H'fitr
ft
B-,tJDO- KUNG FU
MAGAZIN Nr.27
- o insuficient[ la nivel tactic poate conduce la o slabi incredere, qi
invers. Practicanlii adesea progreseazd bine fizic Ai tehnic, dar equeazd
la preg[tirea tacticd qi psihologicd. Cu totii cred cd avem exemple de
practicanii foarte buni la antrenamente, dar care in condilii de concurs
se blocheazl gi sunt invingi de adversari mai slabi. Solulia const[ in
identificarea nivelului la care se manifest[ deficienlele $i pus accentul
in pregdtire pe imbundtdgirea nivelului deficitar. Aici se aplici principiul
ele
individualizarii antrenamentului.
in afara consideraliilor zilnice, piramida factoriior de antrenament
poate sta 1a baza planificdrii antrenamentelor pe perioade lungi de timp.
Astfel, primele cdteva luni de antrenament trebuie dedicate imbundtXlirii
calit[1ilor fizice, 9i a unor abilitdEi simple, tehnice qi tactice. A doua
etapd de antrenament este caracterizatd de dezvoltarea tehnicd. Condilia
fizicd trebuie menlinute, dar va necesita mai pulin[ muncd
decAt
dezvoltarea ei. Etapa avansatd de antrenament vizeazd aspectele tactice
qi psihologice, alocAnd mai pulin timp dezvolt6rii fizice gi tehnice.
Atingerea unui nivel inalt in artele marliale necesit[ mulli ani de
antrenamente intense, dar rezultatele sunt mai bune dacl sunt folosili
cu inlelepciune, Timpul petrecut pentru dezvoltarea bazelor este
minuscul fald de cel necesar pentru corectarea unor erori acumulate
de-a lungul anilor.
'
obiectivelor qi a programului de antrenament. Aiunci cAnd apar
problerne, Piramida factorilor de antrenament poaLe folosi la
determinarea ia ce nivel igi au problemele originea, ceea ce face mai
rapidI corectarea lor.
L. Nivelul pregitirii fizice. Acest nivel reprezintE piatra
hotar
a oricirui sportiv, deoarece fdrd pregdtireafizicd nu este posibil nici un
fel de progres. Pregdtirea fizicl se referd la dezvoltarea a ceea ce $tiinla
sportului nume$te "abilitili bio-motorii" - forla, viteza, echilibrul,
elasticitate, agilitate, rezistenId gi coordonare.
2. Nivelul pregbtirii tehnice sau perfectionarea tehnicilor fizice.
Unele tehnici pot fi executate cu un nivel scdzut de pregdtire fizicb,
insd multe nu pot fi eliciente in lipsa unui anumit nivel de pregltire
fizicd.
3. Pregdtirea tacticS. St6panirea tehnicilor nu este obiectivul
final; cu tolii cunoa$tem practicanli care au o tehnicd superbd, dar cdrora
le lipsegte capacitatea de a o aplica in 1upt6. Tactica se referd la abilitatea
de a aplica cu succes tehnicile in luptl. Trebuie sd fie evident cd pdnd la
acest nivel, abilitdlile tehnice trebuie sd se fi dezvoltat deja.
4. Preghtirea psihologic5. Este foarte importantd pentru
practicaniii de arte mar;iaie, acegtia prin definilie pregdtindu-se pentru
situalii de viaid qi moarte. Este clar cd pregdtirea psihologicb - s-o
numim incredere - nu poate fi formatd dacd nu au fost parcurse cu
succes celelalte trei niveluri anterioare.
Cum se poate folosi in viala zilnic6 piramida factorilor de
de
antrenament?
Sd analiz[m un scenariuintdlnit adeseain practic[: doi practicanli
lupt6. unul rateazd un mawashi geri Si celllat il puncteazd a] ago uchi.
Ce s-a intAmplat? Care este problema? Folosind piramida putem ajunge
la miezul problemei.
in primul rAnd, este studentul capabil sd execute corect mawashi
geri?
Dacd r[spunsul este da, atunci inseamnd cd problema este la
nivel tactic sau psihologic. Ambele arii sunt in strdns[ legdturd intre
Performanla in artele marliale depinde de volumul antrenamentului, adicd cAt de mult se antreneaz6, dar qi de calitatea acestuia,
adicd cAnd qi ce anume face la antrenament.
in final, cdteva principii pentru imbundt[1irea abilit6lilor tehnice:
i" Exersali atunci cAnd sunteti odihniti qi concentrarea are un
nivel inalt;
2. Sesiuni mai s0urte dar mai dese sunt de preferat sesiunilor
lungi;
3. Asiguraii-vd ci oblineli atat cantitate cat qi calitate - nu lucra;i
la intAmplare;
4. Odata ce o abilitate a fost insugit[, poate fi menlinutd printr-un volum de antrenament mai redus;
5. Oboseala este normald - dacd a1i lucrat intens o tehnici care
are un element de echilibru, schimbali gi exersali o tehnicd care solicitl
o alti calitate, ca de exemplu: o tehnicb care soiicitd intr-o mare mlsurd
viteza.
Succes ?n pregdtire,
OSSU!
BUDO - KUNG FU
MAGAZIN Nr.27
Pagini de jurnal (lll)
O celdtorie
)s.
Mdncarea
FlorianFrazzei
fr
NTE
Gr
Japon
Pdine nu se servea. CuvAntul pan afost
Mdncarea la japonezi mi s-a p6rut fad[. Abia
introdus de portughezi.in rest, mai acceptabile
a$teptam sfdrgitul mesei cdnd ni se serveau nigte
erau ou[le qi sparanghelul. La micile unit[1i
alune mai gustoase gi bere. De asbmenea, aveau un alimentare, m2ncdrurile erau prezentate ?n vitrin[
sos mai picant, probabil de soia.
fiind reproduse din ipsos, pentru ca orice client
De la englezescul "table" a derivat verbul
s[-qi aleag5.. in tren, in vagonul restaurant am
japonez amAnca - (taberu; tabemasu).
consumat guncd, hamftind singurul cuvdnt pe care
Preparatul debazd. era orezul fiert, cu boabe
il cunogteam din limba engIezd.. Consider c[ la
mari - go-han (f5.rd nimic altceva). De aceea,
inv[garea unei limbi str[ine trebuie s[ se acorde
japonezii au fost foarte mirali cAnd am introdus
mai mult[ importanl[ denumirii alimentelor. pe
zahdr pentru a-i
vapor ni se
da gust. Aqa
punea in fa![
ceva nu
lista cu
mlncam acas[
mdnc[rurile pe
nici cAnd md
care doream s5
durea stomacul.
le servim a
Am intrebat-o
doua zi gi cum
pe profesoara
nu gtiam
noastrl de
denumirile nici
limba japonezd
in limba
cum se impacl
englezd, nici in
cu mAncarea
europeand, iar
**U
, #xgll"":'t{ ni$te numere
*=,';*fi$ffi.
ea mi-a rdspuns:
*;fl - t&.;:F" . . -" ,
aqa C[ am avut
"cAnd imi este
surpriza sI ni
foame m[nAnc
se ofere arici
niqte orez...".
de mare sau cine qtie ce altceva.
