Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
acesta de blesteme, iar voalul miresei, lumanarile si floarea din pieptul mirelui trebuie
neaparat sa fie cumparate de nasi.
In prezent, putini miri se imbraca in port popular la nunta, iar invitatiile se trimit cu
mult timp inainte, insa pe vremuri portul era obligatoriu iar nunta tinuta in mod
traditional duminica, era anuntata in sat in aceeasi saptamana, de obicei joia si
sambata.
Impodobirea bradului de nunta, obicei regasit si in Moldova si Muntenia, se face de
catre prietenii mirilor, care trebuie sa ii puna in varf o sticla de tuica sau un cozonac.
Pe drumul spre casa miresei, alaiul mirelui "joaca bradul", dupa care acesta este lasat
la poarta noului camin al tinerilor casatoriti, pana ce se usuca.
De asemenea, se mai obisnuieste ca in dimineata de dupa nunta, mireasa sa fie
"adapata". Aceasta trebuie sa mearga la o fantana din sat si sa rastoarne o galeata cu
apa, in care este pus bradul si din care se rup si se impart crengute nuntasilor.
O etapa importanta in desfasurarea nuntii o reprezinta si imbracatul miresei. Traditia
cere ca aceasta sa fie imbracata cu fast, insa cei prezenti o bocesc pentru ca se
desparte de familie, dupa care petrec jucand sarbe si hore. Conform traditiei oltenesti,
mireasa trebuie sa fie impodobita cu margele pe frunte si o cununita din flori si voal
pe cap.
Interesant e faptul ca in Oltenia, adesea, fata locuieste cu viitorul sot inca de la
logodna, dar aceasta se duce special la casa parintilor pentru gateala si bocitul
miresei .
In ceea ce priveste ospatul de nunta, in Oltenia se obisnuia sa se dea doua mese : una
in casa miresei pe timp de zi si petrecerea mare in casa mirelui, odata cu lasarea serii.
De asemenea, specific zonei este faptul ca mirii nu stateau la masa cu restul nuntasilor
si trebuiau sa bea din aceeasi sticla de vin si sa manance impreuna din acelasi blid,
folosind o lingura de lemn pentru a invata sa imparta totul.
Oltenia a adunat de-a lungul timpului cele mai interesante obiceiuri legate de nunt.
Sunt obiceiuri care se mai pstreaz parial i astzi ntr-o mpletire ingenioas cu
modernul. Frumuseea lor este legat ns de acele vremuri, cnd viitoarea soie era
aleas din timp de prini sau rudele apropiate, sau atunci cnd ruda biatului era
trimis cu plosca plin cu vin sau rachiu la tatl fetei, i cnd toi ateptau cu sufletul
la gur s vad dac acesta gust din licoare. Era semn bun, prinii biatului erau
primii la tratativele pentru cstorie. Se anuna ceea ce se chema peitul. Se trimite
n peit o persoan care are influen pe lng prinii fetei. Seara, biatul i prinii
lui, cu una sau dou rude mai apropiate, se duc la tatl fetei acas. Acolo fac aanumitul aezmnt. Tatl fetei servete oaspeilor o mas, dup puterile lui, i ncep
tratativele de zestre. Dup ce s-au enumerat toate obiectele ce vor forma zestrea:
lucruri de cas, vite, bani, pmnt, se formeaz foaia de zestre, actul dotal, care se
scrie de unul din cei prezeni i se rostete de ginere. n seara cnd se aaz dac
tatl viitorului ginere e mulumit de dot, se stabilete i ziua nunii, de obicei o
duminic sau srbtoare, descrie doctorul Ch. Laugier n Contribuiuni la etnografia
medical a Olteniei.
Erau rare cazurile cci, de obicei, fetele nu aveau curajul s ncalce tocmeala
prinilor i atunci acceptau de voie, de nevoie. E drept c existau i cazuri n care
prinii biatului se duceau i ntrebau dac dau fata dup biatul lor. Dac prinii
fetei erau mai bogai nu se nvoiau, i dac tinerii se plceau, fugeau, dar erau adui
repede napoi, iar prinii, de ruine, acceptau. Existau ns i cazuri fericite, cnd cei
doi aparineau aceleiai clase sociale. Atunci se putea face i logodna. Dura trei,
patru sptmni, chiar i mai mult pn puneau nunta. Se desfura la fat acas.
Biatul venea cu plocon, cu desagi cu pine, psri, cozonac, vin, uic. La logodn
participau prinii i dou, trei rude, iar tinerii schimbau batiste, se menioneaz n
Srbtori i obiceiuri, volumul I, publicat de Institutul de etnografie i folclor C.
