Sunteți pe pagina 1din 75
Ecditat de: Institutul Nagjonal de Cercetare-Dezvoltare ‘n Construcfi si Economia Construcfilor Bucuresti - Sos, Pantelimon nr, 266 ‘Telefon 627.40.85/176 - redactie 116- difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 10 1997 “Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat", indicativ NP 007-97,aprobat do MLPAT ex ordinal nN din 13 ianuarie 1997 ‘Normativ privind igiena compezitiei aerului in spatii eu diverse estinatii, in fanctie de activitatile desfagurate, in regim de iarné- vara’, indicativ NP 008-97, aprobat de MLPAT ca ordinul nr. 6/N din 22 ianuarie 1997. “Lista ghidurilor de agrement tehnic finalizate in anul 1996" si "Lista procedurilor gi a ghidurilor de evaluare - aferente sistemului calitatii ‘in constructi- finalizate in anul 1996", aprobate de MLPAT cu ordinal rr, TIN/ din 22 ianuarie 1997 a2 Ordinul MLPAT nr. 75/N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea “Manualului gi programului de calcul cadru pentra intocmirea cartilor tehnice a constructiilor’, indicativ PC 00197 {47 Ordinul MLPAT nr. 74/N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "Manualului dirigintelui de specialitate in constructii, inclusiv sistemul informatic gi baza de glate a activitatit acestuia’, indicativ ‘ME 001 - 97 n Toate drepturile asupra acestei editii sunt reservate INCERC Bucuresti. Nu este permisa reproducerea integrala sau partial a materialelor din Buletinul Constructiilor fird consimfamantul scris al INCERC Bucuresti. MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE §1 AMENAJARI TERITORIULUL ORDIN Nr. UN/ din 13.01.1997 ‘Avand in vedere: on" avinul Consiliului Tehnico-Stiimtifie nr. 79/24.04.1996; in temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea si fune- tonarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajar Teritoriului, fn conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 sia Decretului nr. 591/1996, _ Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritortulul emite urmatorul ORDIN: Ast, 1 ~ Se aproba: "Cod de proiectare pentru structuri In cadre din beton armat”; NP 007/97. ‘art. 2 ~ Codul de Ja art, 1 intra in vigoave la data publieari in Buletinul Constructiilor. Ast, 3 - Directia Programe de Cercetare si Reglementart Tebnice va aduce la indeplinire prevederile prezentulut ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ‘SI AMENAJARIT TERITORTULUL DIRECTIA PROGRAME PARE, ‘SI REGLEMENTARI TEHNICE coD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97 Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURES1 y 'URESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE $I INDUSTRIALE CATEDRA CONSTRUCTU DE BETON ARMAT Elaboratori: Prof.dr.ing. Liviu CRAINIC Conf.dr.ing. Marius GABOR Colaboratori: ing. Dan STANCIULESCU IPCT-S.A. ing. Radu GIURGEA IPCT-S.A. Avizat de: Directia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice Director ing. Octavian MANOTU Responsabil tema: ing. Eugenia HINTEA CUPRINS Cap.1 Generalitati 1.1.Domeniul de aplicare al Codului.. 1.2. Definitit.. — 18. Clasificare .. 14.Acte normative complementare .. 2 Aledtuirea de ansamblu ....» 2.1.Forma gi alcdtuirea de ansamblu 2.2.Distributia stalpilor.. 2.3. Plansee . 2.4.Scari 2.5.Pereti despartitori gi inchi 2.6. Fundatii 2.7.Rosturi Cap.8 Conditii generale de proiectare .... 3.1. Conditii general 3.2. Realizarea conditiilor de proiectai 3:3. Comditii de rezisterita gi stabilitate 34, Conditii de rigiditate 3.5. Condifii privind mecanismul structural de disipare a energiei 1a actiuni seismice .. 3.6. Conditii privind ductilitatea locala si evitarea ruperilor cu caracter casant ... 3.7.Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte. 17 Cap.4 Proiectarea preliminar& a clementelor structursle.18 4.1.Evaluarea incéredrilor verticale : 4.2.Predimensionarea riglelor de cadru .. 18 4.3.Predimensionarea stélpilor Cap.5 Caleulul eforturilor-.. 5.1.Partieularitati de comportare si calcul ale structurilor in cadre de beton armat 5.2.Schematizarea structurii pentra calcul .. Cay deri incareari. Mase de nivel . : Calculul eforturilor in grupari fundamentale de incareari oe ‘alculul eforturilor in grupari speciale de incareari (actiuni seismice) Dimensionarea/verificarea elementelor structurale ..30 6.1.Stabilirea eforturilor de calcul . so 30 6.2.Rigle de cadru.. 88 Alpi... 38 39 43, 7 Caleulul capacitétii de deformare postel itatii. sectional 7.2.Lungimea zonelor plastice . Cap.8 Verificarea 1a starea limita de deformatii 8.1.Grupéri fandamentale de incdrcari.... 8.2.Grupan speciale de incarean.. 8.3. Deformatii limita Cap.9 Proiectarea plangeelor structurilor in cadre 9.1.Calculul plangeelor la inedrcari verticale 9.2.Calculul plangeclor la incarean orizontale 9.3. Structura de rezistenta a scarilor Cap.10 Infrastructurile gi fundatiile . 10.1. Generalitat : 10.2.Calculul infrastructuri 10.3.Caleulul fundativior Cap.11 Alcdtuirea si armares .. 11.1. Rigle de cadru 11.2. Stalpt ... 11.3. Nodun Anexa A .. COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DE BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97 1. GENERALITATI Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor. 1.1, Domeniul de aplicare al Codului Prezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadre de beton armat monolit, prefabricat sau in solutii mixte, in constructiile civile gi industriale avand orice mod de distributie a elementelor gi regimuri de inaltime pana la 40 m sau 15 niveluri. EI nu se refera la structurile in cadre care conlucreaza cu peretii structurali de beton armat (sisteme duale) si nici la cele constituite din cadre cu panouri de umplutura. Pentru structurile cladirilor cu regm de inaltime de peste 40 m sau 15 niveluri, pentru cladirile cu plansee tip dala groasa sau tip ciuperca, precum si pentru structurile unor constructii industriale speciale (buncare, silozuri, turnuri de extractie ete.) Codul de fata va fi utilizat cu caracter de recomandare sau cu titlu informativ, pe langa prevederile cin actele normative spe- cifice. Prevederile se refera cu precadere la proiectarea unor constructii noi; cu titlu informatiy, ele pot fi utilizate ca elemente de referinta in evaluarea unor constructii existente. Blaborat de: ‘Aprobat de UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI | MLPA cu or- FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE §I INDUSTRIALE - | dinul nr. WN din PN CATEDRA CONSTRUCTI BETON ARMAT. 13.01.1997 1.2, Definitii 1.2.3. Dupa modul de distributie al elementelor structurale: «cadre ortogonale; 1.1.1. Structurile in cadre de beton armat sunt cele la care o cadre dispese dupa directii oarecare; incarcarile verticale gi orizontale sunt preluate gi transmise * structuri tubulare in cadre (tub perimetral, tub in tub, tuburi fundatiilor (eau infrastructurii) in totalitate printr-un sistem Sa spatial de stalpi gi grinzi (rigle). 1.1. in sensul prezentului Cod sunt considerati stélpi ele- mentele portante verticale la care raportul intre dimensiunile sectiunii transversale (b si h in fig.1.1) respecta conditia: hib nivelul infrastructurii se face ca huarea in censiderare sia prevederilor din aliniatul precedent fr sitmatiile in care infrastructura este sub forma unel cubs rigide realizata din pereti structuyali dispusi pe dowd directii venluerand cu plangeele si cu fundatiile, in caleulul statis, Sectitunea stalpilor de la nivelut planseului care may ‘gineste superior infrastractura se poate considera cu deplasarile ori- zontale impiedecate. rigiditatile sectionale ale elementelor se vor considera in calcul cern Anexei A a prezentului Cod, tindnd cont i de precizarile din aliniatul (ii) al pet. 5.2.1 6.3, Incdrcari. Mase de nivel 5.3.1. incarcarile verticale pe rigle pot Gr - permanente; ~ femporare (evasipermanente si variabile); - exceptionale. incarearile pe rigle provin din reactiunile plangeclor, din greutatile proprii ale riglelor si din inearcarile apligate direct pe acestea (pereti, sarcini suspendate, utilaje tehnologice ete.) Distributia reactiunilor planseelor pe rigle se determina functie de aleatuirea acestora. 5.3.2. incarcarile temporare pe rigle se vor considera, in caleulul structural, cu distributii alternante (in sah) pentru deter- cara soliitarilor extreme in sectiunile riglelor si stdlpilor. wh Pentru constructiile amplasate in zonel Gimsiders urmatoarele distibuhi ale icaearlr tempura + distribufii alternante (in gah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din campul riglelor; pentru delerminarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor incarcarile i ea distribuite in toate deschiderile; - rile in care inearearile tempor: i i deca 30% din inearearea taala pe planseu ve adie 6a se ia in considerare numai distributi i in i eunelderar tHia acestora pe toate deschi- 5.3.3. Pentru calculul la actiuni s eismice, structurile in ca sof Rar celeritete cu mase dserete, conform prevadeils din Normatival P100- 82 istome cu numa fini de grade de Mbertate dinamic, Male vor fi concentrate astfel incat sa reflecte cu suficienta acuratete comportarea dinamica rela a sstemul. La structrile tate in beton armat monolt male vor fi eoneentrate In nodurile cadrelor. La structurile din elemente prefabricate se vor stabili poriile peace concentrate, prin rajionamente ingineresti, ind cont de alcatuirea generala a structurii, d arile saan deal ii, de rezemarile Texjroce ale elementelo de modol de ealisre a tmbindsier! fn masa totald de nivel se e vor lua in considerare masel eae elementelor (structurale i nestructurale) antrenate in oseiaile dupa grade de Hbertate dinamiea semniiative ale mului, la a inca sistema are se adauga incarcarile temporare de lunga 5.4, Caleulul i i calealat eforturilor in grupari fundamentale de 5.4.1. Calculul la incarca iis}: Caleulul la incireéri vertical se poate face prin 2) Caleul elastic simplifiat admite umatoacle pote ~ Structura este considerata ca fiind formata din cadre plane ispuse dupa directiile principale. Pentru stalpi se vor con- 25 sidera eforturile reaultate din calculul cadrelor pe directiile incipale. de regula, a fi cu noduri fixe (se neglijeaza efectele depla- sarilor laterale asupra eforturilor). ; _ Cadrele ineareate predominant nesimetric sau la care efectele deplasarilor laterale sunt semnificative se vor consi- dera in caleule cu noduri deplasabile (hale cu poduri tulante, cadre cu rigle frante sau rezemate articulat si excentrie pe stalpi etc). La cadrele etajate, se poate calcula separat fiecare nivel, neglijandu-se influenta deformatiilor unui nivel asupra start de eforturi in celelalte niveluri (fig. 5.2). ervatii: ; 1 Dupe ‘an {in calcul se pot admite una sau mai multe dintre jpotezele simplificatoaré enuntate anterior. , 2, Ipotezele simplificatoare admise conduc la neindeplinives Higuroasa a conditiilor de echilibru in anumite elemente (Sau e) ale structurii. . . 3. Gatculal clastic simplificat este specific calculului manual (efectuat prin metode iterative de tip Cross) si este admis la tipurile de constructii precizate la pet. 5.5.3 a # b. In situatiile in care rezulta eforturi semnificative ca urmare adeformatiilor impuse (variatii de temperatura, tasari de fundatii tte), Ia dimensionarea elementelor structurale se vor considera gi aceste actiuni. bob bole enti tt ¢| wl hr | o hr mir hr | '. Scheme static admise in caleulul ‘solicitirilor (M,Q) din sarcini yerticale | 1 in glee cadreior etajte Schema staticd a cadrului the hr hr | Fins? b) Calculul elastic spatial modeleaza structura ca un sistem spa- tial de bare (rigle si stalpi) cu comportare elastica; modelarea este specifica calculului automat prin programe de tipul ETABS, CASE, SAP etc. ©) Calculul post-elastic, accepta redistribuirea eforturilor deter- minate prin calculul elastic (metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor. Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor, diferite de cele calculate elastic, intr-un numar m de sectiuni critice: mentl (unde n este gradul de nedeterminare statica a structurii) astfel incft sa se respecte urmatoarele condifii (i) Introducdnd articulatii in cele m sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de un grad de libertate cinematica. Gi)Dand deplasari virtuale care sa antreneze cele m stcfiuni critice, lucrul mecanic determinat de momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni ("momente plastice") sa fie de semn contrar lucrului mecanic determinat de incarcarile exte- rioare. Fforturile in celelalte sectiuni ale structurii se determina pe baza conditiilor de echilibru. Diferentele intre momentele calculate elastic si cele calculate cu admiterea redistributiilor post-elastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a structurii). 5.4.2. in selectarea metodei de calcul, pe langa conditiile specificate la pct. 5.1.3, se vor avea in vedere urmatoarele: a) Caleulul elastic simplificat se aplica fara erori mari la structurile regulate, fara nesimetrii pronuntate gi la care nu exista incdreari temporare importante (cum ar fi cele date de poduri rulante grele, sau de greutatea unor utilaje ete. amplasate excentrie pe structurd). b) Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situatiile in care aplicarea sa conduce la avantaje certe economice sau de executie, cum ar fi: evitarea aglomerarilor de armatura pe reazeme, simplificarea detaliilor de armare, scdderea cantita{ii de armaturi. E t-elastic atunci cand c) Nu se recomanda folosirea calculului post ne eforturile date de incarcarile temporare sunt mai mari decat dublul celor date de incarcarile permanente. 5.5. Caleulul eforturilor in grupéri speciale de incdredri (actiuni seismice) . 5.5.1. Analiza structural la actiuni seismice denumiti, ™ prezentul capitol, “Calculul Ia actiuni seismice™ cuprinde: deter, ninarea fortelor seismice, a eforturilor si deplasarilor produse de acjiunile seismice in punetele caracteristice ale structurit precum gi procedee specifice de stabilire a eforturilor de ane Pare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare la pet.3 al prezentului Cod. ; ; 5.5.2. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice se clasifica sise caracterizeaza conform tabelului 5.1, adapta dupa Normativul P100-92. ; 5.5.3. Metoda de analiza structural denumita tn Normativul 100-92 "Metoda curenté de proiectare (Metoda A)’ este obligt torie, cel putin ca etapa preliminara, pentru toate structuris in cadre. Cand este asociata unui model structural plan, metoda se poate aplica pentru calculul eforturilor $i deplasari 2 a vederea dimensionarii gi verifiearii condifiei de limitare a deplar sarilor laterale pentru urmatoarele tipuri de eonstructii enscose (elasa IM 5i IV de importants conform Normatitului P 100 50 a) Construc(ii cu un singur nivel cu structura realizata din cadt regulate, ortogonale, fara one Caleulul structural po fectuat manual sau automat. b) Construct etajate cu inalfime redusa sau medie conform clasificarii-de la pet-1.2.2, cu structura din cadre regulate, ortogonale, avid pe fiecare directie cadre identice sau a cav0r rigiditate Ia deplasari laterale mu difera cu mai mult de 70% gi plangee care satisfac ipoteza de gaiba orizontald rigid, cu conditia utilizarii calcululai automat pentru determinars modurilor proprii de oscilatie, a eforturilor gi a deplasdrior (pentru cadrele plane considerate) gi a introducerit corectiilor 28 pentru a tine cont de efectul torsiunii globale. Pentru constructiile care nu se incadreaza in cele de la pet. a sib, modelul structural plan poate fi utilizat numai pentru caleule de predimensionare. Asociatd unui model structural spatial, metoda curenta de proiectare (metoda A) poate fi utilizata pentru dimensionarea si verificarea structurilor in cadre ale constructiilor etajate curente, cu inaltime redusa gi medie, fara restrictii in ceea ce priveste forma in plan sau elevatie, respectiv modul de dispunere si aleatuire a cadrelor, cu conditia utilizarii calculului automat. 5.5.4 Metoda de analiza structural denumita in Normativul P100-92 “Metoda de proiectare bazata pe considerarea proprieta- tilor de deformare neliniara a strueturii (Metoda B)" cuprinde doua categorii de procedee: a) Analiza dinamica cu considerarea proprietatilor post-elastice de deformare a sectiunilor, la actiuni seismice modelate ca o migcare a bazei descrisa prin accelerograme (inregistrate la cutremure precedente sau generate artificial) este denumita, pe scurt, in prezentul Cod "Analiza dinamicé post-elastica”. Este procedeul cel mai avansat de cuantificare a comportarii strueturilor de beton armat la actiuni seismice, insa aplicarea lui este supusa urmatoarelor limitari: + necesité programe gi echipamente de calcul adecvate; ~ necesita un grad ridicat de calificare a utilizatorului precum si un efort tehnic substantial pentru pregatirea gi intro- ducerea datelor si pentru interpretarea rezultatelor. Din aceste motive procedeul este mai costisitor decat oricare altul; procedeul este asociat, in prezent, modelelor structurale plane; utilizarea modelelor structurale spatiale implica dificultati majore datorita insuficientei datelor privind com- portarea sectiunilor de beton armat supuse unor stari complexe, spatiale, de eforturi precum si datorita necesitatii de a folost programe de ealeal si echipamente greu acces le. b) Caleulul static in domeniul post-elastic de comportare, la incar- 29 cari gravitationale constante (fixe) si Inedrear} orizontale creseatoare monoton, proportionale cu fortele seisnie cre eea tional ("Calcul bsografic’). Procedeul pune in evident convemNiele ipotezelor simplificatoare admise - succesiunea Jomari articulatiilor plastice, valorile forfelor orizontale cores: punzatoare formarii articulatiilor plastice succesive, deplasa- vie ln vale gi rotirile in articulatiile plastice corespunzatoare ace’ _ corte orizontale. 6. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE tabilirea diagramelor infaguratoare ale eforturilor sectionale 6.1.1. Elementele componente ale structurilor in cadre se dimensioneaza (verifica) la starile limita ultime conform preve- derilor din STAS 10107/0-90. Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile preci- zate in prezentul Cod. 6.1.2. Diagramele de momente infaguratoare pe rigle se stabi- ese pe baza rezultatelor caleulului static $1 @ urmatoarelor 6. conditii: somSectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelor seeempund sectiunii de Ia fafa reazemulai (Bg, 5.1.b). by Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fandamentale (GF) si speciale (GS) de inearciri. Gindambonsidera diagramele de momente corespunzatoare dip GF gi diagramele de momente din GS pentru actiunt seismice pe directia riglei, in ambele sensuri, Principiul aplicarii metodei este indicat in fig. 6.1. sant sectiunile potentiale de plastificare a riglei (la momento negative) sunt dixjate la distanta de nod (pet. 11-1, fig. 11.2), de la fata stalpului gi in axul reazemului eforturile in sectiunea ec determina in functie de momentele capabile din articulatiile plastice. 30 i Zon Ti Dasani a Told aga calor esr da, 34 Vee pele cn | wie dee OER, 5 niet rn dines lative 81 | ps9) cite | 36 Indie irene one | los ssi (Sing defo dose eae ase wane | cial ree ls gk H ne é i; i i a iy le i ie ig iF i Caracterizarea_m cterizarea metodelor de analiza structurala la actiuni seismice Tabel 5.1. 31 fq} | cet L 6.1.3. Stabilirea diagramelor de forta taietoare infaguratoane o Supls are in vedere evitarea ruperilor casante, prip cdl! ve oetiuni inclinate, in cazul unor cutremuxe de mare ISTE TNT Mare conduc la solicitari peste limita de comportare clas entel ; ; clewetbilirea valorilor fortei taietoare asociate momentelor cu relatia: capabile (Q,) se face cu rel , lM ge LM agg (6+, 2 n/a. 61) \ fn aplicarea relatiei (6.1) se vor lua in considerare urmatoarele ee i se determina in functie : tele capabile MM g+ Mapa § : Jearmatule fective din rigli’§i de armatura din placd (raralela cu armatara longitudinala din rigla si dispab® Tatimea de placa 3h, + 3h), considerand rezistentele de eu! ale armaturii (R,) majorate cu 25% - Q,, se determina pentru ‘ambele sensuri ale actiuni seismice pe directia riglei 32 - gt este incarcarea permanenta (echivalenta) pe rigla, cu valoarea normata, iar p' este incarcarea temporara (echiva- lenta) de lunga durata (se va respecta conditia: 1,2p!