Budo Arte Martiale Nr.26

MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM !
lmpreuna pe un singur drum!
Un
folose~
, Rolarlcl Maroteaux
~~
~ if!
8 dan aiki jutsu, 7 dan jujutsu, 6 dan aikido
'1~1094 500 680
lnterviu inexclusivitate
pentru
revista
noastra,
acordat de
soke Shoto
Tanemura.
Campionatul European de Karate pentru Copii
llmu sau magia Penchak Silat

0 calatorie in Japonia -+
Cilprins
Suras de copil -------------------- 3
Campionatulna~ional de
taekwondo __:_ __________________ 4
Campionatului mondial de
kendo------------------------------ !)
Campionatul Sabaki Spirit - 7
Festivalul de arte mar~iale,
Bra~ov 1999 ---------------- 7
Kiire~. sportul celor
puternici ------------------------- 8
Campionatul European de
Karate pentru Copii ----- 1 0
Budo Kai -------------------------- 11
Soke Shoto Tanemura ----- 13
Bujinkan Ninpo Koppo
Juts u ---------------------------- 19
Mingea de fier ------------------ 21
Korokai ---------------------------- 22
Ryogen Ryu Heiho Bugei - 24
Scrierea japoneza ---------- 27
Sarno Hung-------------- 29
Kyokushin Karate-------- 30
Budo Internet ----------- 32
0 calatorie In Japonia ------ 33
Oferta Budo Best---------- 36
Scrisoare de multumire---- 37
imbunata~irea tehnicilor de
picior --------------------- 38
llmu sau magia
Penchak Silat ------------------ 39
Nihon-to --------------------------- 42
Uchi Deshi Ia Marotokan
Dojo ---------------------------- 46
Wing Chun ---------------------- 48
intelegerea artelor
martiale _________;..______________ !>0
Goju Kensha --------------------Serviciul privat de paza ~i
protec~ie -------------------Gyokko Ryu Ninpo ---------Caiet tehnic -----------------Din artele mar!:iale ... ------Ronin -----------------------Po~ta redac~iei ---------------Agenda cu adrese-------------
53
55
58
61
66
67
69
70
~.
ARTE MARTIALE
I
Jit ifi
BUDO - KUNG FU MAGAZIN
Nr. 26
ARTE MARTIAJ~Jj~ '

BUDO KUNG FU M:AGAZIN
EDITOR
GARELL
PUBLISHING HOUSE
ROMAN fA
BUC'U~Tl, STR. VALDEMAR LASCARESCU NR. 4, SECTOR 5,
COD 76634
TEL/FAX- 011780 'ii54
Telefon- 094500680; E-miUI- garell@xne,Lro
DIRECTOR
GABYOANCEA
DIRECTOR EXECUTIV
ELENA OANCEA
REDACTOR!:
MIHAl IONESCU LEONARD
. CRISTJAN OZON
CLAUD:iu SGANDAR
CONSTA:NTINDIMCiu.
. ADRIAN DEJANU :
AU COLABORAT LA ACESTNUMAS:
FLORIAN FRAZZEI
IONGARBEA
MIHAl MIHAILOVICI
LIVIU TILICA
DRAG()~ CHIRJ'C
CRIST:tAN LA1BER
FLORIN MAGERlU
. COSTIN TRIFAN
TUDOR STANCIU
DIFUZARE- RODIPET SA
DIRECTOR DIFUZARE GPH- GHEOJ3.QHE OANCEA
IMPRIMASE
GARELL POLIGRAPHIS srl
intreaga responsabilitate, pdvintlorice implicaJie

revitJe aut?[ilor acestw;a .
....,
Reproducerea i~tegrala, sau ~artiaia, ind~~~ent p~n

tehnic, amaterialelor ~i fotografiilor diiJ'aces(jp:ag
autorizarea scrisa a editorclui este interz~sa, fi' pe epSl
c.onform:tygiloi';lll vigq~rl!~
.
REVISTE PE CARE iNCA LE
Nr. 17, 18,

20, 21, 22, 24,
Pentru cei care nu ~i-au putut procura intreaga colectie, va aducem la cuno~tinta cain depozitul editurii inca
se mai gasesc exemplare din numerele aparute. Pretul
unui numar vechi este de 10.000 lei.
fftm
Nr. 26
SURAS
DE COPIL
pE CEI NEVINOVATI
, ...
Care este tara cea mai democratica din lume? Cine
promoveaza conceptul de j ustitie plecand de !a prezumtia
de "nevinovatie" i buna credinta.
Statele Unite ale Americii.
Cine ne da note de buna purtare i ne face parintete
cu degetul cand i se pare ca am greit?
Unchiul Sam.
Noi avem copii handicapati de care nu avem grija,
avern chiar i mineri care se razvratesc i mai facem cateodata i contrabanda cu petrol.
Insa doar putin sa se i'ncrunte unchiu', ca i remediem
situatia.
Pe !a ei, pe acolo ...
Mai nimic. Eh, cate un pic de segregatie rasiala (nu
pe hartie, doamne ferete, ca doar Ku Klux Klan-ul nu se
ocupa de birocratie i apoi ce mai osteneala sa transformi
copacul in hartie, cand pentru spanzurat negri poate fi
folosit i in natura). Ia i nite mafioti i diveri traficanti.
Mai un portorican 1mpucat de un politist nervos sau niscai
copii ucii cu pistolul de alti copii, mai unsex oralla Casa
alba...
In rest toate bune. Pentru ei . Pleaca unde vor, sunt
primiti peste tot, sunt regii lumii.
Ce se intampla cand un roman vrea sa piece ... nu va
mai spun, ca deja titi.
Ce ar trebui i'nsa sa se intample cand o delegatie a
Romaniei vrea sa plece in SUA, pentru a-i apara cu onoare
i demnitate un titlu i sa-i vada 1ncununata munca de un
an? Suntem tratati ca suboameni.
Cred ca a venit vremea sane recapatam demnitatea.
Nu sunt antiamerican, vreau sa precizez din capul
locului. Sunt chiar un admirator i un iubitor al Americii.
Dar sa opreti echipa de kendo a Romaniei sa participe la
campionatul mondial pe motiv ca nu pr-ezinta garantii ca
se va mai i'ntoarce, mi se pare hilar.
Domnilor, plecati de la prezumtia de nevinovatiei.
,Si chiar daca, prin absurd, ar fi ramas cineva, s-ar fi zdrun-
cinat administratia americana din aceasta cauza? Nu uitati

