Sunteți pe pagina 1din 25

H'fitr

ft

B-,tJDO- KUNG FU

MAGAZIN Nr.27

- o insuficient[ la nivel tactic poate conduce la o slabi incredere, qi


invers. Practicanlii adesea progreseazd bine fizic Ai tehnic, dar equeazd
la preg[tirea tacticd qi psihologicd. Cu totii cred cd avem exemple de
practicanii foarte buni la antrenamente, dar care in condilii de concurs
se blocheazl gi sunt invingi de adversari mai slabi. Solulia const[ in
identificarea nivelului la care se manifest[ deficienlele $i pus accentul
in pregdtire pe imbundtdgirea nivelului deficitar. Aici se aplici principiul
ele

individualizarii antrenamentului.
in afara consideraliilor zilnice, piramida factoriior de antrenament
poate sta 1a baza planificdrii antrenamentelor pe perioade lungi de timp.
Astfel, primele cdteva luni de antrenament trebuie dedicate imbundtXlirii
calit[1ilor fizice, 9i a unor abilitdEi simple, tehnice qi tactice. A doua
etapd de antrenament este caracterizatd de dezvoltarea tehnicd. Condilia

fizicd trebuie menlinute, dar va necesita mai pulin[ muncd

decAt

dezvoltarea ei. Etapa avansatd de antrenament vizeazd aspectele tactice


qi psihologice, alocAnd mai pulin timp dezvolt6rii fizice gi tehnice.
Atingerea unui nivel inalt in artele marliale necesit[ mulli ani de
antrenamente intense, dar rezultatele sunt mai bune dacl sunt folosili

cu inlelepciune, Timpul petrecut pentru dezvoltarea bazelor este


minuscul fald de cel necesar pentru corectarea unor erori acumulate
de-a lungul anilor.

'

obiectivelor qi a programului de antrenament. Aiunci cAnd apar


problerne, Piramida factorilor de antrenament poaLe folosi la
determinarea ia ce nivel igi au problemele originea, ceea ce face mai
rapidI corectarea lor.
L. Nivelul pregitirii fizice. Acest nivel reprezintE piatra

hotar
a oricirui sportiv, deoarece fdrd pregdtireafizicd nu este posibil nici un
fel de progres. Pregdtirea fizicl se referd la dezvoltarea a ceea ce $tiinla
sportului nume$te "abilitili bio-motorii" - forla, viteza, echilibrul,
elasticitate, agilitate, rezistenId gi coordonare.
2. Nivelul pregbtirii tehnice sau perfectionarea tehnicilor fizice.
Unele tehnici pot fi executate cu un nivel scdzut de pregdtire fizicb,
insd multe nu pot fi eliciente in lipsa unui anumit nivel de pregltire
fizicd.
3. Pregdtirea tacticS. St6panirea tehnicilor nu este obiectivul
final; cu tolii cunoa$tem practicanli care au o tehnicd superbd, dar cdrora
le lipsegte capacitatea de a o aplica in 1upt6. Tactica se referd la abilitatea
de a aplica cu succes tehnicile in luptl. Trebuie sd fie evident cd pdnd la
acest nivel, abilitdlile tehnice trebuie sd se fi dezvoltat deja.
4. Preghtirea psihologic5. Este foarte importantd pentru
practicaniii de arte mar;iaie, acegtia prin definilie pregdtindu-se pentru
situalii de viaid qi moarte. Este clar cd pregdtirea psihologicb - s-o
numim incredere - nu poate fi formatd dacd nu au fost parcurse cu
succes celelalte trei niveluri anterioare.
Cum se poate folosi in viala zilnic6 piramida factorilor de
de

antrenament?
Sd analiz[m un scenariuintdlnit adeseain practic[: doi practicanli
lupt6. unul rateazd un mawashi geri Si celllat il puncteazd a] ago uchi.
Ce s-a intAmplat? Care este problema? Folosind piramida putem ajunge
la miezul problemei.
in primul rAnd, este studentul capabil sd execute corect mawashi

geri?

Dacd r[spunsul este da, atunci inseamnd cd problema este la


nivel tactic sau psihologic. Ambele arii sunt in strdns[ legdturd intre

Performanla in artele marliale depinde de volumul antrenamentului, adicd cAt de mult se antreneaz6, dar qi de calitatea acestuia,
adicd cAnd qi ce anume face la antrenament.
in final, cdteva principii pentru imbundt[1irea abilit6lilor tehnice:
i" Exersali atunci cAnd sunteti odihniti qi concentrarea are un
nivel inalt;
2. Sesiuni mai s0urte dar mai dese sunt de preferat sesiunilor
lungi;
3. Asiguraii-vd ci oblineli atat cantitate cat qi calitate - nu lucra;i
la intAmplare;
4. Odata ce o abilitate a fost insugit[, poate fi menlinutd printr-un volum de antrenament mai redus;
5. Oboseala este normald - dacd a1i lucrat intens o tehnici care
are un element de echilibru, schimbali gi exersali o tehnicd care solicitl
o alti calitate, ca de exemplu: o tehnicb care soiicitd intr-o mare mlsurd
viteza.
Succes ?n pregdtire,

OSSU!

BUDO - KUNG FU

MAGAZIN Nr.27

Pagini de jurnal (lll)

O celdtorie
)s.

Mdncarea

FlorianFrazzei

fr

NTE

Gr

Japon

Pdine nu se servea. CuvAntul pan afost


Mdncarea la japonezi mi s-a p6rut fad[. Abia
introdus de portughezi.in rest, mai acceptabile
a$teptam sfdrgitul mesei cdnd ni se serveau nigte
erau ou[le qi sparanghelul. La micile unit[1i
alune mai gustoase gi bere. De asbmenea, aveau un alimentare, m2ncdrurile erau prezentate ?n vitrin[
sos mai picant, probabil de soia.
fiind reproduse din ipsos, pentru ca orice client
De la englezescul "table" a derivat verbul
s[-qi aleag5.. in tren, in vagonul restaurant am
japonez amAnca - (taberu; tabemasu).
consumat guncd, hamftind singurul cuvdnt pe care
Preparatul debazd. era orezul fiert, cu boabe
il cunogteam din limba engIezd.. Consider c[ la
mari - go-han (f5.rd nimic altceva). De aceea,
inv[garea unei limbi str[ine trebuie s[ se acorde
japonezii au fost foarte mirali cAnd am introdus
mai mult[ importanl[ denumirii alimentelor. pe
zahdr pentru a-i
vapor ni se
da gust. Aqa
punea in fa![
ceva nu
lista cu
mlncam acas[
mdnc[rurile pe
nici cAnd md
care doream s5
durea stomacul.
le servim a
Am intrebat-o
doua zi gi cum
pe profesoara
nu gtiam
noastrl de
denumirile nici
limba japonezd
in limba
cum se impacl
englezd, nici in
cu mAncarea
europeand, iar
**U
, #xgll"":'t{ ni$te numere
*=,';*fi$ffi.
ea mi-a rdspuns:
*;fl - t&.;:F" . . -" ,
aqa C[ am avut
"cAnd imi este
surpriza sI ni
foame m[nAnc
se ofere arici
niqte orez...".
de mare sau cine qtie ce altceva.
Eram invitali la un primar acas[ gi in fafa mea
La un picnic pe iarbl verde, se ageza un
st[tea o fat[ care mi-a spus: "Mi-e foarte foame,
recipient cu c[rbuni incingi. Pe plit[ se puneau
dar nu qtiu sd m[n1nc cu belele (hashfi" .I-am spus buclgi mici de carne (cAt
unghia).
c[ are doud solufii: ori sd se compromit[ folosind
Era greu s[ te saturi cu aceste fragmente
degetele, ori s[ renunte; qi a preferat s5. rimAn[
minuscule (foto 1).
nemAncatS.. M[ obignuisem s[ manevrez begele:
Nu mi-am imaginat cI voi avea privilegiul ca
unul sprijinit de inelar gi celElalt linut in trei degete la o masl in Japonia s[ spun takusan (mult,
ajunge,
(mijlociu, ar[tdtor gi police). Acesta din urm[ se
este destul).
deplaseaz[. Oricum, cam stAngaci, dar mdncam
_Apoi, la o alt[ masl festiv[, se afla cdte o
spre amuzamentul japoneziior care m-au filmat gi
ceagcl intoars5. cu fundul in sus pe care se a$eza
au reprodus scena la televiziunea local5..
intr-un locaq scobit, un ou crud (foto 2). Se

Eil fiE

ft E . ]BuDO.I(UN{G

poziliona cana in mod normal, se splrgea oul care


era introdus in ceaqcd impreun[ cu zahdr qi bucdgi
de friptur[. Ciudat! Atunci am pus gi eu zahSr in
otez.
Dimineala, micul dejun, se servea intr-o
b-uc[t[rie in stil modern cu un fel de perete
desplrlitor, dar scund. Bucdlile de zahdr erau
colorate gi in forma in care facem noi cozonacii.
Am fost intrebali cu ce bem ceaiul: cu lapte sau cu
whisky. Japonezli au fost foarte uimigi cind le-am
r[spuns "cu l6mAie". Cdte bordeie, atdtea obiceie.
Ceaiul verde ni se aducea rece. chiar ia
ghea!5.