Eram invitali la un primar acas[ gi in fafa mea
La un picnic pe iarbl verde, se ageza un
st[tea o fat[ care mi-a spus: "Mi-e foarte foame,
recipient cu c[rbuni incingi. Pe plit[ se puneau
dar nu qtiu sd m[n1nc cu belele (hashfi" .I-am spus buclgi mici de carne (cAt
unghia).
c[ are doud solufii: ori sd se compromit[ folosind
Era greu s[ te saturi cu aceste fragmente
degetele, ori s[ renunte; qi a preferat s5. rimAn[
minuscule (foto 1).
nemAncatS.. M[ obignuisem s[ manevrez begele:
Nu mi-am imaginat cI voi avea privilegiul ca
unul sprijinit de inelar gi celElalt linut in trei degete la o masl in Japonia s[ spun takusan (mult,
ajunge,
(mijlociu, ar[tdtor gi police). Acesta din urm[ se
este destul).
deplaseaz[. Oricum, cam stAngaci, dar mdncam
_Apoi, la o alt[ masl festiv[, se afla cdte o
spre amuzamentul japoneziior care m-au filmat gi
ceagcl intoars5. cu fundul in sus pe care se a$eza
au reprodus scena la televiziunea local5..
intr-un locaq scobit, un ou crud (foto 2). Se
Eil fiE
ft E . ]BuDO.I(UN{G
poziliona cana in mod normal, se splrgea oul care
era introdus in ceaqcd impreun[ cu zahdr qi bucdgi
de friptur[. Ciudat! Atunci am pus gi eu zahSr in
otez.
Dimineala, micul dejun, se servea intr-o
b-uc[t[rie in stil modern cu un fel de perete
desplrlitor, dar scund. Bucdlile de zahdr erau
colorate gi in forma in care facem noi cozonacii.
Am fost intrebali cu ce bem ceaiul: cu lapte sau cu
whisky. Japonezli au fost foarte uimigi cind le-am
r[spuns "cu l6mAie". Cdte bordeie, atdtea obiceie.
Ceaiul verde ni se aducea rece. chiar ia
ghea!5.
Ceremonia ceaiului
dureazd mai mult gi este
chiar un fel de "pipa p[cii",
crearea unei armonii intre
gazdd gi oaspete. Cu un fel
de plm5tuf din be[iqoare
subliri de bambus se bate
lichidul pAnd devine
spumos. Gustul nu era prea
agreabil, dar era compensat
de servirea unui fel de
martipan mai dulce.
La un restaurant mai
modern ni s-au oferit
languste uqor grdsoase (s[
ne glndim la procedeul ebljime). Tacdmurile (cugit,
furculil[) fuseser[ sterilizate
?ntr-o etuv6 qi ambalate intro foaie de plastic ermetic
inchis[. Un chirurg care
st5tea l1ng[ mine la masl a
declarat c[ ar fi incdntat
dacl la el la spital s-ar afla
instrumentele chirurgicaie
astfel pregltite steril.
Am fost invitagi qi la un restaurant chinezesc,
unde am parcurs toate increng[turile din zoologie.
Astfel, am observat c[ meduzele au consistenf[,
sunt asem[ndtoare cu un zgdrci. Foarte gustoase mi
s-au plrut nigte larve cu gust de salam de Sibiu.
Fiindci nu cunogteam cuvdntul snake am
mdncat gi garpe. Cu befiqoarele nu am reuqit s[
separ oasele de la pe$te.
lmi alesesem un punct fix din perete pe care il
priveam incordindu-mi voinla sd nu vomit. Dar
cum noi nu suntem obiqnuitri cu astfel de produse
FU
MAGAZIN Nr.27
gastronomice, o slptimdn[ intreag[ cdutam cu
disperare un closet.
Religia
Religia reprezint[ mai mult o tradilie legat[ de
diferite obiceiuri. Japonezii se pot c[sltori dup6
traditria shintoist[ sau s[-gi inmormdnteze plrinlii
dupb un alt ritual, de pild[ buddhist. Sunt luate in
seam[ qi sfaturile confucianiste. De aceea,la
intrebarea clasic[, chiar stereotip[, "c6rei religii
aparfii?" japonezul nu gtie ce sI r5spund6, este
nedumerit. Ion Timuq ne relata c[ dac[
comunitatea cregtin5
organrzeaz[ un curs pentru
invllarea limbii engleze,
japonezul aderd pentru un
timp la religia creqtin[ pe
care o p[r[seqte la
absolvirea inv[![mdntului
lingvistic.
Au un cult al str[moqilor, cu un fel de altar
prezent chiar in locuinlI.
Mai au gi obiceiul ca
la templu s[-gi impreune
m0inile in dreptul pieptului
pentru rugbciune. Apoi bat
puternic din palme pentru
a atrage atengia zeului
asupra prezenfer 1or. Degi
auzisem despre acest
obicei, pe camaradul meu
gi pe mine ne-a pufnit
rdsul. in acel moment, la
amAndoi ni s-au blocat
aparatele fotografice.
Coinciden[5 sau
r[zbunarea zeului?
Mai in toate casele se afld atArnat un mic
clopofel pe care dacl-l sufli produce un sunet util
pentru chemarea zeilor cei buni.
tn rest, ca qi la noi, se ard lumdn[ri gi tlmAie.
CAnd eram obosit intram intr-un templu pi m[
intindeam pe tatami afipind ugor. Teama de a
nu-mi dispare pantofii llsafi la intrare am
combdtut-o introducdnd inclll[mintea intr-un sac gi
acesta in geanta de voiaj.
Japonia este pur qi simplu o altl lume, cu
traditii gi obiceiuri nemaiintd.lnite.
Dar despre acestea, in numerele viitoare.
fr
BUDO - KUNG FU MAGAZIN I Nr. 27
fr EEl
-#mffid
-#.,ffim-s$dw
Budo Internet
)s. Bogdan $ovar
Budo Internet-ul din acest numir va fi dedicat unor siteuri de interes general, sper ca prin vizitarea acestora
informaliile pe care le vefi obfine vi vor fi de un real folos.
La adresa http://www.bis.arachsys.com/cukc/encyclopedia/ veli putea descoperi "Martial Arts Encyclopedia"
Version 1.04 Ashley Martin 1998, sub o prezentare modestX
dar ugor accesibild, sunt definili termenii, stilurile gi multe
elemente rrecesare practicanfilor de arte marliale(sau mai bine
zis celor ce incep sd practice), vizitarea acestei pagini nu vI va
lua mult timp deoarece accesibilitatea este foarte bund putAnd
sd vi plimbali cu ugurinf[ cu ajutorul browser-ului pe literele
alfabetului, fiind astfel foarte ugor de gdsit o informa{ie prin
aplsarea butonului cu litera respectiv5.
Trebuie menfionat cI acest mic dicliona.r este presdrat gi
cu imagini inedite ale unor mari maegtri fondatori de qcoli sau
scene ce definesc anumite stiluri sau termeni, dar gi trimiteri
citre principalele pagini de prezentare a celor mai importante
qcoli.
