Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALATIILOR

RETELE TERMICE
PROIECT

Student:
Anul V, seral Grupa 1

REGLAREA FURNIZARII CALDURII


Prin reglarea furnizarii caldurii se intelege ansamblul de masuri si interventii
efectuate in scopul obtinerii unui acord intre energia produsa de sursa si cea solicitata de
consumatori.
Graficelor de reglare se traseaza tinand seama de procesul de incalzire, celelalte
procese (preparare apa calda de consum, ventilare, consum tehnologic) aducand niste
corectii acestor grafice.

Consumatori rezidentiali
. Racordarea directa cu amestec prin pompa
T1/t2=150/75
t1/t2=95/75

t1 =
t2 =

t i 0.5t n
n
n
n

t i 0.5t n
n
n
n

1
1 m

1
1 m

T1 = t1 + u ( t1 t2 )

t1,t2 = temperatura agentului termic pe conducta de ducere, respectiv intoarcere


a retelei secundare.

T1 = temperatura agentului termic pe conducta de ducere in sistemul de


alimentare centralizata cu caldura.

ti = temperatura aerului interior preponderenta in incaperile consumatorilor

ti = +20 C (pt racordare serie-serie)

tn = diferenta de temperaturi corespunzatoare regimului nominal

tn = ( t1 t2 )n = 95 75 = 20 C
tn = 20 C

n= ti tec

tec = temperatura exterioara de calcul

te = temperatura exterioara

te = [+ 10 C, tec]

= ti te

n =

m = coeficient experimental, care exprima capacitatea unui corp de incalzire de a

t1 t 2

ti .
2
n

acumula, respectiv, a ceda caldura mediului in care este amplasat.


-

m = 0.33 radiatoare din fonta

u = coeficient de amestec,
T t

u = 1 1 =2.75
t1 t 2 n

ti
0

/n

(/n)

1/(1+m)

n*(/n)1/
(1+m)

t1

t2

[ C]

[-]

[-]

[-]

-21

1
0.9756097
56
0.8536585
37
0.7317073
17
0.6097560
98
0.4878048
78
0.3658536
59

1.00

65.00

0.98

63.80

0.89

57.71

0.79

51.39

0.69

44.81

0.58

37.89

0.47

30.52

-20
-15
-10
-5
0
5

[ C]
95.0
00
93.5
60
86.2
46
78.7
11
70.9
08
62.7
67
54.1
78

[ C]
75.0
00
74.0
48
69.1
73
64.0
77
58.7
13
53.0
11
46.8
61

T1
[0C]
150.0
00
147.2
19
133.1
97
118.9
55
104.4
44
89.59
6
74.30
0

10

0.2439024
39

0.35

22.50

44.9
39

40.0
61

58.35
3

Consumatori industriali
Racordare directa simpla
T1/T2=150/70
tec = 21C

T1 =

t i 0.5Tn
n
n
n

T2 =

t i 0.5Tn
n
n
n

1
1 m

1
1 m

- T1,T2 = temperatura agentului termic pe conducta de ducere, respectiv intoarcere a


retelei principale
-

ti = temperatura aerului interior preponderenta in incaperile consumatorilor


industriali
ti = 15 C

tn = diferenta de temperatura corespunzatoare regimului nominal


Tn = ( T1 T2 )n =150 70 = 80 C.

n= ti tec

te = temperatura exterioara

te = [+ 10 C, tec]

= ti te=36C

n =

T1 T2

ti
2

=95 C
n

m = coeficient experimental, care exprima capacitatea unui corp de incalzire de a


acumula, respectiv, a ceda caldura mediului in care este amplasat.

m = 0.25 serpentine sau registre din otel

n*(/n)1/
(1+m)

T1

T2

[-]

[-]

1.000

1.000

95.00

-20

0.972

0.978

92.88

-15

0.833

0.864

82.11

-10

0.694

0.747

70.96

-5

0.556

0.625

59.36

0.417

0.496

47.16

0.278

0.359

34.09

10

0.139

0.206

19.58

[0C]
150.0
00
146.7
72
130.4
40
113.7
41
96.58
4
78.82
5
60.20
5
40.13
8

[0C]
70.00
0
68.99
4
63.77
3
58.18
5
52.13
9
45.49
1
37.98
3
29.02
6

ti

/n

[0C]

[-]

-21

(/n)

1/(1+m)

Compararea graficelor de reglare


Din compararea graficelor de reglare rezulta ca permanent consumatorii urbani
solicita din sistemul de termoficare temperature mai ridicata decat consumatorii
industriali. Deoarece avem la dispozitie o sursa unica pentru prepararea agentului termic
si o retea de transport si distributie cu tronsoane comune pentru cele doua tipuri de
consumatori, vom alege curba de reglare specifica consumatorilor urbani si pentru
consumatorii industriali.
T1i T2i

T T2 x

t i = k '*S * 1u
ti
2
2

Q= k * S *
ti=15C

T2x=T2i-(T1u-T1i)
Q=G*c*( T1i-T2i)=G*c*(T1u-T2x)
T1i T2i
G'
=
T1u T2 x
G

te

T2x

G'/G

10

10.811

0.2337

23.889

0.4408

34.720

0.6074

-5

44.279

0.7387

-10

52.972

0.842

-15

61.016

0.9236

-20

68.547

0.9886

-21

70.00

1.000

Stabilirea punctului de frangere a graficului de reglare

Se constata ca in preajma unei temperaturi exterioare ridicate, temperaturile


agentului termic primar pe conducta de ducere sunt relative scazute, incat nu pot permite
prepararea apei calde de consum menajer la temperatura normata de 55C.
In aceasta situatie se limiteaza graficul de reglare la 65C, pentru satisfacerea
procesului de producere a apei calde de consum.
Temperatura agentului termic primar,pentru consumatorii industriali, pe conducta de
intoarcere se limiteaza la temperatura de 15C, iar debitul de agent termic primar pentru
consumatorii industriali, recalculat cu noile temperaturi (T1u,T 2x) trebuie sa fie mai mic de
40% din debitul de agent termic primar calculate cu temperaturile initiale pentru
consumatorii industriali (T1i,T 2i ).
Stabilirea temperaturii corespunzatore punctului de frangere si a temperaturii exterioare
medii de lunga durata