*< Mcapst |) Hoe 68) gs Q Nig), reactiunile riglelor (Q) se pot deter- mina acceptand ipoteza: M, 6.1.7, Redistribuirea momentelor in eo r Se woietoare intre extremi- In situatiile in care rezulta su re 1 prasolicitari locale intr- clement (gla sau stalp), se admite redistribuirirea ‘coomentelor intre extremitat elemet i ii on aaa mitatile elementului in conditiile formulate la pct. Redistribuirea momentelor i ane wairea momentelor este admisa in urmatoarele con- 2 Redistribuirea momentlor inte extremiatile elemental fe mai mica decat 30% din momentele determinate de ipote comportarii elastice; enone 2) Pe elementele Ia care se opereara rdistribuii de momente forta taietoare determinata din actiuni seismice nu se modifica (se admit translat i ccc a ale diagramelor de momente incovoietoare LL 37 6.2. Rigle de cadru Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua con- form prevederilor din STAS 10107/0-90, pet.3. Riglele realizate din clemente prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea vor avea armaturile longitudinale dimensionate in situatiile de alcatuire si solicitare cele mai defavorabile; nu we insumeaza armaturile corespunzatoare unor faze diferite de alcatuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari. Armaturile traneversale (etrieri) necesare pentru preluarea lune ,arilor dintre prefabricat si suprabetonare nu se insumeaza cu armature vemultata din efectul fortei taietoare, momentului de torsiune sau suspendarea incarearilor. Verificarea deschiderii fisurilor si a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza ou suprabetonarea va considera veorturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj si faza finala. Sia riglele solicitate gi la eforturi de intindere, armaturile longitudinale se vor calcula la intindere excentried, iar elementul se va alcatui si arma in consecinta Se recomanda ca momentele capabile in rigle sa fie stabilite astfel incat, la actiuni seismice de mare intensitate, distanta Gntre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (1) sa respecte conditia 1125/61, ‘unde, =distanta intre sectiunile in care se formeaza articu- latiile plastice de moment negativ, corespunzator celor dowd sensuri ale actiunii seismice. 6.3. Stalpi Dimensionarea/verificarea stalpilor se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90, pet. 3. Efectul de ordinul II (efectul P-A) se va considera in confor- imitate cu prevederile din STAS 10107/0-90, pet.3.1.2 si 3.26 ‘in calcule se va tine seama de efectul solicitarii la compresiuné excentrica oblica (ca efect al solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii). “Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6.2, pet. 6.14, 38 se asociaza cu m tel i And it se asians ex momen Je de pe alte direetii, corespunznd incar- Calculul la compresiune excentriea obl: ica se recomanda fi efectuat cu programe de calcul automat, care iau in considerare diagramele o-¢ pentru beton si armaturi prezentate la pet. 2.1.4 si 2.2.1.5. din S' - 1 atuin azide 10107/0-90 precum si modul real de aleatuire Pentru sectiunile dreptunghiulare se admite apli ntru s ite aplicarea procede- ului simplificat di iat i i "10107 ula sg le calcul precizat in Anexa B din STAS 10107/ 6.4. Noduri de cadru 6.4.1. Prevederile prezentului Cod i se aplici fie eiece elec] tatee aor fxeca = monolit; = integral prefabricat din fragmente de cadru care cuprind nodul si portiunile adiacente de grinzi si stalpi, cu imbimari in zone departate de nod; . zone cu stp: monolifi st grna prefabricate opie la fata neds a la o anumita di a e i sau Jao an istanta de acestea, cu imbinari de as Pagveerle se pot plea, ou consderaeaaspcilor speci, uri de structuri in cadre integral sa ¢ altar ipar de struct 1a parfial prefa- bricate, ale caror stp! sunt continu fm dreptal modula aisle inari sunt astfel alcatuite incat sa fie abil a $i sa transmita eforturi ‘ita eat ee alatlasae juri unitare de compresiune gi de forfecare or gata Nadir caroraleatuire se departeaza mult de 0 clita, prezentele prevederi a i find necosare soniee 1u un caracter orientativ, ar ze speciale si/sau incereari e vor fi stabilte, de la var la cas de prolectant no 6.4.2. Nodurile cadrelor trebuie sa sati cerin . © cadre je s4 satisfacd urmatoarele cerinte: a) sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai detavorabile * A a cari, solicitari, in orice stadiu gi la orice combinatie de incarcai la care sunt supuse elementele imbinate; 39 +) 8& nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub efortu tile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau vgnearcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice; «) sh asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in ones situatie de incarcare, inclusiv in conditiile plastificarii acestora vcarilor/descarearilor repetate generate de actiunile urintele de la pet. 6.4.2 se realizeaza, dupa caz, prin proieetarea nodurilor in conformitate eu prevederiie prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de calcul, aleatuire si armare confirmate dk .acereari concludente. 6.4.4. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transite fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Q, si in plan vertical Q, Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra une) nod de cadru (Q, $1 Q) se determina din conditia de echilibre al oe carlo maxime ce iau nagtere in elementele (stalpi si rigle) concurente in acel nod (fig. 6.4). TuNstructurile in eadre spatiale, eforturile de ealeul, stabilite corform evlor de mai sus, vor fi considerate independent pe fiecare directie principala in parte. 6.4.5. Din punct de vedere al comportari, ealculului, aleatuir gi armarii se diferentiaza urmatoarele categorii de noduri: Hare solicitate predominant de incarcari gravitationale (permanente si temporare); - noduri solicitate predominant de actiuni seismice. 6.4.6. Nodurile solicitate predominant de incarcari gravi tationale sunt nodurile cadrelor 1a constructiile amplasate in zonele E gi F definite in Normativul P100-92. ‘Gerintele hotardtoare pentru proiectarea acestor noduri sunt cele geleritoare la ancorajal armaturilor longitudinale ale elementelor care converg in nod, In atest sens: dimensiunile’ fodurilor vor asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazut ROGTAS 10107/0-90, pet. 6.2.1. Se vor adopta detalii constructive} ao ea asigure vurnarea si compactarea corecta a betonuluiy 40 prin evitarea aglomerarilor exeesive at . ' < aematar. jay im cacul noduriter marginale putdndu se avea ta vedere renlizarea ra detalii ca in fig 11.9. Pe inaltimea nedulsi .e vor prevedea crt putin armaturile transverrale din zorcle adiacente ale stalpil PLANUI POTENTIAL DE CEDARE y RATE PUANUL POTENTIAL DE CEDARE Figo | ; ead Nodurile piesa predominant.de actiuni seismiee sunt ele care nu se incadreaza in prevederile a ea al 1n prevederile pet. 6.4.6 al prezentului Fortele taictoare de calcul, I dimensi Seay calcul, la care se dimensioneaza aceste noduri, se vor determina cu urmatoarsle relatii aes forta taietoare orizontala Q, = 12514 g a = Wt AIR, Q 69) AY, AY, ariile de armatura intinsa din a ctiunile de la fata @ nodal: viglelor de pe direcia de caleul; ‘ : jorta taietoure de cleal in seeyinea de la fata nodului a stdlpului super forya taietoare verticala Qv=Q,h,/a, (6.10) a 4.8. Fora taictoare arizona in ned, determinats conform Provederilon pt. 6.47. oe preia prin betan g! armaturt transver sale, ale caror contributii se insumea 41 Q< Qe + We i) oe aturile transver- Q,. este forta taietoare preluata de catre armaturile tate (onzontale) in nod, care se calculeara cu rela = AR, " 632) A, aa = ie ilor armaturilor transversale din nod (etrieri, sevafe) care indeplinese simultan urmatoarele conditi: agra secteaza planul potential de cedare (pe diagonala nodului), fig. 6.4. . _ sunt situate in latimea nodului by, . | Gunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare 4 inferioare din grim —_ _ Emurile etrierilor neperimetrali, dispusi pe directia colicitarii, au lungimile mai mari decat b/3. Q, este forta taietoare preluata de catre beton, care s° caleuleaza cu relatia: Ory = [05 + rial | Aa fn (6.13) i imata gi iv, intinsal + gi A.guntariile de armatura comprimata si, respectiv, Ai 6h Asie pinda adiacenté nodului, pentru care rezulta cel (nai mic raport AI/A,; se va respecta Al/A,<1; n = NAb bR)- La verificarea nodurilor la forta tdietoare Q, se va respecta conditia: _ Q, < 5b,bR, a 6.4.9. in cazurile in care, prin respectarea prevederilor. Ja pet. 6.1 gi 6.3 ale prezentului Cod, se evita apanitia articulatil plastice in capetele de stalp ce converg in nod, forta taieont Porticala in nod Q,, determinata conform pet. 6.4.7, este preluat! Ye eatre beton si armaturile verticale din nod, cu conditi oe aizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pet. 11.3. 42 7. VERIFICAREA CAPACITATI. DE Ds: 0%!) POSTELASTICA 7.1, Conditii generale 7.1.1 Capacitatea de def.rmare plastica se poate verifica la nivelul = sectiunilor critice ale elementelor cadrului; ~ elementelor componente ale cadrului; ~ structurii, 7.1.2 Capacitatea de deformare plastica la nivelul sec ‘unii se exprima prin raportul dintre curbura ultima gi cea corespunza- toare initietii curgerti in armatura intinsa, denumuit factor (indice) de ductilitate sectionala. 7.1.3 Capacitatea de deformare plastica la nivelul elementului se exprima prin raportul dintre deformatia semnificativa ultima a elementului si deformatia respectiva, corespunzatoare initierii curgerii armaturii, denumit factor (indice) de ductilitate de element. in situatiile in care se accepta ipoteza dezvoltarii concentrate a deformatiilor plastice, in articulapii plastice (punctuale), factorul de ductilitate de element se exprima ca raport ale rotirilor in articulatia plastica. 7.1.4 Capacitatea de deformare plastica la nivel de structura, in ansamblul ei, se exprima ca raport de deplasari orizontale corespunzatoare etadiului ultim (colaps) si celui eonsiderat a corespunde inceputului comportarii post-clastice (semnificative) a structurii. 7.1.5 in afara de valorile relative ale capacitatii de deformare plastica, definite la pet.7.1.2, ... 7.1.4, vor fi determinate gi valori absolute corespunzatoare dessrmatiiiorideplasarilor ultime. 7.1.6 Compararea factorilor de ductilitate si a deformatiilor deplasarilor ultime cu cerintele corespunzatoare, rezultate din calculul dinamic post-clastic, sau din spectre seismice post-clas- tice, reprezinta verificarea explicita a comportarii post-elastice a structurilor in cadre solicitate seismic. 43 7.1.7 Verificarea comportarii post-elastice a structurilor in se efectueaza obligatoriu cadre, in conditiile specificate la pet.7.1. ca uatile in care prosectantul nu respecta integral prevederi¢ privind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate la Eapitolul 6 al prezentului Cod, pentra_constructiiie amplasate capita weismice AD. Aceasta verificare este vecomandabil 1m efectuata in situatiile in care proiectantul considera necesay ‘a avea date mai complete, explicite privind comportarea post- elastica a structurii, 7.2 Verificarea 1a nivelul sectiunii si elementulul 7.2.1 Verificarea capacitatii de deformare plastica la nivelul sectiunii se face prin trasarea curbet moment-curbura pentru lementele solicitate la incovoiere pura, sau cu forta axiala. Relatia moment-curbura se poate obtine cu programe specifice Relat gal automat sau, in mod simplificat, prin procedeul expus in anexa B a prezentului Cod. 7.2.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articula- fille plastice, se va admite ca deformatiile plastice se dezvolta pe lungimile plastice J, caleulate cu urmatoarele relatii 1, = 0.75 h (la rigle) aD ¥ 20.70 b Ga stale 1 de: h = inaltimea sectiunii transversale a elementalui (nila sau stalp) in eituatiile in care se utilizeaza detalii de aleatuire si armare nta, sau daca cuantificarea: care nu se incadreaza in practica cure! Geformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea compor” coer atructurl, lungimea zonolor plastice se va stabili pe bara) unor incercari concludente. 7.2.8 Capacitatea de rotire in articulatiile plastice se determing} considerand curburile calculate conform pet. 7.2.1 si lungine: conelor plastice conform precizarilor de la pet. 7.2.2. Rotire atima in articulatia plastica (Q,) se determina cu relatia: (7.2) 8, @, =}, 44 8. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIL 8.1. Grupari fundamentale de incareari Calculul la starea limita de deformati si fe deformatie a elementelor, suban samblelo sau a ansamblului struetuil se efectueara in confor mitate cu prevederile din STAS 10107/0-90, pet. 3.9 gi c ale prezentului Cod. eee Conditiile privind deformatiil . } jeformatiile grinzilor rezemate pe stdl re me er, cee a reazeme notable Sageile vertical ale spinor rezemate pe console ey except conser seute ale star prefabriat) a luand in considerare si det 7 Se ee deformatiile proprii ale In cazul grinzilor prefabs refabricate la care schema statica (lege Sle, esthiderea) s/sau sertunea activa se schimba, in facle de mont) i final defrmatile totale se obin prin insumar : eformatiilor calelate pentru fiecare etapa semanea ug aterm sm plan orzontal ale grinaior(grinai de rulare wuleaza considernd i ee Teale eee omeiaeranala) deformatiile elementelor 8.2. Grupari speciale de incdreari tnectlulal dfermatior sub actiuni din gruparile speciale de r efectele incarcarilor seismice ori ae seismice orizontale. SS eee cadvelor se realizeaza in conditile evederilor privind caleulul 1 : oe din normatival P100-92, pet. e2a. tna ae : : 2.3. end eeterminaren deformatiils (deplasarilor) orizontale ale la a se ote reales sa se realizeze cu programe adecvate de Daca s-a consid lerat_ un model de caleul se cul bazat scnmie cehivalente ype sompriaen aac eater, lor corespunz: i i semra kaa unzatoare fortelor seismice de cod entru sit i eae tuatiile in care prezentul cod permite efectuarea tie prin schematizarea structurit sub forma de cade le cadre 45 plane, caleulul deplasarilor se va efectua conform precizarilor de la pet.8.2.1 si 8.2.2. 8.2.1 Ipoteze de calcul pextrucaleulul deplasarilor laterale ale cadrelor se accepta urmatoarele ipoteze: wy actiunile corespund gruparii speciale de tnearter fortele seismice de calcul find considerate dispuse (succesiv) pe directiile principale ale constructiei. b) Rigiditatile elementelor cadrului se modulul de rigiditate sectional K = El, A e¢ sunt :espectate conditiile de al a aaeaews S it de alcatuire generala de daca plangecle nu sunt di cle nu sunt din beton monolit (eleme peceis cet ean fara supiabaumare, alte solide mca Inearearile ovizmtae pe planyes considerate ca diafvag sn vinta aie) ne determing acepland urmatoavee ipoteze sail veninae din plangoe de btn aver sonal anu tee ta eee esa eon intteg parimetrol ne considers nedevrrcite tm plana lor imourarile oviz:eleeorespund forelor capable ale cadreior: se va consid actiunea acai pedicle principale ale or eckvelonte furl orgontae denwhete in cadre ») verificere a § structs tn acete < versfcure a saibelor de plangeu ge var conde rerstentee medi ale betanulu anmaturi, » eadrelor asupra se ete ; izolaren vigor de la mivelal considera, nme PP 49 9.2.2 Caleulul eforturilor sectionale in gaibe se face functie de golicitarile orizontale determinate conform pet 9.3.1, prin expri- marea echilibrului in sectiunea considerata. ; Efortarile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele incovoietoare si fortele taietoare. Sectiunile de calcul se considera in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata; in situatia unor distante man} caevendre, se recomanda sa se considere in calcul gi sectiunile intermediare dintre cadre, in care apar solicitari importante. Eforturile sectionale in gaibe se determind corespunziter actiunii seismice pe directile principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare. : Solicitarile in gaibele cu rigiditate medie sau redusd se determina considerand incércérile precizate la pet. b sau d, functie de rigiditatile elementelor structurale. i jonale determinate 9.2.3 Verificarea plangeelor la eforturile sectionale detern de efectul de gaiba se realizeazs Giferentiat, functie de alcatuires oe tetructiva a acestora (plangee din placi de beton armat monolit, rf din elemente prefabricate etc.). : vane verificarea plangeelor se vor considera eventualele goluri (scari, curt’ de lumina etc.), care pot determina concentrari 50 semnificative de eforturi. Plangeele din beton armat monolit se verified similar eu grin- ile pereti (daca rezulta proportii corespunzatoare); solicitarile de intindere de la marginile planseulwi se vor considera concen- trate in grinzile (riglele) corespunzatoare. Plangeele din elemente prefabricate s« considera in calcul ca fiind formate din elemente independente sau care coulucreaza, fanetie de conditiile de transmiterea lunerdrilor in rosturile dintre acestea. imbinarile elementelor prefabricate pe reazeme se verifica si la solicitarile vezultate din efectal de gaibe. 9.3. Structura de rezistenta a scarilor Structura de rezistenta a scarilot se considera diferentiata astfel: © structura de rezistenta verticala a casei scaril « structura de rezistenta a scarilor (podeste, rampe, ‘grinzi de podest, grinzi de vang ete.). Prezentul Cod se refera numai la aleatuirea structurii de rezistenta a casei scarilor, realizata din cadre de beton armat. ‘La aleatuirea generala a scarilor se vor considera recoman- darile de pet. 2.4. fn situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile curente ale planseelor (de exemplu pentru rezemarea podestelor intermediare ale scarilor), se vor evita comportarile specifice stalpilor scurti; in acest scop se recomanda ca momentele capabile in sectiunile de la extremitatile riglelor sa fie suficient de mici astiel incat diagrama de momente incovoietoare pe stalp ca cares- punda cu fig. 9.1 La proiectarea cadrelor ad:acente casei scarilor se vor respecta prevederile privind calculul ;! alvatuires cadrelor curente. 10, INFRASTRUCTURA §I FUNDATULE 10.1. Generalitati Preluarea si transmiterea incarcarilor ce actionea7a asupr unei eonstructii se face prin sistemul structural constituit di frei componente principale: (1) suprastructura, (2) infrastructuy susau fandatiile gi (3) terenul de fundare. Aceasta pecizare es Jeoeebit de importanta in cazul constructiilor supuse predominant Getjunilor seismice intrucdt, im acest caz, interactiunea celo trei componente este esentiala pentru intelegerea corecta comportarii sistemului, in totalitate, si pentru dirijarea controlat a deformatiilor plastice. Tnfrastructura se considera acea componenta a sistemul structural care prezinta, in raport cu suprastructura, ¢ crestert brused, semnificativa, de xezistenta si de rigiditate, De obics jnfrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti, disput pe inaltimea subsolului (sau subsolurilor), care eonlucreaza ¢ plangecle care fi marginesc sau pe care tt strabat; in unele situatiil Jnfrastructura se poate intinde si pe inalfimea unuia sau m: mmultor niveluri de la partea inferioara a constructiei. Fundatiil cunt elementele structurale prin care se asigura rezemarea terenul de fundare a infrastructurii sau, in..unele cazuri, dir asupra structurii. In cazurile in care exista 0 infrastructuré aceesta conlucreaza cu fundatiile, prin intermediul caro Feazema pe teren, forménd o unica componenta structurala, Principiile proiectarii infrastructurilor si fandatiilor, c de alcatuire i modelarea lor pentru caleul fac obiectul prescrit tiilor specifice. Conditiile care pot determina alegerea sistemului de fund sunt indicate la pet, 2.6. ‘Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarel solutii de alcatuire a infrastructurii si fundatiilor: ®) Structuri fara infrastructuri, la care rezemarea tutur stalpilor se realizeaza direct pe fundatii. Fundatiile pot de suprafata sau adancime, izolate, continui sau radier. b) Structuri cu infrastructur, la care sunt prevazute intre supr: Structura (sistemul de stalpi si grinzi) si fundatii, sister 52 spatiale de pereti structurali, pe unul sau mai multe niveluri, concepute, calculate, alcatuite si armate astfel incat sa reali- «9 crestere semnificativa de rigiditate si rezistenta. Pe inaltimea infrastructurii pot exista si stalpi rezemati direct pe fundatii. in aceste situatii de alcatuire (solutii curente la Cae oe subsod se va tine seama in calculul infrastructurii_ si de eforturile preluate de la stalpii care nu sunt i devine prelate Ja stp care mu sunt in contact. in cazul cladirilor de inaltime medie sau inalte, amplasate in zonele seismice A+D se recomanda ca infrastructura sa fie realizata ca un sistem casetat alcatuit din peretii de subsol plangeul peste subsol iar la partea inferivara printr-un radiey sau fondati contin 9 placa armata legate aeetea La constructiile amplasate in zonele sei = Ree ae i togten faa taeeneMaspcaa ameaiieareaTaa subsoluri partiale. Cand acestea nu pot fi evitate se va tine seam Ja calcul infastrctork«heaprastructur de fete ae trshne general generate de excetiatea infrastructurii Plangeul (plangeele), in contact dire ei undtile Gaontte senate clemente tructutle componente ale infrastructurii. componente clementelor finite; eforturile sectionale se obt lor finite; obfin prin inte, sforturilor unitare furnizate de programele de caleul (se admite modelarea comportarii elastice a materialelor), Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in caleul ca un sistem de grinzi pe mediu elastic Daca infrastructura este in contact direct eu un s n ; 1u un singur plangeu (placa) se admite neglijarea rigiditatii la torsi i elementelor infrastructurii. iin Infrastructura (elementele com : pereti ; ponente: pereti, plangee) dimensioneaza/verifica la starea limita ultima gi la ita diensionar ultima gi la starea limita Dimensionarea elementelor va urmari a evi ime ‘ ari de regula evit aparitiei deformatiilor plastice la nivelul infrastructuri. in acest scop momentele incovoietoare considerate in fortele de legatura cu suprastructura (in gruparile speciale de ineareari) vor fi determinate cu considerarea suprarezistenfei armaturiler. __ Sectiunea de caleul a peretilor infrastructurii se va considera impreuna cu fundaile i plaea (plicile) de plangen aiacente jectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica, in acest caz, la : acest forta de lunecare conform STAS 10107/0-90, pet. Functie de eonfiguratia diagram de momente Incoeitoare, perait de ben armat se considera pentru ealul ate , >) Grins de baton armas carne fn cre tales de cel juni (h) gi distanta intre doua ‘ome oa puncte de inflexiune <0.5 - Ib) Grinzi pereti, in situati 2 101 eases i in situatiile in care conditia 10.1. nu este Dacd peretii infrastructurii i 3 jurii sunt rezemati contin ye pereti lai se considera tn caleal ansamblal teestores ia dimensionarea plangeelor i fandalillor se vor considera fociele cumulate din partiiparea aeestorala preluareaefoturilr frastructuré precum gi cele proprii acestora. 