jagie-Festschrift, Berlin,

ed. a II-a, p. 442-446 (Cu o notA introduc-

4 Trad. Povestire, cum a alatuit sfIntul Chiril litere slavilor, potrivit

3 Eanzapcnu cmapunu

,

tivé, p. 440-442).

limbii lor".

5 M. Weingart, Texty he studiu jazyka a pisemnietvi staroslovinského.

Druhé revidované vydáni nové upravil J. Kurz, Praga, 1949, p. 189-192.

op. cit., p. 210-214.

7 in alte manuscrise tam (= rnaronaTH). Aici i In continuare folosim

In parte notele lui Iordan Ivanov, dupl editia cáruia reproducem citatele.

8 In mss. de la Wrociaw (sec. al XVI-lea), corect:

A§a In editia lui Iordan Ivanov.

38

www.dacoromanica.ro

y,

its, r, gr,

CA(T)

w, 4 4ETkI9H Ad AECift(T)

:

K, 1K,s, i, 4, w, tp,

11(1K)

110 CIIWKtHCKOMS IhS1s1K0y,

h, t, 10,

7K,

Itt

Numeralul LIET61pH 411*(4)13 AEC/h(T)/1-14 (--= 24) 2.

Precizarea cA In timpul scrierii

Inca vii cei ce au vAzut" pe Chiril

acestei opere

i Metodie :

erau

Min ¿IN InflpOCHIIIH Ci1tVgtHIICKIWA KOVKILVE

(K1111rW4T4) 3 rrf

KTO Ski HHCAAINd C-hT110p11/111 1(c), HAH KH rw ripts(A), 'ro RICH Kt(A)

Th H W(T)Ktilld111111 percx(T): cIiJ KW(H)CTANT Ilk 41140CO2iSk H4PH-

RVPHíIk, Tik H KHCAiElld ClaTliOpHAIL, H KHHrhl HOKIAh, H

XCHH hi, HMI CA (T) EH AtAH4.

1116AoAlf1s pe('r) tro.

U,4E1Vt11111

(T) w U1.1

Numele P ACTHIO mwpeKoca (gen. sg.)

i Ewqmat, KHASA

BAlaTtIlCica KWCTIAA 2. Fraza Intreag5. este : H 44,1 11-611pOCH11111

11% KOE Kjlttliih, TO Kt(A)Th H pEKA(T), wo rh KptitIfFIA liiHrdHAd,

1,7 t ril'h(t1)CKA, H Bwm.ca,

KHR+Sd KWh(' .1pKd, H PACTHU,d MW941ICK4,

1 Textul de la A&(c) Ao IAA, la

sfirsitul

pasajului nu se gaseste

In toate manuscrisele (vezi K. Kuev, op. cit., p. 47). Trad.: Acestea sInt

literele slave. astfel trebuie ele scrise

acestea, doulzeci i patru slut asemanatoare literelor grecesti. Acestea slut:

i rostite: a, a, g, pin& la a, iar din

At lit

r, A, i, S9 u,

(et O.

59

At Mt

ifs

59 of 5, p, e

T9

rg 4,

patrusprezece slut potrivit limbii slave, si anume: g, 7g, s, i, q, au, lp,

9 4r,

w,

lar

k, go,

2 Considerat mai Inainte moravism, acest numeral arhaic se gaseste si In alte manuscrise vechi bulgare.

3 CuvIntul indicat In paranteza este scris cu cerneala rosie

deasupra

sinonimului au. El apare In alte manuscrise, prin urmare poate fi rezultatul

unei confnintari.

4 Pasajul spatiat apare numai In acest manuscris, In cel de la Moscova (sec. al XV-lea) si In cel de la manastirea Solovet, reg. Arhanghelsk, nr. 913

In acestea este adaugat, pe bun& dreptate,

(vezi K. Kuev, , op. cit., p. 26) ;

cuvIntul fir (pe ei). Trad.: Dad. vei Intreba pe carturarii slavi, ziclnd:

Cine v-a facut slovele sau cine v-a talmacit cartile, toti stiu

vor spune: SfIntul Constantin Filozoful, numit Chiril, el ne-a facut slovele

i Metodie, fratele sau. Cad slut Incá vii cei ce i-au

si ne-a talmacit cartile,

vazut".

i, raspunzInd,

6 Acest cuvInt lipseste In alte manuscrise, cu exceptia mss. de la

329, unde apare astfel:

Hocring laSSI EAtITHHIveltd.

manastirea Solovet, nr.

Este interesant de observat cá acest cuvint apare In aceeasi forma In textul

reprodus mai sus, sub nr.4, dup5. Iatimirski (ca

si In alte manuscrise ale

scrierii lui Hrabr, vezi K. Kuev, op. cit., p. 52, nota 34). Credem ca sintagma

completa este cea corectá

i ca ea trebue tradusa, In acest caz : Kotel,

cneazul curtii (lat. castellum) de la Balaton" (vezi R. Nahtigal, Nekaj

pripomb k pretresu Hrabrovega spisa o azbuki Konstantina Cinta, in Slavistit -

na revsja, I, 1948, p. 17-18, ap. K. Kuev, op. cit., p. 52, nota 34).

39

www.dacoromanica.ro

H KW11,111Rt, KHRtS4 EArrEHCKA KWCTEAA,

H Tptif( [6363

5500

863]1.

W(T) Cla34404

b) Manuscrisul de la Kiev, unul din cele mai interesante

si mai pret,ioase

cum a arätat loan Bogdan 2, cinci

manuscrise slavo-româme, cuprinde, dup6

1) extrase din scrie-

rile morale si ascetice ale parintilor bisericii ortodoxe (Vasilie

cel Mare, Atanasie cel Mare, loan Gurd de Aur s.a.); 2) tra-

tate gramaticale (Despre litere" de Hrabr, Despre cele

opt pdrti ale vorbirii", scriere anonimà alatuità dupà." izvoare

grecesti, si un extras din opera gramaticalà a lui Constantin

vezi mai

Kostenetki, numit Filozoful, din sec. al XIV-lea

jos)

; 3) notite astronomice

i calendaristice; 4) tratate dog-