Temperatu

Temperaturi

Temperaturi corespunzatoare

ri nominale

corespunzatoare

temperaturii exterioare medii

punctului de frangere

de lunga durata

T1 = 65
t1 = 48.8
t2 = 42.9

T1 = 98.5
t1 = 67.65
t2 = 56.43

T1n = 150
t1n = 95
t2n = 75

Calculul numarului de apartamente medii conventionale pentru ansamblul


residential M1 si a sarcinii termice

Nr.apartamente=

Splan * Nr.nivele
60m 2

Splan =suprafata in plan a blocului


Suprafata medie conventionala a unui apartament este de 60m2
Nramcbloc= numarul de apartamente medii conventionale pentru un bloc
Calculul sarcinii termice
Pentru calculul sarcinii trmice se vor folosi metoda indicilor specifici. Acestia sunt
stabiliti pentru apartamente medii conventionale si au urmatoarele valori:
- indice specific pentru incalzire:
qi = 4000 5000 W/ap.m.c
qi = 5000 W/ap.m.c
- indice specific pentru prepararea apei calde de consum menajer:
qa.c.c = 700 800 W/ap.m.c
qa.c.c = 800 W/ap.m.c
Sarcina termica de incalzire pentru un bloc se calculeaza astfel:
Qincalzire= Nramcbloc *qi [MW]
Sarcina termica de preparare a apei calde de consum, pentru un bloc se calculeaza
astfel:
Qacc= Nramcbloc *qa.c.c [MW]

Sarcina termica de incalzire/preparare apa calda de consum, pentru ansamblul


rezidential M1 va fi egala cu suma sarcinilor termice ale tuturor blocurilor din ansamblu.
Sarcina termica totala a ansamblului rezidential M1 va fi:
Qtotal= Qincalzire + Qa.c.c.
L

Supra
f
nivel

niv
ele

Total
supraf

Nr
bloc

Nramcbloc

Nrtotal amcbloc

Qibloc

Qaccbloc

Qi

Qacc

Qtotal

mp

bu
c

mp

buc

buc

buc

MW

MW

MW

MW

MW

AP+8

2
0

12

240

2160

36

288

0.18

0.02

1.44

0.23

1.67

BP+4

2
5

20

500

2500

10

41.66

416.6

0.20

0.03

2.08

0.33

2.41

CP+1
0

2
0

55

110
0

11

1210
0

201.66

1613.2

1.00

0.16

8.06

1.29

9.35

=
11.5
8

=
1.85

=
13.4
4

Tip
bloc

=
2317.8

Determinarea sarcinii termice de incalzire si preparare acc a ansamblului M1 - M9


considerand o densitate termica egala cu a ansamblului M1

Ansambl
ul

Suprafata
ansamblu

Qi

mp

MW

M1

89157

11.57

M2

90949

11.82

M3

92759

12.05

M4

94586

12.29

M5

89157

11.57

M6

90949

11.82

M7

92759

12.05

M8

94586

12.29

M9

94586

12.29

Qacc

Qtotal
MW
13.44
1
13.71
4
13.97
9
14.25
4
13.44
1
13.71
4
13.97
9
14.25
4
14.25
4
125.0
3

TOTAL REZIDENTIAL

107.7
5

MW
1.85
4
1.89
1
1.92
9
1.96
7
1.85
4
1.89
1
1.92
9
1.96
7
1.96
7
17.2
4

I1

21.2

1.27

22.47

I2

42.4

2.54

44.94

I3

27.4

1.64

29.04

TOTAL INDUSTRIAL

91

5.46

96.46

QCEC=1.05* (Qtotrezidential + Qtotindustrial) = 243.601 MW

CALCULUL DEBITULUI DE AGENT TERMIC


Consumatori urbani
Avand in vedere modul de racordare a consumatorilor urbani la reteaua principala
de distributie a agentului termic primar (doua trepte, serie- serie ), debitul de agent termic
se va calcula astfel:
GP.T= Gincalzire+Ga.c.c

Gincalzire = debitul de agent termic pentru incalzire

Ga.c.c= debitul de agent termic pentru prepararea apei calde de consum menajer

GP.T = debitul total de agent termic primar necesar la punctul termic


P .T

Qincalzire
Gincalzire=
c * T1 t 2 n
2 P .T

Ga.c.c

Q a .c .c
=
c * T1 "t 2 "

Qa.c.c(2)P.T = sarcina termica necesara pentru prepararea apei calde de consum


menajer, preluata din reteaua termica, in treapta a doua, la punctul termic.

QincalzireP.T = sarcina termica necesara pentru incalzire, la punctul termic

med

Qa.c.c

(2)P.T

Q
* (t a.c. t int )
= a .c .c
(t a.c. t a.r . )

ta.c.= temperatura apei calde

ta.c.=55C

ta.r.= temperatura apei reci-calde, ta.r.=(510)C

ta.r.= 5 C

tint. = temperatura intermediara a apei, tinterm =t2-(58) C

tinterm = 38 C

t2 = temperatura agentului termic pe conducta de intoarcere, corespunzatoare


temperaturii exterioare medie de lunga durata,

t2= 55 C

T1= temperatura agentului termic primar pe conducta de ducere,


corespunzatoare temperaturii exterioare medie de lunga durata,

T1= 85 C

Qacc

QaccII PT

Gi PT

MW

MW

MW

t/h

t/h

t/h

PT1

0.40

0.06

0.0204

6.253

0.584

6.837

PT2

0.40

0.06

0.0204

6.253

0.584

6.837

PT3

0.54

0.06

0.0204

8.441

0.584

9.025

PT4

0.36

0.04

0.013

5.627

0.372

6.000

PT5

0.40

0.06

0.204

6.253

0.584

6.837

PT6

1.00

0.16

0.054

15.63

1.559

17.190

PT7

0.40

0.06

0.0204

6.253

0.584

6.837

PT8

1.00

0.16

0.054

15.63

1.559

17.190

PT9

1.00

0.16

0.054

15.63

1.559

17.190

PT10

1.00

0.16

0.054

15.63

1.559

17.190

PT11

1.00

0.16

0.054

15.63

1.559

17.190

PT12

1.00

0.16

0.054

15.63

1.559

17.190

PT13

1.00

0.16

0.054

15.63

1.559

17.190

PT14

1.00

0.16

0.054

15.63

1.559

17.190

Punct
termic

Qi

PT

Gacc PT

GPT

PT15

0.54

0.06

0.0204

8.441

0.584

9.025

PT16

0.4

0.06

0.0204

6.253

0.584

6.837

195.746

Qi
MW

Qacc
MW

QaccII PT
MW

Gi PT
t/h

Gacc PT
t/h

GPT
t/h

M1

11.57

1.854

0.631

178.814

16.932

195.746

M2

11.82

1.891

0.642

184.783

18.399

203.180

M3

12.05

1.929

0.655

188.379

18.772

207.151

M4

12.29

1.967

0.668

192.131

19.167

211.291

M5

11.57

1.854

0.631

178.814

16.932

195.746

M6

11.82

1.891

0.642

184.783

18.399

203.180

M7

12.05

1.929

0.655

188.379

18.772

207.151

M8

12.29

1.967

0.668

192.131

19.167

211.291

M9

12.29

1.967

0.668

192.131

19.167

211.291

1680.34
5

165.707

1846.05
1

Ansambl
ul

Consumatori industriali
Avand in vedere modul de racordare a consumatorilor urbani la reteaua principala
de distributie a agentului termic primar (intr-o treapta in paralel), debitul de agent termic
se va calcula astfel:
GP.T= Gincalzire+Ga.c.c