Ceremonia ceaiului
dureazd mai mult gi este
chiar un fel de "pipa p[cii",
crearea unei armonii intre
gazdd gi oaspete. Cu un fel
de plm5tuf din be[iqoare
subliri de bambus se bate
lichidul pAnd devine
spumos. Gustul nu era prea
agreabil, dar era compensat
de servirea unui fel de
martipan mai dulce.
La un restaurant mai
modern ni s-au oferit
languste uqor grdsoase (s[
ne glndim la procedeul ebljime). Tacdmurile (cugit,
furculil[) fuseser[ sterilizate
?ntr-o etuv6 qi ambalate intro foaie de plastic ermetic
inchis[. Un chirurg care
st5tea l1ng[ mine la masl a
declarat c[ ar fi incdntat
dacl la el la spital s-ar afla
instrumentele chirurgicaie
astfel pregltite steril.
Am fost invitagi qi la un restaurant chinezesc,
unde am parcurs toate increng[turile din zoologie.
Astfel, am observat c[ meduzele au consistenf[,
sunt asem[ndtoare cu un zgdrci. Foarte gustoase mi
s-au plrut nigte larve cu gust de salam de Sibiu.
Fiindci nu cunogteam cuvdntul snake am
mdncat gi garpe. Cu befiqoarele nu am reuqit s[
separ oasele de la pe$te.
lmi alesesem un punct fix din perete pe care il
priveam incordindu-mi voinla sd nu vomit. Dar
cum noi nu suntem obiqnuitri cu astfel de produse

FU

MAGAZIN Nr.27

gastronomice, o slptimdn[ intreag[ cdutam cu


disperare un closet.

Religia
Religia reprezint[ mai mult o tradilie legat[ de
diferite obiceiuri. Japonezii se pot c[sltori dup6
traditria shintoist[ sau s[-gi inmormdnteze plrinlii
dupb un alt ritual, de pild[ buddhist. Sunt luate in
seam[ qi sfaturile confucianiste. De aceea,la
intrebarea clasic[, chiar stereotip[, "c6rei religii
aparfii?" japonezul nu gtie ce sI r5spund6, este
nedumerit. Ion Timuq ne relata c[ dac[
comunitatea cregtin5
organrzeaz[ un curs pentru
invllarea limbii engleze,
japonezul aderd pentru un
timp la religia creqtin[ pe
care o p[r[seqte la
absolvirea inv[![mdntului
lingvistic.
Au un cult al str[moqilor, cu un fel de altar
prezent chiar in locuinlI.
Mai au gi obiceiul ca
la templu s[-gi impreune
m0inile in dreptul pieptului
pentru rugbciune. Apoi bat
puternic din palme pentru
a atrage atengia zeului
asupra prezenfer 1or. Degi
auzisem despre acest
obicei, pe camaradul meu
gi pe mine ne-a pufnit
rdsul. in acel moment, la
amAndoi ni s-au blocat
aparatele fotografice.

Coinciden[5 sau
r[zbunarea zeului?
Mai in toate casele se afld atArnat un mic
clopofel pe care dacl-l sufli produce un sunet util
pentru chemarea zeilor cei buni.
tn rest, ca qi la noi, se ard lumdn[ri gi tlmAie.
CAnd eram obosit intram intr-un templu pi m[
intindeam pe tatami afipind ugor. Teama de a
nu-mi dispare pantofii llsafi la intrare am
combdtut-o introducdnd inclll[mintea intr-un sac gi
acesta in geanta de voiaj.
Japonia este pur qi simplu o altl lume, cu
traditii gi obiceiuri nemaiintd.lnite.
Dar despre acestea, in numerele viitoare.

fr

BUDO - KUNG FU MAGAZIN I Nr. 27

fr EEl

-#mffid
-#.,ffim-s$dw

Budo Internet
)s. Bogdan $ovar
Budo Internet-ul din acest numir va fi dedicat unor siteuri de interes general, sper ca prin vizitarea acestora
informaliile pe care le vefi obfine vi vor fi de un real folos.
La adresa http://www.bis.arachsys.com/cukc/encyclopedia/ veli putea descoperi "Martial Arts Encyclopedia"
Version 1.04 Ashley Martin 1998, sub o prezentare modestX
dar ugor accesibild, sunt definili termenii, stilurile gi multe
elemente rrecesare practicanfilor de arte marliale(sau mai bine
zis celor ce incep sd practice), vizitarea acestei pagini nu vI va
lua mult timp deoarece accesibilitatea este foarte bund putAnd
sd vi plimbali cu ugurinf[ cu ajutorul browser-ului pe literele
alfabetului, fiind astfel foarte ugor de gdsit o informa{ie prin
aplsarea butonului cu litera respectiv5.
Trebuie menfionat cI acest mic dicliona.r este presdrat gi
cu imagini inedite ale unor mari maegtri fondatori de qcoli sau
scene ce definesc anumite stiluri sau termeni, dar gi trimiteri
citre principalele pagini de prezentare a celor mai importante
qcoli.

Kt $x) T{}fhr}'
.HS r,t .\{; { r. r t*
F1&11

BIak belt magazine


este situat

lahttp:l/

www.blackbeltmag. com/
cum este normal aici se pot
citi fragmente din ultimele
aparilii ale revistei gi normal
puteli sd vd abonali la
aceasti revisti; se pot
comanda numeroase
casete video.

cirfi

qi

Shotokan karate

magazinehttp://
www.zee.com/skm/
index.shtml este un magazin
dedicat, a$a cum ii spune qi numele practican{ilor de karate
Shotokan, dar nu numai. Aici se pot gesi pe ldngl
posibilit[1ile de cumpdrare a cd4ilor, casetelor video, etc. qi
numeroase imagini, cit gi descrieri gi serii tehnice specifice.

in continuare am sd vX
pun la dispozilie adresele
unor reviste interna{ionale
ce au ca obiect de prezentare
artele mar{iale:
Aikido today magazine poare fi gdsit la adresa
http://www.aiki.com/

Aici veli putea intra in


lumea practicantrilor de
aikido, pe lAngI posibilitatea

abonlrii la aceastd revistd se


pot gdsi interviuri foarte
interesante, poze cu
maeqtrii(inclusiv O-sensei),
informa{ii despre dojo-uri. La aceastd adresd vi pute{i procura

,.*M4+.,svd*i
tllfl
rq&.NI *

cir1i, casete video, etc.


Aikido j ournal http : //www.aikidojournal.com/
aceastd revistd se doregte a fi un buletin informativ pentru
practican{ii acestei gcoli qi meritd menlionate articolele gi
interviurile ce sunt publicate qi pot fi citite la aceastd adres[.
gi

Jin si le mul{umesc celor

ce corespondeazd cu aceastd

rubricd gi mai ales celor ce-mi furnizeazd informatii, sper cE


nu a1i uifat cX aceastl rubrici se dore$te sd fie una interactivl
de aceea la dispoziEia dumneavoastri existd un e-mail unde
a$tept propuneri, critici gi sugestii. Totodat[ pe cei interesa{i
?n prezentarea propriilor site-uri ii rog sI m[ contacteze qi
sd-mi pun6 la dispozigie adresele pentru a le putea face o
prezentare. Astfel aqtept s[ mi contactafi gi sE mi ajutatri la
e-mail: budo-internet @goplay. com.

ffi18 nuno -'KUNG FU MAG

El fr

rI{

Nr.27

Gofu Ken$

Scoala romaneascd de

Educarea calitdlilor migcdrii psiho-fizice de luptd

b.

Prof. dr. Florin Gheorghe Mageriu


(7 dan Goiu Kensha)

t{}qgm,};

Aga dupb cum ardtam in numlrul 25 al revistei Arte

un
Ma4iale, in $coala romdneascd de Goju Kensha se utilizeaz[
pentru
a
principale'
educalionale
exercilii
de
clase
opt
sistem de
qi perfecgiona cele cinci componente ale miqc5rii psihoforma

se

fizice de iupt[

cunogtinfele, deprinderile, priceperile'

(a primelor patru)'
obiqnuinlele
9i dispozilia integrativl
'
Formaiea gi per{ecfionarea acestor cinci componente ale
miqc6rii umane psiho-fizice de lupt[' constituie obiectivele
generale ale procesului educafional din gcoala de referinl['
Realizarea prbcesuald a acestor obiective generale trebuie

Sel*

insa sd fie orientata de c[tre finalitatile (ideal, scop) educalionale


ale acestei gcoli.

Conailla absolut necesard' pentru ca finalitdgile


educa;ionale ale $colii romdneqti de Goju Kensha sd-qi

indepiineasci ?n mod real roiul orientativ este satisfbcutd de faptui


c[ in procesul educalional al acesteia sunt aplicate concluziile
practiie ale unei modeldri Wu Xing asupra miqcdrii umane psiho-

ftzice.

Modelarea Wu Xing asupra migc[rii umane psiho-fizice


la ceea ce este funcgional (nemaniftst, Miao) in aceasta
refer[
se
(privitI obligatoriu ca univers quasi-inchis)'
Astfel, din punct de vedere funciional, migcarea umand
psiho-fizic[ de lupt[ are in general o funcliune acfional6'
''c'Ek(ML)k.
"
Aceast[ funcfiune aclionald este de fapt unitatea asociativ[
a

doud mari funcliuni:

(q-)Ek(ML)k;

. funcliunea efectorie, care este una fizic6,


(V)Ek(ML)k;
. funcfiunea de control, care este una psihicd,
Funclia efectorie, tQ reo(I\fl-)k, este determinatlin expresie

fizico-eneigeticd, prin palru "omponente subfunclionale


teoria educaliei fizice "calitdli

misurabiie parametric ai numitein


aptitudini ale individului uman de a exemotrice debaz6"

cuta miqc[ri exprimate in indici de:

. vitez5. v*(ML)o;
fortd, fo(Ml)n;
. rezisten![, r*(ML)r;

"

. indem6nare, i*(ML)o;
Gh'
tn conformitate cudatele experimentale (A' Demeter'
funcfiunea
pentru
Mitrea, Al. Mogog) se poate spune cd specific
fizic-efectorie a migc[rii umane' sunt raporturile de dualitate'
"indemAnare-for1X" qi respectiv "vitez[-rezistenlX"'
privitd
Mai precis, se poate spune c6intr-o rnigcare umand
doar sub uspe"tul s1u fizic, in mod absolut apar raporturile:
cit creqte ponderea'"for[ei", cu atat scade ponderea

'cu

"indemln[rii";
. cu cdt creqte ponderea "rezistenlei" cu atdt scade

ponderea "viteze1".

