Sunteți pe pagina 1din 29

Dr Irina Iurie

In conditiile unui act medical (in special interventii

chirurgicale) este necesara aplicarea unei serii de masuri


menite sa intareasca bariera dintre mediul inconjurator
si organismul uman.
Acest lucru se poate realiza prin utilizarea metodelor de
asepsie si antisepsie.
Asepsia i antisepsia reprezint elementele necesare i
neseparabile ale procesului de dezinfecie

Termeni cheie
Curatenia - etapa preliminara obligatorie, permanenta, sistematica in

cadrul oricarei proceduri de indepartare a murdariei (materie organica


sau anorganica) de pe suprafete (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin
actiuni mecanice sau manuale
- utilizeaza agenti fizici si/sau chimici.
- NU inlocuieste dezinfectia, ci este urmata de aceasta cu
exceptia - existentei unui focar de boala transmisibila
- existentei unor suprafete vizibil contaminate cu sange/fluide
biologice
Decontaminarea - procesul de inlaturare a microorganismelor

patogene de pe suprafata obiectelor

Termeni cheie
Sterilizarea defineste metodele fizico-chimice de distrugere a

tuturor germenilor patogeni sau saprofiti

Dezinfectia - procedura de distrugere a organismelor patogene sau

nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente) utilizindu-se


agenti fizici si/sau chimici.
- distruge cele mai multe microorganisme patogene
(99,99%) cu exceptia sporilor bacterieni, de pe suprafete, obiecte,
tegumente
Poate fi profilactica - cu prevenirea izbucnirii si raspandirii bolilor cu
punct de plecare cunoscut
- curenta, aplicata de-a lungul intregii spitalizari a bolnavului

- terminala, adresata obiectelor folosite de bolnav,


mobilierului, camerei

Termeni cheie
ASEPSIA ( gr a= fara, sepsis= putrefactie ) reprezinta ansamblul de masuri prin
care se impiedica contactul dintre germeni si plaga operatorie sau
accidentala. Deoarece se previne infectia, asepsia este o metoda
profilactica

ANTISEPSIA ( gr anti= impotriva, sepsis= putrefactie ) reprezinta totalitatea


mijloacelor prin care se urmareste distrugerea germenilor prezenti intr-o
plaga, pe tegumente sau in mediu. Ea este o metoda curativa
ASEPSIA si ANTISEPSIA se completeaza reciproc si se folosesc simultan,
alcatuind impreuna sterilizarea, care reprezinta forma cea mai completa de
dezinfectie.

SCURT ISTORIC
nainte de Hipocrate, cei care practicau medicina recomandau pentru

prevenirea infectrii plgilor, splarea acestora cu ap cald i pansarea lor


cu buci de pnz alb. Se utilizau diferite macerate din plante cu efect
antiseptic i cicatrizant.
n perioada lui Hipocrate, era recomandata splarea plgilor cu ap cald i

vin vechi iar echipa chirurgical trebuia s se spele pe mini nainte de


operaie; plgile erau pansate cu pnz alb
n perioada evului mediu se descoper noiunea de infecie i a

fenomenului de contagiune de ctre Ambroise Par. Un mare pas n


descoperirea i folosirea metodelor de combatere a infeciilor a fost fcut
prin inventarea microscopului de ctre Van Leeuwenhoek

Lister ( 1827 1912 ) n Anglia este cel care utilizeaz primele metode de

antisepsie prin folosirea acidului carbolic 5% n tratamentul plgilor


In secolele 18 si 19, in spitalele universitare din Europa 50-55% din pacientii

maternitatilor (mame si copii) mureau de septicemie.


Observand ca rata mortalitatii este mult mai mare la femeile ce nasteau in
clinici universitare decat la cele care nasteau acasa sau in clinici obisnuite,
profesorul Ignaz Philippe Semmelweis a cautat o cauza. Raspunsul a fost
simplu: in sectiile universitare studentii transmiteau germeni patogeni de la
cadavrele pe care faceau practica gravidelor internate, lucru ce nu se
intampla in sectiile unde nu se facea practica pe cadavre. Astfel, profesorul a
stabilit ca septicemia post-partum este o boala contagioasa transmisa de
catre medici si studenti.
Drept urmare, Semmelweis introduce in clinica sa obligativitatea spalarii
mainilor cu apa si sapun si apa clorurata inainte de orice act chirurgical sau
obstetrical.