10.2 Calculul infrastructurii Fundatiile gi infrastructura se verifica la actiunile corespun- 2nd gruparilor fandamentale gi gruparilor speciale de incareérs- ‘Un model de caleu! riguros implica considerarea ansamblului spatial suprastructuré-infrastructura-teren de fundare, cu propri tati definite prin legi constitutive fidele comportarit reale a Clementelor care aleatuiese fiecare din cele trei componente, Se admite in cazul constructiilor etajate cu inaltime redusé si medie (definite conform pet. 1.2.2) sa se determine eforiuie rectionale in elementele infrastructurii prin studiul echilibruluy infrastructurii izolate, solicitate la fortele de legatura cu supray wtructura si la presiunile care apar 1a nivelul talpii fundatitlor} fn aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se determina functie de caracteristicile de deformabilitate ale terenului si al infrastrueturii. fn azul actiunilor corespunzdnd gruparilor fundamentale de ancareari, fortele de legatura considerate in calculul infra Structurii sunt cele rezultate din calculul suprastructurii Pentru gruparile speciale de inearcari (actiuni seismice) s admite a considera ca reactiunile suprastructurii sunt asociat jmecanismului structural de plastificare (M, Q, N). in situatiile in care calculul dinamic post-elastic este impuf in prezentul Cod (pet. 5.1.3 si 5.42), fortele de legatura jnfrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul. Fortele transmise de suprastructura cuprind gi eforturile trany emise prin plangee. Plangeul peste subsol transmite la peret infrastructurii forte de lunecare ca efect al reactiunilor orizontalt ale stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare masei concen trate la acest nivel. ‘in situatiile in care se utilizeaza fundatii de adancime (piloti barete etc) in calculul elementelor infrastructurii se consider Gn locul presiunilor pe teren) fortele care se dezvolta in fundati Caleulul eforturilor in elementele infrastructurii se recomand a ge efecueze cu programe de caleul automat care permit mod lures corecta a legilor constitutive pentru terenul de fundary fi mnfrastructura. De regula in acest seop se apeleaza 1a metodd 55 54 10.3. Caleulul fundatiilor Gonditiile privind presiunile pe tere proiectare a fundatiilor sunt cele pred £6, STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85. ce intarile transmise la fundatii, corespunzator actiunilor di gruparile fundamentale de incareart, se considera conform preve derilor din prescriptiile de precizate in aliniatul precedent. Pentru. gruparile speciale de inearcari, tahnemise Ta fundatii se determina astfel analize dinamice neliniare ale struct i 2 rmrariie corespunzand mecanismului de plastificay® guprastracturii in cazul actiunilor scismice. Penire 20 Senorale cand, de regula, la actiunes cutremure'or de ma fMtensitate sectiunile de la baza stalpilor se pot plastific stmentele incovoietoare transmise fundatiilor sunt asocia jnomentelor capabile ale stalpilor. Se va urmayi ca prin dimensionarea adecvata fundatiilo ca os cvite dezvoltarea deformatiilor plastice la nivelal terenul fa eo elementele de beton armat ale fundatiilor (mecanet Je disipare prin deformatii plastice a energie! induse de cutrem sa se dezvolte numai in suprastructura). Rartele taietoare sunt asociate momentelor incoveietoare sectiunile de la baza stalpilor Daca sub actiuni din gruparile speciale de ineareés de fandare ave deformatii remanente, infrastructura s¥sau SUP seructura se verifica Ta efectele tasarilor inegale nul de fundare si de| ormativul P10- proiectare incluzand actiune seismica, eforturile a) Eforturile rezultate din terent 11, ALCATUIREA $I ARMAREA STRUCTURILOR CADRE 11.1, Conditii de aleatuire a riglelor de cadru ‘Aleaiuirea gi armarea rigielor se realizeaza in conformi eu prevederile din STAS 10107/0-90 (pet 6.1, 6.2. 6.3 $1 ‘din prezentul Cod (pet. 4.2, 6.2). Conditiile de aleatuire gi armare sunt nile curente gi zonele potential plastice t diferentiate intre sect 56 Se vor considera ca zone a potential plastice sectiunile de l capetele tuturor riglelor indiferent de pozitic in plan epee pozitia acestora in plan Prevederile privind alcatuirea a irea si armarea in zonele plastic: potentiale se vor considera pe Iungimile plastice indica in Anexa J din STAS 10107/0-90 (pet J.3). , ee dicate in Anexa Se recomanda ca la armarea rij : rea riglelor de cadru, pe Langa prevederile din STAS 10107/0-90, sa se respecte eee Armature longitudinale sa fie dimensionate si dispuse astfel jncat din actiuni seismice de mare intensite it : : te, sectiunile potentiale de formare a articulatiilor pl: e, o sensuri de actiune, sa cvinci a ar Riglele solicitate predominant din. a nt din actiuni seismice vor ave armaturile longitudinale realizate ca bare lee *dispan bare inclinate), _—_— Daca, ca efect al incarcarilor verticale importante (forte concentrate mari ete), aunt necrare atmatur inclinate. cestea se vor dimensiona functie de efurturile corespunzatoare gruparilor fundamentale de incarcari si se vor verifica gruparea speciala. ™ - Nu se admite dispunerea de arma ii Renan le armaturi inclinate la marginea Daca fzeeintermetire de luer ale grinzlor prefaricte eae eseestctamaes (decofrare, transport, anipulare ontaj) nu se respecta iti . Q/ibh,) + M/W, < 0,7R, a (il) ster pe dispune conform indicatiilor din fig 11.1 situatiile in care se urmareste evitarea formarii 4 e formarii de arial patie sete dim proper nadurilor, se manda dispunerea armaturilor longitudinale ca in fig.A12 viginiml sees preface care relieana etal dart evitarea plastificarii i tes sl din 1. Sacnshoea rigll gta imbinarl area sol : : jinavilor fanetie ealiza (conform pet. 2) la eforturi (M, Q) stabilite ele capabile din sectiunile de aparitie a a stalpilor (in fundatii, sau la nivelul i ( a ive superior al infrast1 sits ot ea ni te de tee inaltimea unui nivel (de exemplu la stalpii halelor cu oder rulante, in dreptul grinzii de rulare ete. aan _ Fig. 11.3 Fig.112 11.2, Conditii de aleétuire a stélpilor daccinien si armarea stélpilor se°realizeaza in conformitat cu prevederile din STAS 10107/0-90 gi din prezentul Cod (pet- 4.3). ‘in sectiunile potentiale de aparitie @ articulatiilor plastice| de Ia baza stalpilor se recomanda ca armatura jongitudinala: oe a he innadita prin. petrecere sau sudurd, Sind dispusa continu, conform modelului din g.11-4 fn situatiile in care se admite innadirea prin potreter’ armatarilor longitudinale din stalp (STAS 10107/0-90, pet 6.3), armvecomanda utilizarea modelului din fig. 11.5 | Masurile privind asigurarea capacitatii de deformare post clantied (ductiizare) se vor aplica in sectiunile de Tneastrar 58 11.3 Noduri de cadru La pruieetarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatearele: _ se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fie centrate in axul nodului; daca aceasta conditie nu se poate yealiza (noduri marginale, noduri de colt etc.) excentricitatea in plan orizontal nu va depasi 1/4 din latura covespunzateare fa sectiunii transversale a stalpului inferior; _ armaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreaza in nod se prelungesc de la planul median al nodului (perpen- dicular pe armatura) cu lungimea de ancorare determinata conform STAS 10107/0-90, pet. 6.2, Daca pentre ancorarea Grmaturilor sunt necesare bucle sau carlige, acestea se vor vealiza intotdeauna in nod (fig. 11.5; 11.6: 11.7 si 11.10) Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi in stalpul superior prin graifuire (fig.11.2) daca devievea armaturilor in plan orizontal (d,) respecta conditia: dj40mm Nu se cximite Freoirea barelor ‘nferioore Tn jos -ccoperirea cu bet 1a capete > 40m slateral > 60m Nod marginal Fa M6 Reorarea bareter longitudinale din grinda -acoperirea cu beton +a capete 240mm slaterat > 60mm ele 1 onthe | [rs | Nod central cu grinzi cu sectiunile tronsversale neegale ; Ancorarea barelor longitudinale din grinzi . Fig, 1.7 Fig 1 ar orginal a dane ® he Ils Re gS Lal 4 Thayaba fea de curburd ‘conform pct d »>dmax dmx = max [d1;d2;43] 9 Imbunéttirea ancorajului barelor de armaturd din grinzi prin prevederea unor bare trans - versale Stila _swerior_ bss Bore_oxgitudincie _ Bore Wngitednale y= [in orinei,contiwe ‘stip, continue [Take de ig. 11.9 Armaturt pentru imbundtttirea oncorajului_barelor longitudinale din grinzi,atunei cind acestea sint comprimate Ned marginal cu consola scurt’ Ancorarea arméturilor longitudinale in consola scurtd prevézutd in acest scop. Barele longitudinale din grindd se prevtid continue prin nod 63 Fig. s1.10 Ancorarea barelor lor Fig 11.41 imbinare intre detalii lateral 60mm ngitudinae din stiip, oprite 'n nod gernd Telrie se eee ea noni bn stilpi lati i grinzi inguste ge armare. ee > ade (contorm Stal 16107/0-90) $1> 4 (aiametrul_ bare! core] > ‘se prinde 70 crocul oe ftrlerutui) sint ormétud lenait recomendobt a 40mm Brn tea ee t cestura gringo 2 = acoperine cy a «ta copete > (OF eos} tudinal s eae i f4 _ oqmate bettie 0 40mm leit longitudinale Ibaoan 20-40mff.L000 Fig. 11.13 Solutii recomandate pentru alcdtuirea copetelor grinzilor pretabricate Pentru legéi hop = hg (a)grindé compusd din elementul prefabricat si suprabetonarea de la nivelul placii (solutie recomandata). (b)grinzi constituite numaf din elementele pretabricate hg =hgp; agratele (etrierii) de ta partea ra cu monolitizarea, Ge Idtime redusd, dintre pldcile prelabricate ale plangeutui supericara de regula 65 ANEXA B: CALCULUL DUCTILITATIT DE CURBURA ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE §] (SECTIONALE) STALPI in cadvele de beton armat moduli Stabilirea diagramei M-¢ gi a indicelui de ductilitate sectio. nform prevederilogll nal (1,) se recomanda_a se realiza cu programe de calcul automat specializate. in situatiile in care nu sunt disponibile fenemea Pentru caleulul eforturilor de rigiditate sectionala se pot considera co din Tabelul Al. Dereaia programe, calculul direct ("manual") va considera urmatoarele BLEMENTUL MODULUL DE RIGIDITATE) Reese Rigle 0.6E,1, stabilite conform pet. 3.1.7 a Bras Heroes aa Stalpi comprimati 0.8E,1, © Determinarea curburii de curgere 9, se face ator Stalpi intings 0.25.1, matiile si eforturile pe sectiune ea in fig. B.1a “rn © Curbura ultima (0,) se poate calcula conform situatiei, de mului B, se va lua confor deformatii si eforturi pe se . e sectiune, STAS 10107/0-90, pet. 2.1.3.1. Tabelul 7. + Logile constitutive. pentru beton er fe. B. pe ‘Momentul de inertie I, al sectiuni echivalente se determis o-e) corespund prevederilor din SuiSHigiega manele fi considerate simplificat ca in fig. B.1.¢, unde valoril ciel asttel pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara, momentul ale deformatiilor specifice sunt di . Tnertie al sectiunii brute de beton; «fh caloul so va considera si aportal armaterlor dstibotte = pontra gringile cu sectiune T, momentul de inertie al sectiw pe inaltimea sectiunii. Seat pentru gringile cy seetiTagimea activa de placa este jumataggl Indicele de ductiitate sectionala (hse ealeul 1 . jeaza cu relatia: STAS 10107/0-90, Anexa A. H, = 9,9, eh Modulul de elasticitate al betor din valoarea prevazuta in Pentru verificarile la starea limita de deformatie 51 in situatifl unde: 9, curbura ultima, de rupere; in care valorile rigiditatii sectionale sunt hotaratoare asup) 6, curbura in mome i 7 E entul i dera rigiditati sections intinsa. inifierii curgerii in armatura yezultatelor calculelor, se vor consi rervitate din programe de calcul automat care definese le Tnoment curbura, din cercetari experimentale concludents « relatii de calcul mai exacte date in literatura de specialitat 66 COMENTARIT LA CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT 1, GENERALITATI Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea gi calculul de rezistenta ale structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor. Cerintele particulare, specifice struc- turilor in cadre sunt precizate in Codul de fata, iar pentru prevederile cu caracter mai larg, generale, continute in prescriptii de rang superior, s-au facut trimiterile corespunzatoare Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton armat sunt prezentate in fig. C.1.1 Cap.2 $13 (cap. 4) SSTAS 1010710-90; P10-86 STAS 1010711.2.3.4-91 etc cap.113 Veritcares condor de Ag | | Verlicares elementelbr structurale: + ri ii: exon dermal deschkor do _ ductitate /mecanism structural da plastiioa Stabilrea detalilor de alcStuire Fig. C.1.1 Cap.5: pa. 5.2; anexa A STAS 10101/1, 241-91; Pal. 1.4;5.3. Pa 5.45.5 100.92 Pu. 8.4,6.3:1,632 STAS 1010710-00; STAS 10107/1.2.3.4.91 STAS 330011 2; P10-88 Gap. 87,8, 10-te. STAS 10107/0-90, STAS 1010711.2.3.4.01 10-86; Cap. 11 etc. 69 C.1.1. Se considera structuri in cadre acele structuri car sunt alcatuite din stalpi gi rigle i realizeaza preluarea si trans- miterea integrala la terenul de fundare a incarearilor verticale si orizontale ale constructiei (fig. C.1.2). 5° RH xm. cee Lp Cx 4 Fig. C12. in sensul prezentului Cod, se intelege prin "cadre cu panouri de umplutura”, solutiile constructive la care structura in cadre conlucreaza din punctul de vedere al rezistentei si/sau al rigidi- tatii cu pereti din zidarie sau din alte materiale, care modifica semnificativ comportarea cadrului. C.1.2. Conditia (1.1) limiteaza superior raportul intre laturile sectiunii transversale a stalpilor. Aceasta limitare este dictata de domeniul de aplicare al prezentului cod. Stalpii lamelari si peretii structurali (diafragme verticale) prezinta elemente specifice de comportare si calcul (deformatia limita a betonului comprimat, comportarea la compresiune excentrica oblica ete.), care nu pot fi extrapolate cadrelor curente. Pentru aceste tipuri de structuri se vor aplica actele normative specifice. €.1.3. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferentiat in raport cu zona seismica in care este ampla- sata constructia. Clasificarea nu subintelege neaparat un anumit tip de comportare din punctul de vedere al ponderii diferitelor actiuni, ci, de la caz la caz, serveste la precizarea anumitor caracteristici specifice. 70 2, ALCATUIREA DE ANSAMBLU C.2.1. Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatii intre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice. Acest principiu trebuie respectat gi in stadiul post-elastic de comportare al structurii, prin stabilirea capacitatilor de rezistenta proportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentri= citatii intre centrul de rezistenta si forta seismica rezultanta) C.2.2. in cazul constructiilor cu bovindouri, daca pereti din fatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale, grinzile (in consola) de sustinere se vor dimensiona gi la eforturile rezultate din interactiunea cu acesti pereti C.2.3. Conditiile de rezistenta se refera la: a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationale b) realizarea efectului de saiba orizontala rigida. Alcatuirile care pot determina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei, in plan orizontal, ale plangeelor sunt, in special, cele corespunzatoare plangeelor realizate din elemente prefabri cate. Masurile pentru asigurarea acestor plangee a rolului de saiba orizontala sunt, de exemplu: suprabetonarea cu un strat de beton de 46 cm., armat cu plase si/sau prevederea de centuri pe contur, prevederea de detalii care sa asigure transmiterea sigura a lunccarilor intre elementele prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de saiba. Deasemenea, dispunerea unor goluri mari in plansee, sau in zonele "sensibile”. (fig. C 2.1) este de natura sa reduca rigiditatea gi rezistenta saibei. Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de actiunile seismice, care apar in saibele orizontale realizate de plansee, este o problema dificila, care implica un grad ridicat de incerti- tudine. Calitativ se constata ca, la structurile regulate in cadre, avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor, solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altor sisteme structurale, cum ar fi cele cu pereti structurali rari n sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali). Data fiind dificultatea determinarii riguroase a eforturilor maxime din gaibe, sunt de preferat intétdeauna solutiile de alcatuirile clare, cu plangeu la acelasi nivel pentru toata cladirea, goluri cat mai mici (amplasate la interior) ete. oe de ni ST stm ‘lanyeu st plang, Fig. C 2.1. Exemple de goluri in plangee (saibe) amplasate defavorabil C.2.4. Cadrele care marginesc casa scarii pot avea o rigiditate sporita fajé de cadrele curente datorita prevederii unor grinzi suplimentare, la jumatatea inalfimii etajului, pentru rezemarea podestelor, precum gi conlucrarii cu peretii de umplutura. In zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot consti- tui scarile si peretii golurilor de ascensor. in cazul actiunilor seismice, zonele cu rigiditate sporita se incarca mai mult decat cadrele curente fiind, astfel, expuse unei deteriordri pronuntate si deseori, necontrolata. in scopul evitarii sau diminuarii acestor concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate cum ar fi ; - rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nive- lului inferior, cu rosturi fata'de stalpi; - alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se faca astfel ineat acegtia sa nu se incarce cu forte orizontale. In acest sens, se pot prevedea rosturi intre pereti gi plangeul superior, la fiecare nivel. C.2.5. Punctul (b) se refera la: 7 i EN a ari ‘a irelor, is - asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor, i conformitate eu prevederile Normativului P 100-92, astfel inedt, in cazul unor cutremure puternice deplasarile in planul 72 orotate peretilor 84 nu conducd la avarierea pronuntata a acestora; ~ prevederea unor masuri de aledtuire care 84 limiteze degra. darea peretilor de zidarie si sa impiedice prabusirea lor (centuri si samburi din beton armat la peretii cu inalfimi sau cu lungimi mari, la caleane, aticuri inalte ete.); ~ realizarea de detalii adecvate de prindere de structura sau de asigurare a rezistentei gi stabilitafii elementelelor prefa- bricate (panouri de fatada, frontoane si pereti de inchidere la hale ete.); - distribuirea cat mai simetrica in plan a peretilor care conlucreaza cu cadrele, limitandu-se efecte defavorabile de torsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre; ~ Telizarea unui raport intre capacitatile portante gi rigiditatile cadrelor gi peretilor de umplutura care sé asigure preluarea de catre elementele cadrelor a eforturilor generate de interac- fiunea cu peretii, eviténdu-se pericolul unor avarii locale. C.2.7, Rosturile de dilatare/contractie gi rosturile seismice nu traverseaza fundatiile; rosturile de tasare trebuie sa separe complet intregul sistem structural al constructiei, prin urmare si fundatiile. Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului P100-92, pet.4.4.4. 3. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE C.3.1. "Cerintele de performanta structurala" constituie o Ppar- te din cerintele de performanta definite prin STAS 1240-89, Se intelege prin "sistem structural" ansamblul de elemente care indeplinesc functia de a prelua gi transmite actiuni (incareari gravitationale, din vant, tasari diferentiate, actiunea seismica etc.). In mod general, sistemul structural are trei componente principale: * suprastructura; ¢ infrastructura si fundatiile; * terenul de fundare. 3 C.3.2. Metodele de analiza structurala sunt metodele de deter- minare a eforturilor si deplasarilor in punctele caracteristice ale diferitelor componente ale sistemului structural. Ele au diferite grade de complexitate dupa modul in care reflecta caracterul Teal al comportarii sistemului, Astfel, de exemplu, raspunsul structurii la actiuni seismice are, in general, un caracter spatial, post-elastic si dinamic. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice, pentru structurile in cadre din beton armat, functie de modul in care este modelata actiunea gi de fidelitatea modelarii raspunsului au grade crescatoare de complexitate de la (i) la (v) dupa eum urmeaza: G) Calculul static elastic, plan, al fiecarui cadru, la incareari seismice orizontale (conventionale) determinate pentru mo- durile proprii de vibratie serhnificative, conform Norma tivului P 100-92 (pet.5.3); (i) Calculul static, elastic, spatial al ‘ansamblului supra- structurii la incarcarile seismice,orizontale, similare celor de la pet. (i), Caleulul pune in evidenta efectele de torsiune generalé precum si modul in care participa fiecare cadru, ce intra in aleatuirea suprastructurii, la preluarea fortelor seismice totale de nivel; (iii) Analiza dinamica liniara, plana sau spatiala, a structurii Ta actiunea seismica modelata prin accelerograme (inregis- trate sau generate artificial); (iv) Calculul static sau post-elastic la inearcari seismice orizontale ce crese monoton si la incarcari gravitationale constante; (vy) Analiza dinamica post-clastica, Observatii: 1, Metcdele (iv) si (v) se pot aplica, in prineipiu, atat structurilor plane eat gi celor spatiale, rezulténd o diversificare corespun- zatoare a metodelor de calcul. Totusi, in practica, pentru exprimarea conditiei de plastificare a sectiunilor de beton armat solicitate spatial (ytare triaxiala de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel incat metodele de calcul postelastic se aplicé cu precddere structurilor plane. 14 2, Metodele (i) - (iii) se incadreaza, conform Normativului P100- 92, in "Metode de proiectare curenta (metoda A)", iar metodele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara (metoda B)". Cerintele ¢ gi d se refera la necesitatea de ‘a alege metode de calcul si analiza, diferentiat pentru diferite categorii de con- structii: pentru constructiile curente - metode curente, simplifi- cate, de calcul; pentru constructiile cu inaltimi, deschideri, incarcari, forme deosebite, amplasate in zone cu seismicitate ridicata sau cu condifii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul sau se va face apel la incereari sau studii analitice speciale 4. PROIECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR STRUCTURALE C.4.1. in evaluarea incarcarilor verticale, la predimensionarea structurii, se pot admite simplificarV/aproximari privind distributia acestora in lungul riglei. in cazurile curente se pot extinde unele schematizari ale incarcarii ca o sarcina uniforma gi in calculele de dimensionare/verificare la momente incovoietoare; pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizari ale incarcarii nu sunt admise. C.4.2. Conditiile de la pet. 4.2.b. constitue 0 recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului si turnarii betonului: in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de rigla (din considerente arhitecturale, inglobarea termoizolatiei ete.) se vor lua masuri care sa permita turnarea in bune conditii a betonului Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4.1 si 4.2) constituie conditii care pot fi considerate limitele admise; pentru a asigura o buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic de comportare, raportul intre laturile sectiunii transversale se recomanda si nu depaseasca limita: hb <2 (C.4.2) €.4.3. Nu s-au precizat conditii privind forma sectiunii de beton a stalpilor (h/b); in cazul structurilor in cadre fara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal, pereti etc.) se reco- manda sectiuni cét mai apropiate de forma patrata sau circulara. C.4.8.d. Daca stalpii pot fi considerati incastrati la capete, conditia 4.4 devine: Hh < 4 unde: H (C.4.3) CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE €.5.1.1. Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale determina in elementele componente gi deformatii de torsiune. Torsiunea generala a constructiei induce in stalpi efecte de torsiune iar rotirile nodurilor (0,, @,) provoaca deformatii de rasucire in, riglele de pe directiile "y" respectiv "x'. Se admite ca efectele acestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la torsiune precum si a faptului ca sunt rezultate din conditii de compalibilitate a deformatiilor pe structura si nu din conditii de-echilibru intre incarcarile exterioare i eforturile in structura. Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a efortu- rilor este relativ redus intrucat rigiditatea la torsiune a elemen- telor liniare din beton armat scade considerabil odata cu aparitia figurilor (in stadiul ID. Efectul spatial realizat prin legaturile orizontale create de plangee depinde de modul de alcatuire al ‘acestora (gaibe rigide, saibe semirigide sau plangee fara rigiditate semnificativa in planul lor). ©.5.1.2. Calculul eforturilor sectionale se recomanda a fi realizat cu programe de calcul automat; astfel, pe langa posibili- tatea utilizarii unor procedee avansate de calcul, se permite reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elemen- telor. 16 nuehanrntnnenascoanasecncnah eterno C..1.3, Echivalarea incarcarilor gravitationale pe deschiderea riglei va respecta gi conditiile date la pet. C.4.1 si C.6.1.7. 6. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE €.6.1. Stabilirea diagramelor infaguratoare (M gi Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure att capacitatea de rezis- tenfa necesara cAt gio dirijare favorabila a mecanismului struc- tural de plastificare in cazul actiunilor seismice puternice. Stabilirea diagramelor infaguratoare se bazeaza pe cerinjele privind dezvoltarea de articulatii plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri, precum gi evitarea cedarilor premature la forta taietoare. C. 6.1.2.b Pentru stabilirea diagrameler de eforturi se consi- dera ca valori minime efectele corespunzind solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de incareari. Pentru aceasta sc vor considera toate ipotezele de incarciri plauzibile precum gi efectele din actiuni seismice pe directiile principale ale constructiei. Situatiile de actiune seismicd pe directii oblice (+45°) nu sunt impuse explicit (verificarea elementelor, pentru aceste situatii de solicitare, realizdndu-se indirect). Pentru constructiile la care stalpii au scheme statice de console verticale (hale) ete, verificarea explicit la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie. C.6.1.5. Stabilirea momentelor de dimensionare a stélpilor cu relatia (6.2). este menita sa evite formarea de articulatii plastice in stalpi gi dirijarea acestora in riglele cadrelor. Verificarile facute prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirmat realizarea dezideratului mentionat. Trebuie mentionat ca in cazul congiderarii comportarii spatiale a structurii, prin plastificarea riglelor de pe ambele directii, stalpii sunt solicitati la compresiune excentriea oblica corespunzator momentelor capabile ale riglelor; pentru acest nivel de solicitare, 7 plastificarea stélpilor nu este evitata prin caleulul eu relatia (6.2). Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zone plastice in stalpi este determinat de relativa imprecizie cu care Bete determinata forta axiala oe sectiune, care intervine cu pondere insemnata in calculul momentului capabil. Unele dintre Componentele fortei axiale, greu de cuantificat in calcul, sunt: efeetul cumulat al fortelor taictoare in riglele adiacente (efectul indirect 5N), actiunea seismica verticala etc. €.6.1.6, Avand in vedere pericolul cedarii casante 1a forta taietoare a stalpilor, pentru dimensionare s-au considerat fortele taietoare asociate momentelor capabile. Este necesar a se preciza ca, fata de eforturile de calcul rezultate din caleulul prin metoda “A, admisa in Normativul P100-92, de regula corectiile (necesare pentru a tine seama de raspunsul "real") privind fortele taietoare Tn stalpi sunt mai mari decat ale momentelelor incovoietoare. Verificarea la forta taietoare in sectiunile de incastrare a stélpilor va considera conditiile de calcul specifice zonelor de aparitie a articulatiilor plastice. €.6.1.7. Devarece forta axiala intervine cu pondere semanifica- tiva in determinarea momentelcr capabile si stabilirea capacitatit de deformare plastica a stalpilor. se impune stabilirea cat mai riguroasa a valorilor de calcul, inclusiv a fortelor axiale extreme (Nyagr Nave) Horta’ axiala determinata de incarcarile gravitationale aplicate pe rigle (in GF sau GS) este influentata de deformatiile axiale Feuniforme ale stalpilor (echivalente cu tasari de reazeme). Daca deformatiile axiale din stalpi la nivelul unei rigle (rigide) sunt tnult diferite, pot apare modificari semnificative ale reactiunilor transmise stalpului. Acest efect nu poate fi considerat direct si pentru incarcarile gravitationale din greutatea proprie a plangeelor, care se aplica in etape, functie de executia nivelelor. Fenomenul este influentat si de deformatiile de curgere lenta din stélpi si rigle, precum si de deformatiile infrastructurii sau tasarii fundatiilor. in aceste conditii complexe de comportare, 8 ninco cate mal oti x Ja determinarea fortelor axiale din incareari gravitationale permanente sa se considere s1 ele de pla aferente fiecdrui stalp. onsidere suprafetele de plangeu in cazul actiunii seismice, fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de plastificare, Pentru stabilirea efortu- rilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice pe directiile principale ale cadrelor ortogonale (sau ale riglelor, in cazul cadrelor dispuse pe directii oarecare). Similar calculului momentelor incovoietoare, nu s-a considerat explicit situatia acti uni seismice pe directii oblice (45"), cu excepfia stalpilor de colt. Ipoteza plastificarii simultane a tuturor riglelor adiacente unui stalp, posibila in cazul unor solicitari seismice extreme pe directie oblica, nu a fost prevazuta. in literatura de specialitate, aceasta ipotez nu este acceptata integral chiar in cazul actiunii seismice pe una din directiile principale ale constructiei, find operate reduceri ale efectului indirect 8N (afectat de coeficientul c= 1-0.015 n,,, unde n,, este numarul de niveluri superioare sectiunii de calcul; n,, 2 20). __ Daca, urmare a efectului indirect, stélpii sunt solicitati la intindere (N < 0), modulul de rigiditate sectionala se reduce apreciabil, fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre elemente. Pentru aceste situatii de solicitare s-a acceptat (simplificat) considerarea riglelor ca fiind articulate in dreptul stélpului solicitat la intindere (superior gi inferior). Reactiunea acestora se va determina ca atare, pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor intingi €.6.2. Conditia 1, > 5/6 la C 11.1. C64. €.6.4.6. Nodurile interioare de eadru, solicitate predominant de incarearile gravitationale, de regula sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ea atare in aceste situatii este suficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor. In cazul nodurilor marginale sau de colt, este bazata pe considerentele de 9 daca riglele sunt puternic armate, pot fi semnificative verificarile specifice noduiilor solicitate predominant de actiuni seismice, relatia (6.9) find inlocuita cu: Qh = 125Ms - Mgl / hg - Qs (C6.1) unde: M, si M, sunt momentele din riglele de pe directia de caleul, cu semnele stabilite fanctie de pozitia armaturii intinse. C.6.4.7. Conditiile de rezistenja la momente incovoietoare si forte axiale se considera realizate daca sectiunea (orizontala) de beton a nodului este identica cu a stalpului inferior (mai mare) si armaturile au asigurata ancorarea. Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor (longitu- dinale gi etrieri) din nod. Este cunoscut ca la cutremurele de pamant din anii 1977, 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in cadre, cu toate ca, de regula, acestea nu erau verificate explicit prin calcul. In prezent, datorita cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul P100- 92 in comparatie cu versiunile anterioare, deci si a momentelor capabile ale riglelor, se majoreaza corespunzator si fortele taie~ toare care solicita nodul cadrului. 8, VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII €.8.1. in verificarile la starea limita de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de inearcari se vor considera rigiditajile sectionale (modulul de rigiditate) in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obtinute prin programe de calcul care modeleaza mai corect legile constitutive Fle materialelor (beton, armaturi) si a conlucrarii dintre acestea Este de preferat utilizarea de programe de calcul specializate care realizeaza integrarea curburilor “reale” pe lungimea elementelor. in cazul elementelor cu sectiune variabila (grinzi ‘cu vute ete.) daca verificarea la starea limita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii, se va aplica procedeul de caleul 80 mentionat, in care pe lungimea clementului se vor considera cel putin cinci zone (bolfari) pe care se definese modulii de rigidi- tate sectionala. Calculul deformatiilor determinate de incdrcarile verticale la plangee gi riglele cadrelor in general se poate efectua considernd numai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale pe care reazema (grinzi principale sau stélpi) au deplasari mici In anumite situatii particulare reazemele nu mai pot fi considerate fixe, deci in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul structurii; prevederile din Cod precizeazd asemenea cazuri, care nu cuprind exhaustiv domeniul de interes. * Elementele prefabricate la care sectiunile de beton sunt zvelte (ca urmare a utilizarii betoanelor de rezistenta ridicata etc.) sau la care 0 parte insemnata a incarearii verticale actioneaza pe o schema staticd cu legaturi articulate la capete, verificarea la starea limita de deformatie poate fi semnificativa pentru dimensionare. Daca schema staticd sau sectiunea activa se schimba in diferite faze intermediare, dupé montajul in pozitia final sagetile totale se obtin prin insumarea sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj, structura finala). Procedeul de calcul mentionat, in care se considera moduli de rigiditate’ prevazuti in STAS 10107/0-90 pet. 3.9 si 3.6.2, conduce la supra- evaluarea efectului curgerii lente a betonului asupra deformatiei finale; se poate accepta cd aceasta ipotezd acoperitoare, compen- seaza efectul defavorabil determinat de contractia betonului din monolitizarile nodurilor sau suprabetonare. C.8.2. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata gi de necesitatea limitarii deplasarilor relative de nivel in cazul actiunii seismice. Prin limitarea deplasarilor se urmareste asigurarea globala a unor cerinte ca: . lars degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplu- tura); limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-A); reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale intre 81 etaje/cadre ca efect al degradarii avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor fnramati de la nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica structu- rilor rigide cu parter flexibil); « limitarea efectelor de torsiune generald ca urmare a schimbarii pozitiei centrului de rigiditate (sau de rezistenta) al etajului/ cladirii prin avarierea exagerata a unora dintre peretii de umplutura ai cadrelor. "Aceste cerinte globale determina gi principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel precum si modul de precizare a conditiilor limita. C.8.2.1.b. Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8.1, este folosit in calculul caracteristicilor dinamice ale structurii (perioade de vibratie, moduri proprii ete.) si al deplasarilor relative de nivel (A/H). Deoarece in Anexa 1 sunt date valori diferite ale modulului de rigiditate sectionala, utilizate in calculul eforturilor (pct.5.2.2), rezulta ca fiind necesara efectu area calculelor statice pentru cele doua conditii de rigiditate ale elementelor. Pentru cazurile curente, cadre de inaltime mica sau medie, se admite considerarea modulului de rigiditate conform relatiei 8.1; in aceste cazuri Ja stabilirea sectiunii de calcul a riglei se considera b, C.8.2.2, Deformatiile cadrelor induc in panourile de zidarie de umplutura o stare complex de ¢forturi; efectele specifice lunecarilor au ponderea cea mai mare, Cazul general de deformare a panoului de zidarie de umplutura prezentat in fig. 8.1. evidentiaza metodologia de calcul in baza relatiei 8.3. Observatii « in fig. 8.1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive; + Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunza- toare (W/-); ; * Calculul deplasarii relative de nivel se poate efectua, in principiu, in orice panou al etajului. 82 in anumite situatii particulare pot exista diferente intre valorile deplasarilor relative calculate in diferite panouri (deschi- deri) la acelagi nivel al cadrului. De regula calculul deplasarii relative de nivel se va efectua intr-o deschidere interioara, unde efectul deformatiilor axiale in stalpi (din forta axiala indirecta 8N) este minim, 8.3. Deplasarile relative de nivel limita precum gi fortele orizontale de calcul (din actiunea seismica), sunt cele precizate in Normativul P100-92. Deplasarea relativa de nivel maxima, poate fi limitata superior functie de deformatiile limita admise de elementele de inchidere sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc.). 9. PROIECTAREA PLANSEELOR STRUCTURILOR {N CADRE C.9.2. Eforturile in gaibele de plangeu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea seismica de cod si acceptand comportarea elastica a elementelor structurale, sunt de regula ,nesemnificative pentru dimensionare. Stadiul de solicitare post: elastic al cadrelor conduce la cresterea substantiala a solicitarilor in gaibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre cadre. Un calcul riguros implica considerarea pentru fiecare nivel al stadiilor diferite de aparitie a deformatiilor post-elastice in structura; variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a articulatiilor plastice poate determina chiar schimbarea sensului fortelor orizontale la unele niveluri deci si a modului de solicitare al gaibei. Calculul dinamie post-elastie sau procedecle de calcul biografic (aplicate pe scheme de calcul plan), permit determinarea fortelor de legatura cu saiba (prin diferentele intre fortele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre) Posibilitatea cresterii solicitarilor in saibe este sporita de existenta peretilor de compartimentare care rigidizeaza unele cadre. 83 10. INFRASTRUCTURA §I FUNDATIILE €.10.2. Realizarea unei infrastructuri (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sa creeze legaturi supli- mentare (reazeme, incastrari) pentru stlpi la nivelul plangeului peste infrastructura. Dimensionarea infrastructurilor trebuie s& considere in totalitate acest sistem de eforturi (momente concen- trate gi forte de lunecare transmise prin plangee). Structurile cu subsolul partial au, de regula, cote diferite de incastrare a stalpilor la baza. Daca asemenea aleatuiri nu pot fi evitate, in calcul se va modela cat mai fidel structura reala (suprastructuré-infrastructura-teren de fundare), inclusiv in ce priveste realizarea mecanismului structural de plastificare. Structurile in cadre se dimensioneaza astfel incat, de regula, 8a fie evitate incursiunile in domeniul post-elastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii gi fundatiilor. Pentru realizarea acestui deziderat, la dimensionare in gruparile speciale de incarcari, se considera eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii. C.10.8. Dimensionarea fundatiilor, considerate ca élemente de beton armat, de regula urmareste dirjarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau, eventual, la nivelul- terenului de fundare. in acest scop dimensionarea fundatiilor se va face la valorile momentelor capabile din stalpi, sau la solicitarile transmise de infrastructura. La dimensionarea fundatiilor de stalpi, care la nivelul plangeului peste subsol au deplasarile orizontale impiedecate (subsol rigid), se vor considera momentele incovoietoare din secti- unile de la nivelul primului plangeu al subsolului. Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul P10-86, rezulta ca in situatia in care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect), de regula acest tip de fundatie nu este adecvat, fiind necesare refele de talpi continui sau 0 infrastructurd tip cutie rigida. Momentele capabile ale stalpilor se caleuleaz& considerand rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 10% et _aitadaifiinBlRsrtseii Aarne. 11, ALCATUIREA SI ARMAREA C.11.1, Rezultatele analizelor dinamice neliniare efectuate pe un numar mare de structuri in cadre etajate, la care dimensiona- rea la momente incovoietoare respect condifiile date in prezentul Cod si Normativul P100/92, arata ca, la actiuni seismice puternice, in sectiunile de la capetele majoritatii riglelor apar articulatii plastice; aceasta impune luarea de masuri adecvate pentru ductili- zarea zonelor de plastificare (limitarea valorii é, asigurarea corespunzatoare la forta taietoare, evitarea flambajului armatu- rilor comprimate ete.) Condifiile constructive, date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 si in prezentul Cod, urmarese pe langa ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice gi asigurarea unei degradari reduse a modulului de rigiditate si rezistentei in articulatiile plastice. Scaderea rigiditatii si capacitatii de rezistenta este de regula defavorabila sub multiple aspecte, Principalele prevederi de aleatuire a riglelor de cadru sunt date in STAS 10107/0-90 la pet. 6.1, 6.2, 6.3, 6.5, Anexa J ete. si nu au fost reluate in prezentul Cod. Precizarile suplimentare de la pet.11.1 au urmatoarele ratiuni: - jn situatiile in care momentele incowietoare din incarcari gravitational sunt comparabile cu cele din actiunea seismica este posibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente Pozitive sA apard in deschiderea acesteia, nu langa reazeme. Aceasta situatie conduce la formarea, in final, a 3-4 articulatii plastice intr-o deschidere, cu cerinte mari de ductilitate gi forte taietoare asociate momentelor capabile majorate (seade distanta 1,). Pentru evitarea acestora se recomanda ca, prin dimensionarea si dispunerea armaturilor de rezistenta de la partea inferioaré a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei M.,,), 88 se dirijeze articulatiile plastice de momente pozitive in sectiunile de plastificare la momente negative (pe © deschidere s4 aparé doua articulatii plastice). - Pentru a controla cat,mai bine formarea articulatiilor plastice in riglele de cadru solicitate predominant din actiuni seismice 8 este de preferat armarea cu bare drepte; armarea cu bare drepte si bare inclinate este specifica grinzilor incarcate gravitational. Daca armatura de la partea inferioara a sectiunit ru poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din ratiunile prezentate in aliniatul precedent), acestea se pot intrerupe in emp, cu asigurarea corespunzatoare a lungimilor de ancorare si Verificarea atenta a diagramei de momente (pozitive) capabile. La partea superioara cantitatea de armatura trebuie variata prin intreruperea calaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infaguratoare este de regula mare), Este de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig. C.11.1.a; dimensionarea armaturii de la partea superioara in camp trebuie sa considere momentul precizat in fig. C.11.1.b. = Daca nu se poate evita armarea cu bare inclinate, dispunerea acestora la marginea sectiunii transversale nu este recoman- data (in portiunile curbe ale armaturilor, asupra betonului sunt transmise presiuni ridicate, care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de acoperire). _ Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in fazele interme diare de lucru sunt solicitate relativ puternic la forte taietoare sv/sau momente de torsiune se recomanda a fi armate cu ctrieri corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat supra- betonare, daca inaltimea grinzii prefabricate (h,...,) este mica, nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la partea superi- ara), C.11.2. Conditiile de alcatuire pentru stélpi sunt considerate conform prevederilor din STAS 10107/0-90, pet. 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 ete, Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitie a deformatiilor plastice sunt obligatorii in sectiunile de incastrare (deasupra fundatiilor sau a plangeului superior al infrastrueturii- lor rigide). Aparitia de deformatii plastice in sectiunile mentionate este practic inevitabila; tinand cont de faptul ca in zonele de dezvoltare ‘a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura 86 este afectata, s-a recomandat evitarea innadirii prin petrecere a armaturilor longitudinale in aceste zone. Aceasta recomandare este valabila si in cazul innddirii armaturilor prin sudura (cu eclise, jgheab ete.), care pot avea comportari necontrolate la solici- tari alternante in domeniul post-elastic. Fig. C.11.1 Daca in sectiunile de incastrare ale stalpiior, armaturile nu sunt continui, ea in fig. 11.4, innadivea prin sudura este obliga- torie pentru barele cu diametre > 16 mm. __ intracat aparitia deformatiilor plastice pe inaltimea stalpilor, in cazul unor actiuni seismice de mare intensitate, nu poate fi evitata cu certitudine, innadirea armaturilor longitudinale cu diametre > 25 mm prin sudura este obligatorie. _innadirea prin suprapunere a armaturilor longitudinale din stip so va conforma prevederlor din STAS 10107/0-90, pet Modelul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudi- nale din fig.11.3 este curent aplicat in alte qari. El prezinta avantaje privind comportarea si capacilatea de rezistenta a stalpului, dar si de executie; ca atare se recomanda adoptarea acestuia in practica proiectarii, In portiunile de graifuire a armaturilor longitudinale din stalpi, etrieriitrebuie indesiti corespunzaitor conéitiilor specifice zonclor plastice potentiale, fiecare bara longitudinala find legata cu etrieri sau agrafe. In punctele de indoire a armaturilor graifuite etrieri se vor suda de barele longitudinale. 87 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE §I AMENAJARI TERITORIULUI ORDIN Nr. 61/N/L din 22.01.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tebnico-Stiintific nr. 43/1996; fn temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea gi functio narea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajan Teritoriului, in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/1996, Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN: ‘Art. 1 - Se aproba: "Normativ privind igiena compozifiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfagurate, in regim de iarna-vara"; Indicativ NP 008/97. Art. 2 - Normativul de la art, 1 intra in vigoare la data publi- Art. 88 cari in Buletinul Constructiilor. 3 - Directia Programe de Cercetare i Reglementari ‘Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA i ‘ 8 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTH §I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR -INCERC- NORMATIV PRIVIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATII CU DIVERSE DESTINATU, IN FUNCTIE DE ACTIVITATILE DESFASURATE, IN REGIM DE IARNA-VARA INDICATIV NP 008-97 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTULOR Director general: conf.asoe.ing. Paul POPESCU Director Departament: —_dr.ing. Serkan Petre LAZAR - laboratoarele ACUSTICA si PTEE Responsabil tema: dr.ing. Serkan Petre LAZAR fiz. Gheorghe PETRESCU Gef laborator Acusticé: dr.ing. Serkan Petre LAZAR ef laborator PTEE: fiz. Constanta MARIN-PERIANU 89 CUPRINS NORMATIV PRIVIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATII CU DIVERSE DESTINATIL, IN FUNCTIE DE ACTIVITATILE DESFASURATE, IN REGIM DE IARNA-VARA INDICATIV NP 008-97 1 Generalitati. : 91 1, GENERALITATI 2 Compozitia aerului exterior 3 3 Compozitia aerului interior .. 1.1. Obiect 4 Metode de determinare a concentratiei de Prezentul normativ stabileste valorile parametrilor corespunza- substante poluante 98 tori cerintei privind "Igiena aerului” functie de destinatia con- 4.1, Determinari experimentale Pe structiilor sau a unitatilor functionale ce intra in componenta 42. Determinari prin calcul ~ 99 —— 5 Masuri tehnice recomandabile pentru realizarea Poe | Nivelurile admise pentru parametrii ce definese cerinta trebuie nivelurilor de performanta icicel | asigurate din faza de proiectare si mentinute pe durata de exploa- 5.1. Limitarea poluarii chimice si radioactive la sursa... 105 | asigurate din faza d 52. Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare, | re a constructiei de filtrare sau de absorbtie 105 . | 53, Reglarea duratelor in care pot 1.2. Luerarile de constructii trebuie sa asigure un madiy fi recuperate spatiile 108 sanatos pentru ocupanti, tinand seama de sursele poluante: 5.4. Reglarea concentratiei de ‘omiditate 108 - produse metabolice (bioxid de carbon, vapori de apa, mirosuri Anexa 1 ale corpului uman ete.); TTipuri de cladiri care fac obiectul prezentului normativ... 10 = produse de ardere (oxid de carbon, bioxid de carbon, vapori Anexa 2 de apa, oxizi de azot, hidrocarburi etc.); ‘Terminologie mv - fum de tigare; Anexa 3 - compusi organici volatili (formaldehida, solventi ete.); Prescriptii tehnice conexe a) - particule in suspensie respirabile si nerespirabile; Anexa 4 - micro-organisme (bacterii, virusi, mucegai etc.); Hecomandan prving saben debitului de noxe. us | Jaden oF substante radioactive: ers 5 - particule sedimentabile. ee cecal t©0) cf 1.8. Poluantii ce pot altera calitatea aerului provin din: c. Metode de calcul simplificat al necesarului de ~ materiale de constructii; faer proaspat pentru asigurarea calitatii instalatii tehnice, inclusiv aparatura de arder aerului interior incaperilor .. 127 - mobilier si echipamente; Anexa 5 | Aprobat de. ‘Masa moleculara gi densitatea pentru unele substante shorat de Rerobal de: 7 eee eS yeereRTN ef ecemacraee : 18 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DELVOLTARE dinal ne BUN din 22.01.1997 IN CONSTRUCTI $1 ECONOMIA CONSTRUCTHLOR a1 = modul de ocupare a spatiilor (numar de persoane, animale, plante etc.). Nota: Cladirile care fac obiectul prezentului normativ sunt speci- ficate in ANEXA 1, iar activitatile specifice ce se desfa- in unitatile functionale din aceste cladiri, precum soar si nivelul metabolic corespunzator sunt prezentate in tabelul 1. Tabelul 1 ‘Activitate consideraté fetabolism| 1 M(met)* 1._|Somn 0,7 2._| Repaus Tungit 08 3._|Repaos, agezat_pe scaun [10 4. [Activitate sedentara (munca de birou, audierea cursurilor sau conferintelor ete. | 1,2 ‘Activitate normala desfagurata stand in picioare (munca personalului din gervicii, | obligat sé nu se ageze: vanzatori, recep- tioneri_etc. 15 _| 6. | Activitate desfigurata stand in picioare si care implica concentrare intelectuala (munca desfagurata de conferentiari, doc- tori in operatie etc. 41 Activitate desfagurata stind in picioare si care implica efort fizic: | 7.1. treaba la bucatarie 2,0 7.2. curatenie in locuinte, camere de hotell 1,8 7.3. serviciu in restaurante 2,5 74. spalat manual rufe ugoare (lenjerie) 2.5 7.5. spalat rufe grele (ceargafuri, draperi ete.) 3,0 7.6. transport greutati 30...50 kg 40 8. | Activitati sportive si munca foarte grea 3.45 * 1 met = 58, 15 Wim? 2 - activitati din interiorul cladirii (lucrari de intretinere, spalat, uscat, preparat hrana, zugraveli, vopsitorii etc.); . - sistemul de distributie a apei; ~ sol; - surse exterioare. 1.4, Controlul emanatiei de noxe se poate realiza prin: - interzicerea/limitarea anumitor substante; - conceptia de aleatuire gi realizare a constructiilor in ansamblu sau a clementelor componente de constructii sau instalatii; - reglarea debitului de aer pe baza bilanturilor de concentratii; - utilizarea de fungicide sau alte substante bioacide pentru climinarea sau neutralizarea noxelor. 1.5. Principalii termeni specifici sunt prezentati in Anexa 2. 1.6. Principalele reglementari tehnice conexe la care se refera acest normativ sunt prezentate in Anexa 3. 2, COMPOZITIA AERULUI EXTERIOR 2.1, Pentru calcule estimative (in proiectarea sau verificarea constructiilor) privind schimburile de aer, se accepta uzual urmatoarea compozitie a aerului exterior uscat (in procente de masa)*: + oxigen, "0,": 20,94% - bioxid de carbon, "CO,": 0,03% - azot, "N," gi gaze inerte: 79,03%. Calitatea aerului atmosferic depinde de concentratia diferitelor substante sub forma de gaze, vapori sau pulberi care intra in compozitia sa, Aceste concentratii se pot exprima in: - a) procente de volum sau masa (%); ) mg” substanta poluanta/m? de aer (mg/m); ©) “mg” substanja pokfanta/ke aer (mg/kg); 4) "ppm" (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de ser exprimate in volume). 8 in calcule de proiectare se considera ca 1 m* de aer cantareste 1,2928 kg (in conditii normale de exploatare: temperatura variind intre 0-35°C, presiunea atmosferiea = 0,1 MPa‘10%). ——— _— e CO, continut e 0,03% caesar —] __ Procentul de CO, continut in aer poate fi mai mic de 0,03% ' cenepnawa pop EE eee when” vaousse in zonele rurale si mai mare in zone de oras, unde ajunge la | scars dur Tabel 2 Concentratii maxime admisibile conform STAS 12574-87 0,04%. Aerul mai poate contine diverse particule, cat gi vapori 7 Mee [och Time Taal | de apa (umiditatea relativa poate ajunge iarna pana la 80- Tadaeie =a cml si vara pina la 50-75%) od doradac cee RN EE esis + [stagione Aids GICH] . 2.2, Concentratiile maxime admisibile ale substantelor chimice | Amon : din aer sunt prezentate in tabelul 2. Amplasarea constructiilor ! ae Ten om de locuit sau a cladirilor publice este interzisa in zonele in care [Benzer. ox concentratiile de noxe depagese limitele din tabelul 2. H oer aa in cazuri bine justificate, amplasarea de constructii in astfel CromiCii) de zone se poate face cu avizul organismelor avand atributii | (Baia a1 in controlul mediului si sanatatii populatiei cu adoptarea de \ enol 038 masuri tehnice pentru inscrierea in parametrii prevazuti in tabel. j Teor | ‘puoy ih fom de 2.3. Calculul concentratiilor (pentru mai multe substante actio- | joven | soos pand concomitent) se face conform prevederilor STAS 1257487. er ae in aceste cazuri, valoarea totala a concentratiei diverselor | ze sub foe de | Seon! gee wit | substante nu poate depasi 10 ppm (in cazul valorilor medi de j Cities scurta durata) si 4 ppm (in cazul valorilor medi zilnice). 5 ; Ticroxen aia 2.4, Umiditatea relativa de caleul a aerului exterior este | Maan = eno | STAS 1081845 conform STAS 6472/2-83. Pentru perioada de iarna aceasta | i at umiditate este de 85%, iar pentru cea de vara de 70%, pentru Med capa toate zonele climatice ale teritoriului Romanici. | Qisd de cwbon — {peste ° 5 STAS THI | 2.5. Concentratiile maxime admise pentru pulberi sedimenta- | tan bile se prezinta in tabelul 3 (conf. STAS 12574-87). aamncsoe) | 90 | oor | = _|srasmicers | ‘Tabel 3 Sut de exon [90s 0.05 STASIIIO€ TE] roma ——— Trelertient et aatmanre Substanja poluanta entieries mein jetoda de analiza Tate in saporie [05 is — hans teresa meena admisibila, gimaihana | Metoda de analiz ——— rs | * Metodele de analiza vor f avizate de Ministeral Palbexi sedimentabile W stas 1019575 | Observati: in eazul ator substante decat cvle din tabelul 1 se considera ca acestea depagtse concentravile maxime admise atune\ cand mirosal Tor an an a czagreabil g persistent este sesiabilolfacw 3. COMPOZITIA AERULUI INTERIOR 8.1, Concentratia de substante poluante in interiorul unitatilor functionale se Jimiteazi dupa cum urmeaza: 3.1.1. Continutul de formaldehida din aer (degajata sub forma de substante volatile in special din materialele de constructie: ragini sintctice, coloranti ete.) nu va depasi valoarea de 0,035 mg/m? ca valoare medie inregistrata pe parcursul celor mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. 3.12. a) Radivactivitatea continutului de radon 220 gi/sau radon 222 din aer (provenit din sol sau din materiale de constructie) nu va depagi valoarea medie anuala de 140 Ba/m’. Continutul in elemente radioactive naturale a alimentelor, a produselor agro-alimentare, a bauturilor, a bunurilor de larg consum gi a materialelor de constructii trebuie sa cores- _punda cu radioactivitatea materiilor prime din care provin, fiind interzisa adaugarea intentionata de elemente radioactive naturale sau artificiale. Se interzice utilizarea ca materiale pentru constructii civile, sociale gi industriale a degeurilor radioactive sau a sterilului, a nisipului, a zgurei gi a slamului rezultat din prelucrarea ingragamintelor chimice, care au un continut de elemente radioactive naturale sau artificiale peste valoarea materiei prime de baza ce se utilizeazd in mod curent in constructii. b) Echivalentul dozelor individuale maxim admise pentru populatie (conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 51/ 18.02.1983), provenite din iradierea externa gi interna a organismului ca efect indirect al activitatilor nucleare, sunt urmatoarele: A. 0,02 Sv x (2 rem)/30 ani, pentru populatie in ansamblul sau; B. 0,005 Sv x (0,5 remyan, pentru grupuri sau persoane din populatie; C. 0,015 Sv x (1,5 rem)/an, pentru persoane in formare profesionala in functie de timpul de expunere, echivalentul dozelor individuale de iradiere prevazute mai sus pentru populatie in ansamblul sau, pe durata de 30 ani, trebuie sa se inscrie in urmatoarea distributie: - expunere prin iradiere externa = 0,004 Sv (0,4 rem); - expunere prin apa potabila = 0,003 Sv x (0,3 rem); - expunere prin alimente = 0,03 Sv x (0,3 rem); - expunere prin inhalare = 0,01 Sv x (1 rem). Doza colectiva reprezinta distribuirea unui anumit echivalent de doza individual gi pe o anumita durata de timp, la un numar de indivizi din populatia de referinga si se exprima in: om x Sv gau om x rem. Pentru populatie in ansamblul sau se accepta o iradiere colectiva de 0,01 x 10%m x Sv x (1 x 10fom x rem), pe timp de 30 ani, peste valoarea fondului natural lpcal de iradiere. Se precizeaza ca valoarea de 0,01 x 10'om x Sv reprezinta distribuirea dozei de 0,01 Sv la 1 milion locuitori pe durata de 30 ani, Pentru grupuri sau persoane din populatie se accept o iradiere colectiva de 0,0010m Sv pe an peste valoares fondului natural local le iradiere, 3.1.3. Continutul de monoxid de carbon trebuie s4 fie c&t mai scazut dar nu mai mult de 6 mg/m’ aer, in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. Observatie. Aceasta concentratie a monoxidului de carbon din aer asigura nedepagirea concentratiei admisibile de carboxihemoglobina din sdnge, si anume de 1,5%COHB. 3.1.4, Continutul de bioxid de carbon din aer trebuie s@ nu depageascd 1600 mg/m” aer (cca. 0,05%). Observatie: Bioxidul de carbon din aerul unei incaperi se datoreaza prezen- tei omului gi metabolismului sau. Cantitatea de bioxid de carbon eliminata de 0 persoana se determina conform Anexei 4. 3.1.5. Continutul de vapori de apa din aer trebuie sé nu depageasca valorile prevazute in tabelul 4, in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. Tabelul 4 Nr crt, | Destinatia incdperii Concentratia maxima mg/m Regim de iarna 2082" Regim de vara 2543" 1, |Unita\i functionate din 15.400 9.450 |eadin civil Observatie: Continutul de vapori de apa din aerul unei ineaperi se dato reaza prezentei omului si metabolismului sau, precum si existen- tei plantelor si diferitelor activitati casnice. Cantitatea de umezea- 1a degajata de o persoana sau de alte surse se determina conform Anexei 4.” 3.2. Concentratia de oxigen trebuie sa nu scada sub 16,3%. 4. METODE DE DETERMINARE A CONCENTRATIEI DE SUBSTANTE POLUANTE 4.1, Determinari experimentale 4.1.1, Concentratiile diferitelor substante chimice poluante ce actioneaza in intericrul unei unitati functionale se stabilese prin metodele de analiza specifice precizate in tabelul 2. In mod suplimentar: = continutul de aldehida formica, conform STAS 11332-79 "Puritatea aerului, Determinarea aldehidei_formice’; - continutul de radon 222, conform STAS 12051-82: "Puritatea aerului, Determinarea continutului de radon 222; - continutul de oxid de carbon, in spiritul prevederilor ISO 8156-89: "Aer ambiental. Determinarea continutului de oxid de carbon prin metoda cromatografului masic’ si ISO 8760- 90: "Aerul la locul de munca. Determinarea concentratiei masice de oxid de carbon, prin metoda tubului cu indicatie directa”. 