ca o delegatie oficiala a unei tari este simbolul, esenta in
ace! domeniu al tarii respective. 0 palma pe obrazul unei
delegatii este un afront ad us acelei tari. In plus nu sunt de
acord cain numele unui control al emigratiei, sa aiba de
suferit foarte multa lume de buna credinta. Nu ne puneti
pe umeri o vina colectiva. Prindeti-i pe vinovati "taiati-le
capul" i trimiteti-i mapoi cu interdiqia de mai intra
vreodata in tara dumneavostra. Ma intreb ces-ar mtampla
daca peste trei ani ar fi organizatoare a campionatului
mondial "X" Romania i sportivii americani pentru a
participa la acesta ar avea nevoie de viza romaneasca. ,Si
nu ar primi-o. Probabil c3. ne-am trezi direct in NATOsau mai bine zis ar veni NATO la noi din toate partile.
,Si apoi, domnilor funqionari de la ambasada, nu
uitati ca eel care v-a construit o echipa de gimnastica,
adevarata, s-a nascut pe aceste meleaguri. Pe el nu-l
trimiteti i'napoi? Ah, am inteles, preferati doar desertul. ..
In incheiere ctoream sa va anunt cu bucurie ca in
curand, este anuntata aparitia unei noi reviste de arte
martiale, care se va adauga eel or trei deja existente (Arte
Martiale, Samurai i Panoramic Kung Fu).
Incercarea mea mi-a actus aminte de surasul unui
copil. .. Sincer i nevinovat.
De ce? Pai, in timp ce eu doream sa le spun "bun
venit", stimatii domni se ocupau cu racolarea redactorilor
de la revista noastr3.... Nu de alta, dar se tie ca sunt cei
mai competenti, iar demersul "colegilor" nu a racut decat
sa-mi i'ntareasca aceasta parere.
Domnilor, daca doriti sa apareti sub formatul unui
supliment al revistei Arte Marfiale spuneti. Noi va ajutam
cu mare placere. Oricum, nu rna ateptam sa doriti
desfiintarea unei reviste, pentru av-o face pe-a dumneavoastra. Acest lucru vorbete ceva des pre caracter. Aten tie
cititori, la caracterul unora ...
,Si totui eu va doresc succes.
La buna citire!
itii
ARTE MARTIALE
,
Evenimente nedorite Ia
JEt )i BUDO - KUNG FU MAGAZIN
Nr. 26
EH
~
~
national de taekwondo
I
08:00, cand de fapt era planuit sa inceapa