Kt $x) T{}fhr}'
.HS r,t .\{; { r. r t*
F1&11
BIak belt magazine
este situat
lahttp:l/
www.blackbeltmag. com/
cum este normal aici se pot
citi fragmente din ultimele
aparilii ale revistei gi normal
puteli sd vd abonali la
aceasti revisti; se pot
comanda numeroase
casete video.
cirfi
qi
Shotokan karate
magazinehttp://
www.zee.com/skm/
index.shtml este un magazin
dedicat, a$a cum ii spune qi numele practican{ilor de karate
Shotokan, dar nu numai. Aici se pot gesi pe ldngl
posibilit[1ile de cumpdrare a cd4ilor, casetelor video, etc. qi
numeroase imagini, cit gi descrieri gi serii tehnice specifice.
in continuare am sd vX
pun la dispozilie adresele
unor reviste interna{ionale
ce au ca obiect de prezentare
artele mar{iale:
Aikido today magazine poare fi gdsit la adresa
http://www.aiki.com/
Aici veli putea intra in
lumea practicantrilor de
aikido, pe lAngI posibilitatea
abonlrii la aceastd revistd se
pot gdsi interviuri foarte
interesante, poze cu
maeqtrii(inclusiv O-sensei),
informa{ii despre dojo-uri. La aceastd adresd vi pute{i procura
,.*M4+.,svd*i
tllfl
rq&.NI *
cir1i, casete video, etc.
Aikido j ournal http : //www.aikidojournal.com/
aceastd revistd se doregte a fi un buletin informativ pentru
practican{ii acestei gcoli qi meritd menlionate articolele gi
interviurile ce sunt publicate qi pot fi citite la aceastd adres[.
gi
Jin si le mul{umesc celor
ce corespondeazd cu aceastd
rubricd gi mai ales celor ce-mi furnizeazd informatii, sper cE
nu a1i uifat cX aceastl rubrici se dore$te sd fie una interactivl
de aceea la dispoziEia dumneavoastri existd un e-mail unde
a$tept propuneri, critici gi sugestii. Totodat[ pe cei interesa{i
?n prezentarea propriilor site-uri ii rog sI m[ contacteze qi
sd-mi pun6 la dispozigie adresele pentru a le putea face o
prezentare. Astfel aqtept s[ mi contactafi gi sE mi ajutatri la
e-mail: budo-internet @goplay. com.
ffi18 nuno -'KUNG FU MAG
El fr
rI{
Nr.27
Gofu Ken$
Scoala romaneascd de
Educarea calitdlilor migcdrii psiho-fizice de luptd
b.
Prof. dr. Florin Gheorghe Mageriu
(7 dan Goiu Kensha)
t{}qgm,};
Aga dupb cum ardtam in numlrul 25 al revistei Arte
un
Ma4iale, in $coala romdneascd de Goju Kensha se utilizeaz[
pentru
a
principale'
educalionale
exercilii
de
clase
opt
sistem de
qi perfecgiona cele cinci componente ale miqc5rii psihoforma
se
fizice de iupt[
cunogtinfele, deprinderile, priceperile'
(a primelor patru)'
obiqnuinlele
9i dispozilia integrativl
'
Formaiea gi per{ecfionarea acestor cinci componente ale
miqc6rii umane psiho-fizice de lupt[' constituie obiectivele
generale ale procesului educafional din gcoala de referinl['
Realizarea prbcesuald a acestor obiective generale trebuie
Sel*
insa sd fie orientata de c[tre finalitatile (ideal, scop) educalionale
ale acestei gcoli.
Conailla absolut necesard' pentru ca finalitdgile
educa;ionale ale $colii romdneqti de Goju Kensha sd-qi
indepiineasci ?n mod real roiul orientativ este satisfbcutd de faptui
c[ in procesul educalional al acesteia sunt aplicate concluziile
practiie ale unei modeldri Wu Xing asupra miqcdrii umane psiho-
ftzice.
Modelarea Wu Xing asupra migc[rii umane psiho-fizice
la ceea ce este funcgional (nemaniftst, Miao) in aceasta
refer[
se
(privitI obligatoriu ca univers quasi-inchis)'
Astfel, din punct de vedere funciional, migcarea umand
psiho-fizic[ de lupt[ are in general o funcliune acfional6'
''c'Ek(ML)k.
"
Aceast[ funcfiune aclionald este de fapt unitatea asociativ[
a
doud mari funcliuni:
(q-)Ek(ML)k;
. funcliunea efectorie, care este una fizic6,
(V)Ek(ML)k;
. funcfiunea de control, care este una psihicd,
Funclia efectorie, tQ reo(I\fl-)k, este determinatlin expresie
fizico-eneigeticd, prin palru "omponente subfunclionale
teoria educaliei fizice "calitdli
misurabiie parametric ai numitein
aptitudini ale individului uman de a exemotrice debaz6"
cuta miqc[ri exprimate in indici de:
. vitez5. v*(ML)o;
fortd, fo(Ml)n;
. rezisten![, r*(ML)r;
"
. indem6nare, i*(ML)o;
Gh'
tn conformitate cudatele experimentale (A' Demeter'
funcfiunea
pentru
Mitrea, Al. Mogog) se poate spune cd specific
fizic-efectorie a migc[rii umane' sunt raporturile de dualitate'
"indemAnare-for1X" qi respectiv "vitez[-rezistenlX"'
privitd
Mai precis, se poate spune c6intr-o rnigcare umand
doar sub uspe"tul s1u fizic, in mod absolut apar raporturile:
cit creqte ponderea'"for[ei", cu atat scade ponderea
'cu
"indemln[rii";
. cu cdt creqte ponderea "rezistenlei" cu atdt scade
ponderea "viteze1".
Totodatd, in aceeaqi migcare uman[ (privitl doar sub aspect fizic) apar urm[toarele raporturi relative ale calitdlilor
motrice debazd:
. cu cit miqcarea uman[ este mai complexd, cu atat este
necesar de realizat o pondere mai mare a "indemdndrii";
. cu cit miqcarea umand este mai simpl[, cu atAt este posibil
de realizat o pondere mai mare a "fo4ei";
. experimentele de varialie crescdtoare a "rezistengei" se
organizeazd pe "intregi acqionali", prin urmare rcalizarea
,.in
sine" a ponderii "rezistenlei" se asociaza de regul[
crescatoare
proprietdli
cu proprietatea de '?ntreg" (ig.)' din mulfimea de gase
a
structural[
realizare
de
pentru
stdrile
structurale definitorii
miqcXrii umane de luPtl;
. experimentele
de variafie ciescdtoare a "vitezei" se
astfel c[ se poate spune c[
acgionale",
organizeazd pe "pbrfi
"vitezel" se asociazl
ponderii
a
sine"
,"ilirut"ucresc6toare "in
de reguld cu proprietatea de "parte" (pa') din mullimea
propriet[[ilor structurate menfionate anterior'
Pebazaacestor raporturi absolute 9i relative ale calitdgilor
motrice de bazX, se construieqte un model de cdmp structuralfuncfional, pentru funcfiunea fizico-energeticd a miqcdrii umane
psiho-fizice.
