Sunteți pe pagina 1din 24

Platforme informatice pentru productie si servicii

Folosirea workflow-urilor pentru reprezentarea proceselor de afaceri

Coordonator: Conf. Dr. Ing. Brezeanu Iulian

Student: Dragomir Ioana Amalia

An: I Master

Specializarea: Automatică Avansată, Productică și Informatică Aplicată

Facultatea: Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației

Universitatea: „Valahia”, Târgoviste

Folosirea workflow-urilor pentru reprezentarea proceselor de afaceri

Un proces de afaceri reprezino colecție de activități sau sarcini conexe, structurate, ce au un punct de început și unul final, precum și intrări și ieșiri clar definite. Accentul este pus pe felul în care se desfășoară activitatea într-o organizație. Un proces de afaceri poate fi descompus în mai multe sub-procese, cu caracteristici specifice, care împreună contribuie la atingerea scopului procesului de bază.

1 CONCEPTUL DE PROCES DE AFACERE ÎN CADRUL UNEI ORGANIZAŢII

Tehnologia informaţiei este considerată inovatoare în raport cu descrierea şi implementarea unei strategii de afaceri, iar procesele de afaceri au rol catalizator în creşterea valorii de afaceri a tehnologiei informaţiei. De aceea, pentru orice întreprindere, procesele de afaceri se concretizează atât în contextul, cât şi în fundamentul necesar dezvoltării sistemelor informatice pentru întreprinderi.

Procesele din întreprinderi sunt mijloacele prin care orice organizaţie îşi conduce afacerea, încorporând orice activitate sau grup de activităţi care adaugă o valoare unei resurse interne, pentru a obţine un produs sau un serviciu destinat unui beneficiar (intern sau extern organizaţiei). O singură întreprindere execută un număr mare de procese de afaceri pentru realizarea obiectivelor sale strategice, în acest fel furnizând oportunitatea utilizării tehnologiei informatice pentru îmbutăţirea proceselor şi a performanţelor organizaţionale (Porter & Millar, 1985). Noile tehnologii informatice permit nu doar îmbutăţirea proceselor individuale, dar pot oferi posibilităţi de integrare a proceselor de afaceri între unităţi fizice şi organizaţionale disipate (Basu & Blanning, 2003).

O clasificare simplisa proceselor de afaceri le împarte pe acestea în elementare şi complexe. Deosebirea dintre cele două ar consta în numărul de activităţi pentru care

au fost definite. Astfel, un proces complex implică, de obicei, mai multe funcţii esenţiale ale întreprinderii, iar operaţiile sale au un impact semnificativ asupra funcţionalităţii generale a activităţii organizaţionale. Pentru a surprinde întreaga hara activităţilor depuse şi sarcinilor implicate, se procedează, de obicei, la divizarea proceselor complexe în subprocese, până la obţinerea de procese elementare care definesc o singură funcţie pe care întreprinderea trebuie să o realizeze prin activităţile sale. Activităţile sunt elemente componente ale unui proces sau subproces realizate în mod individual de o singură entitate subdivizionară (de obicei, un departament al întreprinderii). Orice activitate este definiprin ansamblul de sarcini

din care este alcătuită şi care sunt asignate indivizilor din cadrul departamentului în responsabilitatea căruia intră realizarea respectivei sarcini (Figura nr. 1.1).

intr ă realizarea respectivei sarcini (Figura nr. 1.1). Figura nr. 1.1 Structura ierarhic ă a proceselor

Figura nr. 1.1 Structura ierarhică a proceselor de afaceri din întreprinderi

În opinia majorităţii specialiştilor în managementul organizaţiei, procesele de afaceri pot fi privite atât ca scopuri în realizarea unei strategii de afaceri, cât şi ca modele de automatizare a afacerii prin utilizarea tehnologiilor informatice.Totuşi, ei atrag atenţia cu privire la abordarea proceselor exclusiv prin prisma dezvoltării sistemelor informatice, fără a ţine cont de realitatea economică ce defineşte activitatea unei întreprinderi. Aceasta ar pune accentul pe date şi proceduri, având ca principal obiectiv relaţiile dintre elementele procedurale şi maniera de utilizare a datelor, iar conceptul de proces de afacere poate fi privit ca mijloc de analiză a modului în care aplicaţiile unui sistem informatic pot fi integrate în scopul identificării oportunităţilor oferite de automatizarea proceselor.