competitia, acesta nu s-a prezentat la cantar, ba mai
mult, pana la intrarea categoriei pe care era
ationalele de juniori ~i seniori, aflate
incadrat, a fost rugat sa execute aceasta verificare,
la a III-a editie au debutat in
deoarece se putea vedea clar ca sportivul, care de
dimineata zilei de 7 martie in
altfel este cunoscut ca un competitor deosebit de
frumosul municipiu Cluj Napoca.
tehnic, avand totodata multa experienta
In fapt, debutull-a constituit campionatul
competitionala, verificata in decursul multor
juniorilor, care, dupa efectuarea regulamentara a
campionate la nivel national ~i international, unde
verificarii categoriei de greutate, 1~i cautau cu
s-a clasat pe Iocuri merituoase, avea mult peste
infrigurare numele pe grilele de competitie afi~ate,
categoria la care fusese incadrat, neputand fi vorba
pentru a vedea ce adversar le-au atribuit sortii
de o cre~tere accidentala a greutatii. De neinteles,
pentru primul meci. Faptul ca una din cerintele
organizatorul a incercat sa impiedice anuntarea
participarii la acest campionat a fost ca sportivii sa
descalificarii sportivului respectiv, provenit din
detina minimum centura ro~ie, a dus la un nivel
propriul club, devenind chiar violent. Sustinatorii
foarte ridicat al tehnicilor de lupta, juniorii
clujeni, destul de infierbantati au incercat ~i ei "sa
confirmand ~i de aceasta data ca ~coala romaneasdi dea 0 mana de ajutor" prin "altoirea" ~efului
de taekwondo este intr-o continua ascensiune. De
colegiului de arbitri pentru a-1 "Iini~ti".
asemenea, arbitrii au racut fata ritmului alert al
In aceste conditii, foarte multe delegatii s-au
desra~urarii campionatului cu toate ca multi dintre
speriat, majoritatea loturilor avand in componenta
ace~tia abia ie~isera de pe bancile ~colii in urma
copii, au abandonat competitia ~i au parasit Ioculin
unui curs condus de domnul Voicu Valeriu.
fierbere in eel mai scurt timp, cu toate incercarile
Data de 8 martie a insemnat demararea
arbitrilor de a mai continua eel putin inca dheva
campionatului de seniori, care similar cu juniorii ~i categorii.
conform regulamentului WTF, au efectuat
La scurt timp, printr-o convocare a adunarii
"cantarul" la categoriile ce urmau sa lupte in ziua
generale, s-a decis suspendarea organizatorului,
respectiva. In mod normal spectacolul a crescut in
care indeplinea ~i functia de vicepre~edinte ~i
mod deosebit, viteza ~i tehnicile demonstrate de
trimiterea lui in comisia de disciplina cat ~i
sportivi denotand pregatirea asidua, dar ~i dorinta
schimbarea din functie a pre~edintelui. Pana la
sportivilor de a ca~tiga. Problemele care au existat
alegerile generale a fost ales pre~edinte interimar
au fest de organizare, constand in lipsa buletinelor
domnul Cristian Apostol.
de arbitraj, a timpului efectiv de competitie cat ~i a
In ce prive~te Campionatul National, s-a
unor materiale promise de organizator.
hotarat continuarea lui la Bucure~ti la o data ce
Dar, cu toate acestea, competitia i~i urma
urmeaza a se stabili.
cursu! rara ~ exista probleme care sa afecteze buna
Fara a trage vreo concluzie ~i Iasand cititorii
desfa~urare. Odata cu ziua de 9 martie, la
sa faca aceasta, incheiem sperand ca in cele din
efectuarea verificarii categoriei au aparut probleme: urma totul va fi bine ~i afirmarea taekwondo-ului
un sportiv a "ocolit" cantarul oficial. Pana la ora
in Romania va continua in acela~i ritrri alert.
es.. Constantin Dimciu
Nr. 26
ARTE MARTIALE,
Romania, marea absenta a - - - - - - - - - - - -
Campionatului
mondial de
ken do
~Ion
Garbea
ampionatele mondiale de
ke?do au loc din trei in trei
am.
Anul acesta, in perioada 24-26
martie, in ora~ul Santa Clara - California, s-a desfa~urat a XI-a editie a Campionatului
Mondial de Kendo.
Din lotul national al Romaniei faceau parte
subsemnatul (Ion Garbea), loan Craciunel,
Octavian Cisma~, Sorin Zahan ~i Remus Nistorel.
Eram o echipa mult mai putemica decat lotul care a
obtinut medalia de bronz la Campionatul Mondial
din Japonia (1997).
Pregatirea pentru acest campionat a fost
efectuata in ora~ul Bra~ov (nu in Poiana Bra~ov!),
in sala de sport a Liceului Unirea, pe parcursul a 7

zile - 6 ore pe zi antrenament. Perspectivele erau
deosebit de bune.
Surpriza cea mai mare a venit din partea
angajatilor Ambasadei SUA la Bucure~ti, care nu
ne-au acordat viza de intrare in SUA, cu toate di
am prezentat toate documentele necesare.
La inceput am crezut ca este o gluma, o
neintelegere; am mers la ambasada Japoniei pentru
a ne ajuta intr-un fel. Am
trimis e-mail la International
Kendo Federation (IKF) ~i
Federatia Americana de
Kendo care a ~i rugat
ambasada sane acorde vize.
Dupa toate acestea, am
fost chemati din nou la
interviu; am platit pentru a
doua oara la Banca Agricola
taxa de interviu de 860.000
lei de sportiv (faceti un
calcul ~i vedeti cat costa
doua interviuri de sportiv ~i
inmultiti cu cinci 8.600.000 lei. Toti aceti
bani au fost platiti practic
,ARTE MARTIALE
I
lit it
pentru a fi refuzati patru sportivi care nu prezentau

garantii di se vor mai intoarce in Romania - dupa
spusele angajatilor ambasadei. Dar toate acestea au
fost mediatizate la vremea respectiva fara nici un
efect, astfel ca vreau sa uit cat mai repede acest
episod nefericit. Este foarte dureros sa fi eliminat
inainte de a incepe competitia, cand speri sa-ti
aperi cinstit locul trei cucerit in Japonia.
Deplasarea in California am racut-o impreuna
cu domnul Mircea Boldea - secretarul general al
FRAMC, caruia ii aduc multumiri pe aceasta cale
pentru efortul depus in obtinerea biletului de avion ;
precizez ca toata echipa am avut rezervate bilete.
M-am intors de la acest campionat cu un
regret enorm, din cauza neparticiparii la competitia
pe echipe, unde aveam mari anse de a ne califica
pe un Joe destul de bun. Eram desemnati cap de
serie intr-o grupa de patru echipe.
Au participat 43 de tari la festivitatea de
deschidere. Recunosc ca nu m-am simtit prea bine
cand am vazut ca majoritatea tarilor aveau delegatii
formate din minim 5 i maxim 20 de sportivi, iar
eu eram singur - primind aplauze din partea
oficialilor care tiau de aventura
Asociatiei Romane de Kendo (apropos, echipa Iugoslaviei a luat vize
pentru America din Budapesta - nici
lor nu le venea sa creada cele
lntamplate cu echipa Romaniei,
spunandu-mi di, in cazullor,
ambasada ar fi avut motive sa nu le
acorde vize, "dar voua, de ce?", se
intrebau iugoslavii.
Am participat la concursul individual, fara a obtine performante
deosebite. Nu vreau sa-mi caut scuze
(plecand de la ideea di cine se scuza,
se acuza), dar este neplacut sa rogi
Nr. 26
alte echipe, din tari diferite, sa te lase sate