Louis Pasteur este considerat printele asepsiei, fiind

primul care descoper diverse familii de germeni i


demonstreaz relaia de cauzalitate ntre acetia i
apariia diverselor boli
La noi n ar V. Babe contribuie la progresul

bacteriologiei i totodat al asepsiei


Constantin Severeanu i apoi Prof. T. Ionescu au fost

primii chirurgi din tara care au aplicat metodele de


antisepsie preconizate de Lister

ASEPSIA
Folosete un ansamblu de metode avnd ca scop lucrul n mediul steril

( de la decontaminarea minilor chirurgului, decontaminarea cmpului


operator, sterilizarea instrumentarului i a inventarului moale, pn la
aplicarea pansamentului steril pe plag )

Toate aceste deziderate se realizeaz prin sterilizare

STERILIZAREA = ansamblul de metode prin care germenii se distrug n

totalitate, att cei patogeni ct i cei saprofii.

STERILIZAREA :
1.

MIJLOACE FIZICE
a) mecanice
b) cldura ( uscat i umed )
c) radiaiile ( ultraviolete i ionizante )

2.

MIJLOACE CHIMICE
a) formol
b) oxid de etilen
c) glutaraldehid

1. MIJLOACE FIZICE
a) Mecanice
Utilizate n special pentru pregtirea instrumentarului, a rufriei i
a sticlriei de laborator.
Se utilizeaza:

- splarea cu ap i spun, detergeni pentru instrumentar i


minile chirurgului
- curirea mecanic cu perii diverse pentru instrumentar la care
se mai folosete i amoniac 2%

b) Cldura
Acioneaz prin precipitarea proteinelor din membrana bacteriilor,
precipitare care apare dup atingerea temperaturii de 50 C . Rezistena
la cldur a bacteriilor este diferit, cele bogate n ap fiind mult mai
sensibile dect cele liofilizate sau cele care conin puin ap

Cldura uscat

-Flambarea
-nclzirea la rou
-Fierul de clcat

-Pupinel ( Etuva cu aer cald )

FLAMBAREA - procedeu vechi i imperfect de sterilizare


Const n trecerea prin flacr a instrumentelor metalice. Astzi este
indicat numai n flambarea gurii eprubetelor i a gtului fiolelor

NCLZIREA LA ROU - realizeaz o sterilizare rapid i relativ sigur, dar


stric instrumentele i din aceast cauz se folosete numai pentru
sterilizarea ansei bacteriologice

FIERUL DE CLCAT - este utilizat n situaii cnd nu avem alte mijloace de

sterilizare sau atunci cnd capacitatea acestora este depit. Realizeaz o


temperatur de 200-300C asigurnd, n condiii improvizate, distrugerea
germenilor de pe esturi. Se folosete la sterilizarea lenjeriei nounscuilor sau materialelor pentru pansarea unor plgi

PUPINELUL - aparat folosit la sterilizarea cu aer cald, microorganismele fiind distruse


la temperaturi de peste 150. Este o metod larg utilizat.
La Pupinel putem steriliza:
-instrumentar chirurgical metalic
-obiecte din sticl

-obiecte din ceramic


Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pentru - materiale textile
- lichide
- cauciuc
Parametrii: 1 or la 180C, 2 ore la 160 C ,ciclu complet 4-5 ore
Meninerea sterilitii : n cutii metalice nchise 24 ore; n pungi hrtie plastic sudate 2
luni de la data sterilizrii

Pupinelul

AVANTAJE: eficacitate,sigurana instrumentelor din metal,o mai redus


degradare a prilor tioase,instrumente uscate
DEZAVANTAJE: penetrabilitate mai redus a agentului sterilizant printre
materiale,ciclu operaional mai lung,degradare a materialului termosensibil

Cldur umed
- Fierbere
- Autoclavul (vapori sub presiune )

- Pasteurizare

FIERBEREA - Prima metod de sterilizare utilizat. Astzi se utilizeaz doar


n mod excepional. Deoarece apa nu depea 100C, o parte din bacterii i
virusuri nu erau distruse.
Se pot steriliza: seringi, latex, instrumentar chirurgical. Din momentul n
care apa ncepe s fiarb se cronometreaz 30-40 minute timp n care
sterilizarea se consider terminat

AUTOCLAVUL - aparat utilizat pentru sterilizarea cu vapori de ap sub presiune.