Gincalzire = debitul de agent termic pentru incalzire

Ga.c.c= debitul de agent termic pentru prepararea apei calde de consum menajer

GP.T = debitul total de agent termic primar necesar la punctul termic

P .T

Qincalzire
Gincalzire=
c * T1 t 2 n
med , P .T

Ga.c.c =

Q a .c . c
c * T1 'T3

T1= temperatura agentului termic, corespunzatoare punctului de frangere, pe


conducta de ducere,

T1=65C

T3= 35C

Industri
al

Qi
MW

Qacc
MW

Gi PT
t/h

I1

21.20

1.27

303.791

36.392

340.183

I2

42.41

2.54

607.590

72.791

680.381

I3

27.48

1.64

392.641
1304.02
2

47.001

439.642
1460.18
6

Gacc PT
t/h

156.184

GPT
t/h

Debitul total de agent termic necesar pentru incalzire si pentru prepararea apei
calde de consum menajer este:
Gtotal= 1846.051 + 1460.186 = 3303.237 t/h.

Calculul hidraulic al retelelor

Retelele de termoficare fac parte din categoria retelelor lungi, la care predomina
pierderile de sarcina liniare.
Pierderile de sarcina locale sunt aproximativ (2030 )% din valoarea pierderilor de
sarcina liniare. Se va introduce o lungime fictiva (echivalenta), de (2030 )% di lungimea
tronsonului, in scopul transformarii pierderii de sarcina locala in pierdere de sarcina liniara.
Lc=Ltr+Le
Lc= lungimea de calcul a tronsonului;
Ltr= lungimea reala a tronsonului;
Le= lungimea echivalenta a tronsonului;
Le= (0.20.3)* Ltr
Le= 0.25 * Ltr
Pentru dimensionarea tronsoanelor se utilizeaza pierderi de sarcina specifice pe
tipuri de tronsoane, care au fost determinate in urma unor calcule tehnico-economice.
Pierderile de sarcina specifice au urmatoarele valori:
-

P sp=3060 Pa/m pentru tronsoanele tip magistrala;

P sp=60100 Pa/m pentru tronsoanele retelei de distributie;

P sp=150300 Pa/m pentru tronsoanele tipbransament;

Magistrala este tronsonul de lungime mare, care alimenteaza foarte multi


consumatori (pleaca de la sursa).
Tronsoanele retelei de distributie sunt acele tronsoane care alimenteaza 23
consumatori.

Bransamentul este tronsonul care are la capat un singur consumator.


Viteza agentului termic nu constituie un criteriu de dimensionare al retelelor
termice, aceasta trebuie sa fie cuprinsa in intervalul: (0.5, 3)m/s.
Pentru dimensionare se vor folosii nomograme de calcul hidraulic pentru apa
fierbinte, pentru conducte din otel, din care, functie de valoarea debitului de agent termic
se vor determina:pierderea de sarcina specifica P sp [Pa/m], viteza de circulatie a
agentului termic w[m/s] si diametrul nominal al tronsonului respectiv Dn.
Pierderea de sarcina pe tronson, va fi:
P tr= P sp * Le [Pa].
Pierderea de sarcina totala, pe traseul cel mai dezavantajat reprezinta suma
pierderilor de sarcina pe tronsoanele traseului, P total [Pa]. Aceasta pierdere de sarcina va fi
pierderea de sarcina maxima din retea.
Pentru celelalte trasee, la dimensionare se va tine seama de echilibrarea hidraulica
intre consumatori. Daca echilibrarea hidraulica nu este posibila din faza de dimensionare,
atunci se vor introduce rezistente locale, care au rolul de anulare a excedentelor de
presiune.
Excedentul de presiune la un anumit consummator, se va calcula cu urmatoarea
formula:
P excedent= 2P total maxim + P PT(tr. cel mai dezavantajat)-( 2P CET-PTi+ P PTi).
P total maxim=pierderea de presiune pe traseul cel mai dezavantajat;
P PT(tr. cel mai dezavantajat)=pierderea de presiune in interiorul punctului termic cel mai
dezavantajat;
P CET-PTi=pierderea de presiune pe traseul punctului termic pentru care se calculeaza
P excedent;
P PTi= pierderea de presiune in pct termic pentru care se calculeaza P excedent.

Realizarea graficului piezometric al retelelor de termoficare


In retelele de termoficare, care utilizeaza apa fierbinte ca agent termic,
presiunea in conducte are o varitie impusa de functionarea acestor retele, care cuprind, in
general, mai multe sisteme inchise. Regimul hidraulic al retelelor este determinat de
debitul si presiunea apei, precum si de caracteristicile hidraulice ale elementelor
componente.
Pe baza calculelor hidraulice de dimensionare se stabilesc elementele caracteristice
ale regimurilor de functionare:
-

In regim dinamic de functionare:

presiunea relativa in instalatiile aferente surselor, retelelor de conducte


si consumatorilor de caldura;

presiunea disponibila in fiecare punct al retelelor de conducte;

presiunea realizata de instalatia de adios;

inaltimea de pompare a pompelor de circulatie.

In regim static de functionare ( cand pompele de circulatie sunt oprite):

nivelul presiunii manometrice in diverse puncte din sistem;

presiunea realizata de pompe in regim static.

Corespunzator graficelor de repartizare a presiunilor se pot determina:


-

modul de racordare a instalatiilor consumatorilor de caldura la retea;

posibilitatea de consumare a presiunilor disponibile excedentare prin


dimensionarea corecta a bransamentelor;

masuri necesare in vederea echilibrarii hidraulice a retelelor de conducte.