indilzeti cu ei (cu toate di sunt foarte
amabili, cunoscandu-ne de mult timp ), in sa
fiecare avea programul sau.
Finalele campionatului mondialla individual masculin i feminin au fost "finale
japoneze".
La echipe a catigat tot Japonia, dar nu
fara emotii, invingand in finala Coreea,
reeditandu-se finala Campionatului Mondial
din J aponia.
Pe locul trei s-au clasat echipele Canadei
i Braziliei, in care in proportie de 100% erau
sportivi de origine japoneza.
In continuare, anuntam cititorii revistei ca
intreaga Asociatie Romana de Kendo i-a canalizat
toata energia pentru pregatirea "Cupei Romaniei la
Kendo", ce s-a desfaurat in data de 13-14 mai
2000. Cu amanunte despre aceas ta competitie, vom
reveni in numarul urmator.
Inainte de a incheia. vreau sa multumesc
dornnului prqedinte a1 Seqiei Romane I.P.A.
(International Police As ociation), general de
divizie dr. Co rica oicu. pentru ajutorul acordat la
acest campioo at mondial.
Programul ARK pentrn anul2000:
10-16 iulie - stagiu internationalla
Constanta cu participarea urmatoarelor tari:
Olanda, Rusia, Cehia, Ungaria, Bulgaria,
Jugoslavia, Moldova, Slovacia, Austria. Totodata
va avea loc i "Cupa Marii Negre".
18-22 iulie- Cupa Ungariei- Budapesta.
octombrie- Cupa Braovului- participare
intemationala.
noiembrie- Campionatul National Bucureti.
11TH WORLDK,ENDO CHAMPIONSHIP
ARTE MARTIALE
,
Nr. 26
Asociatia Romana Ashihara Karate _____________
Campionatul Sabaki Spiri

~
Adrian Dejanu
Asociatia Romana Ashihara Karate a organizat prima

editie a competitiei "Sabaki Spirit- Junior" care s-a
desra~urat pe data de 25-26 martie 2000 Ia ~coala generala nr.
197 din Drumul Taberei ~i a fost dedicata in special copiilor
sub '14 ani . In prima zi a competitiei copiii au dat dovada de
spirit de luptatori, de curaj ~i indarjire, nevrand sa-i
dezamageasca suporterii i parintii veniti acolo pentru a-i
incuraja. Competitia s-a desfaurat pe categorii de varsta,
respectiv : 6-8 ani, 9-11 ani , 12-14 ani i do ua grupe de fete :
7-10 ani i 11-14 ani. S-au clasat pe podium urmatorii:
Baieti 6-8 ani: 1. Pal Vladut, 2. Florea Adrian , 3. AI Zimbak
AiHami
9-11 ani: 1.
Mirica Ionut,
2. Acsinte
Alexandru,
3.
Cristoloveanu
Alexandru
12-14 ani:
1. Capuzu
Cristian
2. Olaru
Bogdan
3. Racaru Sebastian
Fete: 7-10 ani: 1. Pantilie Roxana 2. Dragna Claudia
3.Draghici Andreea
1-14 ani: 1. Rucaru Veronica, 2 . Tentu Izabela, 3. Torok
Alexandra
Aceasta competitie s-a dorit a fi un bun plilej de a !ega
noi prietenii, un prilej de a arata parintilor nivelul de pregatire
a! copiilor lor ~i de asemenea un mod de a-~i demonstra
nivelul propriilor cuno~tinte acumulate in timpul
antrenamentelor.
Dupa competitie s-au desra~urat in ambele zile
seminarii de pregatire unde s-au predat bazele stilului nostru ,
cautand sa perfeqionam toate tehnicile predate pana atunci.
Aceasta competitie s-a bucurat de un public numeros.
festivalul ~e arte martiale, ~rasov 1~~~

~ Adrian Dejanu
In perioada 13-17 XII 1999, a avut Joe in oraul de Ia

poalele Tampei, un festival de arte martiale care a urmarit in
principal sa demonstreze publicului larg adevarata fata a artelor
martiale, excluzand latura lor comerciala (exploatata de obicei
in filme) .
La acest important eveniment ~i-au dat concursul cluburi
i asociatii precum A.S. Long Tien Bra~ov (organizatoarea
festivalului) A.R. Ashihara Karate, A.R. Kyokushin Karate, etc.
Debutul acestui eveniment a avut loc Ia "Sala Activa"
printr-un stagiu deschis publicului, stagiu Ia care ~i-au dat
intalnire peste 100 de practicanti din diferite arte martial e. S-au
demonstrat in acea zi tehnici de Ashihara Karate ~i aikido ~i au
fost predate in acela~i timp curs uri in aceste 2 stiluri. Tehnicile
de Ashihara Karate au fost predate de catre subsemnatul, iar
tehnicile de aikido de catre sensei Nelu Miricii (trebuie sa
precizez aici ca ambele demonstratii au avut o mare priza la
publicul asistent).
In a doua zi a festivalului, a avut loc Ia sale de festivitati a
Liceului Hidromecanica o expozitie de fotografii, echipamente
~i
ciiqi din domeniul artelor