Briloiu al Academiei Romne. n unele zone ale Olteniei, mireasa i ddea ginerelui
o cma sau o pern, iar el o rspltea cu bani. Avea loc un schimb. Fata avea
pregtit din timp i lada cu zestre, care era luat, conform obiceiului, duminica,
atunci cnd plecau nuntaii la biseric. Mireasa i mama ei aveau grij s nghesuie n
ea tot felul de lucruri: veline, cerg de cli i de ln, perne, prosoape. Dup ce erau
duse n cas lucrurile aduse ca zestre, mireasa trebuia s mpart daruri rudelor
ginerelui (prosoape, cmi), iar acetia ieeau din cas cu ele la gt i jucau Aidea
doiu, Hora Miresei. Ddeau ocol de trei ori unei cldri cu vin, de dou ori cu
ginerele i o dat fr el. Apoi mireasa i poftea la mas rudele i invitaii. Dup joc
i veselie, acetia se retrgeau i erau poftite la mas rudele i invitaii ginerelui. n
alt zon a Olteniei, n Mehedini, lada de zestre era luat de smbt dup-amiaz de
neamurile ginerelui, cu cruele, cu lutari, i era dus la casa mirelui. n ea erau
mbrcmintea miresei, o cerg mare (folosit la treierat), iar deasupra se puneau
perne, foi de scoar (pturi de nvelit). Cei care duceau lada chiuiau, s ias lumea s
vad zestrea. Dup chemarea la nunt a satului, se trecea la pregtirea pentru a doua
zi, pentru marele eveniment.
Nunta mai pstreaz ceva din tradiia mpodobitului mirilor. S-a pierdut ns inuta
ceremonial. Cciula sau plria nu lipseau, vara se punea plrie din pai de gru sau
postav, i iarna cciul, mpodobit cu flori sau pene de pun. Haina mirelui era de
dimie, ornamentat cu gitane, cmaa era fcut de obicei de mam sau de mireas,
iar pantalonii erau tot albi. Nu erau uitate nici floarea de mire i batista. Mireasa era
gtit dup datina locului, n port popular. Un flcu o ncla, iar n pantofi se puneau
bnui sau boabe de gru. Lmia i voalul i le punea naa. Se cntau acum Cntecul
miresei, Ia-i mireas ziua bun, dar i Nuneasca. Se juca i bradul, tot astfel
Toate pregtirile fiind fcute, alaiul lua drumul bisericii. n unele pri, mireasa se
cununa avnd n sn un cuit, o bucat de azim, zahr, o coard de la vior: cuitul,
pentru ca dumancele s nu-i pun cuitul, zahr pentru ca ginerele s fie dulce i
plcut, iar coarda ca s fie plcut tuturor, precum cntecul viorii Cnd preotul i
naul le pun cununiile pe cap, mireasa caut s calce pe ginere pe picior, avnd
credina c ea va porunci n cas i brbatul i se va supune ntru totul, descrie Ch.
Laugier. Obiceiul ca mireasa s calce ginerele pe picior se pstreaz i astzi.
ntorcndu-ne n timp, la ospul oferit nuntailor, alte obiceiuri i tradiii vin s
vorbeasc despre pitorescul nunilor de altdat. Masa se face vara afar, n curte, iar
iarna n cas. Invitaii mnnc mai muli din aceeai strachin, rar se pune pentru
fiecare cte un tacm complet. Nuntailor li se mpart n timpul mesei prosoape i
ervete, iar dup ce s-a servit friptura ncep darurile. Mireasa, purtat de cumnatul de
mn sau de starochi (Hunia) ia o farfurie sau un castron, peste care pune o azim i
puin sare o prezint naului. Naul face n azim darul su, care const n bani, n
moned de argint, sau chiar de aur, uneori mii de lei. Mireasa prezint fiecrui invitat
farfuria pentru daruri i nuntaii trebuie s dea, dup puterile lor, cte o sum de
bani. Ea trebuie s srute mna fiecrui invitat, pn la cel din urm, se menioneaz
n Contribuiuni la etnografia medical a Olteniei. Ritualurile continu i dup
nunt. n unele pri, luni dimineaa, soacra mare intr n camera tinerilor i ia cmaa
ptat de snge i, n chiuiturile nuntailor i cntecele lutarilor, joac n hor cu ea.
Este un obicei specific Pieletiului. n alte pri, cum ar fi Biletiul, soacra mare i
pune la gt un ir de ardei rou i, ducndu-se la meseni, face diferite glume sau joac
n hor. i, uite aa, mireasa i face loc n noua gospodrie, nu nainte de a merge la
biseric pentru a se spovedi i a se mprti, conform obiceiului.
Aceste tradiii vorbesc de timpuri apuse, despre frumuseea obiceiurilor de altdat.
Cu 12 luni inainte de nunta:
- daca nu s-au cunoscut deja, e timpul ca parintii vostrii sa se cunoasca
- stabiliti impreuna cu parintii cum impartiti cheltuielile
- stabiliti nasii, domnisoarele de onoare, cavalerii de onoare
- consultati calendarul bisericesc si stabiliti data nuntii
- faceti o prima lista cu invitati
- alegeti locatia in care se va desfasura nunta si semnati contractul