Este metoda cea mai utilizat astzi pentru sterilizarea unor materiale i a
instrumentelor chirurgicale.
Sterilizarea se realizeaza la temperaturi de peste 120C, atmosfera in care sunt
distrui toi germenii, inclusiv bacteriile sporulate i virusurile.
Parametrii pentru instrumentar i textile: 2 atm, 134C, 30 min
AVANTAJE: temperaturi mai sczute,durata mai redus,mai bun penetrare
DEZAVANTAJE: corodarea instrumentarului de oel carbon neprotejat,tocire sau uzare
tiuri,pot rmne umede

Meninerea sterilitii : n cutii metalice nchise 24 ore; n pungi hrtie


plastic sudate 2 luni de la data sterilizrii; n hrtie special 1 lun

La autoclav se pot steriliza: inventarul moale, seringi, tuburile de dren,


mnui de cauciuc, sonde de diverse tipuri, instrumentar pentru chirurgia
clasic i laparoscopic
Controlul sterilizrii se face prin mijloace fizice (termometru), chimice (
modificri de culoare a unor substane la anumite temperaturi), biologice (
bacili distrui la anumite temperaturi ).

PASTEURIZAREA - nu se utilizeaza in chirurgie. Presupune aseptizarea unor


echipamente la temperaturi mai mici de 100.

c) Radiaiile
RAZELE ULTRAVIOLETE
- au ca sursa de emisie lampile cu mercur sau cadmiu
- acioneaz direct asupra microorganismelor, realiznd coagularea

proteinelor citoplasmatice, acionnd inclusiv asupra germenilor anaerobi


i a virusurilor
- raza de actiune 1,5-2 m, durata eficientei este de 30-40 min
- sterilizeaza aerul din salile de pansamente, salile de operatie, diverse

suprafete

RADIAII IONIZANTE
- cel mai utilizat tip de radiaie ionizant pentru obinerea sterilizrii este radiaia

gamma ();
- distrugerea microbilor se realizeaz pe capacitatea de ionizare i excitare a atomilor
materiei cu care radiaia vine n contact
- formele vegetative sunt mai sensibile dect formele sporulate

Avantajele - penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc obiectele de


sterilizat, au o durata mare de sterilizare - 2-3 ani
Se pot steriliza: sonde de cauciuc, mnui chirurgicale, cmpuri operatorii,
instrumente chirurgicale, seringi de plastic, materiale de sutur

ULTRASUNETE
Acioneaz asupra bacteriilor prin distrugerea membranei i liz celular.

2. MIJLOACE CHIMICE
Oxidul de etilen
- este un gaz cu mare putere de penetrabilitate, incolor, inflamabil
- poate penetra prin: mase plastice, cauciuc, lemn, hrtie, textile.
- are actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, vegetante sau
sporulate
- sterilizarea se face in etuve speciale, la 40 grade, 4 ore, 1-1,5 atm
a)

Aldehidele
- cea mai folosit este glutaraldehida
- are aciune bactericid, fungicid, viricid
- realizeaz dezinfecii chir i n prezena unor substane organice cum ar fi:
snge, plasm, urin
- se pot steriliza instrumente pentru chirurgia laparoscopic i materiale din
plastic, ace, materiale de sutura
c)
Formolul (formaldehida 40%)
- se utilizeaz foarte puin odat cu introducerea glutaraldehidei.
- utilizata la dezinfecia ncperilor
b)

ANTISEPSIA
ANTISEPTICELE= Substane care distrug microorganismele, dar nu sunt toxice
pentru organismul viu, ele fiind utilizate n aplicaii pentru tegumente i
mucoase i pentru splarea plgilor
DEZINFECTANTELE= Substane bactericide mai puternice, iritante pentru
organismul viu, din aceast cauz fiind utilizate pentru distrugerea germenilor
de pe obiecte si suprafee
Caracteristici necesare solutiilor antiseptice:
sa aib capacitate bactericid
sa aiba actiune rapida si durabila
sa nu aiba un miros neplcut persistent
sa aib proprieti antiseptice n orice mediu
sa fie uor solubile n ap i s dea amestecuri stabile
sa nu afecteze esuturile pe care se aplica
sa nu deterioreze suprafetele, instrumentele sau materialele care urmeaza
sa fie dezinfectate
sa fie ieftine i uor transportabile

MECANISMELE DE ACIUNE
Principalele mecanisme de aciune sunt:
a)

Denaturarea proteinelor cu suprimarea activitatii metabolice alcoolii, acizii, bazele, cloroformul

b)