4.1.2. Concentratia de vapori de apa ce actioneaza in interiorul unei unitati functionale se stabileste experimental, conform SR. ISO 7726-85. 4.2, Determinari prin caleul .2.1, fn cazul unui proces de schimb de aer intre o unitate functionala gi exterior (care se desfagoara in timp) concentratia de substanta poluanta in interior se determina prin calcul cu relatia: Do D, =r) Jot city = S42 f ev Je ev w in cazul unor unitati functionale unde functioneaza surse de poluant gi practic nu exista schimb de aer intre interior gi exterior, variatia concentratiei de substante poluante in interior, in functie de timp, se determina cu relatia: ot) = Kee cy, (2) in relatiile (1) si (2) Cit) concentratia de substanta poluanta din aerul interior, la momentul : t timpul care a trecut de la inceperea schimbului de aer; concentratia de substanta poluanta din aeru) interior, in momentul initial al procesului considerat (schimbul de aer); K — debitul surselor de substante poluante; C, concentratia de substanta poluanta din aerul exterior (considerata constanta); rata schimbului de acer; volumul de aer (sau masa volumului de aer) din incapere <0 9 prtlatiile (1) ce care intervin f specificate jjsamblurile de unit J! i pentru exprims® " lubstante poluante cent | (volum msi) 7 mn (volum) pare se exprima wentratia de urmatoarele reli: mg. subst. poluanta ~ 7 kg aer —— - 100(Yevolur - Jim) = 0,000077%(%masa) = ——_—_—__—________ . 49 densit. subst. poluanta(mg./m?) (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer, exprimata in m*), in relatiile de mai sus se considera neschimbata densitatea globala a aerului. In Anexa 5 se prezinta in mod informativ masele moleculare si densitatile pentru uncle substante intélnite curent in aerul din unitatile functionale. 4.2.2, Pentru un timp suficient de lung de desfagurare a schimbului de aer se obtine un regim stationar, in care concentratia de substanta poluanta in interiorul unei unitati functionale se determina cu relatia: K+D-C, c= 5 (2) in care toate marimile considerate au semnificatia din relatia (2). 4.2.3. Recomandari privind modul de stabilire a debitului diverselor surse de substante poluante si exemple de calcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Anexa 4. 4.2.4. in cazul unui proces de schimb de aer intre o unitate functionala gi exterior (care se desfagoara in timp) concentratia de vapori de apa in interior se determina prin calcul, cu relatiile (1) gi (2) in care marimile considerate se refera la vapori de apa (in loc de substanta poluanta). 4.2.5. Pentru un timp suficient de lung, de desfagurare a schimbului de aer se obtine un regim stationar, in care concentratia de vapori de apa in interiorul unei unitati functionale se determina cu relatia (2), in care marimile considerate se refera la vapori de apa. 4.2.8. Recomandari privind modul de stabilire a debitului 101 de vapori de apa si exemple de calcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Anexa 4. 4.2.7. Numarul de schimburi de aer pentru mentinerea valo- rilor admise se determina cu relatia: K > 11h) Gacy vy 1M » in care: K debitul orar al surselor de substanta poluanta (mg/h); C, concentratia admisa de substanta poluanta in aerul interior (mg/m); Ce concentratia admisa de substanta poluanta in aerul exterior (mgm); v volumeub incaperii considerate (m*). Observatie: fn contentul acestsi normatiy, meteda se aplica pentru asigura- rea cantitatii de oxigen gi limitarea tantitatilor de CO,, si umiditate, aga cum se arata in Anexa 4. ‘Numarul schimburilor de aer orare pentru unele unitati funeti- onale trebuie sa fie mai mare cel mult egal cu valorile indicate in tabelul 6. Tabelul 6 Numérul minim de schimburi de aer orare pentru diverse tipuri de incaperi (pentru ferestre cu coeficientul de infiltratie (0,2 ),3)«10"'m*/mxsxPa) TR [Sehr de aor) Destinatia incaperit | volume fora) Mi Recomandal ser proaspat | i KPARTAMENTE eamete de Wout aignte Sx camere de baie “ame dig = buctia BANCI 5 i BARURI To 0 102 7 BIBLIOTECI — DEPOZITE CARTI ‘BIROURT + eu circulaie de public ~ individuale eu Fumatori + individuale fra famatoni =e conducere v 40 so 40 Bs 68 o-10 BUCATARIL COMERCIALE (restaurante, cantine) Cafenele Camere masurén. $i fncereari [CANTINE CENTRALE TELEFONICE [CINEMA TOGRAFE ‘Cluburi Coafor Garaje Hale umede | Hetiograr HOTELURT 40 40 Brutani Tealamente termice Tumatori Laboratoare MAGAZINE ‘myjloeii - universale PISCINE 20-30 ‘AURANTE sali de mese cu fumatori + fra fumtori 108 c i 2 3 a 5 rate | 20 1 Sat de atoptare “6 Sal de bance eto Sal debi | oe Stl de cavare 2030 Sa de confrine Sa famatert 20 1 “eu funtion soso | sss | #2 Sa de magi rouo Spaltont mecanice 125 tenon rors | SPITALE Sale opera Salone bolnai ball ieme 7 Ball ie, inte . case, crore Bol epidenice max 170 imac10 “Cop 35270 ss emia | “too “Sal aepare + waar = Coniare “Cane dentar 7 Si de emis Pal ereentie os “Bi de emte | so | Seolivsth deciaa | 1s wo | 3 8 tome 2 | asso | toss We pubice | | joa Observatie: Pentru fiecare ineapere se va face calculul schimburilor de aer necesare atat in functie de numarul de persoane cat si functie de volumul incéperii, luandu-se in considerare situatia cea mai defavorabila. 104, 5. MASURI TEHNICE PENTRU REALIZAREA NIVELU- RILOR DE PERFORMANTA 5.1, Limitarea poludrii chimice gi radioactive la sursa ‘Aceasta limitare se face prin: - renuntarea sau limitarea folosirii materialelor sau produselor de constructii care degaja substante poluante ce ar putea conduce la depasirea concentratiilor admisibile; - climinarea sau reducerea degajarii de substante poluante in aerul ambiant, prin: * limitarea surselor poluante prin prevederea de bariere convenabile care sa opreasca emisiile de substante poluante in mediul ambiant. Unitatile care extrag materii prime din care rezulta steril continand elemente radioactive precum gi cele care au procese de productie din care rezulta zguri sau degeuri cu continut de radioelemente mai mare decat valorile maxime admise pentru populatie in ansam-, blul sau sunt obligate sa depoziteze aceste reziduuri pe platforme impermeabile, in zone neinundabile gi ferite de intemperii. Se interzice de asemenza introducerea de el mente radioactive, naturale sau artificiale, in apele de suprafata, in zonele in care exista captari pentru alimentarea centrala cu apa potabila; © utilizarea de aparate construite si mentinute in stare de functiune in vederea reducerii emisiilor de substante poluante; © conceperea de produse gi lucrari de constructii vizand impiedicarea sau limitarea de substante poluante; * utilizarea de fungicide sau de alte biocide in vederea eliminarii surselor de microorganisme atunci cénd nu este posibil de a se actiona preventiv la nivelul proiectarii. 5.2, Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare, de filtrare sau de absorbtie Aceasta cuprinde ventilare naturala - ventilare mecanica = filtrarea aerului interior = absorbtia din aerul interior sau din aerul captat a substantelor poluante. 5.2.1. Ventilarea naturala a cladirilor se datoreaza diferentelor de presiune ale aerului intre ambianta exterioara si interioara ca gi datorita deschiderilor de ventilare si neetangeitatilor existente in anvelopa cladirii, 7 Diferentele de presiune ale aerului sunt produse prin actiunea vantului in jurul cladirii gi de diferentele de temperatura intre ambianta exterioara gi ambianta interioara sau de combinare a acestor doua efecte. Ventilarea naturala este functie de viteza si directia vantului precum si de temperatura aerului. Nu doar acesti parametri afecteazd rata de ventilare, dar pe baza lor se poate stabili daca orice deschidere va opera ca intrare sau iegire pentru aer gi, in consecinta, traseul parcurs de aer in interiorul cladirii. Infiltrarea aerului in anotimpul calduros trebuie luata in considerare numai in regiunile cu vant. in lipsa vantului, valoarea infiltratiilor aerului poate fi neglijata. Totusi, in cladirile inalte, in interiorul carora presiunea termica creaza un efect de cog, infiltratia trebuie avuta in vedere, in special pentru etajele inferi- care. Pentru anotimpul calduros, in mod practic, se poate admite ca infiltrarea aerului exterior se produce numai prin neetange- jtatile ferestrelor sau usilor. Patrunderea aerului prin porii mate rialelor de constructie si prin nectangeitatile dintre acestea si structura de rezistenta este extrem de redusa éi poate fi neglijata. 5.2.2. Ventilarea mecanica se poate realiza prin mai multe metode, cele mai simple flind introducerea sau aspirarea aerului cu un ventilator de perete. In aceste cazuri este necesara 0 deschidere adecvata care sa permita intrarea sau iesirea aerului astfel incat ventilatorul sa poata opera in mod satisfacator. Sistemele mai complexe folosesc 0 tubulatura de introducere a aerului cu ventilatoare centrale care introduc si extrag aerul, il conditioneaza gi recupereaza caldura de la aerul extras. ‘Avantajul major al ventilarii mecanice este controlabilitatea, 106 in principiu, un sistem mecanic poate fi proiectat sa satisfaca necesitatile spatiului respectiv. fn practica constrangerile sunt date de cost gi de limitele spatiului ventilat. La locuinte, in majoritatea cazurilor se foloseste ventilarea naturala. Atunci cand unele incaperi ale cladirii sunt echipate cu un ventilator extractor care de ex.: la o hota de aspirare din bucatarie, cladirea se considera ventilata in mod natural. Functia principala a ventilato- rului, in acesta situatie, consta in evacuarea locala si pentru scurta durata a vaporilor sau mirosurilor in timp ce, in cazul unei ventilari mecanice, ventilatoarele asigura in permanenta un raport de aer proaspat suflcient pentru ansamblul cladirii. 5.2.3. Calitatea, cantitatea gi controlatilitatea aerului introdus influenteaza alegerea intre ventilarea neturala si cea mecanica a) Cantitatea. Teoretic, majoritatea cantitatilor de aer pot fi furnizate prin ventilare naturala, dar trebuie tinut seama de limitele practice ale metodei b) Calitatea. in situatiile in care cladirea este situata intr-o zona poluata sau, in particular, atunei cdnd necesarul de aer trebuie sa aiba o puritate ridicata (pentru centre stiintifice, medicale, sau pentru aplicatii industriale) aerul webuie furnizat m&canic deoarece el trebuie filtrat si, daca este necesar, conditionat. Aerul evacuat trebuie sa fie de asemenea filtrat atunci cand este necesara reducerea ‘poluarii aerului exterior. 5.2.4. Situatiile in care este absolut necesara ventilarea mecanica sunt urmatoarele: a) incaperi sau spatii care necesita ventilare si care nu pot fi ventilate prin metode naturale; b) in industrie, acolo unde este necesara indepartarea pulberilor, norelor, substantelor toxice sau netoxice la locul producerii lor; ©) spitale, unde este esential controlul calitatii aerului gi reduce- rea nivelului de bacterii existente in aer; d) unde exista conditii exterioare ambientale. nefavorabile; €) garaje, parcuri de masini inchise, in cazul indepartarii gazelor evacuate (CO), vaporilor de petrol si fumului din timpul unui incendiu. 107 5.2.5. Situatiile in care ventilarea mecanica este de dorit sunt: a) intreprinderi, procese industriale necesitand indepartarea aerului fierbinte, umezelii si noxelor, in general; b) locuinte, pentru indepartarea mirosurilor sau umiditatii excesive de la bai gi bucatarii; ©) sali de lectura, holuri de teatru unde se presupune o densitate mare de ocupare; d) bucatarii comerciale mari; e) situatii in care viteza vantului face ventilarea naturala imprae- ticabila, ca gi la unele cladiri foarte inalte, la care efectul de horn nu permite aerisirea prin deschiderea geamurilor. 5.3. Reglementarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile Dupa executarea lucrarilor de constructii sau reparatii (vopsi- torii, zugraveli ete.), reocuparea spatiilor se poate face conform normativelor de executie, standardelor si agrementelor de tehnologii. . 5.4, Reglarea concentratiei de umiditate 5.4.1. Mijloacele care permit s4 se regleze concentratia de umiditate a aerului intr-o lucrare de constructii sunt urmatoarele - cregterea sau scaderea temperaturii aerului (incalzire, izolare, racire); - ventilarea incaperilor (naturala sau mecanica); = umidificarea sau desumidificarea aerului interior si a aerului care este introdus; - eliminarea sau reducerea umiditatii la sursa sau izolarea activitatilor generatoare de umiditate. 5.4.2. Umiditatea pe suprafetele interivare si/sau la interiorul elementélor de constructie poate s4 fie controlata prin urmatoa- rele mijloace: a) Etangarea contra umiditatii exterioare. Pentru a evita sau impiedica infiltrarea si patrunderea ploii, zapezii, etc. in lucrare gi pentru a evita sau impiedica infil- trarea apei subterane in lucrare, sunt necesare urmatoarele masuri: 108 - pereti si acoperiguri: * peretii subsolurilor trebuie sa impiedice patrunderea umiditafii din sol in scopul evitarii deteriorarii incape- rilor; © peretii exteriori si acoperigurile trebuie sa constituie un obstacol impotriva patrunderii ploii sau a zaperii ~ plangeele peste sol: trebuie sa impiedice ca umiditatea solu. lui sa urce pana la suprafata superioara a plangeului. ee nu trebuie sa poata fi deteriorate de umiditatea din sol. b) Prevenirea condensului pe suprafete interioare si interspatii - sa impiedice fenomenele de condens pe suprafete prin asigurarea unei temperaturi pe suprafata elementului de constructie superioara temperaturii punctului de roua, corespunzatoare temperaturii si umiditatii relative a aerului interior. Verificarea prin caleul a temperaturii punctului de roua se face conform STAS 6472/3-89. - sa se actioneze concomitent prin incalzire, izolare gi venti- lare ca sa se echilibreze acesti parametri. - tratamentele de suprafata anti-fungicide pot s& contribuie in anumite cazuri la impiedicarea formarii umiditatii. Totodata acest tratament este in mod obignuit 0 masura provizorie care este utilizata atunci cénd nu este posibil 84 se actioneze la nivel arhitectural. - 84 se evite condensul in interiorul elementelor de constructie avand grija ca presiunea de vapori la interiorul - elementelor sa fie mai mica decat presiunea de saturatie a vaporilor de apa. Acest rezultat poate 6 obfinut printr-o conceptie mai buna a produselor gi o alegere judicioasa a materialelor. Daca nu poate fi evitat condensul, acesta trabuie sa ramna sub anumite limite acceptabile, tinand seama de sensibilitatea materialelor utilizate, de amplasa- rea lor in elementul de constructie gi de timpul necesar pentru evacuarea aerului. Verificarea riscului de condens in structura se va face conform STAS 6472/4-89. 109 ANEXA 1 ANEXA 2 TERMINOLOGIE TIPURI DE CLADIRI CARE FAC OBIECTUL 1.Constructie Obiect care reaulta in urma unei acti PREZENTU! tati de construetie, amplasament pe sol. Acest termen include atat cladirile eat TT Tip decade si lucrarile ingineresti, on —_ _ 2Subsistem al unei Parte a cladirii care indeplineste una 1 | Cladiri de focuit = Looninge uni gi mulki-farnitiale | constructii sau mai multe functiuni necesare satis- | > Howe CT Na facerii cerintelor utilizatorului (de ex. coe unitatea functionala, intr-o cladire). el | 3.Produs de construe- Element realizat ca unitate distincta 5h ciadet comeniale |" Magazine | tie (clement compo- destinat pentru a fi incorporat intr-o ~ - Pieje - hale ~ —— 1 nent) constructie in care indeplineste una 3. | Chad pentru deporitare | Depocite si antreporite | sau mai multe functii specifice. [4 PCladinide alimentafie [Restaurante \ 4.Utilizator Fiinta sau obiect pentru care este publica a sretial aan | conceputa o constructie. ac an | 5.Cerinfa a utilizato- Enuntarea unei necesitati a utilizato- “Z| Cikin pentre cultura si |=Biblioteci {| rului rului fata de constructia ce trebuie diverisment | Muzee realizata gi fata de spatiile prin care = Exporii utilizatorul se deplaseaza gi fata de ele- Clubuni mentele delimitatoare ale acestuia. ~ Teatre, cinematografe 6.Conditie tehnica Exprimarea modului prin care cladirea @ | Cladin pentru invatamant ees (partial sau total) raspunde la cerintele = Institute de invayamant superior _ utilizatorului Gicteradnimteanne Clan’ pent brown TAgent Fenomen sau substanta ce actioneazé Cladiri pentru dinjarea | - Gain st autogari | asupra constructiei sau a diverselor transporturilor ~ Porturt sale parti. ____| + Acroportun, heliporturi 8.Actiune Influenta exercitata de un agent asupra | ]Ciadin pentrv ocrotirea | Spitale construcfiei sau a diverselor sale parti. sanauap ~ Robi, dispense | O.Bfect Rezultatul unei actiuni. 5 smu complexe” | Sali de yimnastica ~ 10.Criteriu de perfor- Caracteristica ce trebuie luata in consi- So eee eee cates ME suias goat manta (parametru) derare la convertirea exigentelor de be ST ppazme de inot si satan performanta in cantitati denumite LL oo Poligounedetit "Niveluri de performanta” in raport cu | im 110 11. Performanta 12.intretinerea norma- la a unei constructii 13.Domeniul de folo- sinta al unei con- struetii 14.Durata de utilizare a unei constructii 12 care se evalueaz indeplinirea unei exigente de performanti sau elemente de exprimare a criteriilor de performanta, respectiv elemente de care trebuie sa se tina seama in proiec- tare, cuantificarea acestora (niveluri de performanta) reprezentand reguli de proiectare (nivele minime/maxime admisibile). O anumita proprietate efectiva (expri mata cantitativ) ce caracterizeaza com- portarea unci constructii, a unui sub- sistem sau produs de constructie in raport cu domeniul sau de utilizare. Ansamblu de masuri preventive sau re- paratorii, necesare pentru mentinerea constanta, in timp, a performantelor cladiri. Destinatii ce pot fi date unei constructii tinand seama de modul in care perfor- mantele acesteia corespund nivelurilor de performanta specifice destinatiei considerate. Perioada de timp, justificata din punct de vedere tehnico-economic, in care se asigura folosirea cladirii; la stabilirea duratei de utilizare se are in vedere necesitatea de amortizare a costurilor de investitii si realizarea unui echilibru economic intre cheltuielile de intret nere normala gi beneficiile pe care le aduce constructia. ANEXA 3 PRESCRIPTIL TEHNICE CONEXE STAS 12400/0 (proiect) STAS 12400/1 (proiect) STAS 12400/2-88 STAS 9081-78 STAS 12574-87 STAS 6472/2-83 STAS 6472/3-89 STAS 6472/4-89 STAS 6472/7-85 STAS 6472/11-85 Constructii civile gi industriale. Performante in constructii. Notiuni si principii generale’, “Constructii civile si industriale. Performante in constructii. Continu- tul prescriptiilor fundamentale re- dactate in spiritul conceptului de per- formanta in constructii". Constructii civile si industriale, Per- formante in constructii, Mod de exprimare a performantelor cladirii in ansamblu’ "Poluarea atmosferei. Terminologi “Aer in zonele protejate. Condifii de - calitate”. “Fizica constructiilor. Higrotermica. Parametri climatici exteriori”. "Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor”. "Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de con- structie la difuzia vaporilor de apa. Preseriptii de calcul "Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a ele- mentelor si materialelor de construc- tie.” ‘Fizica constructiilor. Termotehnica. Determinarea permeabilitatii la aer a materialelor si elementelor de con- structii”. 