martiale. Echipamentele Budo
Best au fost prezentate de
subsemnatul (reprezentantul
pentru Transilvania a! firmei). De
asemenea stilul qwankido a fost
reprezentat de domnul Gabriel
Dima, aikido-ul de domnul Nelu Miridi, karate-ul (Kyokushin)
de domnul Sorin Ungureanu ~i kendo-ul de domnul Sorin Zahan .
Pe 15 XII, deci in cea de-a treia zi , Ia Sala Tractorul , a
avut Joe stagiul cu expunerea "Qwankido".
In urmatoarea zi, Ia Sal a Activa, s-a desra~urat ultima parte
a stagiului in cares-au racut demonstratii de karate (Kyokushin)
~i qwankido.
Vineri, Ia orele 18, Ia Sala Sporturilor, a avut loc gala
demonstrativa a tuturor stilurilor: karate (Ashihara, Kyokushin,
Shotokan), kendo, iaido, qwankido, aikido, taekwondo ,
covodao.
Acest eveniment a fost mediatizat prin presa i televiziune
~is-a bucurat de un real succes.
M:M it it!
ARTE MARTIALE
,
it jj!
Nr. 26
Vechi tradilii de lupta din Romania
Kii re,, sportul celor puternici

~
Florian Frazzei
Pe data de 5-7 mai 2000, sub conducerea

Federatiei Romane Sportul Pentru Toti ~i a
Direqiei pentru Tineret ~ i Sport a judetului
Constanta, s-a organizat Festivalul Sporturilor
Traditionale Romane~ti "Marea Neagra".
Manifestatia nu a cuprins numai intreceri
sportive ci a imbinat armonios aceasta activitate cu
aspecte culturale, cantece ~i dansuri ale etniilor care
convietuiesc pe teritoriul Dobrogei.
S-a'tl prezentat dansuri tatare~ti (ansamblul
Karadenisie), cantece armene~ti, dansuri ~i cantece
grece~ti. cantece lipovene~ti ~i altele. S-a remarcat
prin vitalitatea exprimarii scenice grupul folcloric
"Floricica de la munte" din judetul Neamt.
Pe plaja de la Mamaia, din dreptul hotelului
Pare, s-au facut diferite demonstratii ale jocului de
oina, preluate dintr-o faza arhaica, de inceput.
Astfel, echipele din

Baia Mare ~i
Hunedoara, au
prezentat un joe
simplificat cu doar doi
coechipieri. Dupa bataia mingii, alergau atat eel
care a lovit-o cu bata cat ~i camaradul sau din
partea opusa; la mijlocul terenului se intalneau ~i-~i
loveau bastoanele, bineinteles, daca adversarul nu
a reu~it inca sa prinda mingea.
Desigur ca punctul forte al acestei manifestari
populare au fost intrecerile de hire~.
Stramo~ii tatarilor de astazi, stabilindu-se pe
aceste meleaguri de peste 800 de ani, au adus,
printre alte bogatii culturale ~i pe cele sportive.
Istoricul acestui sport releva ca luptatori de mare
valoare faceau parte din armatele lui Gingis Han,
Timurlenk sau ale Hoardei de Aur.
Din pacate nu s-a tiparit un regulament de
Nr. 26
lupta mai precis, ceea ce conduce la interpretari de

arbitraj. Interventia juriului peste deciziile date de
arbitri a iscat multe conflicte ~i dezaprobari din
partea publicului. 0 situatie discutabila se creaza
cand adversarul este trantit dar nu ajunge cu spatele
pe sol. Regulamentul prevede prinderea ambelor
maini de centura (koion-koltiic). Situatia cand este
permisa eliberarea prizei de centura este ko~bel,
adica incenturarea mainilor prinzandu-se una de
alta. Din pacate regulamentul nu permite
desprinderea mainilor. Din aceasta cauza ambii
luptatori cad fara sa poata intinde bratul. Or aceasta
este o faza periculoasa. Dupa cum se ~tie, in judo
tocmai aceasta tehnica fere~te de traumatisme. De
obicei se prefera gardajoasa. De~i pare pasiva, este
pozitia de tatonare. Se stipuleaza sa nu intre in
competitie sportivi de mare valoare, caracterul
acestui sport fiind de masa ~i sa nu se introduca
procedee tehnice din alte sporturi de lupta (lupte
clasice, libere sau judo). Totu~i, am 1ntalnit ~i unii
dintre combatanti care foloseau elemente de judo,
ca de pilda uchi-mata, o-soto-gari, ~i altele.
Este de remarcat ca la inceputurile sale
ki.ire~ul se desfa~ura dupa un regulament arhaic.
Luptatorul ramanea in mijlocul arenei pana cand
era 1nvins de catre unul dintre participanti, care-i
lua locul.
De~i nu este delimitat in spatiu, 1mpingerea
intentionata in afara suprafetei de concurs este
contraindicata.
0 mare hiba o constituie nelirnitarea in timp.
Se ajunge la situatii in care competitorii continua
lupta la nesfar~it. Ar trebui introdus un paragraf de
regulament care sa interzica aceasta, eventual
eliminarea ambilor concurenti din lipsa de
ARTE MARTIALE
,
combativitate. Este drept ca aceste intreceri
aveau un caracter traditional ~i erau
adevarate sarbatori campene~ti care se
derulau "zi de vara, pana-n seara ... ".
Concursul s-a desra~urat in localitatea
Basarabi, pe un tap~an de iarba situat la
marginea unei mici paduri.
La buna organizare a acestei 1ntreceri a
contribuit domnul Ablez Aidan din partea
Uniunii Democratice a Tatarilor Turco
Musulmani din Romania.
Din partea Federatiei Sportul pentru
Toti, doamna secretar federal Suciu Aurelia a
ramas o inimoasa organizatoare.
Rezultatele tehnice sunt urmatoarele:
categoria 18-22 ani: Nasurla Eldis a
luat un berbecut:
categoria peste 22 de ani: batalul a fost
ca~tigat de Asan Genler.
La final s-a incins o hora mare, ca un adevarat
sentiment al prieteniei dintre popoare. Se tineau
1nlantuiti tatari, armeni, greci, lipoveni ~i multi alti i
~i bineinteles romani din diferite judete.
---'--------~
MttM it
ARTE MARTIALE
,
it
)i
Nr. 26
Campionatul European de
Karate pentru Copii
0 delegatie de karate, din cadrul Federatiei
Romane de Arte Martiale (FRAM), condusa de
sensei Aurel Patru - 5 dan i Aurel Giurgea - 3
dan in calitate de antrenor, a participat la
Campionatul European de Karate pentru Copii
(SKKUN) in data de 01.04.2000 i la Cupa
Internationala Vitus pentru seniori in data de 02.04
2000, in Germania.
Ca urmare a performantelor deosebite
obtinute de sportivii romani, delegatia FRAM a
obtin ut locul I in clasamentul generalla
Campionatul European i locul II la Cupa
lnternationala Vitus.
I. Campionatul European de Karate