Pentru intocmirea graficului piezometric sunt necesare urmatoarel elemente:


-

profilul longitudinal al terenului de-a lungul retelei;

presiunile maxim admise de instalatiile consumatorilor;

inaltimile hidrostatice din instalatiile interioare ale consumatorilor;

parametrii nominali ai agentului termic si pierderile de sarcina din instalatiile de


racordare si instalatiile interioare ale consumatorilor.

In vederea trasarii liniilor piezometrice se procedeaza, in prealabil la


trasarea profilului retelei de distributie a agentului termic, precizand puntele de consum,
desenarea profilului terenului, tinand cont de cotele geodezice stabilite pentru diferite
puncte ale retelei. Corespunzator fiecarui consummator se traseaza inaltimile hidrostatice
ale acestora si presiunile maxime admise, functie de corpurile de incalzire folosite in
instalatia interioara.
Pe baza calculului hidraulic efectuat si avand la dispozitie pierderile de sarcina pe
fiecare tronson al retelei, se poate elabora graficul piezometric tinand cont de respectarea
unor conditii care vizeaza buna functionare a sistemului.
Conditii ce trebuiesc respectate la trasarea graficului piezometric:
1) Conditia generala
Presiunea din conducta generala de intoarcere la iesirea din retea sa fie de minim 10
15 mCA.
Aceasta presiune corespunde inaltimii de pompare a pompelor de adaos , iar nivelul ei
este stabilit la aceasta valoare pentru evitarea fenomenului de cavitatie al pompelor de
circulatie.
2) Conditia de evitare a avariei
Presiunea pe conducta de ducere la intrarea in instalatia interioara de incalzire
trebuie sa fie mai mica decat presiunea maxima admisibila in instalatia interioara
respectiva .
Presiunea maxima admisa intr-o instaltie interioara de incalzire este data de presiunea la
care rezista corpurile de incalzire.
pentru corpurile din fonta: 4,55 bar 4550 mCA
pentru corpurile de incalzire din otel: 6 bar 60 mCA
pentru corpurile de incalzire folosite in industrie (serpentine, registre):
10 bar 100 mCA
3) Conditia de evitare a golirii

Presiunea pe conducta de intoarcere la iesirea din instalatie interioara de incalzire


trebuie sa fie mai mare decat inaltimea hidrostatica din instalatia respectiva.
4) Conditia de evitare a vaporizarii
Presiunea in orice punct al sistemului trebuie sa fie mai mare decat presiunea de
saturatie corespunzatoare temperaturii maxime de regim in punctul respectiv.
Pentru 130C psat = 38,6 mCA
5) Conditia de echilibrare
Suma pierderilor de sarcina pe instalatiile racordate intr-un punct de racord trebuie
sa fie strict egala cu presiunea disponibila in punctul de racord respectiv.
daca presiunea disponibila este mai mica decat suma pierderilor de sarcina, pentru
realizarea egalitatii se utilizeaza pompe pentru ridicarea presiunii.
daca presiunea disponibila in punctul de racord respectiv este mai mare decat suma
pierderilor de sarcina se utilizeaza diafragme de laminare (robineti) pentru
consumarea excedentului de presiune.

Calculul mecanic al retelelor termice


Calculul mecanic al ansamblului unei retele termice cu conducte din otel tine seama
de starile de tensiune in materialul conductei retelei, generate de sarcini cu actiuni:
-

permanenta: provenita in general din greutatea conductelor si armaturilor;


temporara: determinate de frecarea pe reazemele mobile si in compensatoarele
axiale, de presiunea interna, de pretensionare;

temporara: provenita din incalzirea neuniforma rapida a conductelor, tasarea


unor reazeme mobile;

accidentala: in eventualitatea unor seisme sau la inchiderea brusca a unor vane.

In calculul mecaanic al retelelor termice se au in vedere:


-

realizarea schemei termodinamice

calculul grosimilor peretilor conductelor pe baza tensiunii generate de presiunea


interna;

calculul distantelor intre reazemele mobile;

verificarea deplasarilor in zona coturilor si a tensiunii de incovoiere datorita


deformatiilor termice pentru configuratiile naturale clasice in forma de L si Z;

calculul compensatoarelor curbate in forma de U;

calculul fortelor ce actioneaza asupra reazemelor fixe ale conductelor;

verificarea rezistentei tevilor in sectiunea de solicitare maxima.

1. Schema de calcul termodinamic


Schema de calcul termodinamic sta

la baza calculului mecanic

al

conductelor prin care circula agent termic cu temperaturi ridicate. In schema se


reprezinta dinstinct toate tronsoanele retelei, bifilar, urmarind acelasi mod de reprezentare
in toata schema(conducta de ducere pe dreapta si conducta de intoarcere pe stanga, in
sensul de curgere al fluidului).
In schema se reprezinta:
-robineti de sectionare si izolare a consumatorilor(la 600-700 m unul fata de
celalalt);
-reazeme fixe(se prevad obligatoriu la ramificatii, la intrarea in punctele
termice, la iesirea din sursa, pe schimbari de directie sub unghiuri mai mari de 145, se
prevad de o parte si de alta a schimbarilor de directie astfel incat sa se formeze
compensatoare naturale elastice in forma de L sau Z si pe tronsoanele rectilinii la
anumite distante intre care se marcheaza compensatoarele elastice in forma de U sau
compensatoare elastice cu presgarnitura.
2. Calculul grosimii peretilor de conducta
Grosimea peretilor conductelor rezulta din relatia:
s=

pi Di
c [cm], unde:
2 a

pi=presiunea interioara maxima de functionare [daN/cm2];


Di=diametrul interior al tevii [cm];
= coeficient de calitate al sudurii;

a=rezistenta admisibila a materialului [daN/cm2]


a=

r
[daN/cm2]
cs

r=rezistenta la rupere a materialului [daN/cm2];


cs=coeficient de siguranta(cs=3.75 pentru tevi trase, cs=3 pentru tevi sudate);
c= adaos de coroziune si uzura

s=
2 * *

pi Di
c [cm],
2 a

s - grosimea peretelui tevii ;


pi - presiunea din interiorul tevii (grafic piezometric) ;
di = DN [cm]
pi = pad + pcircul. - pCEC [daN/cm2]
pi =
pad =
pcircul.
=
pCEC
=

8.82
4.7

[daN/cm2]
[daN/cm2]

7.12

[daN/cm2]