Totodatd, in aceeaqi migcare uman[ (privitl doar sub aspect fizic) apar urm[toarele raporturi relative ale calitdlilor
motrice debazd:
. cu cit miqcarea uman[ este mai complexd, cu atat este
necesar de realizat o pondere mai mare a "indemdndrii";
. cu cit miqcarea umand este mai simpl[, cu atAt este posibil
de realizat o pondere mai mare a "fo4ei";
. experimentele de varialie crescdtoare a "rezistengei" se

organizeazd pe "intregi acqionali", prin urmare rcalizarea


,.in
sine" a ponderii "rezistenlei" se asociaza de regul[
crescatoare
proprietdli
cu proprietatea de '?ntreg" (ig.)' din mulfimea de gase
a
structural[
realizare
de
pentru
stdrile
structurale definitorii
miqcXrii umane de luPtl;

. experimentele

de variafie ciescdtoare a "vitezei" se


astfel c[ se poate spune c[
acgionale",
organizeazd pe "pbrfi
"vitezel" se asociazl
ponderii
a
sine"
,"ilirut"ucresc6toare "in

de reguld cu proprietatea de "parte" (pa') din mullimea


propriet[[ilor structurate menfionate anterior'

Pebazaacestor raporturi absolute 9i relative ale calitdgilor


motrice de bazX, se construieqte un model de cdmp structuralfuncfional, pentru funcfiunea fizico-energeticd a miqcdrii umane

psiho-fizice.
?n prezentul articol ins[ voi reda?Joar modelul Wu Xing
(fig. 1) al acestei funcEiuni, deoarece acesta este sufucient de
relevant pentru scopurile actuale, avAndin plus avantajul-de

afi

BUDO . KUNG FU.MAGAZN\T

WN.Z7 ft

mult mai simplu qi deci mai uqor accesibil (intuitiv).


in fig. I sunt utilizate urmdtoarele notafii:
(Q)6k(ML)o
plmant),fazaeduc[rii "dispoziliei
.

),

integrative" asupra calitSfitor motrice de bazd;


' (M), r*(ML). - (Metal), faza educdrii "rezistenlei";
; (A), f*(ML)* - (Ala), faza educdrii "for[ei";
' . (L), vl{ut-)n (Lemn), faza educ[rii "virezei";
' (F), ik(Ml-)k (Foc), faza educdrii "indemAndrii"'

ul

(fig. 2) al funcfiunii P^siho-energetice, proprie miqcbrii umane


psiho-fizice de 1upt5. infig.2 sunt utilizate urmltoarele:
. (P), (9)6k(ML)k
(PdminO, fazaeducdii"dispoziliei

(b), (a) condilioneazd, produce (b)

. congtientizare concentratd, c*(ML)*;


. conqtientizare difuz6, q(ML)k.

in conformitate cu datele psihologiei experimentale (C'


Arseni, M. Golu, L. D[ndil5) se poate spune cd specifice pentru
funcliunea psiho-energic5 a migcdrii umane sunt raporturile de
dualitate er(ML)*
l*(ML)., 9i respectiv co(Ml)o - dJMI-)\:
Mai precis, se poate spune c[intr-o migcare uman5, privitd
doar sub aspectul controlului (psihic), apar in mod absolut
raporlurile:
. cu cdt creqte ponderea proprio-motivdrii cu atdt scade
ponderea extero-motivlrii, ?n controlul automatizat (sub-corti-

cu cdt creqte ponderea concentr[rii, cu atAt scade

ponderea difuziei, in controlul conqtient (cortical).


Totodat5, in aceeagi miqcare umand (privit[ doar sub
aspectul controlului psihic) apar urm[toarele raporturi relative,
ale "calitdlilor psihice debazd":

cu cdt o migcare uman[ este mai complexd, cu atdt

controlul conqtient de ansamblu, al acesteia, este in mod necesar


mai difuz;
. cu cAt o migcare umand este mai simpld, cu atAt controlul
conqtient ai acesteia poate sd fie mai concentrat;
. automatizarea proprio-motivat[ a miqclrii umane se
asociazi cu ceea ce apare ca"intreg nalional", astfel cd pentru
varialia monoton-crescdtoare a ponderii acestui tip de control

subcongtient, se poate lua in considerare preferenlial,


subdomeniul proprietdlii de "intreg" (ig') pe domeniul tuturor
stdrilor de realizare structuralb a miqcdrii de referinld (de
complexitate k=3, (ML):);

" automatizarea extero-motivatd a migcdrii umane

extero-motivate";

(F), dk(ML)*

'
dif:uze".

(u)

[(u) -

"calitdfilor

psihice de baz|" , se construie$te un model de cdmp structural


funclional, pentru funcliunea psiho-energetic[ a migcdrii umane
psiho-fizice de luPtd.

(Foc), faza educ[rii "conqtientiz[rii

(b), (a) conditioneaz[, produce (b)


(b), (a) frdneazd.,infrXnge (b)

complexe, necesitdnd o cunoa$tere qtiinlific[ specializatd.


Ceea ce au creat marii maegtri chinezi gi japonezi de-a
lungul secolelor (prin incercarea gi eliminarea erorilor) poate fi
asimilat fie prin studiul pe perioade foarte lungi (peste 20 de
ani) subindrumarea directd gi continud a unui astfel de maestru

(format gi el in acelagi mod), fie prin inlelegerea qtiin{ificd a


acestui proces educafional, prin transcripliain aparatul conceptual al gtiinlelor europene ale educaliei, pe baza unor ipoteze
interpretative clar definite, a noliunilor gi modului de gAndire.
utilizate de maeqtri extrem-orientali.

t")a;nmt*
H*.

*$

,i

*j;

p{$L}k

i'r

h{

x-

se

complexitate k=3, (ML):).

Asocierea celor dou[ funclii ale migc[rii umane psihofizice de lupt[, in procesul educa{ional al $coiii romdneqti de
Goju Kensha, se face diferit atdt in funclie de caracteristicile
"variantiv" sau "invariantiv" ale etapelor lecliei antrenament,
cAt qi in func{ie de treapta "programativd" (de gradafie) a
procesului educalional de referinfX.
Aceastb problem[ este extrem de vasti 9i va constitui
probabil, tema unuia sau mai multor articole viitoare.
Ceea ce aq vrea s[ subliniez in incheierea acestui articol
c[ procesul educalional realmente specific artelor
aceea
este
origine extrem-orientald, are profunzimi extrem de
de
ma4iale

asociazd cu ceea ce apare ca "partialitate aclional[", astfel cd


pentru variatia monoton-cresc[toare a ponderii acestui tip de
control subcongtient, se poate lua in considerare ca preferenlial
subdomeniul proprietitrii de "parte" (pa.), pe domeniul tuturor
stdrilor de realizare structurali a migcdrii de referinld (de
Pe baza acestor raporturi absolute gi relative ale

(Lemn), faza educ[rii "automatiz5rilor

' (L), e.(ML)* -

Funcliunea de control, VrE*irVtt-)0, este determinatd in


expresie psiho-energeticd, tot prin patru componente subfunclionale, m5surabile parametric qi numite aici "calit6{i psihice de
aptitudini ale individului uman de a efectua un control
bazd"
asupra migcirii sale psiho-fizice, control care este exprimat in
indici de:
. automatizare extero-motivatd, er(ML).;
. automatizare proprio-motivat5, p*(ML)*;

concentrate";

(u) -+ (b), (a) frdneazd', infr0nge (b)

cal);

Ca gi in cazul modelului funcliunii fizico-energetice $i din


aceleaqi motive, aici nu voi prezenta decAt modelul Wu Xing

integrative" asupra calitdlilor psihice de bazd;


"automatizdrilor
. (M)-, pu(Ml)o
- (Metal), fazaeduc[rii
proprio-motivate";
' (A), co(Ml-)n (Ala), faza educ6rii "conqtientizdrii

Jf
t.,

fiEH

rE

.In:k

Fit } .'
ltE

G.{

-**
'""*''*ll;Klx
s,

KftE

fr B

BUDO'- KUNG FU M-AGAZIN Nr.27

PREGATIREA DE SPECIALITATE A LUPTATORILOR DIN

SERVICIUL PRIVAT DE
v

PAZASI PROTECTIE
T
)s Claudiu Sgandir

Tehnici de identificare:
in ceea ce privegte principiul de identificare,
pot distinge cel de posesie (legitimagii,badge-uri -

se

ecusoane), cel de recunoa$tere (cod, parole) gi cel de


persoand (caracteristici fizice).

Inconvenientul principai al primelor doul


principii rezid[ in
posibilitatea de furt, de
falsificare, de oblinere a
informafiilor sau a
instrumentelor de
identificare.
Ultimul principiu la
care se aplici termenul de
identificare pozitivd, se
distinge de cele doul
precedente in rndsura in
care se acordd prioritate
controlului caracteristicilor
fizice ale persoanei gi nu
instrumentel.or de
identificare.
Adaptarea unui sistem
de control al accesului la
nevoile obiectivului
depinde in special de
fiabilitate. Pentru motive ce
trin de tehnica de fabricare a caftelelor de identificare
gi badge-urilor (ecusoanelor), acestea se exprimi prin
complexitatea modului de identificare, posibilitatea
autentificdrii legitima{iei de c[tre cititor, a
reproductibilitdlii, falsificdrii sau decodibilifitii.
Pentru tehnicile biometrice, fiabilitatea este
exprimatd prin doua rate:
. TRE sau TRT = rata de respingere eronat[ =
ineficacitatea acestei rate depinde de gradul de
suplefe al sistemului. Cu cit aceasti rat[ este mai

ridicard, cd at6t rrrr"fu este mai resrrictiv, deci


susceptibil de a refuza chiar gi accesul persoanelor
aatorizate.
. TAE sau TAT = rata de acceptare eronatd =
ineficacitatea acestei rate depinde de securitatea
sistemului. Cu cdt este mai ridicati, cu atdt
securitatea accesului este mai slabd. Cititorii de acest
tip sunt adesea dotafi cu mai multe nivele de
sensibilitate.
Redundanfa
mijloacelor de identificare
(amestecul de tehnici qi de

principii "persoand,
posesie, cunoagtere")
creqte considerabil
siguranfa qi fiabilitatea

sistemului. impreund cu
fiabilitatea existi qi aite
criterii ce trebuie avute in
vedere:

. timpul de
inregistrare;

. timpul de
recunoa$tere;

. timpul de proteclie:
. inteligenla
sistemului (caracteristicile
sistemului gi nivelul de
securitate dorit);
" condiliiie de
folosire;

. costul sistemului.
Codul:
Este un mijloc de identificare foarte cunoscut,
care prezintd deficienla cd poate fi observat in
momentui tast[rii sale. Anumite claviaturi pot reduce

aceasti eventualitate prin redispunerea cifrelor dupd


fiecare operare.
Putem clasifica aceste produse dupd:
. rezistenfa la acte de pdtrundere, decodabilitate

BUDO - KUNG FU MAGAZIN : ,.Nr. 27

numirul de combinafii realizabile


potenlial):
. faptul cd deschiderea e declangat[ de unul sau
de mai multe coduri (monocod sau multicod);
. numdrul de cifre gi / sau litere care compun
codul;
. rapiditatea de compunere a combinaliei.
in alegerea tipului de tastaturd se va line seama

frEH

Nrg

(care este legatd de

qi de:

. posibilitatea de conexiuni pe care le ofer[;


. posibilitdlile incorporate de a memoriza
evenimentele;
. posibilitdlile de programare gi menlinere.