pentru Copii
Sportivii romani au obtinut urmatoarele
rezultate:
Individual
Toth Cornel - loc I kata individual (8-11
ani);
Niculae Cristian - loc I kata individual +
kumite individual (12-14 ani);
Todira Radu - loc II kata individual, loc III
kumite individual (12-14 ani);
Burlacu Constantin - loc I kata individual,
loc III kumite individual (15-17 ani);
Enache Marius -loc II kata individual (1517 ani) .
Echipe
Kata echipe- locI (12-14 ani);
Kata echipe -locI (15-17 ani);
Kumite echipe -locI (11-14 ani);
Kumite echipe - locI (15-17 ani).
II. Cupa Vitus

La aceasta cupa s-au
obtinut urmatoarele
rezultate:
Fusaru Daniel - loc I
kata individual;
Apetre Ciprian -locI
kata individual;
Dinisoe Catalina - loc
I kumite individual + loc II
kata individual;
Kata echipe seniori loc III.
0 parte din delegafia FRAM: (de Ia stfinga spre dreapta), sus- Fusaru D., Giurgea A., Piitru A.,
Apetre C., Pfrloc I., jos - Enache M, Todiras R., Dinisoe C, Niculae Cr., Toth C, Burlacu C.
In total, delegatia
FRAM a obtinut 11 medalii
de aur, 3 de argint i 3 de
bronz, lasand o buna
impresie i facand o buna
propaganda karate-ului
roman esc.
Nr. 26
ARTE MARTIALE
I
it
m:
Kyokushin
Budo Kai
~~
Mihai Mihailovici
Un nou eveniment
Kyokushin Budo Kai
Pregatirea pentru
competitie.
Conform traditiei Asociatiei de Kyokushin Budo

Kai Karate, ~i anume aceea de a organiza eel putin 2
stagii de pregatire ~i 2 concursuri pe an, in perioada
15-18 aprilie 2000 a avut loc "Stagiul de primavara"
de Kyokushin Budo Kai ~i "Cupa AKBK".
Participarea la stagiu a fost peste a~teptari- mai mult
de 100 de practicanti. In mod evident, invitatul de
onoare a fast shihan Leonardo Voinescu 6 dan
Kyokushin Budo Kai, promotorul acestui stil in
Romania.
lncepand cu acest numar, AKBK intentioneaza

sa prezinte 0 serie de articole dedicate metodologiei
de' antrenament, 1n special dedicate pregatirii pentru
competitiile full contact.
Pentru a obtine rezultate 1n concursuri nu sunt
suficiente talentul ~i dorinta de a catiga. Evident,
dorinta de a catiga este o trasatudi de baza care ii
caracterizeaza pe marii campioni, insa aceasta trebuie
dublata de o pregatire conform unui program bine pus
la punct.
Metodologia pregatirii luptatorului pentru
competitie este deosebit de importanta in special in
Rezultatele Ia "Cupa AKBK" :

. 85kg
1- Marius lmurluc- Seishin Dojo
II- Dinu Velicu- Silvestru
Ill- Adi Osiac- Hermina
IV- Dan Bozan- Silvestru
-75kg
1- Constantin Stoian- Chimia Gaie$ti
II -Bogdan Dragan- Silvestru
Ill- Cristian Lepadatu- Bugei Dojo
IV- Andrei Epurescu - Bugei Dojo
65kg
I - Fanel Panaite- Shin Seishin
II - Paul Pantofaru- Hermina
Ill- Florin Lepadatu -Bugei Dojo
IV- Florin Mana- Seishin Dojo
--
------------------------~
iit i!i
ARTE MARTIALE
I
ift J!i
Nr. 26
este in general de 3 minute in car

