Calculul dinamic si organologic

1. Blocul motor si chiulasa

Blocul de cilindri preia eforturile de explozie si fortele de inertie ale mecanismului biela
manivela. Conditia esentiala pe care trebuie sa o aiba un bloc este aceea de a asigura o
rigiditate maxima.
In jurul camasilor se va cauta sa se faca sectiuni pe cat posibil mai mici pentru trecerea
apei, cu scopul de a mari viteza de curgere. Aceasta nu trebuie sa depaseasca insa 3.5 m/s
pentru ca exista pericolul antrenarii depozitelor inevitabile ce pot astupa canalele.
Din motive de rigiditate grosimea peretilor va fi de (4.5-5) mm pentru blocurile turnate
din fonta
Un indice de apreciere a calitatii blocului motor este greutatea acestuia. se recomanda
ca greutatea blocului sa nu depaseasca 25% din greutatea motorului.
Compactitatea motorului este determinata in principal de distanta intre axele cilindrilor ;
aceasta este determinata de arhitectura arborelui cotit, de lungimea fusurilor maneton si palier,
de tipul si grosimea camasilor de cilindru, de marimea interstitiului camerei de apa dintre
cilindri.
Blocurile de cilindri se confectioneaza din Fonta cenusie Fc 200; Fc210; Fc240; Fc250;
Fc280 STAS568-87 Daca blocul nu are camasile amovibile el se toarna din fonta de calitate
pentru cilindri.
Chiulasa se toarna frecvent din aliaje de aluminiu Un astfel de aliaj se compune din 5%
Si; 1.3% Cu; 0.5% Mg; restul aluminiu.
2.Calculul cilindrului motorului
Se alege solutia constructiva cu camasa uscate turnate din fonta aliata cu Cr-Mo. Aceasta
solutie ofera avantajul unei prelucrari usoare a blocului motor si cheltuieli minime la montaj.
Are avantajul ca blocul mtor nu trebuie turnat in intregime din fonta de calitate ceea ce ar
implica o oarecare crestere de pret.
Datorita acestor avantaje solutia s-a extins la motoarele actuale fiind foarte folosita
datorita faptului ca asigura o rigiditate mare blocului motor ceea ce duce la coborarea nivelului
de zgomot al motorului si ofera o racire foarte eficienta a cilindrului.

Calculul grosimii cilindrului

Grosimea cilindrului se determina considerindu-l ca un vas cu pereti subtiri supus la presiune
interioara.
In urma calculului termic am obtinut:
D := 89 mm
pmax := 10

S :=82 mm
MPa

In continuare se adopta pentru fonta cenusie: Fc280

t := 100 MPa
:= 0.5 D

pmax
t

= 4.45

Se adopta grosimea
si

:= 5

mm
mm

D1 := D + 2 D1 = 99

mm

Verificarea tensiunilor sumare:

D + D1
mm
Dmed = 94 mm
2
Tensiunea de intindere in sectiunea transversala este
Dmed :=

t := 0.25 pmax

Dmed

mm

t = 47

MPa

Tensiunea de incovoiere se calculeaza astfel

4

D1 - D
W :=
32
D1

Nmax := 107 N
i :=

W = 33039.638
h := 46

Nmax h
i = 0.149
W

mm3

mm
MPa

:= t + i = 47.149 MPa

Tensiunea sumara totala nu trebuie sa depaseasca 60 MPa

3.Calculul pistonului
Calculul de rezistenta al pistonului se face dupa stabilirea principalelor sale dimensiuni pe
baza datelor statistice ale motoarelor existente si care s-au comportat bine in exploatare

H := 0.85 D

H = 75.65 mm

L :=0.55 D

L = 48.95 mm

h := 0.11 D

h = 9.79

l1 := 0.55 D

l1 = 48.95 mm

l2 := 0.3 D

l2 = 26.7

:= 0.15 D

c1 := 0.15 D

mm

mm

= 13.35 mm

c1 = 13.35 mm

ri :=23 mm
Se adopta urmatoarele valori:
H := 75

L :=45

l1 := 46

l2 := 29

h := 10

:= 12

Verificarea capului pistonului:

Capul pistonului se verifica la rezistenta ca o placa circulara incastrata pe contur si incarcata
cu o sarcina uniform distribuita. Solicitarea capului pistonului e data de formula:

ri
f := 0.1875 ( pmax - 1)

f = 6.199

MPa

af := 30

MPa

Verificarea sectiunii slabite:

Pistonul se verifica la compresiune in sectiunea x-x, deoarece forma constructiva, cu
gauri in dreptul segmentului de ungere, duce la slabirea acestei sectiuni
mm2

Aa := 5281.017
2

D
c := pmax
c = 11.78
MPa
4 Aa
Efortul unitar admisibil la compresie este sac=20-40 MPa

Verificarea mantalei:
Suprafata de frecare (ghidare) a pistonului se verifica la uzura
Nmax := 5310.65

Aev := 5153 mm2

Nmax
p = 1.031 MPa
Aev
Valoarea maxima a presiunii nu trebuie sa depaseasca 1.5 MPa
p :=

Determinarea diametrului pistonului la montaj:

Diametrul pistonului la montaj se determina in asa fel incit sa asigure jocul la cald necesar
functionarii normale
- pentru aliaje din aluminiu
- pentru fonta
p := 17.5 10

-6

- pentru racirea cu apa

1
K

-6

c := 10.7 10

1
K

Tc :=370 K temperatura cilindrului

Tp := 200

K temperatura pistonului

T0 := 288

- jocul pistonului la partea superioara

s := 0.184 mm

- jocul pistonului la partea superioara

i := 0.125 mm

D [ 1 + c ( Tc - T0) ] - s
1 + p ( Tp - T0)

Dp = 89.031 mm

D [ 1 + c ( Tc - T0) ] - i
1 + p ( Tp - T0)

Di = 89.09

Dp :=

Di :=

mm

4.Calculul boltului de piston

Boltul de piston este solicitat in timpul lucrului de o sarcina mecanica variabila ca
valoare si sens iar in unele perioade de functionare a motorului caracterul solicitarii se
apropie de cel de soc. Miscarea oscilanta si temperatura relativ ridicata de la umerii
pistonului determina conditii nefavorabile pentru realizarea unei frecari lichide : de aici si
uzura accentuata a boltului.
Pentru calculul boltului se considera o grinda pe doua reazeme incarcata cu o forta
uniform distribuita
pe lungimea piciorului bielei. Schema de incarcare se vede in figura. Conventional forta ce
actioneaza asupra boltului se considera a fi forta maxima de presiune a gazelor diminuata
de forta de inertie data de masa pistonului.
Boltul se verifica la uzura in piciorul bielei si in umerii pistonului, la incovoiere in
sectiunea mediana, la forfecare in sectiunile dintre piciorul bielei si partea frontala a umarului
pistonului si la ovalizare

Verificarea la uzura:
-se face calculind presiunile specifice de contact, care caracterizeaza conditiile de ungere, atit
pentru piciorul bielei cit si pentru umeri
db :=0.23 D

db = 20.47

mm

dbi := 0.52 db dbi = 10.644

mm

l := 0.86 D

mm

l = 76.54

Se adopta: db :=20 dbi := 12

l := 60
lp := 30

lb := 24
j := 1 b := 22

Presiunea pe suprafata piciorului bielei

Fmax := 36638.52 N

Fmin := 131.48

Fmax
pb = 76.33 MPa
db lb
Presiunea pe suprafata umerilor pistonului
pb :=

pp :=

Fmax
2 db lp

pp = 30.532 MPa

La motoarele existente presiunea specifica variaza in limitele: pb=(40-90) MPa si

pp=(25-54) MPa
Verificarea la incovoiere:
Efortul unitar maxim la incovoiere este
imax :=