În prezent, în dezvoltarea sistemelor informatice pentru întreprinderi, se constată că paradigma programării încă deţine o influenţă majoră în descrierea proceselor de afaceri, activitatea întreprinderii fiind alcătuidin procese definite în conformitate cu funcţiile sistemului informatic. Acest mod de tratare a proceselor de afaceri limitează

funcţiile acestora la ceea ce poate realiza sistemul informatic şi nu ţine cont, întotdeauna, de întreaga realitate economică. Deşi sistemul informatic din cadrul unei organizaţii joacă, în prezent, un rol crucial de susţinere a activităţii specifice întreprinderii, majoritatea proceselor economice nu pot fi complet automatizate. De fapt, automatizarea completă se poate realiza doar pentru anumite activităţi de afaceri ce pot fi privite doar ca etape funcţionale ale unui ansamblu mai complex de alte procese economice.

2 Managementul proceselor de afaceri

În practica de afaceri şi a managementului organizaţional, s-au conturat două perspective cu privire la organizarea şi conducerea afacerii unei întreprinderi: una orientape funcţii şi cealalorientape procese.

A Perspectiva

funcţională

priveşte

problemele

specifice

activităţii

de

A

management din punctul de vedere al resurselor organizaţiei puse la dispoziţia departamentelor în scopul realizării anumitor funcţii particulare afacerii. Perspectiva orientată pe procese este oarecum complementară perspectivei

funcţionale, căutând să optimizeze performanţa întreprinderii pe seama îmbutăţirii proceselor cheie care definesc fundamentul afacerii întreprinderii.

Perspectiva funcţională a managementului este utilă pentru optimizarea resurselor interne, în timp ce perspectiva orientată pe procese priveşte coordonarea activităţilor complexe ale întreprinderii, care implică şi resurse externe.

Gestionarea acestor procese într-o viziune unitară şi în sensul impus de perspectiva orientape procese a generat un concept des utilizat, acela de management al proceselor de afaceri (Business Process Management). Deşi este un termen îndelung disputat în literatura de specialitate, definiţiile pe care diverşi autori le-au furnizat sunt conturate pe baza aceleiaşi idei de optimizare a proceselor întreprinderii prin diverse mijloace specifice. În linii mari, termenul Business Process Management (BPM) desemnează atât o strategie de afaceri, cât şi un segment software, destinate să gestioneze eficienţa şi randamentul proceselor din cadrul întreprinderii, prin practici de modelare, automatizare şi monitorizare.

Ca disciplină de management, BMP înlocuieşte perspectiva funcţională a managementului cu cea orientape procese aliniacu obiective de afaceri de nivel înalt.

Ca tehnologie sau segment software, BMP furnizează un set de instrumente software necesare pentru optimizarea performanţei, realizarea obiectivelor concrete de performanţă, automatizarea şi monitorizarea activităţilor şi sarcinilor aferente

proceselor

performanţei afacerii.

unei platforme software pentru îmbutăţirea

de

afaceri

şi furnizarea

Adresându-se

proceselor

complexe

dintr-o

întreprindere,

BPM

implică

nu

doar

angajaţii unei organizaţii, ci şi clienţii, furnizorii şi ceilalţi parteneri ai săi. Implementarea unui sistem de management al proceselor de afaceri furnizează, pe lângă returnarea investiţiei, şi noi nivele de analiză, vizibilitate, responsabilitate şi predictibilitate pentru afacere.