?n prezentul articol ins[ voi reda?Joar modelul Wu Xing
(fig. 1) al acestei funcEiuni, deoarece acesta este sufucient de
relevant pentru scopurile actuale, avAndin plus avantajul-de
afi
BUDO . KUNG FU.MAGAZN\T
WN.Z7 ft
mult mai simplu qi deci mai uqor accesibil (intuitiv).
in fig. I sunt utilizate urmdtoarele notafii:
(Q)6k(ML)o
plmant),fazaeduc[rii "dispoziliei
.
),
integrative" asupra calitSfitor motrice de bazd;
' (M), r*(ML). - (Metal), faza educdrii "rezistenlei";
; (A), f*(ML)* - (Ala), faza educdrii "for[ei";
' . (L), vl{ut-)n (Lemn), faza educ[rii "virezei";
' (F), ik(Ml-)k (Foc), faza educdrii "indemAndrii"'
ul
(fig. 2) al funcfiunii P^siho-energetice, proprie miqcbrii umane
psiho-fizice de 1upt5. infig.2 sunt utilizate urmltoarele:
. (P), (9)6k(ML)k
(PdminO, fazaeducdii"dispoziliei
(b), (a) condilioneazd, produce (b)
. congtientizare concentratd, c*(ML)*;
. conqtientizare difuz6, q(ML)k.
in conformitate cu datele psihologiei experimentale (C'
Arseni, M. Golu, L. D[ndil5) se poate spune cd specifice pentru
funcliunea psiho-energic5 a migcdrii umane sunt raporturile de
dualitate er(ML)*
l*(ML)., 9i respectiv co(Ml)o - dJMI-)\:
Mai precis, se poate spune c[intr-o migcare uman5, privitd
doar sub aspectul controlului (psihic), apar in mod absolut
raporlurile:
. cu cdt creqte ponderea proprio-motivdrii cu atdt scade
ponderea extero-motivlrii, ?n controlul automatizat (sub-corti-
cu cdt creqte ponderea concentr[rii, cu atAt scade
ponderea difuziei, in controlul conqtient (cortical).
Totodat5, in aceeagi miqcare umand (privit[ doar sub
aspectul controlului psihic) apar urm[toarele raporturi relative,
ale "calitdlilor psihice debazd":
cu cdt o migcare uman[ este mai complexd, cu atdt
controlul conqtient de ansamblu, al acesteia, este in mod necesar
mai difuz;
. cu cAt o migcare umand este mai simpld, cu atAt controlul
conqtient ai acesteia poate sd fie mai concentrat;
. automatizarea proprio-motivat[ a miqclrii umane se
asociazi cu ceea ce apare ca"intreg nalional", astfel cd pentru
varialia monoton-crescdtoare a ponderii acestui tip de control
subcongtient, se poate lua in considerare preferenlial,
subdomeniul proprietdlii de "intreg" (ig') pe domeniul tuturor
stdrilor de realizare structuralb a miqcdrii de referinld (de
complexitate k=3, (ML):);
" automatizarea extero-motivatd a migcdrii umane
extero-motivate";
(F), dk(ML)*
'
dif:uze".
(u)
[(u) -
"calitdfilor
psihice de baz|" , se construie$te un model de cdmp structural
funclional, pentru funcliunea psiho-energetic[ a migcdrii umane
psiho-fizice de luPtd.
(Foc), faza educ[rii "conqtientiz[rii
(b), (a) conditioneaz[, produce (b)
(b), (a) frdneazd.,infrXnge (b)
complexe, necesitdnd o cunoa$tere qtiinlific[ specializatd.
Ceea ce au creat marii maegtri chinezi gi japonezi de-a
lungul secolelor (prin incercarea gi eliminarea erorilor) poate fi
asimilat fie prin studiul pe perioade foarte lungi (peste 20 de
ani) subindrumarea directd gi continud a unui astfel de maestru
(format gi el in acelagi mod), fie prin inlelegerea qtiin{ificd a
acestui proces educafional, prin transcripliain aparatul conceptual al gtiinlelor europene ale educaliei, pe baza unor ipoteze
interpretative clar definite, a noliunilor gi modului de gAndire.
utilizate de maeqtri extrem-orientali.
t")a;nmt*
H*.
*$
,i
*j;
p{$L}k
i'r
h{
x-
se
complexitate k=3, (ML):).
Asocierea celor dou[ funclii ale migc[rii umane psihofizice de lupt[, in procesul educa{ional al $coiii romdneqti de
Goju Kensha, se face diferit atdt in funclie de caracteristicile
"variantiv" sau "invariantiv" ale etapelor lecliei antrenament,
cAt qi in func{ie de treapta "programativd" (de gradafie) a
procesului educalional de referinfX.
Aceastb problem[ este extrem de vasti 9i va constitui
probabil, tema unuia sau mai multor articole viitoare.
Ceea ce aq vrea s[ subliniez in incheierea acestui articol
c[ procesul educalional realmente specific artelor
aceea
este
origine extrem-orientald, are profunzimi extrem de
de
ma4iale
asociazd cu ceea ce apare ca "partialitate aclional[", astfel cd
pentru variatia monoton-cresc[toare a ponderii acestui tip de
control subcongtient, se poate lua in considerare ca preferenlial
subdomeniul proprietitrii de "parte" (pa.), pe domeniul tuturor
stdrilor de realizare structurali a migcdrii de referinld (de
Pe baza acestor raporturi absolute gi relative ale
(Lemn), faza educ[rii "automatiz5rilor
' (L), e.(ML)* -
Funcliunea de control, VrE*irVtt-)0, este determinatd in
expresie psiho-energeticd, tot prin patru componente subfunclionale, m5surabile parametric qi numite aici "calit6{i psihice de
aptitudini ale individului uman de a efectua un control
bazd"
asupra migcirii sale psiho-fizice, control care este exprimat in
indici de:
. automatizare extero-motivatd, er(ML).;
. automatizare proprio-motivat5, p*(ML)*;
concentrate";
(u) -+ (b), (a) frdneazd', infr0nge (b)
cal);
Ca gi in cazul modelului funcliunii fizico-energetice $i din
aceleaqi motive, aici nu voi prezenta decAt modelul Wu Xing
integrative" asupra calitdlilor psihice de bazd;
"automatizdrilor
. (M)-, pu(Ml)o
- (Metal), fazaeduc[rii
proprio-motivate";
' (A), co(Ml-)n (Ala), faza educ6rii "conqtientizdrii
Jf
t.,
fiEH
rE
.In:k
Fit } .'
ltE
G.{
-**
'""*''*ll;Klx
s,
KftE
fr B
BUDO'- KUNG FU M-AGAZIN Nr.27
PREGATIREA DE SPECIALITATE A LUPTATORILOR DIN
SERVICIUL PRIVAT DE
v
PAZASI PROTECTIE
T
)s Claudiu Sgandir
Tehnici de identificare:
in ceea ce privegte principiul de identificare,
pot distinge cel de posesie (legitimagii,badge-uri -
se
ecusoane), cel de recunoa$tere (cod, parole) gi cel de
persoand (caracteristici fizice).
Inconvenientul principai al primelor doul
principii rezid[ in
posibilitatea de furt, de
falsificare, de oblinere a
informafiilor sau a
instrumentelor de
identificare.