Fmax ( l + 0.5 lb + 4 j )

dbi 4
1.2 db 1 -

db
3

imax = 333.243 MPa

Fmin ( l + 0.5 lb + 4 j )
imin :=
4
dbi
3

1.2 db 1 -

db

imin = 1.196

MPa

In continuare se calculeaza efortul unitar mediu si amplitudinea eforturilor unitare

a :=

imax - imin
a = 166.024 MPa
2

imax + imin
m = 167.22 MPa
2
Se verifica valoarea simax<sa=(25-50) MPa
In continuare se calculeaza coeficientul de siguranta c2max=(1-2.2)
m :=

k := 1

coeficientul efectiv de concentrare la sarcina variabila

:= 0.8

factorul dimensional

:=1.1

coeficientul de calitate al suprafetei

:= 340

0 := 1.5 0 = 510

:=

c2 :=

rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere

MPa
MPa

2 - 0
= 0.333
0

k a + m

rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

coeficientul tensiunilor
c2 = 1.391

Verificarea la forfecare:
Efortul unitar de forfecare se calculeaza cu relatia urmatoare:

dbi dbi 2
0.85 Fmax 1 +
+

db
db

:=
4
dbi
2

db 1 -

db

= 175.321

tadm=150-220 MPa otel aliat

Calculul la ovalizare:
In ceea ce priveste calculul la ovalizare se pleaca de la ipoteza ca boltul este incarcat cu o
sarcina distribuita sinusoidal. Pentru a corecta inexactitatile ipotezei rezultatele obtinute se
majoreaza cu coeficientul k
Solicitarile maxime apar la diametrul interior al boltului. Valorile acestor eforturi se
calculeaza astfel:

h1,h2,h3,h4,k sint coeficienti care depind de dbi

db
1 := 9.8 2 := 7.2 3 := 3.6
4 := 8.8

kov :=1.38

1 :=

Fmax
1
l db

1 = 299.215

MPa

2 :=

Fmax
2
l db

2 = 219.831

MPa

3 :=

Fmax
3
l db

2 = 219.831

MPa

Fmax
4
4 = 268.682 MPa
l db
Valorile maxime admisibile pentru
aceste eforturi sunt sa=(150-300) MPa
4 :=

Calculul jocului de montaj

l +
0.09 Fmax
max :=

5
l 2.1 10 l

dbi
db
kov
dbi

db

max = 0

mm

Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa

fie mai mica decit jocul radial la cald D1
1 := 0.0005 db

1 = 0.01

1
= 0.005
2

max

Calculul jocului la montaj:

aol - coeficientul de dilatare al materialului boltului
aal - coeficientul de dilatare al materialului pistonului

ol :=12 10

-6 1

-6

al := 20 10

tb - temperatura boltului

tb := 423

tp - temperatura pistonului

tp := 450

t0 - temperatura mediului ambiant

t0 := 293

:=

1 + db [ ol ( tb - t0) - al ( tp - t0) ]
1 + al ( tp - t0)

= -0.022 mm

k
1
k

5.Calculul segmentilor.
In ansamblul lor segmentii realizeaza etansarea pe baza efectului de labirint, cu alte
cuvinte spatiile dintre segmenti permit destinderea treptata a gazelor si prelungesc drumul
parcurs de acestea. astfel in zona ultimului segment viteza de curgere si cantitatea de gaze
scad pina la valori practic neglijabile
Calculul segmentului urmareste stabilirea urmatoarelor obiective: determinarea presiunii
medii elastice pentru stabilirea formei segmentului in stare libera si montata: determinarea
celor doua dimensiuni de baza a segmentului: verificarea eforturilor unitare ce apar in
segment la deschiderea lui astfel incat la montaj sa nu depaseasca valoarea
admisibila:determinarea jocurilor la rece si la cald precum si verificarea rosturilor la cald
pentru a preveni impactul intre capete in timpul functionarii.
Presiunea medie elastica:
5