Cirfile

Cartelele cu magnefi:
Codul acestui ecuson fine de pozilia magnefilor
incorporali, fiind ugor de copiat, utilizdnd piliturd de
fier. in plus, cartelele cu magneli sunt pu[in fiabile ca
duratd gi dificil de personalizat.
Sunt insd perfect adaptabile la parkinguri.
Cartelele capacitive:
Sunt construite din folii PVC, intre care sunt
inserate cAmpuri de induclie capacitive. Aceastd
tehnic6, ofer[ o securitate de nivel ridicat a cdrfilor
de identitate.

de identitate

Cartelele cu efect
Wiegand:

qi badge-urile

(ecusoanele):
Piala produselor de
identificare automatd, ale
cdror aplicalii in controlul
accesului nu constituie
decAt o parte, a realizat
pdnd in anul 1993 o cifrd
mondiald de afaceri de 7
miliarde USD . in prezent,
mai multe sute de milioane
de c[r1i de identitate sunt

Aceastd tehnologie este


foarte rdspdnditd in SUA gi
se bazeazE pe orientarea
magneticd a firelor de feritd
cu bariu inserate in cartelS.
Aceste fire sunt amestecate
cu fire obignuite, pentru a

oferi mai multd siguran{6.


Folosirea acestei
tehnologii, asigur[ un grad
ridicat de securitate,
deoarece cartela este dificil
de reprodus, iar codul este
indestructibil 9i fiabil in
timp.
in acelagi timp permite
includerea unei fotografii gi
poate folosi miliarde de
culori potenfiale.

folosite in f[rile
industrializate.
Tehnicile bazate pe
cdrlile de identitate
magnetice rdmAn cele mai
rdspAndite.

Badge-ul (ecusonul):
Este elementul care
permite identificarea
vizuald gi care poate fi asociat cu cartea de identitate,
aceasta, la rdndul ei, permifdnd trecerea prin
controlul realizat la punctele de acces.
Tehnicile care permit integrarea mijloacelor de
identificare vizuaLd pe un suport sunt numeroase: de
la simple colaje, la holograme.
Se poate evalua sistemul adoptat, in funclie de
tehnica aleas[, intrucdt nu suport[ cu aceeaqi ugurin![
inserarea unei fotografii sau a caracterelor imprimate.
Trebuie relinute ca importante, urmdtoarele
aspecte:

. calitatea vizuald, a rezultatului (estetica,


ugurinla in citire);
. posibilit6trile de falsificare;
. rezistenfa produsului final.

Cartelele cu opacitate

diferen{iati:
Acest produs de

inalt[

securitate presupune
recurgerea la cititori in infrarogu capabili sd citeascd
pelicula inserat[, care este imprimatd cu puncte de

opacitate diferit6 (65.000 de combina[ii diferire).


Cartelele cu opacitate diferen[iatd nu permit decAt cu
mare greutate integrarea fotografiei pe suport.

Cartelele "mini liber5" (efect de


proximitate):
Avantajul debazd, al acestei tehnologii este
ugurinla in folosire: solicitanfii accesului nu trebuie
introduc[ sau s[ treaci ecusonul respectiv printr-un

sd

loc anume. Este suficient sd-l prezinte la o anumitd


distan{d de cititor, pentru ca informaliile conlinute de

Hft

ft

ecuson si acfioneze deschiderea porlii de acces.


Sistemele pot func{iona pebazd, de informafii,
induclie sau hiperfrecvenfb (ultra - inalt[). Cartela.nu
trebuie sd aibd neapdrat un ecuson, iar unele dintre
ele sunt vulnerabile la interceptarea frecvenlelor

proprii.
Bateriile cu litiu ale cartelelor active sunt
eficiente cinci ani sau mai mult, dac[ ele nu emit in
permanen!5: se poate intrerupe prin pozilia cartelei gi
se poate pune in funcfiune in zona cititorului. Ca
avantaje suplimentare putem menfiona uzura redus[ a
cartelei gi proteclia deosebitd a lectorilor. in schimb,
anumite produse din aceastd categorie sunt greu de
p ers onalizat, i ar aceas td tehn ologi e f aclliteazL, in
general, trecerea in grup a
persoanblor prin punctul de
acces.

BU,DO- KUNG

sau ridicat. Autentificarea se reahzeazd pnn


verificarea dispunerii miilor de particule inserate procedeu pus la punct de compania 'SOGEDEX'.
Codurile fixate in plastic nu pot fi schimbate gi
protejate
sunt
cu scopul de a fi distruse o datl cu
cartela gi de a impiedica orice copiere.

Cartelele cu memorie:
fi intdlnite sub denumirile de: "cartele cu
microprocesor", "cartele cu microcalculator", "cartele
cu circuit integrat", "cartele inteligente", "I.C. card",
sau "cartele C.P. 8".
Introducerea acestei tehnologii a modificat
piala produselor de control al accesului. Cartela
inteligent[ conline patru
coduri: unul care este
atribuit purt[torului, unul
Pot

care este ales de aceasta,


un altul care permite

Cartelele magnetice:
Aceste cartele a cdror
invenlie aparfine suedezilor,
sunt cele mai utilizate in

lume. Este vorba de


ecusoane din P.V.C., uqor
personalizabile, pe care se
imprim[ o band[ magneticd.
Existd cartele magnetice cu
strat simplu gi cu strat gros.
in primul cazbanda
rnagneticb este vizibild, iar
codul rezultd din ?nscrierea
dinamicd a datelor.
Capacitatea de stocare a
acestor cartele variazd dela
40 la 90 de caractere
alfabetice. Cartelele respective sunt sensibile la medii
magnetice. in al doilea caz codul rezult5 din
repartizarea punctelor intr-o pastd magnetic[. Aceastd
tehnologie este mai sigurX decit cea precedent[, din
punct de vedere al reproductibilitetii gi al sensibilitdlii
la medii magnetice, dar nu permite decdt o stocare de
20-40 de caractere alfabetice.

Cartelele cu coduri cu bare marcate:


Aceastd tehnologie este foarte utilizatd. Este de
acelaqi tip cu cea a cartelelor cu opacitate diferenfiat[:
codul cu bare este inscris pe o pelicul[ gi apoi este
mascat din motive de securitate.Este citit cu raze
infrarogii, e u$or de fabricat, ieftin, simplu de citit.
Acest produs este plin de atuuri: el permite, dupd
cum cititorul este capabil sd autentifice sau nu
ecusonul, asigurarea unui nivel de securitate mediu

FIJ'MAGAZIN Nr.27

persoanei s[ aib[ acces la


anumite date sau funclii

confidenfiale, iar ultimul


corespunde diferitelor
servicii (platd electronicd,
gestiune de energie, etc).
Originalitatea
invenliei lui Roland
Moreno constd in punerea
la punct a unui bloc ce
conline unitatea de calcul
gi memoria, ceea ce
impiedicd orice
interceptare a informaliilor
care tranzileazd. dela o
unitate la alta.
Aceste calit[1i au facut din ele un produs foarte
performant in aplicalii multizone, multiutilizatori,
asigurind un grad ridicat de securitate.

Cartelele laser:
Cartela cu laser, inc[ foarte pu{in utilizat[, este
de origine americand gi a fost pusd la punct de
J. Drexler, fiind susceptibild de a con[ine 8 milioane
de caractere, datorit[ calitdtrilor holografice ale

tehnologiilor laser.
Un inconvenient major limrteazd rdspdndirea
acesteia: costul ridicat al cartelei gi al cititorului.
in incheierea articolului, amintim sportivilor gi
sportivelor ce vor s[ practice meseria de agent de
paz[ gi proteclie, adresa sponsorului acestei rubrici:
S.C. SSP GUARD SERV S.R.L. Str.Bldjel nr.2,
Bl. V4, Sc.i, Ap.1, Sector 3, Bucureqti, telefon: 321.48.71

BUDO - KUNG FU

MAGAZIN Nr.27

fr ,I33r

ffirg

SEI\TDO R-YLI KAR-A:rE


fltpon l{urnite
)8.

Emeric Arus

Executd: Emeric Arus

ffii

Y,h#:t:.!ffi,in

'4;ffi

Tori atacd execui|nd


prizd pe rever cu m1na sti)ngii,

iar cu mAna dreaptit

se

pregiiteSte sd atace J'a!q


adversarului.
Uke blocheazd cu m1na
stdngd Si conduce ntAna fui
Tori spre stdnga sa.
Continud prinzdnd ni6na
stdngd a lui Tori cu ntAna sa

stAngd

;i

mhna dreaptd

tt

acestuitt cu ntdna sa dreupld,


tncruci; dndw- i bra le l e.
Se executd ts aruntsre iit
cntce - juji nage, imobilizAtd
ln.final rndnu stdngd a tuitori.

tr!il frE

ffi]a

BUDO. I(UNG.FU MAGAZIN NT.27

OKINA-WAKOBLTDO
Cornbinatie de lulttd

Executd: Cristian Laiber & George Stdnescu

)9. Cristian Laiber

Fig.