Ultimul principiu la
care se aplici termenul de
identificare pozitivd, se
distinge de cele doul
precedente in rndsura in
care se acordd prioritate
controlului caracteristicilor
fizice ale persoanei gi nu
instrumentel.or de
identificare.
Adaptarea unui sistem
de control al accesului la
nevoile obiectivului
depinde in special de
fiabilitate. Pentru motive ce
trin de tehnica de fabricare a caftelelor de identificare
gi badge-urilor (ecusoanelor), acestea se exprimi prin
complexitatea modului de identificare, posibilitatea
autentificdrii legitima{iei de c[tre cititor, a
reproductibilitdlii, falsificdrii sau decodibilifitii.
Pentru tehnicile biometrice, fiabilitatea este
exprimatd prin doua rate:
. TRE sau TRT = rata de respingere eronat[ =
ineficacitatea acestei rate depinde de gradul de
suplefe al sistemului. Cu cit aceasti rat[ este mai
ridicard, cd at6t rrrr"fu este mai resrrictiv, deci
susceptibil de a refuza chiar gi accesul persoanelor
aatorizate.
. TAE sau TAT = rata de acceptare eronatd =
ineficacitatea acestei rate depinde de securitatea
sistemului. Cu cdt este mai ridicati, cu atdt
securitatea accesului este mai slabd. Cititorii de acest
tip sunt adesea dotafi cu mai multe nivele de
sensibilitate.
Redundanfa
mijloacelor de identificare
(amestecul de tehnici qi de
principii "persoand,
posesie, cunoagtere")
creqte considerabil
siguranfa qi fiabilitatea
sistemului. impreund cu
fiabilitatea existi qi aite
criterii ce trebuie avute in
vedere:
. timpul de
inregistrare;
. timpul de
recunoa$tere;
. timpul de proteclie:
. inteligenla
sistemului (caracteristicile
sistemului gi nivelul de
securitate dorit);
" condiliiie de
folosire;
. costul sistemului.
Codul:
Este un mijloc de identificare foarte cunoscut,
care prezintd deficienla cd poate fi observat in
momentui tast[rii sale. Anumite claviaturi pot reduce
aceasti eventualitate prin redispunerea cifrelor dupd
fiecare operare.
Putem clasifica aceste produse dupd:
. rezistenfa la acte de pdtrundere, decodabilitate
BUDO - KUNG FU MAGAZIN : ,.Nr. 27
numirul de combinafii realizabile
potenlial):
. faptul cd deschiderea e declangat[ de unul sau
de mai multe coduri (monocod sau multicod);
. numdrul de cifre gi / sau litere care compun
codul;
. rapiditatea de compunere a combinaliei.
in alegerea tipului de tastaturd se va line seama
frEH
Nrg
(care este legatd de
qi de:
. posibilitatea de conexiuni pe care le ofer[;
. posibilitdlile incorporate de a memoriza
evenimentele;
. posibilitdlile de programare gi menlinere.
Cirfile
Cartelele cu magnefi:
Codul acestui ecuson fine de pozilia magnefilor
incorporali, fiind ugor de copiat, utilizdnd piliturd de
fier. in plus, cartelele cu magneli sunt pu[in fiabile ca
duratd gi dificil de personalizat.
Sunt insd perfect adaptabile la parkinguri.
Cartelele capacitive:
Sunt construite din folii PVC, intre care sunt
inserate cAmpuri de induclie capacitive. Aceastd
tehnic6, ofer[ o securitate de nivel ridicat a cdrfilor
de identitate.
de identitate
Cartelele cu efect
Wiegand:
qi badge-urile
(ecusoanele):
Piala produselor de
identificare automatd, ale
cdror aplicalii in controlul
accesului nu constituie
decAt o parte, a realizat
pdnd in anul 1993 o cifrd
mondiald de afaceri de 7
miliarde USD . in prezent,
mai multe sute de milioane
de c[r1i de identitate sunt
Aceastd tehnologie este
foarte rdspdnditd in SUA gi
se bazeazE pe orientarea
magneticd a firelor de feritd
cu bariu inserate in cartelS.
Aceste fire sunt amestecate
cu fire obignuite, pentru a
oferi mai multd siguran{6.
Folosirea acestei
tehnologii, asigur[ un grad
ridicat de securitate,
deoarece cartela este dificil
de reprodus, iar codul este
indestructibil 9i fiabil in
timp.
in acelagi timp permite
includerea unei fotografii gi
poate folosi miliarde de
culori potenfiale.
folosite in f[rile
industrializate.
Tehnicile bazate pe
cdrlile de identitate
magnetice rdmAn cele mai
rdspAndite.
Badge-ul (ecusonul):
Este elementul care
permite identificarea
vizuald gi care poate fi asociat cu cartea de identitate,
aceasta, la rdndul ei, permifdnd trecerea prin
controlul realizat la punctele de acces.
Tehnicile care permit integrarea mijloacelor de
identificare vizuaLd pe un suport sunt numeroase: de
la simple colaje, la holograme.
Se poate evalua sistemul adoptat, in funclie de
tehnica aleas[, intrucdt nu suport[ cu aceeaqi ugurin![
inserarea unei fotografii sau a caracterelor imprimate.
Trebuie relinute ca importante, urmdtoarele
aspecte:
. calitatea vizuald, a rezultatului (estetica,
ugurinla in citire);
. posibilit6trile de falsificare;
. rezistenfa produsului final.
Cartelele cu opacitate
diferen{iati:
Acest produs de
inalt[
securitate presupune
recurgerea la cititori in infrarogu capabili sd citeascd
pelicula inserat[, care este imprimatd cu puncte de
opacitate diferit6 (65.000 de combina[ii diferire).
Cartelele cu opacitate diferen[iatd nu permit decAt cu
mare greutate integrarea fotografiei pe suport.
Cartelele "mini liber5" (efect de
proximitate):
Avantajul debazd, al acestei tehnologii este
ugurinla in folosire: solicitanfii accesului nu trebuie
introduc[ sau s[ treaci ecusonul respectiv printr-un
sd
loc anume. Este suficient sd-l prezinte la o anumitd
distan{d de cititor, pentru ca informaliile conlinute de
Hft
ft
ecuson si acfioneze deschiderea porlii de acces.
Sistemele pot func{iona pebazd, de informafii,
induclie sau hiperfrecvenfb (ultra - inalt[). Cartela.nu
trebuie sd aibd neapdrat un ecuson, iar unele dintre
ele sunt vulnerabile la interceptarea frecvenlelor
proprii.
Bateriile cu litiu ale cartelelor active sunt
eficiente cinci ani sau mai mult, dac[ ele nu emit in
permanen!5: se poate intrerupe prin pozilia cartelei gi
se poate pune in funcfiune in zona cititorului. Ca
avantaje suplimentare putem menfiona uzura redus[ a
cartelei gi proteclia deosebitd a lectorilor. in schimb,
anumite produse din aceastd categorie sunt greu de
p ers onalizat, i ar aceas td tehn ologi e f aclliteazL, in
general, trecerea in grup a
persoanblor prin punctul de
acces.