E :=1.2 10

pe :=

MPa

g_elast :=0.196

S0 :=10

t := 3

mm

S0
t

0.425
E
pe = 0.087 MPa
3
3 - g_elast
D - 1 D
t
t pe=0.1..0.4 MPa segmenti de compresie

Realizarea unei anumite repartitii a presiunii segmentului asupra oglinzii cilindrului

impune o curbura variabila a fibrei medii a segmentului in stare libera. trasarea fibrei
medii a segmentului in stare libera se poate face luind in consideratie deplasarile relative
radiale si unghiulare.
Tensiunea la montarea pe piston:
La montaj prin desfacerea segmentului in sectiunea opusa capetelor apar tensiuni
unitare maxime care trebuie calculate pentru a preveni ruperile
p := 2

m - coeficient care depinde de metoda de montaj a segmentului

1
S0
1

2
( 3 - g_elast) t

'max := E
2
p

D - 1
t

'max = 90.769

Valorile admisibile pentru s'max=230 MPa

Grosimea radiala t:
kn :=1.742
x := 0.5 + 0.815

a := 100
a
kn pe

MPa

x := 22.125 t :=

x=D/t=22-24 pentru D=50-100 mm

MPa

D
t = 4.023
x

Tensiunea maxima:

max :=

S0
t

2 kn
E
2
( 3 - g_elast )
D - 1
t

max :=32.25

MPa

Tensiunea maxima admisibila smax=30-45 MPa

Jocul la capetele segmentului in stare calda:
'3 :=0.0015 D '3 = 0.134

mm

Jocul la capetele segmentului :

3 := 0.0030 D 3 = 0.267

mm

6.Calculul bielei
In timpul functionarii biela este solicitata de fortele de presiune a gazelor si de fortele de
inertie variabile ca marime si sens. Datorita acestor forte, biela este solicitata la compresiune,
intindere si incovoiere transversala
Calculul piciorului bielei
Masa pistonului:

mp := 0.882 Kg

Masa bielei:

mb := 1.434

Masa piciorului:

m1b := 0.275 mb
m1b = 0.394

Masa capului:

Kg

Kg

m2b := 0.725 mb
m2b = 1.04

Kg

Masa capacului de biela: mcp := 0.3 m2b

Raza manetonului:

mcp = 0.312
r := 27.1 10

Unghiul de incastrare:
Forta de intindere:

c := 120

-3

180

Kg
m

n := 3000

rot
min

:=

1
3.6

n
Fjp := mp r
( 1 + )
30

Fjp = 3014.345

Modulul de elasticitate al materialului bielei: EOl := 2.2 105

MPa

Aria sectiunii piciorului: Ap := 150 mm2

Grosimea radiala a piciorului: hp :=6

mm

Latimea piciorului bielei:

mm

a := 23

Raza corespunzatoare fibrei medii:

Solicitarea de intindere:

rm := 23 mm

M0 := Fjp rm ( 0.00033 c - 0.0297)

M0 = -2011.182

Nm

N0 := Fjp ( 0.572 - 0.0008)

N0 = 1721.794

Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare sint:

Mi := M0 + N0 rm ( 1 - cos ( c) ) - 0.5 Fjp rm ( sin ( c) - cos ( c) )
Mi = 10037.48 Nm
Ni :=N0 cos ( c) + 0.5 Fjp ( sin ( c) - cos ( c) )
Ni = 1197.939

Tensiunile in sectiunea de incastrare in fibra interioara si exterioara sint:

Kb := 1 in cazul in care nu exista bucsa in piciorul bielei
ii := 2 Mi

6 rm - hp
1
+ Kb Ni
hp ( 2 rm - hp)
a hp

ie := 2 Mi

6 rm + hp
1
+ Kb Ni
hp ( 2 rm + hp)
a hp

ii = 88.69

MPa

ie = 75.821 MPa

Tensiunile trebuie sa se incadreze in intervalul 150-450 MPa

Solicitarea de compresiune:

Piciorul bielei, asa cum s-a precizat este solicitat si la compresiune de forta Fc.
2

D
Fc :=
pmax - Fjp
Fc = 59197.044 N
4
In ipoteza ca aceasta se repartizeaza dupa o lege sinusoidala pe jumatatea inferioara a
piciorului bielei, se vor obtine niste eforturi unitare de compresiune in fibra interioara si
exterioara cu o varitie precizata.
In sectiunea de incastrare C-C va apare un moment incovoietor M'c calculabile cu
urmatoarele relatii:
M'0 := Fc rm 0.0011 M'0 = 1497.685 Nm

N'0 := Fc 0.003

N'0 = 177.591 N

sin ( c) - c sin ( c) - 1 cos ( c)

Nc := N'0 cos ( c) + Fc
Nc = 788.349

sin ( c) - c sin ( c) - 1 cos ( c)

Mc := M'0 + N'0 rm ( 1 - cos ( c) ) - Fc rm

Mc = -12549.752

Nm

Eforturile de compresiune in piciorul bielei vor fi:

-in fibra exterioara
1
6 rm + hp

ce :=
-2 Mc
+ kov Nc
a hp
hp ( 2 rm + hp)

ce = 91.828 MPa

-in fibra interioara

ci :=

1
6 rm - hp

-2 Mc
+ kov Nc
a hp
hp ( 2 rm - hp)

ci = 107.918MPa

Intervalul pentru valorile admisibile ale tensiunilor de comprimare 150-300 MPa

- Calculul deformatiei:
Deformatia produsa piciorului bielei sub actiunea fortei de inertie se determina astfel:
5

N/mm2

EOl := 2.2 10
3

a hp
I :=
12

I = 414
3

:=

8 Fjp rm ( c - 90)

= 0.025 mm

10 EOl I
Calculul corpului bielei.
Calculul la intindere si compresiune:
Calculul corpului bielei se face in cel putin doua sectiuni : in sectiunea mediana I-I, iar
daca sectiunea variaza pronuntat in lungul corpului bielei se face calculul si pentru
sectiunea II-II
Corpul bielei este solicitat la intindere compresiune si flambaj

mj :=( m1b + mp)

mj = 1.276 kg

-pentru sectiunea I-I

2

n
F :=-mj r
( 1 + )
30
2

F = -4362.085
2

D
n
Fcp :=
pmax - mj r
( 1 + )
4
30

:=

Fcp = 57849.303N

A := 294

mm2

aria sectiunii care se calculeaza

Efortul unitar de compresiune si efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :

c :=

Fcp
A

i :=

c = 11.78

F
A

MPa

i = -14.837 MPa

sadm=150-300 MPa

Calculul la flambaj:
In sectiunea I-I forta Fc poate provoca flambajul bielei. Eforturile la flambaj in cele doua
plane
sunt aproximativ egale pentru dimensiuni ale sectiunilor judicios alese ; considerand corpul
bielei ca o bara articulata la capete eforturile de flambaj sunt:
Fcp
f = 216.443 MPa
A
Calculul coeficientului de siguranta:
f := 1.1

1t :=400 MPa

:= 1 := 0.65

sadm=150-300 MPa

:= 0.3

:=1.12

max :=f min := i

a :=

max - min
a = 115.64 MPa
2

m :=

c :=

max + min m = 167.22

2
1t

a + m

c = 2.115

MPa

c este recomandat 2-2.5

Calculul capului bielei.