[daN/cm2]

r
cs

a =

r =
cs =

4500

cs =

3.75

[daN/cm2
]

a =

1500

a =

1200

[daN/cm2
]

pt. OLT 45
pt. tevi sudate elicoidal
pt. tevi trase

[daN/cm2
]
[daN/cm2
]

pt. tevi sudate elicoidal


pt. tevi trase

r - rezistenta la rupere a materialului ;


cs - coeficient de siguranta ;
=
=

0.8
1

pt. tevi sudate elicoidal


pt. tevi trase

- coeficient de calitate al sudurii ;


c=

0.1

[cm]

c - coeficient de adaos ;

cm

s
di
s
STAS

m
m
m
m
m
m

Tevi sudate elicoidal


0.3
0.3
0.2
0.2
9
2
8
7
3.9
3.2
2.8
2.7
0
0
0
0

0.2
1
2.1
0

0.1
9
1.9
0

0.1
7
1.7
0

0.1
6
1.6
0

Tevi trase
0.1
0.1
6
5
1.6
1.5
0
0

0.1
4
1.4
0

0.1
3
1.3
0

0.1
2
1.2
0

0.12
1.20

800

600

500

450

300

250

200

175

150

125

100

80

65

50

8.0
0

8.0
0

7.0
0

7.0
0

8.0
0

8.0
0

7.0
0

7.0
0

5.5
0

4.0
0

4.0
0

3.5
0

3.5
0

3.50

3. Calculul distantei intre reazemele mobile


Indiferent de tipul reazemelor mobile utilizate ( cu frecare de alunecare
sau frecare de rostogolire) distanta intre aceste suporturi se determina cu relatia pentru
calculul la incovoiere a grinzilor continue cu sarcina uniform distribuita:
l=

10 W ai
[cm], unde:
gt

ai=rezistenta admisibila la incovoiere datorata greutatii proprii (ai=200250 daN/cm2


pentru pozarea conductelor in canale nevizitabile,
conducte montate aerian si in canale vizitabile );
W= modul de rezistenta al sectiunii conductei [cm3];
gt=greutatea totala a conductei, apei si izolatiei daN/cm.

ai=500600 daN/cm2 pentru

DN

DEXT

[mm
]

[mm
]

[mm
]

800

820

600

620

500

521

450

469

300

325

250

273

200

219

175

194

150

162

125

133

100

108

80

89

65

70

50

57

8.0
0
8.0
0
7.0
0
7.0
0
8.0
0
8.0
0
7.0
0
7.0
0
5.5
0
4.0
0
4.0
0
3.5
0
3.5
0
3.5
0

siz

[cm ]

[cm ]

[mm
]

167,913.7
0

4,095.3
0
2,319.2
0
1,430.7
0
1,181.7
0

71,895.90
37,269.50
36,209.76

60
60

gteava

gfluid

[dan/m]

[dan/m]

159.8
3
119.6
3

497.8
0
280.9
0
197.9
0
166.8
1

60

88.25

60

81.52

Subteran
giz
g
[dan/m
]

88.03
69.09
59.98
55.40

siz

gteava

gfluid

giz

[mm
]

[dan/m]

[dan/m]

[dan/m]

[dan/m]

[cm]

159.8
3
119.6
3

497.8
0
280.9
0
197.9
0
166.8
1

118.6
2

776.2
5
496.4
2
370.2
1
325.0
4
189.5
0
150.0
0
110.1
3

1,779.1
7
1,674.2
5
1,522.7
4
1,476.9
3
1,395.5
9
1,308.3
3
1,141.1
4
1,157.7
1

[dan/m]

[cm]

[dan*cm]

745.6
6
469.6
2
346.1
3
303.7
3
176.5
0
134.0
1

1,048.0
6

682,550.0
0
386,533.3
3
238,450.0
0
196,950.1
9
102,523.3
3

799.16

993.83
909.22
882.11
834.89

Aerian
g

Mmax

90
90

95.89

90

88.25

84.06

90

81.52

90

61.32

73.53

54.65

71,321.67

80

51.26

50.85

47.89

76.71

9,996.09

615.14

60

61.32

73.53

41.65

5,841.29

427.93

50

52.26

50.85

30.90

2,617.36

239.02

50

35.88

32.35

26.48

94.71

710.45

39,836.67

80

35.88

32.35

41.90

2,349.21

190.66

50

27.68

23.83

20.33

71.84

728.55

31,776.05

80

27.68

23.83

33.84

85.35

678.85

89.32

40

19.48

15.30

14.17

48.95

604.11

14,886.67

60

19.48

15.30

25.78

60.56

940.71

336.92

50.66

30

12.48

12.03

12.45

36.96

523.58

8,443.33

50

12.48

12.03

18.95

43.46

836.30

176.64

32.70

30

10.06

7.69

10.83

28.58

478.36

5,450.00

50

10.06

7.69

16.90

34.65

752.49

85.90

19.30

30

7.23

5.17

9.41

21.81

420.69

3,216.67

50

7.23

5.17

15.34

27.74

646.10

40.46

11.50

30

5.62

3.06

8.13

16.81

369.90

1,916.67

50

5.62

3.06

13.72

22.40

555.01

21.10

7.40

30

4.53

1.92

7.35

13.80

327.48

1,233.33

50

4.53

1.92

13.35

19.80

473.54

4. Verificarea deplasarilor si a tensiunii de incovoiere datorita


deformatiilor termice pentru configuratiile naturale clasice in
forma de L
Se considera un sistem ABC fixat in extremitatile A si C cu un unghi
=90 intre laturile sale. Diametrul nominal al conductelor este de 700 mm.

Pentu a stabili starea de incarcare din functionarea reala se considera


eliberata extremitatea A si deformarea configuratiei face ca aceasta
extremitate sa ajunga in punctual A. Starea reala se obtine prin aducerea
punctului A in punctual A prin intermediul unei forte P si a momentului de
incovoiere MA( reactiuni ale reazemului fix ).
Etapele de calcul sunt urmatoarele:
-

se calculeaza deplasarile laterale maxime in zona cotului


conductelor:
D1=(tf-t0)L1 [m];
D2=(tf-t0)L2 [m];

L1=L2=L=laturile configuratiei in forma de L;


=coeficientul de dilatare a materialului utilizat;

tf=temperature fluidului in regim nominal;


t0=temperature mediului ambient in perioada de montare
Aceste deplasari se impun a fi mai mici decat valorile maxime admise
( 0.160.17m) pentru a preintampina caderea conductelor de pe reazeme.
L1=L2=L=45 [m];
D1=(tf-t0)L1=12*10-6*(120-0)*45= 0.064[m];
D2=(tf-t0)L2 =12*10-6*(120-0)*45= 0.064 [m];
AA=

se calculeaza deplasarea AA:

( x 2 y 2 )

[m];

x=Lt=0.064 [m];
y=Lt=0.064 [m];
-

se calculeaza coordonatele centrelor de greutate ale celor doua


laturi ale configuratiei:

x1 0

y1 L / 2

G1

x2 L / 2

y2 L

G2

G1{0;22.5}, G2{22.5:45}
-

se calculeaza momentele statice in raport cu axele x si y:

Msx=y1L1+y2L2=22.5*45+45*45=3037.5 [m2];
Msy=x1L1+x2L2=0*45+22.5*45=1012.5 [m2];
=

se calculeaza coordonatele centrului de greutate al siatemului:

Msy
L1 L 2

Msx
L1 L 2

=11.25 [m]; =33.75[m]


Ix=

se calculeaza momentele de inertie in raport cu axele x si y:

L13
45 3
45 3 121500 [m3];
L32 =
3
3

L32
Iy= 3 =30375 [m3];

Ixy=

L13
45 3
45 2 45 =30375 [m3];
L22 L1 =
3
3

se calculeaza momentele de inertie in raport cu axele xG si yG:

IxG= Ix 2 ( L1+L2 )=121500-33.752*90=18984.3 [m3];


IyG= Iy - 2 ( L1+L2 )=30375-11.252*90=18984.3 [m3];
IxyG= Ixy - ( L1+L2 ) =30375-33.75*11.25*90=-3796.87[m3].

X=E I

Y=E I

se calculeaza componentele X si Y ale fortei P cu relatiile:

x I yG y I xyG
I xG I yG I xyG

x I xG y I xyG
I xG I yG I xyG

= 2*106* 113206.3

0.064 1894.3 0.064 ( 3796.87)


18984.3 2 3796.87

6.36

=X=6.36 [daN];

E=modulul de elasticitate longitudinal pentru materialul


ales;E=2*106daN/cm2
I= moment de inertie al sectiunii conductei , I=113206.3 [cm4];
-

se calculeaza momentele de incovoiere in punctele A,B,C plasand


fortele X siY in centrul de greutate al sistemului:

MA=XG-YG=6.36*33.75-6.36*11.25=140.06 [daN m];


MB=XG(-L1)-YG=6.36*(45-33.75)-6.63*11.25=-3.03 [daN m];
MC=XG(-L1)+YG(L2-) =6.36*(45-11.25) 6.63*(45-33.75)=149.175[daN m].
-

se calculeaza tensiunea maxima de incovoiere:

M max
max= W at

149.175 10 2
max= 3146.1
=4.74 at=1000 [daN/cm2]

at= rezistenta admisibila a otelului conductei [daN/cm2],


W= modulul de rezistenta al sectiunii conductei, [cm3].

5. Verificarea deplasarilor si a tensiunii de incovoiere datorita


deformatiilor termice pentru configuratiile naturale clasice in
forma de Z
Se considera un system ABCD fixat in extremitatile A si D cu un unghi
=90 intre laturile sale. Diametrul nominal al conductelor este de 700 mm.

Etapele de calcul sunt urmatoarele:


-

se calculeaza deplasarea punctului A sub efectul dilatarii termice

x=(L1+L2)t=12*10-6*120*(70+70)=0.201 [m];
y=L3t=12*10-6*120*100=0.144 [m];
=coeficientul de dilatare a materialului utilizat;
tf=temperature fluidului in regim nominal, tf=120 C ;
t0=temperature mediului ambient in perioada de montare, t0=0 C
-

se calculeaza momentele statice in raport cu axele x si y:

Msx=L2*0+
Msy=L2*

100 * 100
L23
70 * 100 12000 [m2];
+L1*L3 =
2
2

L2
L 70 2
70

L3 L2 L1 L2 1
100 70 70 70 =16800 [m2];
2
2
2
2

se calculeaza coordonatele centrului de greutate al sistemului:

Msy
L1 L 2 L3

Msx
L1 L 2 L3

=70 [m]; =50[m]


Ix=

Iy=

se calculeaza momentele de inertie in raport cu axele x si y:

L33
100 3
100 2 70 =1033333.33 [m3];
L23 L1 =
3
3

2 L13
2 70 3
L22L3+ 3 = 702100+ 3 =1404666.66 [m3];

Ixy=

L2 L23 L33 2 L1 L2 L3 70 100 2 100 3 270 70 100


3

893333.3 [m ];
3
3
3
3
3
3

se calculeaza momentele de inertie in raport cu axele xG si yG:

IxG= Ix 2 ( L1+L2 +L3)=1033333-502*240=433333 [m3];


IyG= Iy - 2 (L1+L2 +L3)=1404666.66-702*240=228666.66 [m3];
IxyG= Ixy - (L1+L2 +L3) =893333.3-50*70*240=53333.3[m3].

X=E I

se calculeaza componentele X si Y ale fortei P cu relatiile:

x I yG y I xyG
I xG I yG I xyG

=2*106* 113206.3
Y=E I

0.201 228666.66 0.144 53333.3


12.61
2
228666.66 * 433333 53333.3

x I xG y I xyG
I xG I yG I xyG

=
[daN]

=
0.144 433333 0.201 53333.3

=2*106* 113206.3 228666.66 * 433333 53333.3

17.2

[daN]

E=modulul de elasticitate longitudinal pentru materialul


ales;E=2*106daN/cm2
I= moment de inertie al sectiunii conductei , I=71895.9 [cm4];
-

se calculeaza momentele de incovoiere in punctele A,B,C plasand


fortele X siY in centrul de greutate al sistemului:

MA=XG-YG=12.61*50-17.2*70=-573.5 [daN m];


MB=XG =12.61*50=630.5 [daN m];
MC=-XG*L3/2=-12.61*50=630.5[daN m].
MD=-XG*L3/2+YG*L1=-12.61*50+172.70=573.5[daN m].

se calculeaza tensiunea maxima de incovoiere:

M max
max= W at
630.5 10 2
max= 3146.1 =20 at=1000 [daN/cm2]

at= rezistenta admisibila a otelului conductei [daN/cm2],


W= modulul de rezistenta al sectiunii conductei, [cm3].