Un sistem de management al proceselor din întreprindere priveşte orice proces prin prisma ciclului de viaţă al acestuia. Sistemul de gestionare a proceselor face referire la aceste etape ale ciclului de viaţă, de la apariţia procesului în cadrul întreprinderii şi până la eventuala eliminare a lui din strategia de afaceri. Astfel, sistemele Business Process Management deţin patru arii principale de activităţi, corespunzătoare principalelor etape din ciclul de viaţă al proceselor de afaceri: proiectarea şi modelarea, implementarea sau execuţia, monitorizarea şi optimizarea proceselor. Aşa cum se descrie şi în Figura nr. 2.1. Ciclul de viaţă a proceselor de afaceri, aceste arii de activităţi sunt iterative şi trebuie gestionate în orice stadiu al proceselor de afaceri.

gestionate în orice stadiu al proceselor de afaceri. Figura nr. 2.1 Ciclul de via ţă a

Figura nr. 2.1 Ciclul de viaţă a proceselor de afaceri

Proiectarea şi modelarea proceselor de afaceri trebuie să surprindă complexitatea şi dinamica fiecărui proces ce va fi inclus în strategia de afaceri şi să explice modul în care acesta va afecta activitatea întreprinderii şi va contribui la augarea unui plus

de valoare în cadrul lanţului valoric specific.

Implementarea sau execuţia priveşte, pe de o parte, includerea unor noi procese de afaceri în activitatea specifică întreprinderii, iar pe de alparte, adoptarea noilor modele stabilite în cadrul etapei de modelare a proceselor existente, care necesiîmbunătăţiri sau restructurări. Implementarea trebuie să ţină cont nu doar de integrarea proceselor noi cu cele existente, dar şi de atribuirea responsabilităţilor pe roluri asociate proceselor, şi gestionarea acestor roluri.

Monitorizarea este o componenvitală în abordarea managementului proceselor de afaceri, în primul rând datorifaptului că o perspectivă a afacerii orientape procese este, de cele mai multe ori, asociată cu nevoia de vizibilitate a performanţelor şi a conformităţii cu strategia de afaceri, şi în al doilea rând, datorinevoii de evidenţiere a eficienţei şi randamentului proceselor. Monitorizarea se referă la acel set de activităţi care permit descoperirea anumitor elemente, care confirmă sau infirmă utilitatea unui proces de afaceri, dar şi a anumitor anomalii ce nu ar putea fi vizibile în etapele anterioare de proiectare şi modelare statică. De aceea, tehnologia de monitorizare oferă un feedback vital atât managerilor afacerii, cât şi persoanelor responsabile cu implementarea proceselor, beneficiind de suport tehnic din aria auditului financiar şi informatic.

Optimizarea este procesul de analiză a informaţiilor colectate prin activitatea de monitorizare şi de definire a unor posibile direcţii de rafinare a modelelor proceselor de afaceri şi a implementării acestora. De fapt, optimizarea este responsabilă de caracterul iterativ al proceselor de afaceri, întrucât ea este cea care determină reluarea etapelor de modelare, implementare şi optimizare a acestora.

Definirea proceselor de afaceri a devenit nucleul unui limbaj comun între oameni de afaceri şi specialişti IT. În acest context, Business Process Management rămâne o disciplină care combină capabilităţile software cu expertiza de afaceri pentru accelerarea optimizării şi îmbunătăţirii proceselor şi pentru a facilita inovarea afacerii unei întreprinderi. Acest aspect a fost înţeles de majoritatea companiilor furnizoare

de soluţii informatice integrate pentru întreprinderi, pentru care managementul proceselor constituie punctul de plecare în definirea unei arhitecturi informaţionale care să deservească afacerea întreprinderii prin utilizarea tehnologiilor existente şi nu invers.

3

Modelarea proceselor de afaceri

3.1

Prezentare generală

Ca rezultat al creşterii complexităţii afacerilor şi, implicit, al modificării structurii proceselor din întreprindere, se manifespregnant nevoia de a utiliza metode formale de reprezentare a fluxului informaţional şi operaţional, prin procedee robuste, derivate din analiza bazape modele. Sub acest aspect, s-a conturat un trend ascendent în utilizarea de soluţii pentru simplificarea şi reprezentarea explicia proceselor de afaceri prin modele inteligibile, care să detalieze înlănţuirea activităţilor şi constrângerile în executarea lor. Definirea prin modele a proceselor întreprinderii permite analiza, îmbutăţirea şi monitorizarea performanţelor de afaceri.