1.

Bioroi

Atac invers ctt bo - gyaku kttsumi uchi (loviturd Ia tkmpld)'


,u mdna dreaptd ctr tonfa tn iodan uchi uke Si se aplicd

sirnultun chudan kote uchi.


Se
Fig. 2. Se continud cu un alt atac cu bo: jodan naname uchi'
gyaku
blZcheazd cujodan age uke Ei se loveste tot simuban cu chudan
tsuki cu lonfa in honte mochi - prila narmald'

pdstreazd controlul pe bo prin deviere cu tonfainiodan uchi


ui, Si ,e schimbd priza pe tonfa in mdna dreaptd tn priza pe capdtul
Iun[ - rcku mochi, lovind astfel articulalia genunchiului adversarului
Polilio est, tot kata hiza no kamae (pozi6ie cu un genunchi pe sol)'
Fig. 3. Se

Fig.4.seridicitgenunchiuldepesol,dezechilibrhndastfeladversarul

ci este proiectat la

sol. Tehnica se numerte sukui nage

Fig. 5. Se contrQleazd cu

- henka

waza'

piciorul bo-ul adversarului pentu a nu putea

loii gi se finalizeazd eventual cu un atac la cap - gedan mawashi uchi

o noud
u*nruto, cu tonfa. De remarcat armurea mAinii opuse penffu
posibild loviturd.

BUDO - KUNG FU

Gtr,NB

MAGAZIN Nr.27

ftE reI

Hre

TIKAN ININPO E UCET

Combina{ie de lwptd - apdrare tmpotriva cw{itulwi


?3. Cuy Aerts

Executd: Guy Aerts & Cristian Ozon

Pe o prizd cu mdna

sfingd

Si

atac

orizontal cu culitul
execLttctt cu mAnct

clreaptci, cel care se


crpdrci

face sabaki

blocAnd concomitent
ambele mdini, cu un
singur bra{...

ffi
ffi
MS

ffi
ffi

ffi

ffiw;
ffi *,W*

.$
3' se poate observa cum arma agresorului s-u transfonnat
intr-un instrunxent de tontrol
exercitat de cdtre cel aracat.

2. ... Si astfel cutritul este


intors cdtre agresor prin
b locare a inc heieturii c u
ambele ntdini.

Glf frE

ft

BUDO'KUNG FU MAGAZTN Nr.27

KYOKL]SI{IN KARATE
Cornbinatie de lwptd ( sen rlo sen)
?3. Ctaudiu Sgandir

Executd: Nicoleta Cheoseaua & Marian RtEnoveanu

@
1.

Tori gi Uke in ju kamae.

Tori atac[ mae geri chudan;Uke executl


esch iv[ circulard, (sabaki) 9i blocheaz[ simultan
2.

atacul (soto uke chudan).

3. Uke contraatac[ mawashi geri chudan'

4. Uke atacdushiro.iodan mawashi geri'

BUDO - KUNG FU

MAGAZIN

fr@

Nr.27 fr E

JI-J JIJTSL-T
S

hitei Tori Waza

)3. T,ldor Stanciu

Jodan kitsami tsuki

Hidari teisho kake uke/migi gyaku tsuki

3. Tate ude hineri(nage)

Execut[: Tudor Stanciu & R. Florescu

2. Kaiten yori ashi


(pozilie intermediard)

zl. Ude garami

jime (kawashi waza)

@fr

fi

BUDO - KUNG FU

MAGAZIN Nr.27

AIKIJIJTSU. TAKEDA RYU MAROTO-HA


Aplica{ie de lryttd
)3.

Roland Maroteaux

Executd: Rolancl Maroteaux & Serge Clnrllopeuu

BUDO - KUNG FU 1VIAGaZIN Nr.27

0upe, medalll pl trofee

#2()561/2; #20561/t;

* zoset

noslltz, #20srqt; #

fr.tril

HTB

O multitudine de medalii gi cupe,


specifice artelor marfiale. Pentru
federa{ii qi comenzi mai mari de 100 de
bucifi se face reducere 20Vo.

#20566

20544

)tzoszttz,

*zosz,ttt,

t zosztl*zosostz,

r2050J/t:

2050i

ffiffiffiwffiffiffiffiffiffi #ffiWWffiffi
TKII,
445 nm

TK2I.

t15 ftm

ffiw
C
CENTRU

"m*
Ifl

Trofee cornpuse
A50

nn

.#'Bs

KT#

d40

nm

O35

nn

632

mn

d50

nnl

- #5184 h-37 crn

@ft

ffirtr

BUDO - KUNG FU'trVIAGA:.ZFI Nr.;27

Din artele martialerr,


F

LO

11

t2

t3

l0

il
12

l3
14

Orizontal: 1. Evitare a unei lovituri sau a unei miqc[ri


de atac efectuatd, in generai, printr-o rotire a capului (aikido;
karate) - Numlrul 7 in coreeand. 2. Carte (Koyo Gunkan)
datdnd din secolul al XV[-lea, ce trateazl, in 59 de capitole
tot ceea ce este legat de viafa samurailor, atribuit[ cdnd lui

Kosaha Danjo Nobumasa, un samurai din serviciul lui

Shingen Takeda, cdnd eruditului confucianist al


guvernlmdntului miiitar din Edo (Kanegori
- 1572-1662) Luptd liberd, de antrenament, conlindnd una sau mai multe
migc[ri in picioare sau la sol, cu care se incheie, in general, o
qedingd de studiu (aikido, judo). 3. Wajima Isao - "...Pai".
Stil chinezesc al tehnicilor Shaolin, creat pe muntele sacru cu
acelagi nume" 4. A-qi lua o rlspundere - "...Bu". PoziEie de
bazdincare picioarele sunt depdrtate gi fixate (wushu) - Vas
flcut din fructul tigvei, cu care se mlsoar[ laptele (reg.). 5.
Porni fructiferi - Lan[ secundar de munfi in nord-estul
Germaniei - Neg (var.). 5. Fir de wzeall - "...Jutsu". Tehnici
de mAnuire a halebardei, practicate imbrdcat cu vechea
armur[ de samurai. Face parte din tehnicile Nihon Kobudo -

"...The". Numele vietnamez pentru kokyu (respirafie


profundd care, incepdnd din hara. pune in miqcare energia
vital[- ki, kokyu fiind perfecta sincronizare a respiraliei gi a
migclrilor) - Ibis! 7. Sato Hideyoshi - Bbuturl alcoolic[. 8.
Arm[ de aruncat in formi de pumnal, aceasta fiind una din
multele arme pe care le foloseau luptdtorii ninja - Murasaki
Genji. 9. "...kesa-... ". Control prin spate, costal, pe sub braful
qi centura lui uke, in lupta la sol fudo). 10. "...Ryu Karate
Do". $coal5 de karate creatd in i830, in Okinawa, de cdtre
Sokon Matsumura. Denumit[ Shuri-te pdn[in 1920, aceast5

Do", organizafie care


grtpeazd.toate stilurile de karate din insul6. in aceast[ gcoald
se pune accentul in principal pe studiul qi practicarea tehnicilor
din kata - "...Ryu". $coali de sabie, una din cele aproximativ
46 de qcoli importante de arte marfiale, aleasd pentru a
gcoald face parte din "Okinawa Karate

participa anual la "marea intdlnire" (taikai) din centrul


Budokan de la Tokyo, care trebuie, de asemenea, sI adune
qi gcolile considerate de autorit5trile japoneze ca fiind
"autentice". 1 1. Cavitatea rinichilor (kyusho) - Tip - Zdpad6.
12. "...long son". Loviturl vertical[, datd cu spatele pumnului
(qwankido) - La urmd (masc. pl.). 13. "...tai-jutsu". Arta de
a da atemi (taijutsu) - Afacere de bursd - in lepi! 14. Kata
cuprinzdnd doub serii de migc[ri, executate in poziliasuwari
(8 migclri) qi in pozilia tachi (13 migclri). Aceast kata este
clasificat ca okuden sau invdldturd tainicX (iaido) - in ciurl "Rever" in limba japonezd.
Vertical: 1. Metod5 de "luptd durS" qi de exercilii intensive , bazate pe forl[ pur[, creat[ de Ichikawa Mondaiyu
- "Calea rlzboinicului". Cod de onoare gi de comportament
social formulat in secolul al XVIIlea, care a urmat codului
nescris "Kyuba no michi" (calea tirului cu arcul gi a echitaliei),
dat6nd din secolul al XIII-lea. Acest termen nu a fost folosit
decAt incepAnd cu scrierile lui Soko Yamaga (1622-1685),
un erudit confucianist gi a fost popularizat prin lucrarea cu
acelagi nume a lui Inazo Nitobe (1862-1933), publicati in
1905, care s-a bucurat de qn rlsunet mondial. 2. Tehnicd de
presiune din fa16 asupra pieptului adversarului, bragele lui
tori inconjurAnd umerii lui uke (sumo) - Akira Kurosawa. 3.
". ..Jutsu". Sintez[ a mai multor arte martiale, cum ar fi judo,
karate, aikido, intre altele, creatd in 1983 de c6tre Jacques
Quero, care i-a ad[ugat consideralii "ezotetice" gi filosofice
extrase din zen, din taoism gi din yoga - A doua parte din
koshiki-no-kata, cuprinzAnd qapte miqc[ri care trebuie s[ fie
executate rapid (iudo) - "...-Tachi" (sau Shin-no-tachi). S[bii
care f[ceau parte din costumul de ceremonie al nobililor de
la curtea imperial[ a Japoniei. 4. Lovituri date in puncte vitale
(kyoshi) ale adversarului, cu scopul de a-l scoate din lupt[.