Blocarea enzimelor celulare - aldehidele, substantele oxidante

c)

Aciune tensioactiv - fenolul, detergentii, prin solubilizarea


lipidelor din membrana celulara, cu dezorganizarea functiei de
membrana, cu iesirea compusilor activi din celula

PRINCIPALELE GRUPE DE ANTISEPTICE


1. Substane pe baz de iod
- acioneaz asupra fungilor i bacteriilor, inclusiv formele sporulate
- majoritatea sunt bactericide

Tinctura de iod - soluie alcoolic 2% + iodur de sodiu 2%, folosit pentru


tegumente

Soluie lugol - alctuit din iod 5% i iodur de potasiu 10% - slab activitate
antiseptic

Iodoforii - combinaii ale iodului cu detergeni, polivinilpirolidon - au


activitate antiseptic puternic, n soluii slabe putnd fi utilizate i la
splarea plgilor. Cel mai cunoscut produs este Betadina.

Pot produce iritatii ale tegumentelor, alergii, necroze cutanate

2. Substante pe baza de alcool


- au in componenta lor alcool etilic, alcool metilic sau alcool izopropilic
- alcoolul etilic este unul din cele mai folosite antiseptice pentru tegumente.
- au efect bactericid, dar nu actioneaza si asupra sporilor
- concentraia optim este de 60-90%

3. Substane pe baz de clor


- au actiune bactericida, nu au efect asupra sporilor, nici a virusurilor
- elementul activ al acestor substane este clorul.
Hipocloritul de sodiu - soluie apoas de clor tamponat cu bicarbonat de

calciu; nu mai este utilizata


Cloramina B se gaseste subub form de pulbere sau comprimate de 500 mg.

Are aciune bactericid n special asupra bacililor gram-negativi i BK. Se


foloseste in solutii de 0,2-2 % pentru plagi si 5% pentru dezinfectia veselei si
pardoseli
Clorhexidina - compus al clorului cu acidul acetic

4. Substane care degaj oxigen


- oxigenul acioneaz n special asupra germenilor anaerobi
- se utilizeaz n tratamentul plgilor infectate cu anaerobi sau delabrante
Apa oxigenat - soluie apoas 3% peroxid de hidrogen

- prezinta aciune: mecanica - de ndepartare a resturilor tisulare sau corpilor


straini datorita efervescentei produse in tesuturi
hemostatica - pe vasele mici

antiseptica
Acidul boric - substanta sub form de pulbere sau soluii 2-3 % pentru spalarea

plgilor (in special plagi suprainfectate cu bacilul piocianic)


Permanganatul de potasiu utilizat pentru splturi vaginale, uretrale i

splarea plgilor

5. Coloranii
- sunt bazici i acizi.
- cei acizi sunt mai puin eficieni.

6. Detergenii
- posed nalte caliti bactericide i bacteriostatice.
- mecanism de actiune - emulsioneaz grsimile i uleiurile, dezorganizeaz
membrana, inactiveaz enzimele, etc.
Cei mai utilizai sunt:
Bromocetul - soluie hidroalcoolic de bromur de cetilpirinum 0,1% utilizat n

aseptizarea unor plgi, arsuri si a tegumentelor, ca si pentru dezinfectarea


instrumentarului, lenjeriei, veselei, ncaperilor
TEGO - detergent amfoter cu actiune bactericida utilizat pentru dezinfecia

lenjeriei i a tegumentelor
Surfanios - soluie 2%
Hexanios - soluie diluat 0,5%

Pregatirea preoperatorie
Pacient

- toaleta generala cu apa si sapun in dimineata zilei in care este


programata operatia
- raderea regiunii ce intereseaza locul inciziei cu o zi inainte de
interventia chirurgicala
- dezinfectia regiunii in vederea realizarii campului operator

Pregatire preoperatorie
Operator

- nu panseaza plagi septice si nu efectueaza TR, TV


- mana cu unghii taiate scurt, fara plagi
- isi schimba incaltamintea si echipamentul in filtrul blocului operator,
isi pune boneta
- dezinfectia atenta a mainilor: spalare cu apa sterila si sapun de trei ori
prima data pana la cot, a doua oara pana la jumatatea antebratului iar a
treia oara doar mana (in manseta)
- echiparea cu masca, halat steril, manusi sterile
- pregatirea instrumentarului chirurgical si a campului operator in mod
steril