13 STAS 6648/1-82 STAS 6648/2-82 STAS 1907/1-90 STAS 1907/2-90 SR ISO 7726-85 STAS 13149-92 14 “Instalatii de ventilare gi climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale’. “Instalafiii de ventilare si climatizare. Parametri climatici exteriori”. “Instalatii de incalzire. Calculul ne- cesarului de caldura. Prescriptii de calcul “Instalatii de incalzire. Caleulul ne- cesarului de caldura. Temperaturi interioare conventionale de calcul” "Ambiante termice. Aparate si me- tode de masura a marimilor fizice’. “Ambiante termice moderate. Deter- minarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta pentru am- biante.” ANEXA 4 RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA DEBITULUI DE NOXK. EXEMPLE DE CALCUL Introducere Prezenta anexa se refera la stabilirea debitului de CO, gi vapori de apa, corespunzator urmatorilor agenti care pot actiona in interiorul unitatilor functionale din interiorul -cladirilor: - schimburi metabolice intre utilizatori si spatiul interior; - descompunerea unor produse de combustie folosite in instalatii de incalzire sau aparate gospodaresti; - plantele din incaperi; - activitati casnice (fumat, activitati gospodaregti & bucatari, bai, ete.). in cadrul acestei anexe se prezinta gi o metoda de calcul simplificat al necesarului de aer, pentru asigurarea calitatii. A. Producerea de bioxid de carbon (CO,) oe A.1, Surse A.1.1. Schimburi metabolice Eliminarea de CO, in cadrul schimburilor metabolice se datoreaza oxidarii produselor organice, din interiorul organis- mului. Acest proces depinde de modul in care,se produce degradarea subansamblurilor obtinute de cei ee ent tie (glucide, lipide gi proteine) gi de cantitatea de caldurd, prin degradarea acestor substante. Debitul de CO, eliberat in cadrul schimburilor roplabolie se determina, in mod experimental, cu relafia: = 85 x 10*x M x A (mh) in care: - nivelul metabolic corespunzator unei anumite, conform tabelului 1, din text (art.J.3); ‘A - suprafata totala a corpului uman (de ex. pentru un barbat cu inaltimea de 1,70 m, avand masa de 70 kg, A =1,8 m’). Exemple de calcul 1, Sa se determine debitul de bioxid de carbon eliminat de jucatorii a 2 echipe de baschet pe parcursul intalnirii - Numarul total de jucatori: 2 x 5 =10 jucitori; - "A" se estimeaza la 2 m*/jucator (tinand seama de gabaritul sporit al jucatorilor de baschet); - 'M" se estimeaz la 3,6 m, tinand seama ca baschetul presupune un efort fizie mediu, K =10 x 85 x 10*x 3,6 x 2 = 6120 x 10*m'/h = = 0,612 mh = 1,209 kg/h = 1,209 x 10° mg/h. 2. Jocul de baschet se desfagoara fara spectatori intr-o sala avand dimensiunile 30 x 20 x 10 m. Sa se determine numarul schimburilor orare necesare "n’, considerand ca aerul exterior are compozitia specificata in par. 2.1 din prezentul normativ. Volumul incaperii = 30 x 20 x 10 = 6000 m* C, = 0,004 x 1,2928 = 517 x 10% kg/m’ = 517 mg/m’ C.,= 1600 mg/m’ (conf. pet. 3.1.4) K 1209 - 10° 3 = KK = 1200 10 t6m3 sh Prec = Gye, ~ 600-519 ~ 1" Dpoc _ 1116 _ 4 n= eee op = o8eh A.1.2. Descompunerea unor produse de combustie Eliminarea de CO, in procesul de functionare a unor instalatii ce folosese produse combustibile depinde de numerogi parametri: natura combustibilului, tipul si randamentul aparatului, etc in ‘cazul instalatiilor de incdlzire sau a aparatelor casnice ce funetioneaza cu gaze naturale (avand in compozite, in mod preponderent, CH,) se poate considera ca debitul de CO, eliberat in cadrul procesului de ardere (in m’/h) este egal cu volumul de gaz consumat. 116 A.1,3, Prezenta plantelor in incaperi In prezenta luminii, in procesul de asimilare clorofiliana plantele absorb bioxidul de carbon, contribuind la imbunatatirea calitatii aerului. fn lipsa luminii, plantele elimina insa CO,, in procesul de respiratie, ceea ce conduce la cregterea concentratiei de substanta poluanta in aerul din unitatea functionala, fn prezent nu exista date suficiente pentru cuantificarea proceselor descrise mai sus. Cunoasterea fenomenelor ce se produc permite insa ca amplasarea plantelor in diverse spatii sa se faca in mod judicios. De exemplu, nu se vor introduce plante in spafii ce pot fi ventilate eficient in cursul noptii gi se va evita prezenta lor in dormitoare de mici dimensiuni. B. Producerea de vapori de apa B.1. Umiditatea aerului Acrul confine intotdeauna o anumita cantitate de vapori de apa care poate fi exprimata prin concentratia vaporilor de apa in aer, C, denumita gi umiditate absoluta, masurata in g/m? sau in g/kg. La o temperatura data, cantitatea de vapori de apa nu poate depasi o anumita limita, denumita concentratia de saturatie sau umiditatea absoluta la saturatie C, (in g/m* sau in g/kg). Aceasta cantitate maxima este o functie corespunzatoare de temperatura. fn mod curent se foloseste notiunea de umiditate relativa a aerului (in %) care reprezinta raportul dintre presiunea partiala efectiva a vaporilor de apa din aer si presiunea partiala de saturatie, la temperatura data. Umiditatea relativa da o indieatie asupra gradului de saturatie a aerului cu vapori de apa. Atunei cand, la o temperatura data aerul contine cantitatea maxima de vapori de apa, aerul este denumit “saturat” iar umiditatea sa relativa este de 100%. Umiditatea relativa poate fi masurata usor cu aparate de diferite tipuri denumite in general psihometre, dar este necesar sa se precizeze totodata si temperatura aerului la care s-a facut masurarea. fntre marimile de mai sus exista relatia: nq Pp (803 + C,) = = 2-100 Peo 100 = © (@03 > ©) (%) (B.A) Tabel B.1 sau Prosiunile de saturatie p, gi concentrajile de saturatie C, s03.c,. 9 ale vaporilor de api de la diferite tempereturi c= S400 ea (g/m) (B.2.) _ - 803 + Cy (I~ 509) it PB ic + p tn care: cc) ia) | cgi’ cy (Pa) - 0 1 088 9, umiditatea relativa, in %; . 119 4 097 t ie Pp’ presiunea partiala efectiva a vaporilor de apa, in Pa; is Ds 106 2 Nal P, presiunea partiald de saturatie a vaporilor de apa, in Pa; “7 137 116 B 1498 C concentratia vaporilor de apa, in g/m’; 16 130 127 4 1599 C, concentratia de saturatie a vaporilor, in g/m’. eee 19 is 1706 Daca concentratiile se exprima in g/kg relatiile (B.1.) si (B.2.) sie ise aoe we devin: ee i “12 207 80 18 2065 _ & . + Cs) e » oa) 237 1,96 19 2197 Ga = 5-109 = Seatac) 1° (%) (BY) “10 260 24 20 2340 saa “9 284 233 2 2487 “8 310 253 2 2645 7 ‘ “7 337 25 3 2210 621-C : 2 c 5400 ; | “6 368 299 24 2985 a (g/m®) (B2) 5 401 325 25 3169 621+ Cy (1-465) “4 a7 | 333 26 3362 Presiunile si concentratiile de saturatie pentru diferite a a Ae 7 a temperaturi ale aerului sunt prezentate in tabelul B.1 a Ba as x 81 0 611 AB4 | 30 4244 1 657 519 31 4491 2 70s 5356 2 4754 3 759 5.95 33 5029 | 4 a3 636 M4 5318 5 sn 6799 | 3s 5622 6 938 125 36 5940 7 1002 74 y 6274 ; 8 1073, 826 % 6624 | 9 148 Ral 39 6991 L 40 1315 118 19 B.2, Surse B.2.1. Activitatea metabolica Degajarea vaporilor de apa de origine metabolica se efectueaza in 3 moduri: . prin respiratie (aerul expirat din plamani este practic saturat cu vapori de apa); prin difuzia vaporilor de apa prin piele (perspiratie); prin evaporarea sudorii (gradul de transpiratie fiind corelat cu senzatia de confort). Productia de vapori de apa pentru o persoana aflata in stare de confort termic (-0,5 s PMV < 0,5, conform STAS 13149-92) este data de relatia: K= 87x0,185xAx(M?+0,4xM)x10* (mg/h) (B.3) in care: K - debitul vaporilor de apa, in g/h; ‘A - suprafata totala a corpului uman, in m®; M - nivelul de activitate metabolica, in met. Pentru un adult (A =1,8 m®): K = 29x(M%40,4xM)x10° (mg/h) (B.3') Nivelul de activitate metabolica este precizat in STAS 13149-92, in functie de natura activitatii. Nivelul de 1 met=58,15 W/m", corespunde metabolismului unei persoane in repaos, aflata in pozitie agezata. ‘Debitele de vapori de apa produse de o persoana aflata in stare de confort termic, pentru diferite nivele de activitate sunt prezentate in tabelul de mai jos. Tabelul B.2. Nivelul de activitate| 1 [12 in met | [|| Debitul de vapori | 40.000 | 55.000 | 95.000 | 140.000 | {de apa, in_ moh __ _| 120 B.2.2. Actuvitati casnice Numeroase activitati praeticate inti» Ineuinta sunt genera- toave de vapori de apa: prepararea hyanei, baia, dugul, spalatui, uscatul si calcatul rufelor ete. prepararea hranei Producerea de vapori de apa in bueaisue este foarte variabila Ea depinde de obicejuvile culinare si prezinta perioade dy vai care pot fi foarte importante Se poate estima ca. pentry o locninta scupata de 4 pe activitatea de preparare a hranei, indusiv spalatul_ vese produce cca, 700 g de vapori de apa, dimineata, 809 gla prénz si 1700 g seara; in medie zilnica se poate considera un debit de vapori de cca. 130 p/h, cu varfurt pana ki 1000... 1500 efh. baia sau dugui ., Producerea vaporilor de apa in camere de baie poate fi evaluata la 600 ... 1000 g/zi pentru o familie de 4 persoane spalatul gi uscatul rufelor Pentru 0 locuinta de 4 persoane, se peate estima ca spalatul vufelor emite cea. 3 kg de vapori de apa pe saptamana, uscarca rufelor cca. 9 kg/saptamana iar spalatul pardoselilor cca. 300 gisaptamana. B.2.3. Aparate casnice cx ardere ceschisa Debitul de vapari emis de arderea combustibililor depinde de natura acestora si de puterea arzatorului. Pentru aparatele de uz. casnic (magini de gatit, plite) in conditii normale de ardere a combustibilului, se pot admite umatoarele debite de vapori: - gaze naturale 160 p/hm* + petrol larmnpant 100 gh" gaz imbuteliat 10° gh Pentru calcule orientative se poate considera ca volumul vaporilor de apa eliberati in cadrul procesuluti de combustie este sensibil egal cu dublui volumului de gaz metan (tinand seama ca densitatea vaporilor de apa este, con‘orm Anexei 1, de 0.8029 kg/m"). qi B.2.4, Plante verzi Productia de vapori de apa pentru plante de apartament este - buchete de flori legate: 5 «.... 10 gh = glastra eu flor 7 vcuee 15 gh - plante acvatice (nimfacee): 6... 8 gh - ficus elasticus: 10 ...... 20 gh B25. Alte surse de umiditate in cadrul unui apartament pot exista gi alte surse de emisie a vaporilor de apa, in special recipientele care contin apa, ca de exemplu: evaporatoarele care se monteaza pe radiatoarele de calorifer sau aevariile. Debitul de Vapori pentru aceste surse poate fi apreciat la 40 gh. B.2.6. Umiditatea de constructie . Prin umiditate de construcjie se intelege cantitatea de umi- ditate prezenta intr-o constructie dupa terminarea lucrarilor de executie. ‘Aceasta umiditate este data de: - apa absorbita de materialele de constructie in cursul depozi- tarii la fabricant si pe santier; ; - apa de amestec necesara punerii in opera a materialului (betoane, mortare, ipsos, ete.); ; - apa provenita din precipitatiile atmosferice, absorbita de materiale in cursul fazei de executie. Viteza cu care aceasta umiditate va fi evaporata depinde de: - cantitatile de umiditate absorbite (abundenta ploilor in cursul fazei de executie, ponderea volumului de materiale puse in opera cu procese umede (de ex. betoanele); - caracteristicile de uscare ale materialelor puse in opera (de ex. la grosime egala, betoanele se usuca mai lent in comparatie cu 0 zidarie de caramida); - grosimea straturilor de material (viteza de uscare este invers proportionala cu patratul grosimii stratului); - - posibilitatile de uscare a structurilor (de ex. finisarea rapida 1 aenaancnoamamatninnti eiktnteetbtae a elementelor de constructii, cu straturi putin permeabile la vapori intarzie mult uscarea). Cantitatea de apa care va trebui sa se evapore, dupa termina- rea unei locuinte din materiale traditionale, se apreciaza la 3000. 5000 1. Dupa 2 ani de la terminarea constructiei, umiditatea ramasa in peretii de beton prefabricati este apreciata la 20V/m’: Din aceste considerente rezulta ca: - finisajele greu permeabile la vaporii de apa (pelicule de vopsitorie, tapete lavabile din plastic, etc.) nu trebuie aplicate foarte repede dupa terminarea peretilor; in cursul perioadei imediat urmatoare dupa darea in exploa- tare, constructia trebuie sa fie suficient de bine incalzita gi ventilata, Umiditatea de echilibru care se stabileste dupa mai multi ani de la darea in exploatare a constructiei prezinta totusi variatii in functie de sezon si de regimul de exploatare a incaperilor. De exemplu, pentru ineaperile in care pot avea loc degajari mari de umiditate, in intervale scurte de timp, se recomanda utilizarea unor finisaje cu rol de volant pentru preluarea’siecedarea umi- ditatii (tencuieli cu mortar pe baza de var, placi de ipsos, ete.). B.3. Condensarea vaporilor de apa Condensarea vaporilor de apa se poate produce sau in masa elementelor de inchidere sau pe suprafetele lor. Condensarea in masa unui element de constructie este legata de variatiile de temperatura gi de presiune de vapori de apa in interiorul elementelor. Ea depinde deci de caracteristicile termi- ce gi de permeabilitatea la vapori a elementelor componente ale structurii, precum gi de parametrii aerului interior si exterior. Condensarea pe suprafaja se produce atunci eénd temperatura superficiala a elementului de constructie este inferioara temperaturii punctului de roua, corespunzatoare temperaturii si umiditatii relative a aerului interior. Aceasta condensare apare mai evidenta pe suprafetele vitrate sau pe suprafetele tratate cu finisaje impermeabile la vapori si ea poate modifica bilantul 123 de umiditate al incaperilor dat de ecuatia «P) din cadrul prezentului normativ, care atunci se poate serie eb Gy c= = (gh) (B) in care K debitul vaporilor condensati, in g/h. Debitul de condensare depinde de temperatura si umiditatea relativa a ambiantei interioare, de temperatura exterioara, de yezistenta la transfer termic a elementului de inchidere, de eu rentii de convectie in vecinatatea elementului, de caldura latenta de condensare, ete. in mod simplificat debitul de condensare se poate calcula cu relatia: K, = 36> DABi(P; — Psa) 10 3 (gh) (B.5) in care: ‘A, suprafata elementului pe care se produce condensarea vapo- rilor de apa, in m% 8, coeficientul de transmisie a vaporilor de apa la suprafata, in s/m (J, = 22x10°s/m); p, _ presiunea partiala a vaporilor de apa in interiorul ineaperti, in Pa; 7 Py presiunea de saturatie a vaporilor de apa corespunzatoare temperaturii pe suprafata A, in Pa, caleulata conform STAS 6472/3-89. B.4, Exemple de calcul Exemplul 1 Sa se determine umiditatea relativa a aerului interior pentru care concentratia vaporilor de apa, la temperatura de 20°C, este de 6,78 g/m’. Concentratia de saturatie a vaporilor de apa, la temperatura de 20°C este, conform tabelului B.1, de 11,37 g/m’. Aplicénd formula (B.1) se obtine: _ 6,78(803 + 11.37) _ = F437(@03 +678) 10° = 9% 124 Bxemplul 2 34 se determine concentratia vaperilor de in r Social avand umiditatea relativa de B59 si ate Concentratia de saturatie, la temperatur r g/m’, “Aplicdead formula "B2) : vbtine. ade 10 este 1.24 = 803-124-085 960) mi 803 + 42a? 085) Exemplul 3: Sa se caleuleze umiditatea relativa a aerului interior int-o camera de zi ocupata de 2 persuane, depunand 0 activitate sedentara, cu nivelul metabolic M = 1.2 met, in urmatoarele conditii: - dimensiunile camerei 4 x 5 « 2.55 m - numarul orar al schimburilor de aer, n = 0,5 h” ~ temperatura aerului interior 20°C + temperatura aerului exterior -3'C (temperatura medie a lunii ianuarie in Bucuresti) pepstatin rlatreoTocrals erie SE) ebit le vapori de apa Ss “a aecat es) ea apa produs de cele 2 persoane, calculat K = 2 x 29 (1,2" + 0.4 « 1.2) =111,4 gh Concentratia vaporilor de apa din aerul exterior (formula B.2) este: G, 803.227 0.86 © © 803 + 227-045 Rata schimbului de aer (debitul de ventilatie) este: D=Vxn=4x 5x 2.55 « 0,5 = 25,5m/h Aplicand relatia (2) din cadrul normativului, rezulta concen- tratia de echilibru a vaporilor de apa din interioral incaperii _K 1414 Ci = 5 + Ce = Seg + 193 = 630g/ m? Umiditatea relativa a aerului interior, cores} Ja , corespunzatoare concen- tratiei de 6,30 g/m’ calculata cu relatia (B.1) este: 193g / m? 125 (803 + 1137) 03 + 630) 100 56% Exemplul 4: Sa se determine contributia la cresterea concentratiei vaporilor de apa intr-o bucatarie, datorita functionarii aragazului, in urma- toarele conditii - consumul de gaz metan a fost intr-o luna de iarna de 44m"; - dimensiunile bucatariei sunt: 2.5 x 3,5 x 2,55 m*; + numarul orar al schimburilor de aer n = 2h’ - functionarea aragazului a fost in medie de 8 ore pe zi. Tinand seama ca 1 m* de gaz metan degaja 1600 ¢ vapori de apa (conform pet.B.2.3), debitul instantaneu de producere a vaporilor de apa este: = a = 3 oth : Cresterea concentratiei vaporilor de apa, datorita flacarii de aragaz este K 293 3 aC = 0 = 35-35 255-9 = 98 9/m Exemplul 5: Sa se calculeze umiditatea relativa a aerului interior pentru incaperea din exemplul 3, admiténd ca este echipata cu o fereastra cu suprafata vitrata de 2 m? avand un coeficient de transfer termic de 3,6 Wim'K). ‘Temperatura pe suprafata vitrata, calculata conform STAS 6472/3-89 este 2043 R; = 20 0125 = 96°C 36 Presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul interior, calculata, conform relatiei (B.1) gi tabelul B.1 este: P, = 2340 x 0,56 = 1310 Pa Presiunea de saturatie, pentru temperatura pe suprafata ferestrei, este conform tabelului B.1; 126 Py = 195 Pa Debitul de condensare pe suprafata ferestrei, calculat cu relatia (B.5) este: K’ =3,6 x 2 x 22 x (1310-1195)=18,2 g/h Concentratia vaporilor de apa in conditiile condensului pe suprafata vitrata, data de formula (B.4), este: 1144 — 182 3 Cj = See + 193 = 56 g/m Umiditatea relativa a aerului, corespunzatoare acestei concen- tratii, este: _ 5,6(803 + 114,37) ® > 4437603 + 56) in realitate scaderea umiditatii relative a aerului interior nu va putea avea loc decat pana la valoarea sub care nu se mai produce condens pe suprafata interioara a ferestrei, data de relatia 100 = 50% Psa, 1195, = 100 = 2 = one 2349 ° 100 = 51% C. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proas- pat, pentru asigurarea calitatii aerului interior incdperilor in functie de datele expuse pana in prezent, in tabelul C.1. se prezinta o sinteza a principalelor categorii de activitati ce se desfagoara in interiorul unitatilor functionale, rata metabolica corespunzatoare acestor activitatii precum gi necesarul de aer proaspat (m'sh x om) necesar pentru mentinerea in limite normale a concentratiei de "O,” si "CO,". Totodata tabelul contine cantitatea de vapori de apa degajata de un om (g/h), in functie de rata metabolica considerata. 127 Tabelal C1 Activitati umane gi caracteristici metabolice [Rr | “Categoria dé] tata] Necosar aer | Necesar aér] Vaport) Sr] swat [mento | pence] penton] dui | | (Mentone de | centratie de | 1 co:<0,05% un) (om -om) {igh om Sia inigie Mun soar Mu Muncd gies [Mies toane pen TE Funetie de activitatile desfasurate, proiectantul poate sa le asimileze cu categoriile prevazute in tabel (ex: somn Tepaos-stat linistit; sport-munca foarte grea), in conditiile in care in unitatile funetionale sunt mai multe categorii de activitati, caleulul se face pentru fiecare in parte (ex: sala sport: pentru sportivi - munca foarte grea, pentru spectatori - munca moderata/munca grea) In completarea datelor de mai sus, in tabelul C.2. se prezinta clatia intre temperatura, umiditatea relativa a aerului. $i cantitatea corespunzatoare de vapori de apa continuta intr-un m’ de aer. Tabelul C2 Relatia dintre temperatura, umiditate relativa a aerului gi cantitatea de vapori Nota: Pentru cantitati de vapori altele decét cele din tabel se fac interpolari Exemplu de calcul Sa se determine numarul necesar de schimburi orare de ser, Pentru asigurarea conditiilor admisibile in cea ce priveste, > continutul de "0." (> 16,3%) > continutul de "CO," (> 0.05%) ~ concentratia de vapori de apa (2 10,8 g/m’) intro sala de clasa ce are dimensiunile: 9,00 x 6,00 x 3,00 m, conform schitei de mai jos si coeficientului de infiltratie a aerului prin rosturi de 0,3 x 10*m'/mxsxPa. Diferenta de presiune intre exterior gi interior este de 10 Pa, Temperatura acrului interior este de 18,5°C iar umiditatea relativa la inceperea orei de curs este de 50%. in clasa studiaza 30 elevi. 1. Caleulul numérului necesar de echimburi orare pentru asigurarea continutului de "0," gi "CO," Se precizeaza conform tabelului’C. 1.1. Tipul de activitate: Munca ugoara 1.2. Rata metabolica: 1,5 met 13, Necesarul specific de aer pentru asigurarea continutului normal de substana: 129 pentru “O,” - 1,08 mh elev pentru CO,” - 9,36 m'/h elev Total — 10,44 mi/h elev 1.4, Necesarul total de aer (D) 10,44 m/h elev x 30 313,2 mi 1.5. Necesarul de schimburi orare (n) 312 = <= 193 ri orare Jeo ~ 193schimburi ora 2 schimburi orare 2. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea continutului de vapori de apa 2.1. Vapori de apa degajati (conform tabelului C.1,): 180 g/h elev 2.2. Concentratia vaporilor de apa degajati in volumul V: eo = 3333 g/m 2.3. Concentratia vaporilor de apa la umiditatea relativa initiala de 50% (conform tabelului C.2): 7,93 g/m’ 2.4, Necesarul de aer pentru mentinerea concentratiei de vapori de apa din aer la 10,8 g/m® (umiditate relativa 68%): 33,33 + 739 ‘ Joa = 377 = 38 schimburi orare 8. Calculul volumului de aer infiltrat prin rosturile ferestrelor V = L x Ap x 3600 x 0,3 x 10* in care: L — lungimea totala a rosturilor (m); Ap 10 Pa L = 3 [4 x 180 + 3 x 3] = 48,6 m 48,6 x 10 x 3600 x 0,3 x 104 = 52,49 m’ orare 0,32 schimburi 130 4. Concluzii - Schimbul prin infiltratii datorita neetangeitatii ferestrelor (-0,32 schimburi orare) este total nesatisfacator fata de nece- sarul de Q,, CO, si vapori de apa (=3,8 schimburi orare). - Este necesar sa se realizeze o ventilare naturala controlata sau 0 ventilare mecanica. ANEXA 5 Masa molecularé gi densitatea pentru unele substante intélnite curent in atmosferd [Wr Subsianja considerata | Masa moicculara | ~Densitateala~] Lot + | aproxmativa’ | OC si 10° Pa a ise 19768 13570 Pentru alte gaze poluante, densitatea (la t=0°C; p =10°Pa) poate fi determinata cu relatia aproximativa: M o- Im) pa kel") in care "M” este masa unui mol de gaz (g). 