luptatorul trebuie sa depuna efor:
maxim). De aceea i tehnicile de
respiratie pe durata luptei constituie ur.
punct cheie in obtinerea succesul .
com petitional.
In prima etapa a pregatirii pentr_
concurs (saptamanile 1-4) antren amentul trebuie sa cantina 70% conditi~
fizica generala i 30% antrenamentt:..
tehnicilor. Pregatirea fizica genera l~
consta in: alergare, forta cu greutap
forta cu propria greutate a corpulu:
gimnastica
pentru mobilitate_
articulatiilor. Sunt antrenate grupel:
musculare mari ~i rezistenta Ia efort g competitiile full contact, unde efortul fizic este
considerabil. In principal sunt 3 aspecte ce trebuiesc
minutios urmarite:
pregatirea fizica;
pregatirea tehnica specifica competitiei;
pregatirea psihologica.
Toate cele 3 sunt prezente pe toata perioada de
pregatire dar ponderea lor variaza pe masura ce se
apropie data concursului.
Pentru participarea lao competitie intemationala
de mare importanta, pregatirea trebuie inceputa cu
aproximativ un an inainte. Pentru competitii locale sunt
In general suficiente 3-4 luni. Dupa ce a fost stabilit
nivelul competitiei ~i obiectivul de atins, trebuie
planificat atent programul de pregatire. Scopul acestui
program este de a va aduce in forma fizica ~i psihica
maxima exact in perioada concursului. Lipsa unei
planificari poate sa conduca la nesincronizarea
perioadei de forma sportiva cu perioada concursului.
Pregatirea fizica
Aici a vern in vedere atat pregatirea fizica generala
cat ~i cea specifidi. Termenul de pregatire fizica face
referire la forta, rezistenta i elasticitate.
Calitatile fizice ce trebuiesc dezvoltate sunt: forta
musculadi, rezistenta musculara, flexibilitatea,
rezistenta la efort anaerob i aerob. Aerob inseamna
"cu oxigen" iar anaerob inseamna "fara oxigen".
Exercitiile aerobice includ: alergarea, gimnastica
sustinuta, etc. - ~i sunt de intensitate scazuta i durata
crescuta. Exercitiile anaerobice includ: ridicarea
greutatilor, sprinturile, etc. i sunt de intensitate mare
i durata scurta. Specificul efortului in concursurile full
contact este atat aerob cat i anaerob, insa cu o anumita
predominanta a efortului anaerob (durata unei reprize
neral.
Scopul acestei perioade este acela de a pun
bazele calitatilor fizice necesare executarii in mod '
mai eficient a tehnicilor. In general, sunt suficiente
6 saptamani pentru a intra intr-o forma fizica gener<L.
buna (depinde i de programul de antrenament competitorului in perioada dintre competitii - daca _
facut o pauza prelungita, evident ca revenirea la forn:
de concurs va necesita o perioada mai lunga).
Etapa a doua (saptamanile 5-8) consta :pregatirea fizica specifica, adica antrenarea ace!
mu~chi care sunt solicitati in competitie i adaptar
lor tipului de efort specific. in aceasta perioada 5
din timpul de antrenament este destinat pregatirii fizi
specifice i 50% tehnicilor. Se va aloca mai mult tirr.
antrenamentului la sac, durificarilor musculare sp ring-ului cu contact dur.
In ultima perioada de pregatire (saptamanile
12) accentul trebuie pus pe exersarea tehniciloAceasta presupune sparring, lovituri la palmare i '
sac. Concomitent se perfeqioneaza i viteza de reaq:
i de executie. In timpul acestei perioade 30% din tim
trebuie dedicat mentinerii conditiei fizice ~i 70% d.
timp dezvoltarii i perfeqionarii tehnice.
In partea finala a perioadei de pregatire se pu
accentul pe pregatirea psihologica i stabilire
strategiilor de lupta. Se va evita sparring-ul cu conta
dur i se vor face exercitii predominant pentr
pregatirea fizica specifica. Trebuie sa acordati o rna
atentie accidentarilor. 0 accidentare aparuta mai al
in aceasta ultima perioada va poate compromite intr
efortul depus pana acum.
In numarul urmator: pregatirea tehnica specifi
competi[iilor de Kyokushin Budo Kai.
BUDO - KUNG FU M AGAZIN
ARTE MARTIALE
,
Nr. 26
lnterviu in exclusivitate cu
oto .anemura
&
Cristian Ozon
Tanemura Tsunehisa Minamoto no Shoto soke

maestrul celor 21 de traditii martiale
I
Mare1e maestru Shoto Tanemura s-a nascut 1a data de

28 august 1947 in micu1 ora~ Matsubushi, situat in prefectura
Saitama, Japonia. Prenume1e sau a fost Tsunehisa 1a inceput,
dar mai tarziu 1-a schimbat cu "Shoto", care in traducere
inseamna "Legea Sabiei".
Tata1 sau, Sadatsune Tanemura, expert in kenjutsu - 5
dan Ono-Ha Itto Ryu, 6 dan in jukenjutsu (arta 1uptei cu
pu~ca cu baioneta), maestru in jujutsu (Shizen Ryu) ~i ninjutsu
(sistemu1 familiei Takeda), a1 XVII-1ea soke pe 1inie familiala
ce i~i trage radacini1e din imparatu1 Uda ~i Seiwa ~i mai tarziu
din faimoase1e fami1ii Sasaki ~i Takeda, 1-a initiat pe fiul sau
ARTE MARTIALE
,
:it ifi
Stampa reprezentand pe ShiroTakatsuna Sasaki
in artele martiale de la varsta de 9 ani.