BU,DO- KUNG
sau ridicat. Autentificarea se reahzeazd pnn
verificarea dispunerii miilor de particule inserate procedeu pus la punct de compania 'SOGEDEX'.
Codurile fixate in plastic nu pot fi schimbate gi
protejate
sunt
cu scopul de a fi distruse o datl cu
cartela gi de a impiedica orice copiere.
Cartelele cu memorie:
fi intdlnite sub denumirile de: "cartele cu
microprocesor", "cartele cu microcalculator", "cartele
cu circuit integrat", "cartele inteligente", "I.C. card",
sau "cartele C.P. 8".
Introducerea acestei tehnologii a modificat
piala produselor de control al accesului. Cartela
inteligent[ conline patru
coduri: unul care este
atribuit purt[torului, unul
Pot
care este ales de aceasta,
un altul care permite
Cartelele magnetice:
Aceste cartele a cdror
invenlie aparfine suedezilor,
sunt cele mai utilizate in
lume. Este vorba de
ecusoane din P.V.C., uqor
personalizabile, pe care se
imprim[ o band[ magneticd.
Existd cartele magnetice cu
strat simplu gi cu strat gros.
in primul cazbanda
rnagneticb este vizibild, iar
codul rezultd din ?nscrierea
dinamicd a datelor.
Capacitatea de stocare a
acestor cartele variazd dela
40 la 90 de caractere
alfabetice. Cartelele respective sunt sensibile la medii
magnetice. in al doilea caz codul rezult5 din
repartizarea punctelor intr-o pastd magnetic[. Aceastd
tehnologie este mai sigurX decit cea precedent[, din
punct de vedere al reproductibilitetii gi al sensibilitdlii
la medii magnetice, dar nu permite decdt o stocare de
20-40 de caractere alfabetice.
Cartelele cu coduri cu bare marcate:
Aceastd tehnologie este foarte utilizatd. Este de
acelaqi tip cu cea a cartelelor cu opacitate diferenfiat[:
codul cu bare este inscris pe o pelicul[ gi apoi este
mascat din motive de securitate.Este citit cu raze
infrarogii, e u$or de fabricat, ieftin, simplu de citit.
Acest produs este plin de atuuri: el permite, dupd
cum cititorul este capabil sd autentifice sau nu
ecusonul, asigurarea unui nivel de securitate mediu
FIJ'MAGAZIN Nr.27
persoanei s[ aib[ acces la
anumite date sau funclii
confidenfiale, iar ultimul
corespunde diferitelor
servicii (platd electronicd,
gestiune de energie, etc).
Originalitatea
invenliei lui Roland
Moreno constd in punerea
la punct a unui bloc ce
conline unitatea de calcul
gi memoria, ceea ce
impiedicd orice
interceptare a informaliilor
care tranzileazd. dela o
unitate la alta.
Aceste calit[1i au facut din ele un produs foarte
performant in aplicalii multizone, multiutilizatori,
asigurind un grad ridicat de securitate.
Cartelele laser:
Cartela cu laser, inc[ foarte pu{in utilizat[, este
de origine americand gi a fost pusd la punct de
J. Drexler, fiind susceptibild de a con[ine 8 milioane
de caractere, datorit[ calitdtrilor holografice ale
tehnologiilor laser.
Un inconvenient major limrteazd rdspdndirea
acesteia: costul ridicat al cartelei gi al cititorului.
in incheierea articolului, amintim sportivilor gi
sportivelor ce vor s[ practice meseria de agent de
paz[ gi proteclie, adresa sponsorului acestei rubrici:
S.C. SSP GUARD SERV S.R.L. Str.Bldjel nr.2,
Bl. V4, Sc.i, Ap.1, Sector 3, Bucureqti, telefon: 321.48.71
BUDO - KUNG FU
MAGAZIN Nr.27
fr ,I33r
ffirg
SEI\TDO R-YLI KAR-A:rE
fltpon l{urnite
)8.
Emeric Arus
Executd: Emeric Arus
ffii
Y,h#:t:.!ffi,in
'4;ffi
Tori atacd execui|nd
prizd pe rever cu m1na sti)ngii,
iar cu mAna dreaptit
se
pregiiteSte sd atace J'a!q
adversarului.
Uke blocheazd cu m1na
stdngd Si conduce ntAna fui
Tori spre stdnga sa.
Continud prinzdnd ni6na
stdngd a lui Tori cu ntAna sa
stAngd
;i
mhna dreaptd
tt
acestuitt cu ntdna sa dreupld,
tncruci; dndw- i bra le l e.
Se executd ts aruntsre iit
cntce - juji nage, imobilizAtd
ln.final rndnu stdngd a tuitori.
tr!il frE
ffi]a
BUDO. I(UNG.FU MAGAZIN NT.27
OKINA-WAKOBLTDO
Cornbinatie de lulttd
Executd: Cristian Laiber & George Stdnescu
)9. Cristian Laiber
Fig.
1.
Bioroi
Atac invers ctt bo - gyaku kttsumi uchi (loviturd Ia tkmpld)'
,u mdna dreaptd ctr tonfa tn iodan uchi uke Si se aplicd
sirnultun chudan kote uchi.
Se
Fig. 2. Se continud cu un alt atac cu bo: jodan naname uchi'
gyaku
blZcheazd cujodan age uke Ei se loveste tot simuban cu chudan
tsuki cu lonfa in honte mochi - prila narmald'
pdstreazd controlul pe bo prin deviere cu tonfainiodan uchi
ui, Si ,e schimbd priza pe tonfa in mdna dreaptd tn priza pe capdtul
Iun[ - rcku mochi, lovind astfel articulalia genunchiului adversarului
Polilio est, tot kata hiza no kamae (pozi6ie cu un genunchi pe sol)'
Fig. 3. Se
Fig.4.seridicitgenunchiuldepesol,dezechilibrhndastfeladversarul
ci este proiectat la
sol. Tehnica se numerte sukui nage
Fig. 5. Se contrQleazd cu
- henka
waza'
piciorul bo-ul adversarului pentu a nu putea
loii gi se finalizeazd eventual cu un atac la cap - gedan mawashi uchi
o noud
u*nruto, cu tonfa. De remarcat armurea mAinii opuse penffu
posibild loviturd.
BUDO - KUNG FU
Gtr,NB
MAGAZIN Nr.27
ftE reI
Hre
TIKAN ININPO E UCET
Combina{ie de lwptd - apdrare tmpotriva cw{itulwi
?3. Cuy Aerts
Executd: Guy Aerts & Cristian Ozon
Pe o prizd cu mdna
sfingd
Si
atac
orizontal cu culitul
execLttctt cu mAnct
clreaptci, cel care se
crpdrci
face sabaki
blocAnd concomitent
ambele mdini, cu un
singur bra{...
ffi
ffi
MS
ffi
ffi
ffi
ffiw;
ffi *,W*
.$
3' se poate observa cum arma agresorului s-u transfonnat
intr-un instrunxent de tontrol
exercitat de cdtre cel aracat.
2. ... Si astfel cutritul este
intors cdtre agresor prin
b locare a inc heieturii c u
ambele ntdini.