6. Calculul compensatoarelor curbate in forma de U

In cazul compensatoarelor curbate in forma de Use neglijeaza


momentele de incovoiere si sngura forta care se ia in considerare de-a lungul
tronsonului este forta de reactiune elastica a compensatorului.
Deformatia totala preluata de compensator este:
L=*L*(tf-to), unde L este lungimea totala a liniei elastice.
Forta de reactiune elastica se poate calcula cu relatia:
X=

L E I
[daN]
2A

D=diametrul conductei,D=500 mm2;


E=modul de elasticitate, E=2*106[daN/cm2];
I= momentul de inertie al conductei, I=42348 [cm4];
A=momentul de inertie al liniei elastice [cm3];
A=(0.07R3-0.28HR2-0.86RH2+0.67H3+BH2)=105+25B
R= raza de curbura a coturilor compensatorului [m];
R=(12)Dn=2*500=1000 mm;
B= latimea compesatorului [m];
Tensiunea maxima de incovoiere se deduce cu relatia:

maxim=

L E D H
[daN/cm2], unde D este diametrul conductei.
2A

Etapele de calcul pentru dimensionarea si deducerea fortei de


reactiune elastica pentru un compensator tip U sunt:
-se aleg constructiv valorile razei de curbura si inaltimea H;
-se calculeaza deformatia totala preluata de compensator
L=*L*(tf-to)=12*10-6*126.6*120=0.17 m;
A=

max 2 A
=225 *106 cm3
L E D H

-se determina deschiderea compensatorului B, considerand at=1000


daN/cm2;
B=4.8 [m].
-se calculeaza valoarea fortei de reactiune elastica in ipoteza pretensionarii
X=

L E I 18 2 106 42348
=
3387.48 [daN].
2A
2 225 106

D=diametrul conductei,D=150 mm2;


E=modul de elasticitate, E=2*106[daN/cm2];
I= momentul de inertie al conductei, I=42348 [cm4];
A=momentul de inertie al liniei elastice [cm3];
A=(0.07R3-0.28HR2-0.86RH2+0.67H3+BH2)=4.28+4B
R= raza de curbura a coturilor compensatorului [m];
R=(12)Dn=2*150=300 mm;
B= latimea compesatorului [m];
Tensiunea maxima de incovoiere se deduce cu relatia:
maxim=

L E D H
[daN/cm2], unde D este diametrul conductei.
2A

Etapele de calcul pentru dimensionarea si deducerea fortei de


reactiune elastica pentru un compensator tip U sunt:
-se aleg constructiv valorile razei de curbura si inaltimea H;
-se calculeaza deformatia totala preluata de compensator
L=*L*(tf-to)=12*10-6*74*120=0.1 m;
A=

max 2 A
=15 *106 cm3
L E D H

-se determina deschiderea compensatorului B, considerand at=1000


daN/cm2;
B=2.68 [m].
-se calculeaza valoarea fortei de reactiune elastica in ipoteza pretensionarii
X=

L E I 10 2 10 6 678.849
=
452.566 [daN].
2A
2 15 10 6

7. Calculul fortelor in reazeme fixe


Reazemele fixe sunt solicitate de forte care apar simultan sau partial in
functie de solutiile adoptate pentru preluarea deformatiilor, de diametru si
lungimea tronsoanelor.
In cazul rezultantelor ce actioneaza asupra unui reazem fix se iau in
considerare urmatoarele tipuri de forte:
-forte de frecare din reazeme mobile;
-forte de reactiune elastica dezvoltate de compensatoarele
naturale elastice in forma de L si Z, cele generate de compensatoare
curbate in forma de U;
-forte de frecare in compensatoare cu presgarnitura;
-forte generate de presiunea interioara neechilibrata

a. Forte de frecare in reazeme mobile


Forta de frecare pentru un reazem mobil este:
Pf=ax*gt*l [daN], unde :
-ax este coeficient de frecare, ax= 0.03;
-gt este greutatea totala a conductei pline si izolate
[daN/m];
Fortele de frecare in cazul configuratiilor elastice in forma de L se
calculeaza cu relatiile:
Pfx=axgtcos(L1+L2/2)=0.03*600.5*

2
45
( 45
) =859.85[daN];
2
2

Pfy=trgtsin(L1+L2/2) =0.03*600.5*

2
45
( 45
) =859.85[daN].
2
2

Fortele de frecare in cazul compensatoarelor curbate in forma de U


se calculeaza cu relatiile:
Pf=axgtL/2=0.03*14.17*74/2=15.72 [daN];
In cazul compensatorului Z fortele de frecare se calculeaza cu
relatiile:
Pfx=axgtcos(L1+L/4);
Pfy=trgtsin(L1+L/4).

In cazul compensatorului axial cu presgarnitura forta de frecare se va


calcula cu relatia:
Pf=axgtL=0.03*469.7*125=1761.3[daN].
b. Forte de frecare in interiorul compensatorului cu presgarnitura
Forta de frecare in interiorul compensatorului cu presgarnitura se
calculeaza cu relatia:
Pc=(23)piDeb, unde:
-

=0.1, coeficient de frecare;

pi=10[daN/cm2], presiunea interioara;

b=(1/31/4)De=155[mm], latimea garniturii.

Pc=0.032*10**62*15.5=6038.1[daN].
c. Forte de reactiune elastica
Fortele de reactiune elastica pentru compensatoarele elastice naturale
in
forma de L si Z precum si pentru compensatoarele curbate in forma de
U s-au calculat la calculul configuratiilor in forma de L , Z si al
compensatorului in forma de U.
Pentru punctual fix ales pentru calcul se regasesc urmatoarele forte de
reactiune elastica:
Pk2=452.566 [daN];
X1=12.61[daN];
Y1=17.2[daN].
d.Forte datorate presiunii interioare
Aceste forte determina incarcarea reazemelor fixe in situatia
neechilibrarii lor in materialul conductei.Situatiile care conduc la aparitia
solicitarilor datorate presiunii interioare pi sunt urmatoarele:
-reductii: Pi red= pi

2
D d 2 [daN];
4

-ramificatii :Pi teu= pi

2
d
4

[daN];

-vane inchise: Pi vana= pi

2
d
4

[daN];

-schimbari de directie: Pi cot= pi

2
d
4

[daN].