Un model al proceselor de afaceri este de obicei o diagramă prin care se reprezin

unul sau mai multe procese de afaceri, sub forma unei secvențe de activități

desfășurate cu scopul de a realiza obiectivele pe care o organizație și-a propus să le atin. Modelele proceselor de afaceri includ acțiuni și evenimente, fiind arătat felul în care acestea sunt procesate, precum și persoanele implicate, arătându-se ce anume fac și cu ce scop. De obicei sunt reprezentate procesele desfășurate în mai multe departamente ale organizație, uneori fiind incluse și activități aferente organizațiilor sau sistemelor externe ce au efecte asupra proceselor interne.

Înainte de a începe construirea modelului proceselor de afaceri, este necesară

obținerea următoarelor informații:

Rezultatul dorit al procesului;

Punctele de început și de final (cerințele clientului și îndeplinirea cerințelor clientului);

Activitățile care sunt desfășurate;

Ordinea activităților;

Persoanele care desfășoară activitățile;

Documentele și formularele schimbate între angajați sau primite/trimise de la/către clienți și furnizori.

Obținerea unui model care să reprezinte corect procesele de afaceri ce au loc în cadrul unei organizații se poate realiza doar prin implicarea activă, la elaborarea acestuia, atât a membrilor echipei de dezvoltatori, cât și a reprezentanților organizației.

Pentru modelarea proceselor de afaceri pot fi utilizate două standarde de tip limbaj de notație: Business Process Modeling Notation (BPMN) și Diagramele de Activități UML. Conform opiniei multor specialişti, BPMN este cel mai utilizat şi inteligibil limbaj în modelarea proceselor de afaceri din cadrul întreprinderii.

3.2 Modelarea proceselor de afaceri utilizând limbajul BPMN

Business Process Modeling Notation (BPMN) este un limbaj grafic de notație pentru modelarea proceselor de afaceri, elaborat de către Business Process Management Initiative (BPMI). Începând cu anul 2005, BPMN este întreținut de către Object Management Group (OMG), ca urmare a fuziunii între aceasorganizație și BPMI.

În ianuarie 2011 OMG a publicat BPMN versiunea 2.0 care extinde domeniul de aplicare și capabilitățile versiunii anterioare, BPMN 1.2, în mai multe zone (OMG,

Formalizează execuția semantică a tuturor elementelor BPMN;

Definește un mecanism de extensibilitate atât pentru extensiile Modelului de

Procese (Process Model), cât și pentru extensiile grafice;

Rafinează compoziția și corelația Evenimentelor;

Extinde definirea interacțiunilor umane;

Definește un Model de Coreografie (Choreography Model).

Principalul scop al BPMN este să ofere o notație care este uşor de înţeles de către toţi utilizatorii de afaceri, de la analiștii de afaceri care creează proiectul inițial al proceselor, până la dezvoltatorii tehnici responsabili pentru implementarea tehnologiei care va efectua aceste procese şi, în final, pentru oamenii de afaceri care vor gestiona şi monitoriza aceste procese. Astfel, BPMN creează o punte de legătură standardizapentru decalajul dintre proiectarea procesului de afaceri şi procesul de implementare.” (OMG, www.omg.org/spec/BPMN/2.0)

BPMN definește o mapare a notațiilor sale vizuale pentru execuția semantică a proceselor de afaceri prin limbaje de execuție, cum ar fi Business Process Modeling Language (BPML), Business Process Execution Language for Web Services (BPEL4WS), Web Services Business Process Execution Language (WS-BPEL).