131 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARI TERITORIULUI ORDIN Nr. TUN/L din 22.01.1997 Avand in vedere avizele Consiliului Tehnico-Stiintific al Ministerului Lucrarilor Publice gi Amenajarii Teritoriului: fn conformitate cu Decretul nr, 591/1996 privind numirea Guvernului Romaniei; in temejul Hotarérii Guvernului nx, 456/1994 privind orga- nizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice gi Amenajarii Teritoriului; Ministrul Lucrarilor Publice ¢i Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN: 1 Se aproba ghidurile de agrement tebnie - conform anexei nr. 1, precum gi procedurile gi ghidurile de evaluare aferente sistemului calitatii in constructii - conform anexei nr. 2. 2 Lista ghidurilor de agrement tehnic, a procedurilor gi a ghidurilor de evaluare aprobate prin prezentul ordin, se va publica in Buletinul Constructiilor. Ghidurile si procedurile se editeaza contra cost de catre elaboratori - la cererea celor interesati. 4 Directia Generala Reglementari gi Atestari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA 132 FINALIZATE IN ANUL 1996 GRUPA SPECIALIZATA 01 Elemente structurale si fandatii Ghia privind metodologia de agrememitare a planscelor din yrinzisoare §1 eorpuri de tmmplatara Ghid privind metodologia de agrementare a cimentarilor conform ENV 197/1992 Ghid privind metodologia de agrementare 4 armaturlor peniru precomprimare utili zate Ta constructs civile, indutriale spe ale Ghid privind metadologia de agrementar f& ancorajclor si sistemelor de locare pen: ist precomprimare, atcate Ia consirueti Civile, indusirile $i speciale Ghid privind motodologia de agrementare a sistimelor de ancorare entra armaturi jn element portante existente gen armat, sidarie) Ghia privind ageementarca tchnica pentra prodase din beton armat dispers cw fibre de Otel pontra clemente nestructarale Ghid privind agrementarca tehnica pentru produse din beton armat dispers eu fibre Sintetice pentru clemente nestructurale Ghid privind agrementarea tehniea pentru produse din beton armat dispers eu fibre de sticla pentra clemente nestructurale ANEXA nr. 1 LISTA GHIDURILOR DE AGREMENT TEHNIC INCERC Clyj CEPROCIM S.A. INCERC. Bucuresti INCERC Bucuresti INCERC. Bucuresti PROCEMA S.A. PROCEMA S.A. 133 2 10 n 134 i GaT 139 GAT 1s GAT 191 Gar 193 GaT 231 GAT 262 GaT 263 Gat Gat 265; Gar 266 cat 23 GaT 214 a Ghid privind agrementarca tehnica a cara» PROCEMA S.A\ mizilor §i a blocurilor ceramice GRUPA SPECIALIZATA 02 Elemente de inchidere, compartimentare, pere{i nestructarali, amplarie gi vitraje Ghid privind metodologia de agrementare —_ ICECON S.A. a procedeclor tchnologice de realizare a inchi derilor ugoare la cladiri Ghid privind metodologia de agrementare ICECON S.A. fa procedeclor tchnologice de realizare a blo- ccarilor mici din beton pentru constractit Ghid privind metodologia de agrementare ICECON S.A. a procedeelor tehnologice pentru reatizarea uburilor din beton Ghid general de agrementare pentru proce- ICECON S.A. decle whnologice mecanizate in constructii (clemente din boton, veneuieli subtiri, elemente Fanetionale de montaj din mase plastice ete.) Ghid privind metodologia de agrementare INSTITUTUL tehniea a aceesoriilor metalice pentru gar- NATIONAL AL pante din lemn LEMNULUI Ghid privind metodologia de agrementare — INSTITUTUL twhnica a acoperigurilor din lemn (sarpan- NATIONAL AL (a, astereala) LEMNULUI Ghid privind metodologia de agrementare — INSTITUTUL tehnica a peretilor eu structara din lemn NATIONAL AL si placati, din materiale pe baza de lemn = LEMNULUT Ghid privind metodologia de agrementare INSTITUTUL tehnica a ferestrelor din lemn NATIONAL AL LEMNULUI Ghid privind metodologia de agrementare — INSTITUTUL tehnica a usilor din lemn NATIONAL AL LEMNULUI Ghid privind metodologia de agrementare INSTITUTUL tehnica a elementelor de constructii din NATIONAL AL materiale pe baza de lemn antiseptizante — LEMNULUT (rezistente Ia agenti biologici xilofagi) Ghid privind metodologia de agrementare INSTITUTUL tehnica a clementelor de constructii din NATIONAL AL lemn (raginoase si foioase antiseptizate LEMNULUI rezistente Ia agenti biologic! xilofagi 2 8 “4 6 16 uw GaT 27 Gar 132 Gar 143 Gar 44 GAT Mr Gat 189 cat 192 Gat as. Gat 138 Gar 140 Mi car 442 a Ghid privind metodologia de agrementare _ INCERC peretilor exteriori ugori, pentru clediri ci. Bucuresti vile, social-culturale si industriale (pereti entra constructii tip sera, pereti dia proda- se lemnoase, pereti pentra cladiri industriale din placi subir) Ghid privind agrementarea tehnica pentru PROCEMA S.A. produse prefabricate din beton cu agregate usoare Ghid privind agrementarea whnica pentru PROCEMA S.A. produse din ipsos armat cu fibra de sticla Ghid privind agrementarea Uhnica a gea- ‘murilor pentru constructii Ghid privind agrementarca tehnica a produ: PROCEMA S.A. selor izolatoare din sticla de Gp foam-glass Ghid privind agrementarca tehnica a produ PROCEMA S.A selor din poliester armat ca fibra de sticla GRUPA SPECIALIZATA 03 Proteetii la foe, termotehnica, acustica, protectii hidrofuge si invelitori PROCEMA S.A, Ghid privind metodologia de agremertare ICECON SA. 8 procedcelor tehnologice de execujie a hidroizolayiilor Ghid privind metodologia de agremertare ICECON S.A. f procedeelor tehnologice de realizare a {i glelor din beton Ghid privind metodologia de agrementare @ hidroizolatiilor la partile subterane ale Bucuresti cladirilor Ghid privind agrementarea tchnica a tigle- PROCEMA S.A. lor de acoperis din coramica si din mortar de ciment Ghid privind agrementarea tehnica a impas- PROCEMA S.A, Titurilor gi a yesauarilor din fibre de sticla, bitumate si nebitumate hid peivind agromentarea whniea a produ. PROCEMA S.A selor din vata minerala Ghid privind agrementarea tehnica a produ: PROCEMA S.A. selor din vata de sticla 0 136 Gat cat aT we caT 185 GAT 186 ‘Ghia privind agrementarca thnica a enra- misilor de sticla Ghia particular privind agrementarea mate- Fialelor hidroivolante folosite in porturi si cai navigabik GRUPA SPECIALIZATA 04 Finisaje, protectit anticorozive si speciale, wncuieli, placaje $i pardoseli Ghid privind metodologia de agrementare a parlosclilor de material plastic i a mo- ehotelor Ghid privind metodologia de agrementare a dalelor din betoane colorate Ghid privind metodologia de agrementare fa procodevlor tebnologice de execatie a tu: crarilor de tenevicli in strat subjire Ghid privind metodologia de agrememtare a procedeclor whnologice de exccutic a lo cerarilor de vopsitorit speciale Ghid privind metodologia de agrementare fa procedeclor thnologice de exceutie a par dosctilor reci din materiale noi Ghid privind metodologia de agrementare fa procedcelor tehnologiee de executie a par: doselilor ealde din materiale noi Ghid privind metodologia de agrementare tchnica a produsclor de protectie ignifuga a lemnului utilizat in constructii Ghid privind metodologia de agrementare tehnica @ lacurilor acrilice rezistente ta con- itis de exterior, utilizate pentru finisari in construeyii din lemn hid privind metodologia de agrementare tehnica a lacurilor poliuretanice, utilizate pentra Gnisari in construetii din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a adezivilor epoxidici, utilieats pentra incleierea lemnului destinat con- structilor 3 PROCEMA S.A. PROCEMA S.A. INCERC Chay ICECON S.A. ICECON SA. ICECON SA. ICECON S.A. INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL, NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMRULUI 12 B 16 wv 18 1 20 2 23 GAT am Gar 212 cat 216 Gat 218 cat 219 GaT 220 Gat 221 GAT 222 caT 223 GaT 258 Gat wh Gar 134 Gat 136 Ghid privind metodologia de agrementare hnica a adezivilor special (eianaeriies si poliuretaniei) atilizays pentrw inckierea lemnulai destinat constractiilor Ghid privind metodologia de agrementare tehnica w produselor de protecyie inseetic da si fungicida a lemnutai utilizat ‘n con strvelit Ghid privind metodologia de agrementare a pardeselilor speciale pentru hale indus- triale (antiderapante, antisednteie, antico Ghid privind meodologia de agrementare a placilor ceramice speciale: pentru supra: file verticale situate in interior . Ghid privind metodologia de agremsntare a tapetelor autoadezive Ghid privind metodologia de_agrementare a sistemelor de izolare eaterioara 2 fata- ej cu tencuieli subjiri aplicate pe materi ale termeizolante Ghid privind metodologia de agrementare a vitrajelor speciale termoizolante Ghid privind metodologia de agrementare luminatoarelor la acoperisurile. construc: Villor Ghid privind metodologia de agrementare f ferestrelor realizate din profile PVE Ghid privind metodologia de agrementare fa aditivilor pentru betoane Ghid privind agrementarea tehniea pentru siateme do prindure a placajelor exterioare din piatra naturale Ghid privind agrementarea thniea pentru adezivi de lipire a placilor de mozaie, faiants, gresic, pe diferite suporturi de beton, mortar, caramida sau piatra Ghid privind agrementarea Lehniea pentra provectit si acoperiri anticorozive a metalului din betoane INSTITUTUL NATIONAL Al LEMNULUT NSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUL INCERC Bucuresti INCERC Bucuresti INCERC Bucuresti INCERC Bucuresti INCERC Bucuresti INCERC. Bucuresti INCERC. Bucurusti INCERC. Bucuresti PROCEMA 8.1, PROCEMA S.A. PROCEMA S.A. 137 Py a 138 a Gat 137 GAT 446 GAT 148 GAT Gat 101 Gat 102 Gar 103 cat 104 Gar 105 Gat 106 Gar 107 z 3 Ghid privind agrementarea tebniea a produ: PROCEMA S.A. selor din mase plastice pentra impermea- bilizari si impotriva penetratiei apei Ghid privind agrementarea tehniea a produ: PROCEMA S.A. selor pentru pardoseli utilizate pentru activie tati sportive Ghid privind agrementarea tehniea a cari PROCEMA S.A. mizilor din ceramiea antiacida Ghid privind agrementarea tehniea a produ: PROCEMA S.A. selor de finisaj pe baza de dispersii apoase GRUPA SPECIALIZATA 05 Produse, procedee i echipamente pentru instalayii aferente constructiilor de: incalziri. » climatizari ventilatii gaze - electrice Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC S.A tudinii de utilizare a baterilor electrice pentru instalatiile de ventilare gi conditionare Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPATUC S.A. tudinii de utilizare a acrotermelor clectrice pentru instalatiile de ventilare gi climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC S.A, tudinii de utifizare a convectorilor electrici pentru instalatii de ventilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apt: ICPATUC S.A. tudinii de utilizare a camerei de amestec a aerului, aferenta instalatillor de ventilare gi climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC S.A. tudinii de utilizare a instalatilor de inealzire prin pardoseala, inclusiv componente Ghid privind procedura de verificare a apt udinit de utifizare a vasclor de expansiune Iinchise pentru instalatii de inealzire Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC S.A, tadinii de utilizare a schimbatoarclor de caldu- ra cu placi destinate centralelor termice ICPAIUC S.A. 10 n 12 3 uM 15 16 cu 18 9 car 196 cat 197 GAT 199 200 Gat 201 Gat GaT aT = a Ghid privind procedura de verifisare a apt ICPAIUC S.A. tudinii de utilizare a echipamentelor destina- w ridicarti presiunii apei (hidrofoare) Ghid privind procedura de verifrare a apti- ICPAIUC S.A. tuudinii de utiligare a recuperatosrelor de cealdura: cu fluid intermediar, cu tuburi termi- ce, regeneratoare de caldura, din instalatiile de ventilare din constructii Ghid privind procedura de verifeare a apti- ICPAIU tudinii de utilizare racitoarclor de apa desti nate instalayillor de aer conditionat Ghid privind procedura de verifeare a apti- ICPATUC S.A. udinii de utiizare a echipamentclor de stoca- re a frigului pentra varfal de consum al instala- tillor do climatizare tn constructii Ghid privind procedura de verifeare a apti- ICPAIUC S.A. tudinit de utilizare a rezervoarelor de stocare combustibilului pentra instalaiii de incalzire ‘cu combustibil lichid din constructii Ghid privind procedura de verifeare a apti- ICPATUC S.A. tudinii de utifizare pentru ventile automate gi dezeerisire destinate instalajiilor solare gi de incalzire Ghid privind procedura de verifcare a apti- ICPAIUC S.A. todinit de utilizare pentru sistemele de treceri cetange ole conductelor prin pere\ii i plafoane fe constructilor Ghid privind procedura de verifcare a apti- ICPAIUC S.A. tudinii de utilizare pentru ventioconveetoare Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC S.A. tudinii de utiizare pentra echipamente de in- cealzire cu perdele de ser cald Ghid privind procedura de verifcare a apti- ICPATUC S.A. tudinii de utilizare pentru ventilatoare ex- tractoare de acoperis Ghid privind procedura de verificare a apt tudini de utilizare pontra destratificatoare de ser Ghia privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC S.A. tudini de utifizare pentru echipamente de filtroclimatizare de camer ICPATUC S.A. 139 = _ — — a 2 _ — Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPATUC SA. 33 GAT Ghid privind metodologia de agrementare ICECON S.A. tadinii de utilizare pentru filtre electrostatice 155 pentra receptoare termoclectrice de camera 34 GAT Ghid privind procedura de verificare a apti- ICBCON S.A. 21 GAT Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC S.A 174 tudinii de utilizare a echipamentelor de. pompare 207 tudinii de utitizare pentru radianti cu gaz 35 GAT Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. 22 GAT Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPATUC S.A. 156 contoarelor de apa 208 tadinit de utilizare pentru panouri radiante 36 GAT Ghid privind procedura de verificare a apti- ICECON S.A. eu agent. termic 175 wadinii de utilizare pentru motoare si genera: 23 GAT Ghid privind procedura de verificare a apti- ICPAIUC S.A. toare eleetrice din dotarea cladirilor 211 tudinit de utifizare a procedeului de sablare 87 GAT Ghid privind procedura de verificare a apti ICECON S.A. eu granule polimerice 176 tudinii de utifizare pentru tablouri electrice 24 GAT Ghid privind metdologia de agrementare —_ICPAIUC S.A. de apartament 212 tehnica a componentelor din sistemele de 38 GAT Ghid privind procedura de verificare a apti- ICECON S.A, automatizare (Lermostate, presostate, umidos- 177 tudin de ulilizare pentru reloe i contacvoare tate) ale instalatiilor de inealzire, ventilare si climatizare din cladiri industriale, social- calturale si civile 25 GAT Ghid privind procedura de agrementare teh: ICPAIUC S.A. 213 nica a elementelor complexe de reglare din 39 GAT Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. 157 _rezervoarclor tampon de apa pentru consum 40 GAT hid privind procedura de verificare a spt ICECON S.A. 178 tudinii de utilizare a elementelor de auto- mnaare Cadral nealailor de Yeates venture . cox f condivonare (rgulioae, miroprotetor 41 GAT Ghid prvind metodologin do agrementare a ICECON S.A re ete.) . 158 conductelor pentru alimentari eu apa 26 GAT Ghid privind procedura de agrementaré pen- ICECON S 42 GAT Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. contoarelor de caldura 151 tra conducte §1 canale de ventilati 159 contos : 21 GAT Ghid privind procedura de agrementare a ICECON S.A. 42 GAT Ghid peivind matodelogia de agremmntare 8 ICBCON 8A, 152 vibroizolatoarclor pentru ventilatoare es lane a 1CECON S.A 28 GAT Ghid privind procedura de agrementare pen: ICECON S.A. 44 GAT Ghid privind metodologia de agrementare © ICEC - 161 armaturilor de scurgere 153 tra gine de ghidare a cabinei ascensoarclor ff contragreutatior 45 GAT Ghid particular privind metodologia de agre- ICECON S.A. 29 GAT Ghid privind procedura de agrementare @ — ICECON S.A. 162 mentare a obiectelor sanitare easnice #i din edd cones eee peg cae Tro tang de thaare pene iecrnuaantey TOECON 8-8 aaa ences ee es «7 Gar Guu pod to pra TEECON SA scox eee ate Pa Gaeta de vei bt stat Bil pated pect meen ath SOBOON 2A vminat 4179 tdin de ‘care « echipamentelr pentra at clare sod tran pees 52 GAT” Gin pnd prerdre do vereary a ath ICECON 8A ea ome te prouclis pena sondesiouresnaon {06 cchipementalr pontra sail Ge oparre a apel 140 141 51 52 53 54 55 87 58 59 a 6 63 142 aT GaT 169 GaT 180 Gat 18) Gat 12 GAT 232 Gat 233 GaT 234 GAT 235 Gat 236 Gat 237 GaT 238 Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A ‘cchipamentelor pentew centrale de frig avansat Ghid particular privind metodologia de agre- ICECON S.A. montare a tevilor gi fitingurilor pentru gaze Ghid particular privind metodologia de agre- ICECON S.A. mentare a armaturilor pentra gaze Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. contoarclor de gaze Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. procedeolor tehnologice de montaj ansamblari de instalatit cleetrice Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. proeedvclor twhnologice de montaj ansam- Puri de instalayii de inealzire locuinke cu centrala individual Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A procedoclor tehnologice de montaj a instalatit Tor de alimentare eu apa ta cladiri de locuit i social-culturale Ghid general de agrementare pentru echipa- ICECON S.A mentele de instalayii electric Ghid general de agrementare pentra echipa- ICECON S.A. mentele clectrocasnice incorporate in construc: He (ascensoare, seari rulante, sisteme de aver- uare ete.) Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON electropalanelor incorporate in constructit Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. procedvelor thnologice noi de compactare fa betonului Ghid privind motodologia de agrementare a ICECON S.A. procedeclor tehnologice nei de prelucrare Ptevilor de instalayii inglobate in constructit Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. techipamentclor de pompare incorporate in constractii pentra evacuarea apei de infiltrayit Ghid privind metodologia de agrementare a TCECON S.A. tlementelor amortizoare inglobate pentra fandayii de masini n n B “ 6 6 GAT 27 Gat GAT 249 GAT car 133 Gat Ghid privind metodologia de agrementare ICECON S.4 procedcclor tehnotogice noi de finisare meca- rmate a locrarilor de pamant in spatii laguste Ghia privind metodologia de agrementare 2 ICECON S.A procedeclor tehnologice noi de consolidare B constructiilor prin injectare Ghia privind metodologia de agrementare a ICECON S.A inurcrapstoarelor automat Ghid privind metodologia de agrementare a TCECON S.A. releelor diferentiale 1a curenti “defect” Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A. pompelor de cireulatie a agentulut termic in {nstalatiile de inealzire Ghia privind metodologia de agrementere a ICECON S.A. centralelor de climatizare Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON S.A sistemului vas-rezervor WC Ghid general de agrementare pentru echi- pamentele din instalatii sanitare ICECON S.A Ghid general de agrementare pentru echir ICECON S- pamentele din instalatile de incalzire Ghid general de agrementare pentru echir ICECON S.. pamentele din instalatiile de ventilare Ghia privind metodologia de agrementare a ICECON S.A palustradelor de protectic Ghid privind metodologia de agremeniare a IXCERC itemelor si echipamentelor de automatizare Bucuresti din punctele termice Ghia privind agromentare tehnica pentra ICECON S.A. faccesorii de conducte de alimentare «a ‘apa si canalizare GRUPA SPECIALIZATA 06 Domotica gi produse si echipa- mente inglobate in constructit Ghid privind metodologia de agrementare 8 INCERC GHemometrelor incorporate in constractii Bucuresti 143 10 n 2 rey 144 “tr Gat 109 Gat no oat un GAT uz cat us oat ua Gar us car 6 Gat ut Gat us GAT ug Gat 120 Gar w GRUPA SPECIALIZATA 07 Dromori si peduri rutiere Ghid privind metodologia de agrementare a rosturilor de dilatatie si a clementelor de continuizare a caii la podurile ratiere Ghid privind metodologia de agrementare a clementelor prefabricate din beton pentru poduri rutivre Ghid privind metodologia de agrementare a aparaiclor de reazem sia aparatelor seismi: ce pentru poduri rutiery Ghid privind motodologia de agrementare a repararii $3 consolidarii clementelor de re: istenta ale podurilor rutiere Ghid privind metodotogia de agrementare: a bitumurilor rutiere nemodificate Ghid privind metodologia de agrementare a aditivilor, a modifieatorilor si a ator adao- suri pentra bitum gi emalsii de bitum la dromuri Ghid privind metodologia de ayrementare a agregatclor naturale si artificiale pentru drumuri Ghid privind motodologia de agrementare a filierelor rutiere Ghid privind metodologia de agrementare a mixturilor asfaltice de diverse puri Ghid privind metodologia de agrementare a materialelor geosintotice