Acestea pot provoca un legin, un traumatism sau chiar


moartea, in funcfie de fo4a loviturii - "Alb" in limba japonezl
- Elena Ion. 5. Sufix folosit dup[ numele numele de familie
sau prenume, indiferent dac[ este vorba despre un bdrbat, o
femeie sau o fat[, in semn de politele - Castelul in care marele
maestru Gichin Funakoshi ( 1 868- 1957) , in 1921, a suslinut

o demonstratrie de karate in fala printrului mogtenitor Hirohito - "Mekugi-...". Orificii pentru pl6sele, la sibiile de samurai. 6. "...vi cuoc". loviturd de picior spre inapoi (qwankido)
- Nume dat in epoca Edo (1603-1868) tuturor rlzboinicilor
(bushi) gi samurailor care nu mai depindeau direct de senior,
in urma morlii acestuia sau in urma confisclrii p[mAnturilor
lui. 7. "...Tsuki". Froiectare a iui uke de cdtre shite, executatd
pe o priz[ de cot, hiji dori, sau pe un atac de sus in jos, shomen

BUDO . KUNG

F:U

IVIAGAZTN'

fr,!il

Ni.'2T .ff '

uchi (aikido) - Baraj. 8. Atac - Miqcare de um6r ce permite


a-i da adversarului o loviturd de shinai sau de a-i evita atacul
(kendo). 9. Inhala[ie (abr.) - "...Empi". Uqoarl loviturd de
cot spre inapoi (karate) - Numdrul gase in limba chinezd. 10.
Proiect american de construc[ie a unui satelit - platform[
multimisiune - Celebru clan rdzboinic care, in 1185, s-a opus
clanuiui rival Taira (Heihe) gi l-a invins, stabilind in lIgZ
primul shogunat al Japoniei. 11. "...-Gake". Luptd in care
unui karatekaii sunt opuqi cinci adversari (karate) - "ureche,,

in limba japonezl. 12. in fortl - "Tachi-...". Salut

adresat

partenerului de antrenament, efectuat din poziEia',in picioare"


(tachi), cu corpul uqor inclinat spre inainte - Segment primitiv

al embrionului (med.). 13. "...-chitong-taidu"- pozilie de


gardd (kamae) a "elegteului linigtit", in care un picior este
avansat gi bragele indoite spre lateral ca pentru a da lovituri
directe cu spatele palmei (kung fu) - A mo15i.

u
d

.I

I^I

ht

hI

>t

!I

D
hI

Dic{ionar: FIRG, HILS, AGIO, LDAF.


aCostin V. Trifan - Club Kumade, Cdmpina.

!I

V
S

Crr

'for

Ie

Hrr

FI

Sor

Oe

Br

hI

It

H,

Iz'

(lsr

.I

(Jr

Ozr

det

!I

V
V

Is

hlc

Vr

AAr'

nl

Oz

Ss

Vr

AAs

Yz

)r

. Bimiti Alexandra, Bragov - Vd muliumim pentru fidelitate


qi
pasiunea pentru artele marliale, care transpare din rdndurile
dumneavoastrX. Foarte bun rdspunsul dumneavoastri la concurs.
iar pasajul in care spuneli ci "in competilie adversarii nu sunt

prieteni

gi nici nu sunt dugmani, nu existl sentiment, totul este


neutru, pentru cd in dojo intri doar cu sentimentul de dragoste
pentru ceea ce faci", m-a fermecat.
pentru cA nu puteam

$i

acorda iioud premii la acel concurs vd vom acorda ca premiu

secundar, numhrul 27 al revistei. Vd mai agteptim gi cu


altd ocazie.

. $tefan Mircea, Craiova - V-am expediat lista cu prelurile


solicitate.
Pentru mai multe amlnunte ne puteti contacta la telefon: 01t,-79071 54.

. Goga Iustin, Cetatea de Baltb - Este foarte bine ci dorili s[


practicali artele ma4iale, insi pentru a vi impune in fa[a colegilor nu trebuie
sd fi1i nici puternic nici s[ gtili sd luptali. O atitudine echilibrati, o minte

asculit[ gi glefuiti prin cuno$tinlele acumulate, iatd care cred eu sunt


principalele arme de care trebuie s[ uza1i.
De asemena, sper sA vA ajute cartea expediat[ de noi, dar nu in sensul
in care vI exprimali dumneavoasffA.

Spuneli

ci strizile in Tdrndveni

nu sunt sigure.

Mi intreb

oare unde

sunt cu adevArat sigure.

. $tefan Olte(eanu, Constanfa - Manualul solicitat nu mai


este in
stoc. Desprejujutsu avem in stoc lucrarea',Ju Jutsu anticjaponez,'de Roland

Maroteaux.

Gramovschi Nicolae, Lugoj - Dumneavoastrf, imi trimiteli o


scrisoare foarte interesantf,, dar care conline cateva inexactitdli. 1. Sanda
(se citeqte sanra) nu este un stil de luptl de stradi de origine franc eze (acesta
se nume$te savate), ci este sistemul de lupli full contact chinezesc. 2.
Capoeira (nu cappuera) nu este un stil de kung fu ci o artd ma4iali cu

rdddcini in Africa neagri, ce a luat viaf[ din dorinla de libertate a sclavilor


de culoare din Brazilia. Informalii despre adresele Internet le glsili dacd
urmlri! cu interes rubrica Budo Internet. C6t despre corespondenld, dupi
cum bine qti1i, noi nu purtlm corespondenld particulari cu cititorii. Iar despre
dezviluirea secretelor militare, cred ci a fost o glumi, nu?
. Stalea Daniel, Poiana Mare - Nu toate c[4ile solicitate sunt in
stoc.

. Gabriel kac, Cil5ragi - Lucrarea de pregdtire fizic[ a apirut cu


oarecare intArziere gi ne cerem scuze. Sper c[ acum vd afla1i in posesia ei.
. Bogos Carol, Toplifa - V-a fost expediatd lista. Totodat[ puteli
gdsi cirlile disponibile qi in paginile revistei.

.
ldran.Florin, Rebrigoara - pentru orice informalie
trebuie sd sunati dumneavoastrl, nu si vd sunlm noi.
. Pocsvaler
$tefan, $imleul Silvaniei _ Vd mulfumesc
pentru frumoasele cuvinte spuse despre revista noastri. in legdturd cu
echipamentul sportiv, el nu se trimitein sistem ramburs prin pogt[. in leg[nrrd
cu armele, ve atrag atenlia cA sunt foarte scumpe, iar pentru a cumplra o
arbaletd vI trebuie permis special.

. Covaciu Florinl Suseni - Idem.


. Vigan Viorel, Arad - Lucrarea solicitatd nu mai
. Pricopie Sorina, Buhugi - Din picate nu
mai avem

in stoc.
cirlile solicitate.

este

.Duma Dan, Arad - Agteptdm cu interes materialele dumneavoastrl.


fi publicate cu siguran![.

Dacf, sunt de calitate, vor


. Scarlat

Marian, Rignov

Din pdcate nu avem adresa sau numlrul


vi rugim sd ne contactati telefonic.

de telefon solicitat. Pentru echipament

Rdspunsurile se dau doarin cadrul acestei rubrici, nu personal.

: Pascu Vasilica, Sudifi - Dintre revistele solicitate mai avem doar


numXrul 17.

. Alexandru Cosmin, Gala{i - Nu mai avem decAt volumul II


al
lucrdrii "Tehnici secrete din Shaolin,,.
. Ridulescu Radu Costin, pitegti - Titlurile strdine aflate
in sroc
(in cantitate limitat[) le gdsili in pagina de reclamd. pentru echipament
vd
rog sh specificali ce anume dori{i, intrucAt avem foarte multe produse. Nu
toate clqile din Coleclia Budo solicitate sunt in stoc.
. Constantin Doru, Pagcani - Manualul de luptd cu
culitul nu mai
este in stoc.
. Tamas Cristian, Cilugiri - Arte rdzboililul nu
este in stoc.
. Stanciu Mircea, PloieEti - Referitor la dorinla
dumneavoastrd de
a vd intregi coleclia, nu vi pot rdspunde decAt cd disponibile sunt doar
exemplarele anunlate in revistE. poate vd pot ajuta prin publicarea adresei
la rubrica de mai jos.

Budo Market
. Cumpirreviste Arte Marliale nr, 10,14,
16,20, 23 gi 25. Stanciu
Mircea, str. BErcdneqti nr. 120, bl. 13, sc.A, er. 1, ap.5, ploieqii, cod. 2000.