BPMN permite crearea unui proces de afaceri de tip end-to-end, fiind conceput să acopere multe tipuri de modelare, astfel încât să poacomunica o varietate largă de informații la o varietate largă de audiențe. În cadrul unui model BPMN de tip end-to- endsunt cuprinse trei tipuri de bază de sub-modele:

A Procese numite și „Orchestrareaserviciilor, în special în domeniul serviciilor

web. Sunt de două tipuri principale: private și publice. Procesele private sunt cele interne unei anumite organizații și sunt împărțite în două categorii: executabile și ne- executabile. Fluxul unui proces de afaceri privat poate fi conținut într-un singur Pool, fără a depăși limitele acestuia. Granițele unui Poolpot fi depășite doar de

Flux de Mesaje (Message Flow), ce arainteracțiunile dintre procese private de

afaceri separate.

Private executabile sunt modelate cu scopul de a fi executate cu anumite semantici, care descriu o înţelegere clară şi precisă a funcţionării elementelor;

Private ne-executabile nu includ, de regulă, informații necesare execuției, fiind modelate cu scopul documentării comportamentului procesului;

Publice include doar activități care sunt utilizate pentru a comunica cu alți

participanți, reprezentând interacțiunea dintre un proces de afaceri privat și un alt proces sau participant.

A Coreografii spre deosebire de un Proces”, în cazul unei coreografii nu există

nici un controlor central, entitate responsabilă sau observator al procesului. Este definit comportamentul așteptat între mai mulți participanți ce interacționează prin intermediul unui schimb de mesaje.

A Colaborări sunt descrise interacțiunile dintre două sau mai multe entități de

afaceri, considerate participanțila colaborare. Fiecare participant este reprezentat printr-un pool, iar mesajele schimbate între aceștia sunt reprezentate printr-un flux de mesaje(Message Flow).

Combinând cele trei tipuri de bază de sub-modele se poate obține o reprezentare detaliaa proceselor de afaceri, dar este recomandat ca proiectantul să se concentreze pe un anumit aspect al analizei proceselor pentru a evita crearea unor diagrame prea complicate, care să fie dificil de înțeles.

3.2.1 Diagrama proceselor de afaceri (BPD)

În cadrul diagramei proceselor de afaceri (BPD) sunt utilizate următoarele concepte:

A Obiecte de flux (flow objects)

A Obiecte conectoare (connecting objects)

A Centre de responsabilităţi (swimlane objects)

A Artefacte (artifact objects)

A. Obiectele de flux sunt de trei tipuri:

Evenimentele reprezinceva ce se întâmplă pe parcursul unui proces sau a unei coreografii, afectând fluxul modelului. De obicei, evenimentele au o cauză („trigger) si un impact („result) și sunt împărțite în trei sub-categorii: De Început(Start), Intermediare(Intermediate) și De Final (End).

evenimente de start - indică unde (sau ce) va începe un proces. Evenimentele de start pot fi de mai multe tipuri, pentru a arăta condiţiile în care se iniţiază procesul.

ar ă ta condi ţ iile în care se ini ţ iaz ă procesul. • evenimente

evenimente intermediare - sunt acele evenimente care pot apărea după ce un proces a fost iniţiat, dar înainte de a se termina.

un proces a fost ini ţ iat, dar înainte de a se termina. • evenimente finale

evenimente finale - indică unde se termină un proces şi modul de finalizare al acestuia.

de a se termina. • evenimente finale - indic ă unde se termin ă un proces

Un eveniment poate fi utilizat pentru a prinde(catch) sau a arunca(throw)

un trigger eveniment.

Exismai multe tipuri de evenimente

ce se pot manifesta în cadrul unei

diagrame a proceselor de afaceri. Aceste evenimente 1 jos:

sunt descrise în tabelul de mai

     

Ti

Start

Intermediar

Final

Trigger

 

Descrie

Catchi

Catchin

Throwin

Throwin

Mesaj

Se ref eră

la un

mesaj

       

care este primit

de

la

un participant

şi

un participant ş i
un participant ş i
un participant ş i
un participant ş i

poate

iniţia un proces

(start)

poate

cauza

       

Timp

Se ref eră la un ciclu specific (de exemplu, fiecare zi de luni, la ora 12 00) Acest eveniment

Timp Se ref er ă la un ciclu specific (de exemplu, fiecare zi de luni, la
Timp Se ref er ă la un ciclu specific (de exemplu, fiecare zi de luni, la
   

Condiţie

Acest tip de eveniment

       

este declanşat

când

este îndeplinită

 

o

este îndeplinit ă   o
este îndeplinit ă   o

condiţie

generată

de

o

 

Este

utilizat

pentru

  Este utilizat pentru
  Este utilizat pentru
  Este utilizat pentru
  Este utilizat pentru

primirea/trimiterea

 

Semnal

unor

semnale.