Glf frE
ft
BUDO'KUNG FU MAGAZTN Nr.27
KYOKL]SI{IN KARATE
Cornbinatie de lwptd ( sen rlo sen)
?3. Ctaudiu Sgandir
Executd: Nicoleta Cheoseaua & Marian RtEnoveanu
@
1.
Tori gi Uke in ju kamae.
Tori atac[ mae geri chudan;Uke executl
esch iv[ circulard, (sabaki) 9i blocheaz[ simultan
2.
atacul (soto uke chudan).
3. Uke contraatac[ mawashi geri chudan'
4. Uke atacdushiro.iodan mawashi geri'
BUDO - KUNG FU
MAGAZIN
fr@
Nr.27 fr E
JI-J JIJTSL-T
S
hitei Tori Waza
)3. T,ldor Stanciu
Jodan kitsami tsuki
Hidari teisho kake uke/migi gyaku tsuki
3. Tate ude hineri(nage)
Execut[: Tudor Stanciu & R. Florescu
2. Kaiten yori ashi
(pozilie intermediard)
zl. Ude garami
jime (kawashi waza)
@fr
fi
BUDO - KUNG FU
MAGAZIN Nr.27
AIKIJIJTSU. TAKEDA RYU MAROTO-HA
Aplica{ie de lryttd
)3.
Roland Maroteaux
Executd: Rolancl Maroteaux & Serge Clnrllopeuu
BUDO - KUNG FU 1VIAGaZIN Nr.27
0upe, medalll pl trofee
#2()561/2; #20561/t;
* zoset
noslltz, #20srqt; #
fr.tril
HTB
O multitudine de medalii gi cupe,
specifice artelor marfiale. Pentru
federa{ii qi comenzi mai mari de 100 de
bucifi se face reducere 20Vo.
#20566
20544
)tzoszttz,
*zosz,ttt,
t zosztl*zosostz,
r2050J/t:
2050i
ffiffiffiwffiffiffiffiffiffi #ffiWWffiffi
TKII,
445 nm
TK2I.
t15 ftm
ffiw
C
CENTRU
"m*
Ifl
Trofee cornpuse
A50
nn
.#'Bs
KT#
d40
nm
O35
nn
632
mn
d50
nnl
- #5184 h-37 crn
@ft
ffirtr
BUDO - KUNG FU'trVIAGA:.ZFI Nr.;27
Din artele martialerr,
F
LO
11
t2
t3
l0
il
12
l3
14
Orizontal: 1. Evitare a unei lovituri sau a unei miqc[ri
de atac efectuatd, in generai, printr-o rotire a capului (aikido;
karate) - Numlrul 7 in coreeand. 2. Carte (Koyo Gunkan)
datdnd din secolul al XV[-lea, ce trateazl, in 59 de capitole
tot ceea ce este legat de viafa samurailor, atribuit[ cdnd lui
Kosaha Danjo Nobumasa, un samurai din serviciul lui
Shingen Takeda, cdnd eruditului confucianist al
guvernlmdntului miiitar din Edo (Kanegori
- 1572-1662) Luptd liberd, de antrenament, conlindnd una sau mai multe
migc[ri in picioare sau la sol, cu care se incheie, in general, o
qedingd de studiu (aikido, judo). 3. Wajima Isao - "...Pai".
Stil chinezesc al tehnicilor Shaolin, creat pe muntele sacru cu
acelagi nume" 4. A-qi lua o rlspundere - "...Bu". PoziEie de
bazdincare picioarele sunt depdrtate gi fixate (wushu) - Vas
flcut din fructul tigvei, cu care se mlsoar[ laptele (reg.). 5.
Porni fructiferi - Lan[ secundar de munfi in nord-estul
Germaniei - Neg (var.). 5. Fir de wzeall - "...Jutsu". Tehnici
de mAnuire a halebardei, practicate imbrdcat cu vechea
armur[ de samurai. Face parte din tehnicile Nihon Kobudo -
"...The". Numele vietnamez pentru kokyu (respirafie
profundd care, incepdnd din hara. pune in miqcare energia
vital[- ki, kokyu fiind perfecta sincronizare a respiraliei gi a
migclrilor) - Ibis! 7. Sato Hideyoshi - Bbuturl alcoolic[. 8.
Arm[ de aruncat in formi de pumnal, aceasta fiind una din
multele arme pe care le foloseau luptdtorii ninja - Murasaki
Genji. 9. "...kesa-... ". Control prin spate, costal, pe sub braful
qi centura lui uke, in lupta la sol fudo). 10. "...Ryu Karate
Do". $coal5 de karate creatd in i830, in Okinawa, de cdtre
Sokon Matsumura. Denumit[ Shuri-te pdn[in 1920, aceast5
Do", organizafie care
grtpeazd.toate stilurile de karate din insul6. in aceast[ gcoald
se pune accentul in principal pe studiul qi practicarea tehnicilor
din kata - "...Ryu". $coali de sabie, una din cele aproximativ
46 de qcoli importante de arte marfiale, aleasd pentru a
gcoald face parte din "Okinawa Karate
participa anual la "marea intdlnire" (taikai) din centrul
Budokan de la Tokyo, care trebuie, de asemenea, sI adune
qi gcolile considerate de autorit5trile japoneze ca fiind
"autentice". 1 1. Cavitatea rinichilor (kyusho) - Tip - Zdpad6.
12. "...long son". Loviturl vertical[, datd cu spatele pumnului
(qwankido) - La urmd (masc. pl.). 13. "...tai-jutsu". Arta de
a da atemi (taijutsu) - Afacere de bursd - in lepi! 14. Kata
cuprinzdnd doub serii de migc[ri, executate in poziliasuwari
(8 migclri) qi in pozilia tachi (13 migclri). Aceast kata este
clasificat ca okuden sau invdldturd tainicX (iaido) - in ciurl "Rever" in limba japonezd.
Vertical: 1. Metod5 de "luptd durS" qi de exercilii intensive , bazate pe forl[ pur[, creat[ de Ichikawa Mondaiyu
- "Calea rlzboinicului". Cod de onoare gi de comportament
social formulat in secolul al XVIIlea, care a urmat codului
nescris "Kyuba no michi" (calea tirului cu arcul gi a echitaliei),
dat6nd din secolul al XIII-lea. Acest termen nu a fost folosit
decAt incepAnd cu scrierile lui Soko Yamaga (1622-1685),
un erudit confucianist gi a fost popularizat prin lucrarea cu
acelagi nume a lui Inazo Nitobe (1862-1933), publicati in
1905, care s-a bucurat de qn rlsunet mondial. 2. Tehnicd de
presiune din fa16 asupra pieptului adversarului, bragele lui
tori inconjurAnd umerii lui uke (sumo) - Akira Kurosawa. 3.
". ..Jutsu". Sintez[ a mai multor arte martiale, cum ar fi judo,
karate, aikido, intre altele, creatd in 1983 de c6tre Jacques
Quero, care i-a ad[ugat consideralii "ezotetice" gi filosofice
extrase din zen, din taoism gi din yoga - A doua parte din
koshiki-no-kata, cuprinzAnd qapte miqc[ri care trebuie s[ fie
executate rapid (iudo) - "...-Tachi" (sau Shin-no-tachi). S[bii
care f[ceau parte din costumul de ceremonie al nobililor de
la curtea imperial[ a Japoniei. 4. Lovituri date in puncte vitale
(kyoshi) ale adversarului, cu scopul de a-l scoate din lupt[.