Capul bielei se verifica la intindere sub actiunea fortei de inertie
Ipotezele de calcul sunt :
-forta de inertie se repartizeaza pe capac dupa o lege sinusoidala.
-sectiunea periculoasa se afla in dreptul locasurilor suruburilor de biela
-capul bielei este o bara curba continua, capacul fiind montat cu strangere.
-cuzinetii se deformeaza impreuna cu capacul bielei preluind o parte din efort
proportional cu momentul de inertie al sectiunii transversale.

n
Fjc := -r
[ ( mp + m1b) ( 1 + ) + ( m2b - mcp) ]
30

Fjc = -6308.584

-momentul de inertie al capacului:

Icp := 5716.66 mm4

-momentul de inertie al cuzinetului:

Ic := 32.55

-aria sectiunii capacului:

Acp := 350 mm2

-aria sectiunii cuzinetului:

Ac := 62.5 mm2

mm4

-momentul de rezistenta al capacului: Wcp :=816.66 mm3

-distanta dintre axele suruburilor bielei: lp := 70 mm
0.023 lp
0.4
+
Ic
Acp + Ac

1 + Wcp

Icp

:= Fjc

= -18.484 MPa

sadm=160-300 MPa
Calculul coeficientului de siguranta:
Coeficientul de siguranta pentru ciclul pulsator:
c := 2

1t
max ( 1 + )

c = 2.24

0.0024 Fjc lp
:=
EOl ( Icp + Ic)

= -0

c recomandat 2.25-3

7. Calculul arborelui cotit

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la
presiune specifica si incalzire, la oboseala si la vibratii de torsiune.
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti.
Verificarea fusurilor la presiune si incalzire
Pentru apreveni expulzarea peliculei de lubrifiant dintre fusuri si cuzinet trebuie sa se
limiteze presiunea maxima pe fusuri.
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se calculeaza
astfel;

mm -diametrul fusului maneton

dp :=62

mm

-diametrul fusului palier

-lungimea fusului maneton

lm :=32 mm

lp := 38

mm

-lungimea fusului palier

h := 18

mm

-grosimea bratului

dm := 54

b := 80

mm -latimea bratului

a := 28

mm

Rmmax := 55912.42 N -forta maxima ce incarca fusul maneton

Rpmax := 57740.2

N -forta maxima ce incarca fusul palier

Rmmax
Rpmax
pmmax = 32.357 MPa ppmax :=
ppmax = 24.508MPa
dm lm
dp lp
Presiunea specifica medie conventionala pe fusurile manetoane si paliere se determina
cu relatiile:
pmmax :=

Rmm := 9860.71 N
Rpm :=14408.62 N

Rmm si Rpm reprezinta mediile aritmetice ale valorilor

fortelor care incarca fusurile paliere si manetoane

pm :=

Rmm
dm lm

pm = 5.706 MPa

pp :=

Rpm
dp lp

pp = 6.116 MPa

Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui ciclu simplificat si

acesta se refera la determinarea coeficientului de uzura.
:= 1.06
dm n
Km := pm

60

Km = 2036626.908

dp n
Kp := pp
Kp = 2593878.913
60

Verificarea prin aceasta metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai

regimului hidrodinamic de ungere.
Verificare la oboseala.
Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea
calculul impune adoptarea unor scheme simplificate de incarcare si deformare care
considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu
numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele
ipoteze simplificatoare:
a) fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme.
b) reazemele sunt rigide si coaxiale.
c) momentele de incovoiere in reazeme se neglijeaza.
d) fiecare cot lucreaza in domeniul amplitudinilor maxime ale momentelor de incovoiere si
de torsiune si a fortelor variabile ca semn.
e) In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune egal cu suma
momentelor coturilor care preced cotul de calcul
Calculul fusului palier la oboseala.