       

Activitatea este un termen generic utilizat pentru a face referire la o etapă din munca efectuade către un participant la proces. Activitățile pot fi atomice (nu se mai pot diviza în alte sub- activități) sau non-atomice (se pot diviza într-un set de sub- activități). Activitățile descrise în cadrul unei diagrame BPMN pot fi Sub-Procese (Sub-Processes) sau Sarcini (Tasks).

- Sarcini (Tasks) - un task reprezino activitate atomică.

Activitate

Figura nr. 3.4 Reprezentarea grafică a unei activităţi

- Subprocese - subprocesul este o activitate compusă care este inclusă într-un proces.

Un subproces poate conţine activităţi ce se vor executa în mod repetitiv

Punctele de decizie controlează modul în care fluxurile de secvență interacționează în cadrul unui flux. Pot fi augate condiții care să permită efectuarea unor alegeri condiționale, iar un anumit comportament poate fi reprezentat prin marcatori interni.

Un punct de decizie se reprezintă grafic sub forma unui romb.

Punctele de decizie pot fi de mai multe tipuri:

- Bazate exclusiv pe date. Acestea sunt bazate pe expresii logice conţinând atributul <expresie condiţie> specific ieşirii fluxului secvenţial din punctul de decizie.

a) b) - Bazate exclusiv pe evenimente. O decizie de acest tip reprezin tă un

a)

b)

- Bazate exclusiv pe evenimente. O decizie de acest tip reprezinun punct de ramificaţie în cadrul procesului, unde alternativele sunt bazate pe evenimente ce apar într-un punct din proces.

sunt bazate pe evenimente ce apar într-un punct din proces. - Inclusive. reprezin tă alternativele sunt

- Inclusive.

reprezin

alternativele sunt bazate pe expresii condiţionale, conţinute în cadrul fluxului

secvenţial de ieşire. Evaluarea unei expresii condiţionale nu exclude evaluarea altei expresii condiţionale.

O

decizie

inclusivă

un

punct

de

ramificaţie

unde

O decizie inclusiv ă un punct de ramifica ţ ie unde - Complexe. BPMN include punctul

- Complexe. BPMN include punctul de decizie complex, pentru situaţiile în care este dificil să se reprezinte în întregime celelalte tipuri de puncte de decizii. Un punct de decizie complex poate fi utilizat pentru fuzionarea sau scindarea

fluxurilor secvenţiale din cadrul unui proces de afaceri.

fluxurilor secven ţ iale din cadrul unui proces de afaceri. - Paralele. Punctul de decizie paralel

- Paralele. Punctul de decizie paralel furnizează un mecanism ce sincronizează

fluxuri paralele şi creează fluxuri paralele.

ă fluxuri paralele ş i creeaz ă fluxuri paralele. B. Obiectele conectoare În BPMN exist ă

B. Obiectele conectoare

În BPMN există două tipuri de obiecte conectoare:

- fluxul (secvenţial sau mesaj);

- asocierea.

- Flux

Secvențial

activitatile în interiorul unui proces sau a unei coreografii.

(Sequence

Flow)

indică

ordinea

în

activitatile în interiorul unui proces sau a unei coreografii. (Sequence Flow) indic ă ordinea în care

care sunt

executate

Dacă sursa unui flux secvenţial este o activitate, în locul punctului de decizie se poate utiliza un mini-romb, care trebuie plasat la începutul fluxului secvenţial (Figura nr. 3.13). Un flux secvenţial, care este generat în urma evaluării unei expresii condiţionale, poate fi definit ca o alternativă implicită, prin marcarea acestuia cu backslash.

implicit ă , prin marcarea acestuia cu „ backslash ” . - Flux Mesaj (Message Flow)

- Flux Mesaj (Message Flow) arafluxul de mesaje dintre doi participanți.