Acestea pot provoca un legin, un traumatism sau chiar
moartea, in funcfie de fo4a loviturii - "Alb" in limba japonezl
- Elena Ion. 5. Sufix folosit dup[ numele numele de familie
sau prenume, indiferent dac[ este vorba despre un bdrbat, o
femeie sau o fat[, in semn de politele - Castelul in care marele
maestru Gichin Funakoshi ( 1 868- 1957) , in 1921, a suslinut
o demonstratrie de karate in fala printrului mogtenitor Hirohito - "Mekugi-...". Orificii pentru pl6sele, la sibiile de samurai. 6. "...vi cuoc". loviturd de picior spre inapoi (qwankido)
- Nume dat in epoca Edo (1603-1868) tuturor rlzboinicilor
(bushi) gi samurailor care nu mai depindeau direct de senior,
in urma morlii acestuia sau in urma confisclrii p[mAnturilor
lui. 7. "...Tsuki". Froiectare a iui uke de cdtre shite, executatd
pe o priz[ de cot, hiji dori, sau pe un atac de sus in jos, shomen
BUDO . KUNG
F:U
IVIAGAZTN'
fr,!il
Ni.'2T .ff '
uchi (aikido) - Baraj. 8. Atac - Miqcare de um6r ce permite
a-i da adversarului o loviturd de shinai sau de a-i evita atacul
(kendo). 9. Inhala[ie (abr.) - "...Empi". Uqoarl loviturd de
cot spre inapoi (karate) - Numdrul gase in limba chinezd. 10.
Proiect american de construc[ie a unui satelit - platform[
multimisiune - Celebru clan rdzboinic care, in 1185, s-a opus
clanuiui rival Taira (Heihe) gi l-a invins, stabilind in lIgZ
primul shogunat al Japoniei. 11. "...-Gake". Luptd in care
unui karatekaii sunt opuqi cinci adversari (karate) - "ureche,,
in limba japonezl. 12. in fortl - "Tachi-...". Salut
adresat
partenerului de antrenament, efectuat din poziEia',in picioare"
(tachi), cu corpul uqor inclinat spre inainte - Segment primitiv
al embrionului (med.). 13. "...-chitong-taidu"- pozilie de
gardd (kamae) a "elegteului linigtit", in care un picior este
avansat gi bragele indoite spre lateral ca pentru a da lovituri
directe cu spatele palmei (kung fu) - A mo15i.
u
d
.I
I^I
ht
hI
>t
!I
D
hI
Dic{ionar: FIRG, HILS, AGIO, LDAF.
aCostin V. Trifan - Club Kumade, Cdmpina.
!I
V
S
Crr
'for
Ie
Hrr
FI
Sor
Oe
Br
hI
It
H,
Iz'
(lsr
.I
(Jr
Ozr
det
!I
V
V
Is
hlc
Vr
AAr'
nl
Oz
Ss
Vr
AAs
Yz
)r
. Bimiti Alexandra, Bragov - Vd muliumim pentru fidelitate
qi
pasiunea pentru artele marliale, care transpare din rdndurile
dumneavoastrX. Foarte bun rdspunsul dumneavoastri la concurs.
iar pasajul in care spuneli ci "in competilie adversarii nu sunt
prieteni
gi nici nu sunt dugmani, nu existl sentiment, totul este
neutru, pentru cd in dojo intri doar cu sentimentul de dragoste
pentru ceea ce faci", m-a fermecat.
pentru cA nu puteam
$i
acorda iioud premii la acel concurs vd vom acorda ca premiu
secundar, numhrul 27 al revistei. Vd mai agteptim gi cu
altd ocazie.
. $tefan Mircea, Craiova - V-am expediat lista cu prelurile
solicitate.
Pentru mai multe amlnunte ne puteti contacta la telefon: 01t,-79071 54.
. Goga Iustin, Cetatea de Baltb - Este foarte bine ci dorili s[
practicali artele ma4iale, insi pentru a vi impune in fa[a colegilor nu trebuie
sd fi1i nici puternic nici s[ gtili sd luptali. O atitudine echilibrati, o minte
asculit[ gi glefuiti prin cuno$tinlele acumulate, iatd care cred eu sunt
principalele arme de care trebuie s[ uza1i.
De asemena, sper sA vA ajute cartea expediat[ de noi, dar nu in sensul
in care vI exprimali dumneavoasffA.
Spuneli
ci strizile in Tdrndveni
nu sunt sigure.
Mi intreb
oare unde
sunt cu adevArat sigure.
. $tefan Olte(eanu, Constanfa - Manualul solicitat nu mai
este in
stoc. Desprejujutsu avem in stoc lucrarea',Ju Jutsu anticjaponez,'de Roland
Maroteaux.
Gramovschi Nicolae, Lugoj - Dumneavoastrf, imi trimiteli o
scrisoare foarte interesantf,, dar care conline cateva inexactitdli. 1. Sanda
(se citeqte sanra) nu este un stil de luptl de stradi de origine franc eze (acesta
se nume$te savate), ci este sistemul de lupli full contact chinezesc. 2.
Capoeira (nu cappuera) nu este un stil de kung fu ci o artd ma4iali cu
rdddcini in Africa neagri, ce a luat viaf[ din dorinla de libertate a sclavilor
de culoare din Brazilia. Informalii despre adresele Internet le glsili dacd
urmlri! cu interes rubrica Budo Internet. C6t despre corespondenld, dupi
cum bine qti1i, noi nu purtlm corespondenld particulari cu cititorii. Iar despre
dezviluirea secretelor militare, cred ci a fost o glumi, nu?
. Stalea Daniel, Poiana Mare - Nu toate c[4ile solicitate sunt in
stoc.
. Gabriel kac, Cil5ragi - Lucrarea de pregdtire fizic[ a apirut cu
oarecare intArziere gi ne cerem scuze. Sper c[ acum vd afla1i in posesia ei.
. Bogos Carol, Toplifa - V-a fost expediatd lista. Totodat[ puteli
gdsi cirlile disponibile qi in paginile revistei.
.
ldran.Florin, Rebrigoara - pentru orice informalie
trebuie sd sunati dumneavoastrl, nu si vd sunlm noi.
. Pocsvaler
$tefan, $imleul Silvaniei _ Vd mulfumesc
pentru frumoasele cuvinte spuse despre revista noastri. in legdturd cu
echipamentul sportiv, el nu se trimitein sistem ramburs prin pogt[. in leg[nrrd
cu armele, ve atrag atenlia cA sunt foarte scumpe, iar pentru a cumplra o
arbaletd vI trebuie permis special.
. Covaciu Florinl Suseni - Idem.
. Vigan Viorel, Arad - Lucrarea solicitatd nu mai
. Pricopie Sorina, Buhugi - Din picate nu
mai avem
in stoc.
cirlile solicitate.
este
.Duma Dan, Arad - Agteptdm cu interes materialele dumneavoastrl.
fi publicate cu siguran