@m

BUOO. KUNG U MA.GAZIN NT.27

ffi18

R-ONTINT
b. pagini realizate de GabY Oancea
transforme el in curtezanl.
Str[inul s-a apropiat t[cut de samurai gi i-a prins mdna ca
a tras cu cealaltd mdn6 sabia 9i a incercat
prea
tdrziu. in timp ce mAna inci scotea sabia,
s[-l loveascd. Era
pr[vdlea
in colbul ulilei pustii.
plequv
i
se
capul
Trupul se zb[teainc[ spasmodic cdnd s-a apropiat Yorimoto:
- Acesta era samuraiul daimyo-ului Fujitomo, pe care il

intr-o menghinl. Acesta


Vremea rXzboaielor trecuse, fermierii lucrau in linigte, timpul
p[rea suspendat ?n amorfire gi se putea spune ci era un nou inceput'
Da, nu insl gi Pentru Yorimoto'
Yorimoto t?njea dup[ vremea rhzboaielor in care strlmoqii
sdi iqi dovediserd cutezanla in luptd, vremurile eroice ce pdreau a fi

fost croite dupl inima ddtzd aluptdtorilor ce br[zdaserl v[zduhul


cu sdbiile inrogite in sdnge.
De foarte mic dovedise inclina{ii deosebite in mdnuirea
armelor. Era un samurai pur sAnge. Ce plcat insl c[ m[iestria sa nu
putea h dovediti decAt cu foarte pu{ine prilejuri' Era unul din cei
care incercau lamele construite de marele me$ter fiiurar Goemon
pe trupurile tdlharilor condamnali la moarte' Bucurie efemer6'
Yorimoto avusese cei mai buni profesori gi era extrem de
increzdtor in sine. Fo4a gi abilitatea ii erau recunoscute in toate
prefecturile din imPrej urimi.
Se mai inthmpla si vinl cAte un ronin ce dorea sd-gi cdgtige
reputa[ia de mare lupt[tor pentru a fi primit in slujba daimyo-ului
din regiune, insd nici unul nu se mai intorsese in locurile de origine'
firul vielii lor rupdndu-se cind il intAlniser[ pe Yorimoto"
Yorimoto nu era un om lene$. Studia tehnicile adversarilor'
exersa tehnici noi, preg6tea garda seniorului, dar

dup[

parerea

luptdtorilor b[trani suferea de o meteahn[' Nu fusese invins


niciodatd gi era prea plin de sine. Pornea cu un ascendent asupra
fi
adversarului, insl in acest fel rlmdnea descoperit psihic' Dac[ ar
lucrat,
mai
interior
cu
un
gi
dar
intilnit un luptator la fel de bun ca el
Piardd infruntarea.
provocase
Pe bltrinul Koho, cAnd incercase s[ ii da povele, il

ar

fi putut

la

luptl:

sX

indrept[fit sd-mi dai povele inseamn[ cd gtii mai


mine, cd egti un lupt[tor de la care mai am multe de

- Dacd egti

multe decAt
invdlat. Deci, te Provoc la luPtd.
Degi duelurite erau interzise de shogun, ele in mod tacit se
pentru b[trdnul
<lesfdgurau flrl opreligti. Acel duel a fost ultimul
Koho.
De atunci nimeni nu i-a mai dat sfaturi lui Yorimoto' Nici
Dar, ceea ce era de intimplat s-a intdmplat'
Pe cAnd Yorimoto servea turte de orez intr-un han aflat la
rlscrucea unei ulile din cartierul curtezanelor, de afar[ a inceput sa
se audl vAlvltaia unei infruntdri ce cregtea amelitor' Un blrbat,
o
dupE imbr[c[minte samurai in garda seniorului, lovea in drum
Hangiul
elibereze'
se
s6
gi
incerca
disperare
cu
curtezandcare lipa
privea impietrit, f[ri a scoate un sunet. in timp ce hlrmblaia se

u.."ntuu, de locul conflictului s-a apropiat un strdin, simplu

imbrdcat, insl purtdnd la brAu cele doud slbii, semn ce este samurai.

inffebi

strdinul.
- Nu este curtezane, este fiica mea' A refuzat sdJ serveasc[
pe acest samurai in feiul ?n care a dorit, iar acum a hotlrAt si o

Ai flcut

o mare gre$eald cdnd

l-ai ucis' Vei primi

Aproape in aceeagi clip[ lama sa lovi, insd nu spintec[ decdt


v[zduhul. in schimb simfi cum pdmAntul se amestecl cu cerul
intr-o fracfiune de secundd trupul s[u contopindu-se cu praful de
pe drum.
- Numele meu este Tanaka Hyoshi. Pentru un mare luptitor
vorbegti prea mult, spuse striinul.

Yorimoto se scul[ descumpinit 9i atacd din nou. inainte de


ataca de aceast[ datd, simli o lovitur[ groaznic[ datl cu latul lamei
sabiei chiar pe gAt. in acea clipl tealizd,cb' daci strlinul ar fi dorit
sd-l ucid6, capul sdu nu s-ar fi mai aflatin acea clipi la locui lui' O
senzalie ca de ghealSil cuprinse, urcdnd dinspre cllcAie spre vdrful
capului.

$i pentru ci egti prea plin de tine, nu am s[ te ucid, cdci


pentru tine umilinla de a trli va fi mai grea decit moartea'
Din acel moment nimeni nu a mai auzit nimic despre str[in,
despre Yorimoto.
nici
dar
Striinul a plecat cltre o destinalie necunoscut[. Yorimoto
l-ainsolit de la distan![. Nu se apropia prea mult, clci privirea tiioasd
a samuraiului nu ii permitea. Era umbra acestuia, sperdnd cd odatd
gi

odatl invingltorul

sdu

ii

va adresa un cuvdnt.
qi umbra sa nu au schimbat

Au trecut trei ani in care samuraiul

nici un cuvAnt.
in acea dimineaf[ insd Tanaka ii fdcu semn lui Yorimoto
se

sd

apropie gi sd se ageze'

- Ce doregti, intrebi cu voce autoritar[?


- in clipa in care am fost invins, viafa mea s-a incheiat' Nu
voi mai putea servi niciodatl unui senior' Te rog sI inchei ceea ce
ai inceput. Fii asistentul meu la seppuku.
- Dac[ mi-ai fi cerut acest lucru cAnd ai pierdut lupta, onoarea
ta ar

m6car Prietene$ti.

- Cu ce a gregit curtezana de este pedepsitdin acest fel?

servesc cu cinste.
ceea ce merili.

fi fost salvat[, acum

ce folos

s[ mai mori.

Mai bine inva[[ s[ trlieqti!


Schimb[-1i numele, croieqte-fi un nou drum in viagd 9i daci
ai inv[1at ceva din umilinla de a tr[i vei proba ci am avut dreptate
cdnd 1i-am crutat viata.
Samuraiul a plecat apoi firi umbra sa, rlmasi cu fruntea in
1[rdn[, impietritd de durere qi totodati de recunogtinld.
Anii au trecut, timpul a s[pat in chipurile celor doi, ins[ nu
atAt de mult incdt la trecerea convoiului imperial samuraiul sd nu
recunoasc[ in comandantul escortei pe Yorimoto'
- Cine este domnul acela care conduce garda imperial[? il
intrebi el pe samuraiul din apropiere?
- Este cel mai mare spadasin al Japoniei la ora actual[,
samuraiul care nu luptd niciodatl insi cAgtig[ toate infruntdrile,
Toshimitsu Takamaru, elevul marelui spadasin Tanaka Hyoshi'

BUDO - Kt

IGIU MAGAZIN'

frB

Nr.27 ft

lil

llrllrllrllrrlllrltrlrrrrlttlllrlltrtlrtrtrrlrlrrltrrllltrrtlll

LfN,{
O

Ferocitatea practican{ilor de Tsu Tsu Maki Ryu


in RomAnia, ins[ nu trecuse inc5
granilele ![rii. Aga se face cd la un congres mondial de
arte de lupti, dar gi de spionaj qi tehnici tip comandao
fiecare se l[uda cdt putea.
- $coala noastrd este cea mai tare, qcoala noastr[
este cea mai puternic[, etc.... etc...
Exaspera{i, organizatorii se hot[rdsc sd organizeze
un concurs pentru a ieqi in evidenl[ care este cu adevdrat
cea mai puternicd gcoal[.
Astfel, ei au marcat o muscd cu o substan![ speciald
qi i-au dat drumul intr-o pddure.
- Cine reu$e$te s[ recupereze musca qi sd o aducd
vie inapoi, aceea este cu adevirat gcoala cea mai abili.
Au pornit cei din qcoala Chi Ah, au scotocit, au pldtit
informatori, au schingiuit femei gi copii. Nimic!
Au pornit qi cei din gcoala Kag Ebe. Au dat foc
era cunoscut[ peste tot

pddurii qi apoi au stins focul, au survolat teritoriul cu


elicopterul gi ar fi tras gi cu bomba cu neutroni dac[ nu-i
opreau organizatorii. $i de aceast[ dati tot nici un rezultat!
Dar iatd cI vine rdndul qi gcolii romdnegti Tsu Tsu
Maki Ryu.
Zgomote, bufnituri lovituri...
Dup[ nici trei ore apare echipa Tsu Tsu Maki Ryu,
cdrAnd un urs bdtut mdr, care disperat !ipa: "Recunosc,
recunosc, sunt muscd, sunt musc[, sunt musci... "

Destul de lovit, dar campion mondial la Tsu


Gurili se hot[rdse ca din banii c0gtigali la

Tsu Maki Ryu,

concurs s[-gi ia qi el un televizor. Auzise cd cele color ar


fi de preferat.
Aga c[ intrd intr-un magazin qi intrebi:
- Televizoare color avefi?

- Da, r[spunse vdnzdtorul, avem.


--Atunci dafi-mi gi mie unul albastru.

Un numlr de trei practicanti de Tsu Tsu Maki


Ryu dezbdteau de mult[ vreme o problemd arzdtoare, qi
aparent inexplicabild:
- M5, eu nu pot sd pricep. CAnd apeqi pe butonul
intrerupltorului, Iumina vine imediat, oriunde ar fi, nu
cum vine camerista de la hotel, dupd o ord de cdnd ai
ap[sat pe buton.
-Io, zice Guril[, cel mai iste{ dintre ei, cred c[ nu se
duce prea departe, cred cd mai degrabd se ascunde pe
undeva, prin apropiere, gi apoi, {uqti, cum ai aplsat, a qi
apXrut.

- M[, dacd zici tl, atunci hai s-o clutdm.


Intrar[ in camer5, stinser[ lumina gi incepurd s[
caute.

DupI o vreme, se dovedi c[ avusese dreptate Gurifil


Unul dintre ei striga entuziasmat:
- B[ie[i, nu mai c[uta{i. Am gIsit, e in frigider.

intorcdndu-se de la un antrenament de Tsu Tsu

Maki Ryu, doi colegi r[mdn blocali in lift. Unul dintre ei,
mai sperios incepu sd strige dupd ajutor.
- Nu-i bine aga, ii spune celllalt. Hai mai bine sd
strig[m impreund.
+
-,-.
- rmpreunaaal...

irlliLliiil{SFi:i:::::.\J.Il

CONC{.'R.S NR.27
Spiritul artelor marliale este acela al
unui lupt[tor. De multe ori trebuie sd lupli
cu tine pentru a nu te abate din drumul pe
care fi-ai propus si-l parcurgi.
Dacd vor lupta corect, cu fair-play,
atunci cei doi prieteni vor rdmAne prieteni
indiferent cine va cdgtiga.