– ara tă fluxul de mesaje dintre doi participan ț i. - Asociere (Association) – este
– ara tă fluxul de mesaje dintre doi participan ț i. - Asociere (Association) – este

- Asociere (Association) este utilizapentru a lega informații (sub formă

textuală sau grafică) la obiecte flux.

O asociere dirija(vezi Figura nr. 3.16) precizează care dintre obiectele de date sunt de intrare şi care sunt de ieşire dintr-o activitate.

nr. 3.16) precizeaz ă care dintre obiectele de date sunt de intrare ş i care sunt

C. Centre de responsabilităţi

BPMN utilizează centrele de responsabilităţi (swimlanes) pentru separarea unor zone din cadrul procesului. Centrele de responsabilităţi folosite în cadrul diagramelor proceselor de afaceri pot fi:

Pool reprezintă un participant la o colaborare. Interacțiunea dintre pool-uri se realizează prin intermediul fluxurilor mesaj. Lane subdivizează procesul sau un pool, cu scopul organizării și clasificării

-

un pool, cu scopul organiz ă rii ș i clasific ă rii - activit ăț ilor.

activităților.

De exemplu, o facultate (participant) poate avea următoarele compartimente (partiţii):

Decanat, secretariat, catedre/departamente (Figura nr. 3.18).

D. Artefacte

Artefactele au rolul de a aduce informaţii suplimentare unei diagrame.

utilizează trei artefacte standard:

BPMN

- Obiectul-data - precizează datele necesare unei activităţi, precum şi cele produse de către acestea.

Adnotarea - adaugă informații adiționale, sub formă de text, diagramei BPMN

sau unor părți ale acesteia.

- adaug ă informa ț ii adi ț ionale, sub form ă de text, diagramei BPMN

Text

Figura nr. 3.20 Reprezentare grafică pentru artefactul Adnotare

-

3.2.2

3.2.2.1

Grupul furnizează un mecanism vizual de grupare a elementelor din cadrul unei diagrame

Studii de caz

grupare a elementelor din cadrul unei diagrame Studii de caz Modelarea procesului de afaceri privind aprovizionarea

Modelarea procesului de afaceri privind aprovizionarea cu mărfuri de la furnizor

În vederea aprovizionării cu mărfuri, societatea încheie un contract cu un furnizor

(activitatea Încheiere contract) - Figura nr. 3.22. Contractul este reprezentat printr-

un obiect daasociat fluxului de mesaj dintre cei doi participanţi la proces: furnizorul şi societatea.

O primă condiţie pentru ca aprovizionarea să poafi realizaeste legată de

termenul de valabilitate a contractului. În cadrul modelului, punctul de ramnificaţie pentru alternativele care vor fi urmate în funcţie de îndeplinirea sau neîndeplinirea acestei condiţii este reprezentat print-un punct de decizie bazat exclusiv pe

este reprezentat print-un punct de decizie bazat exclusiv pe evenimente . În cazul în care termenul

evenimente .

În cazul în care termenul de valabilitate a expirat, contractul încetează. Această

situaţie este reprezentaprin activitatea Încheiere contract, activitate care generează obiectul dată „Contract închis.

În situaţia în care contractul se află în termenul de valabilitate (alternativa implicită

din cadrul modelului, marcată prin caracterul \”), se verifică o a doua condiţie, lega

de valoarea mărfurilor livrate, valoare care nu trebuie să depăşească valoarea contractată a mărfurilor:

Dacă valoarea mărfurilor livrate depăşeşte valoarea contractată, contractul încetează;

Dacă valoarea

se

aprovizionarea cu mărfuri (sub-procesul Aprovizionare mărfuri”).

mărfurilor

livrate

<=

valoarea

contractată,

realizează

Pe baza unui contract societatea se poate aproviziona de mai multe ori cu mărfuri de la furnizor, motiv pentru care sub-procesul Aprovizionare mărfurieste repetitiv, aspect marcat prin poziţionarea simbolului în partea inferioară a sub-procesului.