Pentru rezolvarea problemelor calculului fortelor ce solicita un reazem


fix se parcurg urmatoarele etape:
-se analizeaza reazemul fix de calcul observand tronsoanele adiacente
de conducta si compensatoarele de pe acestea;
-se alege un sistem de referinta;
-se analizeaza fiecare tronson in parte stabilindu-se fortele pe fiecare
directie(in plan vertical si pe cele doua directii in plan orizontal);
-se deduc expresiile fortelor rezultante, luandu-se in final, in
considerare rezultantele cu efectul cel mai defavorabil asupra reazemelor
fixe.

a). V2,V3 deschise:


Px=-Picot 1+Pi reductie=-pi*/4*D32=-28274.33[daN];
Py=Picot2-Piteu2=0
b). V2,V3 inchise:
Px=-Picot 1+Pi reductie+ Pi v3 =0;
Py=Piv2-Piteu2=0
c). V2 inchisa,V3 deschisa:
Px=-Picot 1+Pi reductie=-pi*/4*D32=-28274.33[daN];
Py=Piv2-Piteu2=0
d). V2 deschisa,V3 inchisa:
Px=-Picot 1+Pi reductie+ Pi v3 =0;
Py=Picot2-Piteu2=0
Calculul rezultantei fortelor in plan orizontal

a). V2,V3 deschise:


Rx=Pf1x-Pf3+ X1- Pc3+ Pixa=
=0.5*859.85-1761.3+12.61-6038.1-28274.33=-35631.1[daN];
Ry=-Pf1y-Pf1y-Pk2+Y1+ Piya=
=-15.72-859.85-452.566+17.2=-1110.93 [daN]
b). V2,V3 inchise:
Rx=Pf1x-Pf3+ X1- Pc3+ Pixb=
=0.5*859.85-1761.3+12.61-6038.1=-7356.86[daN];
Ry=-Pf1y-Pf1y-Pk2+Y1+ Piyb=
=-15.72-859.85-452.566+17.2=-1110.93 [daN]
c). V2 inchisa,V3 deschisa:
Rx=Pf1x-Pf3+ X1- Pc3+ Pixc=
=0.5*859.85-1761.3+12.61-6038.1-28274.33=-35631.1[daN];
Ry=-Pf1y-Pf1y-Pk2+Y1+ Piyc=
=-15.72-859.85-452.566+17.2=-1110.93 [daN]
d). V2 deschisa,V3 inchisa:
Rx=Pf1x-Pf3+ X1- Pc3+ Pixd=
=0.5*859.85-1761.3+12.61-6038.1=-7356.86[daN];
Ry=-Pf1y-Pf1y-Pk2+Y1+ Piyd=
=-15.72-859.85-452.566+17.2=-1110.93 [daN]

8. Verificarea rezistentei conductelor in sectiunea cu solicitarea


maxima

Intrucat conductele retelelor termice intr-o sectiune data sunt solicitate


pe mai multe directii, apare necesitatea verificarii rezistentei materialului din
care sunt fabricate.
Din oricare din teoriile de rezistenta se deduce relatia specifica de
verificare de forma:
echvalent=f(1,2,3)< e, unde
-ech este efectul unitar normal echivalent celor 3 eforturi 1,2,3, orientate
pe directiile axiala, tangentiala si radiala;
-e, limita de elasticitate a materialului.
Deoarece conductele sunt supuse la solicitari complexe, se calculeaza
tensiunile: ax, tg, r.

tg
ax

Efortul unitar axial ax include toate eforturile normale in sectiunea


considerata, determinata de fortele de frecare de presiune interioara si de
elasticitatea compensatoarelor curbate; deasemenea, se include si efectul
cumulat al momentelor de incovoiere, generate de la caz la caz de greutatea
proprie Mg, de deformatia termica a configuratiilor elastice naturale Mt, si de
vant Mv .

In ipoteza amplasari supraterane a retelei si a unor configuratii plane


orizontale, momentul total este:
M=

( M g2 ( M t M v ) 2

ax=

P M

[daN/cm2], unde:
As
W

-P=forta axiala rezultanta;


-As=suprafata peretelui conductei in sectiune transversala;
P= Pi Pc Pf Pe , unde:
-Pi= forta de presiune interioara;
-Pc=forta de frecare in compensatoarele cu presgarnitura;
-Pf=forta de frecare in reazemele mobile;
-Pe=forta de elasticitate.
P=Pi ct1-Pf1x-X1=pi*/4*D12- Pf1x-X1=10*/4*702-859.85-12.61=11377.54daN
As=Ds, unde:
-D, diametrul interior al conductei;
-s, grosimea peretelui conductei;
-W, modul de rezistenta al sectiunii.
As=70*0.8=175.92 [cm2]
M
2
ag
at2 [daN/cm2];
W

-ag=500 [daN/cm2], tensiunea admisibila din greutatea proprie a conductei;


-at=1000 [daN/cm2], tensiunea admisibila la deformatia termica.
M
500 2 1000 t2 1183 .03 [daN/cm2];
W

ax=

11377 .54
1118 .03 1182 .7 [daN/cm2],
175.92

Efortul unitar tangential tg este determinat in cele mai multe cazuri de


presiunea interioara:

tg=

pi Di
, unde pi este presiunea interioara.
2s

tg=

10 70
437.5 [daN/cm2].
2 0.8

Efortul unitar radial r apare ca efect al presiunii interioare pe aceasta


directie:
r=-pi.
r=-10 [daN/cm2].
Cele trei eforturi calculate se noteaza 1,2,3 in ordinea descrescatoare
a valorilor.
1=1182.7[daN/cm2];
2=437.5[daN/cm2];
3 =-10[daN/cm2];
Cand efortul unitar mediu este pozitiv(de intindere) adica:

med=

1
(1+2+3)>0, relatia de verificare este:
3

ech= 12 22 32 2 ( 1 2 1 2 2 3 ) a;
a=

r
=3700/3=1233.33[daN/cm2];
Cs

med=536.73[daN/cm2]>0
ech=

1182 .7 2 437.5 2 10 2 2 0.24(1182 .7 * 437.5 1182 .7 * 10 437.5 * 10)

1233.

9. Calculul lungimii maxime admise pentru conducte preizolate


utilizate in reteaua din zona urbana
Prin tema s-a propus realizarea retelei termice urbane din conducte
izolate nepretensionat.
Lungimea maxima se obtine punand conditia ca tensiunea interna
maxima sa nu depaseasca tensiunea admisibila: a=1200 [daN/cm2].
Daca frecarea se opune deformatiei datorate cresterii de temperatura
se poate scrie:
f=ta=
Lmaxim=

q Lmax im
Ds

D s ta
[m], unde:
q

-q=2Dm*h*g*+qc, q= greutatea liniara de conducta;


-Dm, diametrul mantalei;
-h=0.8[m], adancimea de montaj;
-g=10[m/s2], acceleratia gravitationala;
-=1800 [kg/m3], densitatea solului;
-qc, greutatea liniara conductei;
-=0.45, coeficientul de frecare intre conducta si sol;
-s, grosimea conductei;
-De, diametrul exterior al conductei.