CA$tigltor:
Liviu Low, BraEov
Un volum - Taiko - de Eiji Yoshikawa.

Hoemon era un elev modest. Antrenorul siu nu era unul


strblucit, erau allii mult mai buni decAt el, insd era foarte
congtiincios, gi un bun pedagog.
Kohei fusese coleg cu Hoemon, insd era deja la al qaptelea
antrenor pe care dorea sd-l pdrdseascb. I se p[rea cd nu ii ar[ta
nimeni suficient, pantru a progresa cu adevdrat.
Cum auzea cd X antrenor este cel mai bun, a scos mulli
campioni, gi a fost la rAndul s[u un mare luptltor, Kohei se qi
prezenta la inscriere. Apoi ciclul se repeta...
Spre deosebire de Hoemon care a rimas fidel mediocrului

s[u profesor.

fntrebare: Care este atitudinea potrivitl, dupd plrerea


dumneavoaslrd? Cea a lui Hoemon sau cea a lui Kohei

Eilft

ft

BUDO -'KUNG FU MAGAZTN Nr.27

Asociafia Romffnil

Agenda cu adrese AshiharaKarare


TMPORTANT!

R.IECI-AI\4A
. Dori{i si practica{i
adevdratul
NrNpo-Nn+x;rsu?

. Suntefi
interesa{i de
gcolile

tradi(ionale
japoneze
de
Ju.rursu?

. Dori{i seriozitate qi profesionalism?


Kanw DoJo vine in intdmpinarea
dorin{elor dumneavoastri prin
doja-cho CnrsrraN OzoN, sub directa
soke

coordonare a lui
SHoro TeHrn,tuRa.

http://users. skynet.be/genbukan/Rumania. htm


http://www. genbukan. org

Reratii

tateto92 364

L76

Ryogen Ryu
[Ieiho Bugei

o*r.op*i1i f*,r".t"r
UrSrr-r-lri
japonez apar(inind qcolii Ryogen Ryu
cu promotorul acesteia

CRTSTIAN OZON

Orice club sau instructor de arte


marliale igi pot face reclamd in
paginile revistei noastre.

Sabaki Dojo

Insepind cu nr.25. pentru


aparitia intr-un numir al revistei
trebuie si cump6rati 10 reviste
(plata se face anticipat), ce vd vor fi
expediate la publicarea reclamei.
Textul publicat este in limita a 25 de
cuvinte.
Pentru spa{ii mai mari se pldtesc
tarife suplimentare (1 USD/cm2).
Introducerea de imagini este taxatd
separat (5 USD o fotografie).
Pentru informa{ii ne pute{i contacta la

telefon (01)780'7154.

PracticAnd Ashihara Karate veli


a$ te cel m.a-i:i-o_,=q+,..,$ex s is tem

cuno
d

e 4p5rare.:c=u...m4r_r-

goall.

AntrenarlOntele au loc in:


rBucureqti,
. $c. Gen. nr. 197 (D,,.r-*ll,ryul Taberei
35) str. Obcina Mare nr. 2
. $c. Gen. 155 Sfen'ta Fecioard
l': $aiii
, Biaqov
. Lic. LSN, rtr. Armoniei nr. 6,
Grup5 de iniliere'$i performanlS in
sistemul competllional KOROKAI.
F..t=r,

. 5i. Cen nr-..0


. $c. G-en'nr.'20
BurfbeqtiJiu
. Clubul copiilor qi elevilor
i

Branch
cfuief
:::i:..
ii

AdriafitD.bj.a-=n-+l-..1 lt
Pentru stagii, afilieri gi inscrieri ne puteli

contaaa la:

reg$ffi3t*769=sau
E-mail : allidbj ariii,@*iotmail. com

Cursuri, stagii de pregitire, formitiinstructori, afilieri, examcne de


gradin disciplina principal5 Ryogen Ryu Heiho Bugei

Iai l(enpo
Formfi de luptE

ce

irnbinl

sabia japonezi,

elemente de iaido-iaijutsu, kendo-keniutsu.


gi in diseiPlinele anexe:

JOHO (rnetodi de luptl cu bastonul mijlociu 9i scurt)i


KARq,TE JU KEMPO (luptl ftre ame); SHINOBI

ru.iutsu.
SHODO (caligrafie, cursuri $i executare caligrafii).

T<ARYZ-TI<AT
lfel- O92 364 176

C.P.

5 1

-l 77 BucureSti; e'mail: o3c@usa.net

BUDO - KTING FU

MAGAZIN

Nr. 27

fire

frE

3t

fii
A.
KOROI(AI

i$'

Centuri neaErd Korokai

7ty
-+I
a+

&1=

st

ttr,l

d*l
TAEK}TOilDO TfiF
Arte lrlarliale coreene

Fr|

H
E.

. Inifiere gi performanfd
pentru toate vArstele
. Autoapirare

KOROKAI
. Lupti in
sistem
full contact
. Lupti cu arme
. Forme pe

muzici

Constantin Dimciu t*r. os4 37s 7sB

tfr
r$'

ri

0.^
ItJ#

sl

{b

ffi

Eir,tft

BUDO - KUNG FU IVIAGAZIN N'r-27

KYOKUSHIN KARATE
Sala de sport a $cotii

e
'ry

str

nr.

123, comuna Jilava, $oseaua Giurgiului


orele 19-22).

miercuri, vineri

nr.266 (luni,

Antrenor: FLORIAN TOADER - 2 Dan Kyokushin

INrnnr,ttrtoNtL SENDI Rvu Kantrn Do FnnnntrtoN


sake Emeric Arus - tel: (718) 721 7598; Pentru Rom6nia: Bartis Emoke - comuna
Baciu nr. 266, iud Clui, tel. 064 260 140 sau 064 135 741 '

YAMATO KAI
lnstructor Popescu Adrian - 3dan iu iutsu. lniliere, performanld, competilii
copii gi adulli Sala Flaros (Timpuri noi) tel. 330 5037

KYOKUSHIN KARATE
S,sie on Sponr Lux - Calea

Victorieinr.52, sector 1. Program: marli, ioi

Antrenor Mircea Marin -

fEi*na&iua ;

Rsiden
Y&m*burej

{4*4{ed2*

ft4aksrs nFGsYl$Tg *4&31*SS4

Terchi CLUJ

0l644tt'172
0*!{4SSSX

Ye,mdt$h&n 6-Ltltt& !tdd, *3&**5S?


H*Si**$ra Tli,tfSSAEt tssF'l{.4fl$

ga,tsrl

Katffi
Tt$$ssn

Tarlaha

Kvonloil

TR. $EVEEIH

S,l-,ATl$q
BACJIU

PLOIE$Tl
SI8lU

$4$"
03d-

-1 dan Kyokushin

Orele 1gN-210a

Tel' 780 40 00

inscrieri la sala "Km.0" (zona Piala Uniriil tn zilele de mar[i


orele l8:00

$lYusuthan CONSTAHTA g41&5t3{4

sirrsnin GAl3lt

120-1430

TAEKWONDO WTF

BUfiUR$$Tf**C'&fs?0d

PITE$TI

orele

sAnbdtd

Ei

ioi

sau

sala de sport a clubului \IMEB tn zilele de luni Si vineri


Antrenor: Vlad Voicu - 3 dan WTF
rr,{$.1r'FlUTrt}&: '$t}a'A& po{i9,4r'{ {3 p*,tr(}

'

16:30

s4{'

069-

CLT.'E}

.4-,-N
s.

Ea

ffig?eN

JU-rffifirs

ws

K"OFROK,A-I
Cristian Ozon, centurd neagrd Korokai
Stagii de pregdtire Si

Ih

G;
V/

brffllj

/4:\
tf'd
\d/
BUCUBESTI

UNIVEBSITATEA

EcoLoGIcA

r/lcuntnn ot

EDUr,A1E flZtCA

$t SPlRT

HYU W

CURSURI
Vineri

4i

'$,

B-dul Basarabiei nr.47, sector 2,


tel. (01) 3242392

?*HHF*

-fr

pefeclionare- tel.092 368 176

EN

Examen de admitere

4T

(verificarea aPtitudinilor
motrice) in perioada 20-23
septembrie 2000, inclusiv la
disciplina arte marliale

f)=

[/

w
lg

C.S. Universitatea Bucuregti

19:30

$c. Gen. nr. 100 - B-duI Tineretului

ffiE
A..S- ELECTRICA
Organigeazi cursuri de Kyokushin Karate qi
qi performanld la:

Kyokushin Budo Kai. iniliere


C.S.S.

I(arate Sl.otokan
Chimie)' ldng6
Academia Militard: miercuri, vineri, orele 19m'

- 18:00-

Nr.2

B-dul Ferdinand nr. 128.


Program:

Sala Panduri (Facultatea de

,,,-

luni, miercuri, vineri


orele 19:00-21:00

Instmctor: Daniel Constantinescu

$ensei Crlstian t-AIHf R

ffi
W
'",:+

.::41

- sTAgtt

-AFILIERI

Telefon: 094 230 818

ju jutsu - aiki iutsu


Sala de sport a $c. Gen. nr.25
Str. Silvia nr.54, sector 2

tniliere 9i performanfe

telefon: 093378797

Asocia{ia
Jun Fan Kuenleet Kune Do Romftnia
practic[ boxul iui Bruce Lee.
Antrenor Biicher Gheorghe, eqarfl neagrX

gradul4 Tg Kwon. Olelul Rogu,

Caraq

Severin, telefon: 055/530178

flmprsun* pc un ;flngur dn ml
i**

Se* mai bun*


calitate
#es

HEEmt

taun

ptr#*

@
+es

mses r$
ufi*

tr ffixrl**Gcl$x

8 dan aiki iutsu ,7 dan iu iutsu, 6 dan aikido

ffiorniii'6io