simbolului în partea inferioar ă a sub-procesului. Dup ă ce prime ş te m ă rfurile

După ce primeşte mărfurile şi factura de la furnizor, societatea plăteşte factura. Plata facturii implică desfăşurarea mai multor activităţi, fiind reprezentaîn model prin sub- procesul Plafactură” care poate fi detaliat în funcţie modalitatea concreprin care se realizează plata. Pentru ca plata să se realizeze este necesară atât primirea mărfurilor, cât şi primirea facturii. Acest aspect este reprezentat printr-un punct de decizie paralel

aspect este reprezentat printr-un punct de decizie paralel prin care sunt compuse cele dou ă fluxuri

prin care sunt compuse cele două fluxuri aferente activităţilor

Primire

factură”

şi

Primire

mărfuri.

Procesul de aprovizionare cu mărfuri de la furnizor se încheie atunci când au fost s-a realizat aprovizionarea cu mărfuri la nivelul valorii contractate sau atunci când contractul încetează.

S a r r
S
a
r
r

3.2.2.2

Modelarea procesului de afaceri privind contractarea creditului

Procesul de contractare a unui credit bancar implică interacţiuni între doi participanţi (Banca şi Antreprenorul), reprezentaţi sub forma unor pool- uri.

Antreprenorul depune actele necesare obţinerii unui credit bancar (activitatea Depunere acte dosar credit”). Actele depuse de către antreprenor la dosarul de credit (cererea de credit, balanţa, bilanţul, garanţiile depuse, fluxul de numerar previzionat pe perioada creditului, bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioada creditului şi proiectul de investiţie pentru suma obţinuprin credit) sunt reprezentate în cadrul modelului prin de obiecte de date asociate fluxului de mesaj dintre Antreprenor şi Bancă.

Banca înregistrează dosarul de credit (activitatea Înregistrare dosar credit) şi apoi desfăşoară o serie de activităţi legate de analiza dosarului, activităţi care depind de normele care reglementează activitatea fiecărei bănci şi care sunt reprezentate în cadrul modelului prin sub-procesul Analiză dosar credit.

În urma analizei dosarului de credit:

banca

îi

va

comunica

antreprenorului

rezultatul

acesteia

(evenimentele intermediare de tip mesaj

rezultatul acesteia (evenimentele intermediare de tip mesaj ş i • va desf ăş ura o serie

şi

acesteia (evenimentele intermediare de tip mesaj ş i • va desf ăş ura o serie de

va desfăşura o serie de activităţi în funcţie de rezultatul analizei (punctul de decizie bazat exclusiv pe date

analizei (punctul de decizie bazat exclusiv pe date ): ) ş i o în situa ţ

):

) şi

o în situaţia în care creditul este respins

dosarul de credit este arhivat (activitatea Arhivare dosar credit) şi procesul se încheie

(evenimentul final

(evenimentul final ); o atunci când creditul este aprobat banca întocme ş te contractul de credit

);

o atunci când creditul este aprobat banca întocmeşte contractul de credit

(activitatea Întocmire contract credit”).

Contractul de credit este transmis antreprenorului pentru semnare. Antreprenorul semnează contractul de credit. După ce primeşte contractul de credit semnat, banca virează în contul antreprenorului suma acordasub formă de credit (activitatea Virare sumă credit”). Suma este încasade către antreprenor.

Bibliografie

· Cozgarea, G. (2010), Metodologii orientate pe obiecte utilizate in proiectarea sistemelor informatice, Editura Infomega

· OMG (2011), Business Process Model and Notation (BPMN). Version 2.0,

· Havey, M. (2005), Essential Business Process Modeling, Editura O'Reilly

Media

· Basu, A., Blanning, R. W., (2003). Synthesis and Decomposition of Processes in Organizations, Information Systems Research.

· Porter, M. E., Millar, V. E., (1985). How Information Gives You Competitive

Advantage, Harvard Business Review.

· Ward-Dutton, N., Macehiter, N., (2005) Business Process Management, a holistic view, DMReview.