Mpmin := -302.36

Nm Mpmax := 1107.42

Nm

dp
Wp :=
32

Wp = 23397.797
3

Mpmin 10
pmin :=
Wp

pmin = -12.923
3

Mpmax 10
pmax :=
Wp
_1 := 180

pa :=

pmax = 47.33
pmax - pmin
MPa
2

:=1.2

x := 2.5

pm :=

0 :=1.8 _1

r :=

pmax + pmin
MPa
2

2 _1 - 0
0

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia:

Cp :=

_1

x pa + r pm

Cp = 2.783

Calculul fusului maneton la oboseala

Mtmax := 507350 Nm

Mtmin := -259376

Nm

Wpm :=

3
dm Wpm = 30917.984
16

max :=

mm3

Mtmax
Wpm max = 16.41

min :=

Mtmin
min = -8.389
Wpm

:= 2 r := 0.7 r :=0.1
t := 1.1 _1 := 180
a :=

max - min
max + min
m :=
2
2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:

C :=

_1

a + r m
t r

C = 5.52

Calculul fusului maneton la incovoiere se face pe baza urmatoarelor relatii:

Mimax := 485623
Wm :=

Nm

Mimin := -359376

3
dm Wm = 30917.984
16

max :=

Mimax
max = 15.707
Wm

min :=

Mimin
Wm

mm3
MPa

min = -11.624 MPa

:= 2 r := 0.7 r :=0.1
a :=

Nm

max - min
2

:= 0.8 _1 := 280
m :=

max + min
2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:

C :=

_1

a + r m
r

Coeficienul de siguranta global:

C = 5.713

Cm :=

C C
2

C + C

Cm = 3.97

Calculul bratului arborelui cotit.

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune,
incovoiere si torsiune.Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in
mijlocul laturii
mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari
eforturi unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere

Bzmax :=74433

Bzmin := 62324
6 a
1
max :=Bzmax
+
max = 534.126 MPa
2
b

h
b h

6 a
1
min := Bzmin
+
min = 447.232 MPa
2
b

h
b h

max + min
max - min
a :=
2
2
:= 1.1 := 0.1
x := 1.5
_1 := 280
m :=

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:

C :=

_1

x a + m C = 2.585

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune

K := 0.27 Tmax :=23545
Tmin := -9854
0.5 a Tmax
max :=
max = 47.101 MPa
2
K b h
min :=

0.5 a Tmin
2

min = -19.713 MPa

K b h
+

m :=

max + min
max - min
a :=
2
2
t := 0.1 t := 1.1

x := 2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:

Ct :=

_1

x a + t m Ct = 2.898
t

Coeficientul de siguranta global:

C Ct

Cbr :=

C + Ct

Cbr = 1.929

8. CALCULUL MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Parametri principali ai distributiei.

mm -diametrul talerului supapei de admisie

da := 32
dca := 0.8da
dca = 25.6
de := 28

mm

- diametrul canalului de admisie

mm
-diametrul talerului supapei de evacuare

- diametrul canalului de evacuare

dce := 0.95 de
dce = 26.6 mm
:= 6 mm

-diametrul tijei supapei

Viteza de curgere a gazelor prin canal:

-3

S 10 n
Wm :=
30
i := 2
Wca :=

Wce :=

Wm = 8.2

m
s

numarul supapelor de admisie si evacuare

D

(dca2 - 2)i
D

Wm

Wca = 52.435

m
s

Wm

Wce = 48.359

m
s

(dce2 - 2)i

Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii maxime:

- admisie 40..80 m/s
- evacuare 70..100 m/s
Aria sectiunii efective de trecere:

2
2
Aca := dca -
4

Aca = 486.444 mm

2
2
Ace := dce -
4

Ace = 527.442 mm

Viteza de curgere a gazelor pentru hmax:

h := 6.5

inaltimea maxima de ridicare a supapelor

:=45

Asamax := h dca cos

+ h sin 180 cos 180
180

Asamax = 416.576 mm

Asemax := h dce cos

+ h sin 180 cos 180

180

Asemax = 431.015 mm

D
Wsa := Wm
4 Asamax i

Wsa = 61.229

D
Wse := Wm
4 Asemax i

Wse = 59.178

m
s
m
s

Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii maxime:

- admisie 70..90 m/s
- evacuare 80..100 m/s
Determinarea profilului camei
Se foloseste o cama profilata dupa metoda polinomiala, care considera pentru fiecare
portiune a camei o variatie a acceleratiei de tip polinomial avind termenii polinomului de
grade corespunzatoare unei progresii aritmetice.
a := 8
:=

p := a + 2

n
30

0 := 90

180

r := q + a

:= -90

s := r + a

hm := 0.004

,-89
..
90
180
180
180

2 q r s
( p - 2) ( q - p) ( r - p) ( s - p)

Cq :=

-2 p r s
( q - 2) ( q - p) ( r - q) ( s - q)

2 p q s
( r - 2) ( r - p) ( r - q) ( s - r)

Cs :=

-2 p q r
( s - 2) ( s - p) ( s - q) ( s - r)

Cp :=

Cr :=

q := p + a

C2 :=

-p q r s
( p - 2) ( q - 2) ( r - 2) ( s - 2)

2
p
q
r
s

hs ( ) :=hm 1 + C2 + Cp + Cq + Cr + Cs

0
0
0
0
0

vs ( ) :=hm 2 C2 + p Cp
0
0
0

p-1

+ q Cq
0

q-1

+ r Cr
0

r-1

+ s Cs

p-2
q-2
r-2

as ( ) := 2 C2 + p ( p - 1) Cp
+ q ( q - 1) Cq
+ r ( r - 1) Cr
...

s
2

+
s

(
s
1
)

Cs

510

hs ( )

2.510

Ridicarea camei

-3

-3

180

Viteza
2

vs ( ) 0

-1

-2

Acceleratia tachetului

410

210

210

as ( )

- 210

Calculul de rezistenta al pieselor mecanismului.

Masele reduse ale mecanismului.
g

md' :=40

cm

-2

md := md' Aca 10

md = 194.578

Calculul arcurilor supapei.

Arcurile trebuie sa mentina supapa inchisa si sa asigure legatura cinematica intre ea si
cama cand fortele de inertie tind sa desprinda tachetul de pe cama, la orce regim de
functionare.
Forta minima a arcului (F0) se deternina din conditia nedeschiderii supapei de
evacuare la depresiunea din cilindru
5

N/m2

ps := 1.5 10

N/m2

pr := 1.25 10

- presiunea de supraalimentare
- presiunea in cilindru in timpul evacuarii
- coeficient de rezerva

kr := 2

2
- 3)
(
dca 10
Fga :=
( ps - pr)

Fga = 12.868 N

F0 :=25

Fmax = 50

Fmax := kr F0

Dimensiunile arcului
Dr :=0.95 dca Dr = 24.32 mm

Diametrul sarmei
:= 1.24
:=500 N/mm2

d :=

- rezistenta admisibila pentru otelul de arc

8 Fmax Dr
d = 2.771 mm

Se adopta d := 2.8 mm

Numarul de spire active:

4

G := 8.1 10
ir :=

N/mm2 - modulul de elasticitate transversal

G d Fmax
Dr

ir :=5.152

i := ir + 2 i = 7.152

- numarul spirelor active

Pasul arcului este:

min :=0.6 mm

- jocul minim intre spirele arcului

t := d +

Fmax
+ min t := 5.251 mm
ir

Calculul arborelui de distributie.

Fr := 15.6 Fjmax := 16.5

Ft := ( Fr + Fjmax + Fg)
:= 0.418

Ft E
b r

Fg :=13.2

ls
lt

= 23.476 N/mm2

sadm=60..120 N/mm2

ls := 28 l1 := 30 lt :=116

Sageata de incovoiere
l := 104

mm

d := 24 mm

( 2)
4
E l (d )
2

f := 6.8

Ft l1 1 + l1

f := 0.079

mm

Calculul culbutorului.
:= 0.418 Ft

lt E
ls b r

:= 195.582 N/mm2

s-1

 hm

E = 120000

b :=16