Tanarul Tanemura i~i incepe astfel antrenamentele cu tatal ~i cu unchiul sau Kakunosuke
Yamazaki, care era 8 dan Ono-Ha Itto Ryu, in fiecare
zi studiind kenjutsu, jujutsu ~i ninjutsu.
Antrenamentele erau foarte serioase ~i deseori
aveau loc in aer liber, fara a fi incaltat, indiferent de
vreme. Partenerullui sensei Tanemura era un domn
de 32 de ani. De foarte multe ori era facut K.O. ~i
trezit cu o galeata de apa rece aruncata peel. Odata
treaz, trebuia sa-~i continue imediat antrenamentul.
Spiritul lui sensei Tanemura a fost intotdeauna
de neiJ!i~cat. De la varsta de 9 ani, de cand ~i-ainceput
antrenamentele, a avut multe accidente.
Odata, un profesor de kenjutsu 1-a lovit cu
shinai-ul (sabia de bambus) in cap atat de putemic
!neat ~i-a pierdut cuno~tinta . Delao proiectare a avut
mai multe probleme cu respiratia. De la tehnici de
ninpo ~i jujutsu ca: saka otoshi - ~i-a rupt gatul,
onikudaki- ~i-a dislocat umarul, cu oyagoroshi i-a
fost rupt degetul mare ~i cu zutsuki ~i-a fracturat nasul.
La un antrenament de bo jutsu a primit o lovitura la
fluierul piciorului, care s-a umflat instantaneu foarte
rau. Durerea intensa facea mersul foarte dificil, dar
in drum spre casa spunea ca nu are nimic. Cu o yari
(sulita) a fost taiat la o mana. Indiferent cat de ranit
era, daca putea sa mearga, facea antrenamentul.
In ciuda atator rani, niciodata nu a fost ingrijorat
fiind invatat ca adversarul nu va arata mila pentru
rani intr-o lupta reala ~i ca este o mare gre~eala sa fii
descurajat de cateva oase rupte.
Nr. 26
La varsta de 15 ani, sensei Tanemura incepe sa

studieze Shindo Muso Ryu Kenpo cu. renumitul
maestru Seishiro Saito. Acum realizeaza importanta
artelor martiale pentru viata sa. Tot in acela~i timp
incepe sa practice ~i Asayama Ichiden Ryu Taijutsu,
Takagi Yosliin Ryu Jujutsu, Gikan Ryu Koppojutsu
precum ~i alte cateva ~coli vechi (koryu).
Antrenamentele erau atat de intense !neat a
primit Menkyo Kaiden in Shinden Fudo Ryu ~i
Kukishin Ryu la numai 20 de ani, in prezent sensei
Tanemura fiind dupa 44 de ani de practica, Menkyo
Kaiden ~i soke in urmatoarele ~coli:
1. Amatsu Tatara Budo ~i Shintoism - al 58-lea
mare maestru (soke);
2. Shinden Tatara Ryu Taijutsu- al55-lea soke;
3. Shinden Kito Ryu Bojutsu - al 55-lea soke;
4. Hontai Yoshin Takagi Ryu Jujutsu - al 18lea soke;
5. Hontai Kukishin Ryu Bojutsu- al18-lea soke;
6. Tenshin Hyoho Kukamishin Ryu- al 18-lea
soke;
Marele maestru Sato Kinbei,

practicand arte marfiale chineze~ti'
Nr. 26
Sake Toshitsugu Takamatsu demonstriind o tehnicii: de shime-waza

pe elevul sii:u Shoto Tanemura
7. Gikan Ryu Ninpo Koppojutsu- al14-lea soke;

8. Gyokko Ryu Ninpo Kosshi Jutsu- al 28-lea
soke;
9. Asayama Ichiden Ryu Taijutsu - al 18-lea
soke;
10. Bokuden Ryu Jujutsu- al 16-lea soke;
11. Pakka - arte martiale chineze~ti - al 5-lea
mare maestru;
12. Tenshin Koryu Kenpo - al 10-lea maestru
(shike);
13. Shinden Fudo Ryu Taijutsu - al 27-lea
maestru;
14. Kukishinden Ryu Happo Biken Jutsu - al
22-lea maestru;
15. Togakure Ryu Ninpo- a1 35-lea maestru;
16. Koto Ryu Ninpo Koppo Jutsu - al 20-lea
maestru;
17. Kijin Chosui Ryu Daken Taijutsu- al41lea maestru;
18. Itten Ryushin Chukai Ryu Jujutsu- al3-lea
maestru;
19. Araki Shin Ryu Jujutsu- al18-lea maestru;
20. Hakko Ryu Jujutsu - al 3-lea maestru;
21. Yagyu Shingan Ryu Heiho - Menkyo
Shih an.
In timpul universiHitii, sensei Tanemura 11
cunoa~te pe Sato Kinbei sensei ~i incepe sa practice
diverse koryu cu acesta. Cu toate ca sensei Sato preda
arte maqiale la un public foarte numeros, putini ~tiau
ca a fost elevullui soke Toshitsugu Takamatsu.
In iarna lui 1989, sensei Sato 1-a numit soke pe
sensei Tanemura in Takagi Yoshin Ryu, Bokuden
Ryu, Gikan Ryu, Kukishin Ryu, Pakka, etc.
In afara antrenamentelor din dojo, sensei
ARTE MARTIALE
I
Tanemura se antrena oricand avea timp pentru a-~i

perfeqiona tehnica. Toti profesorii sai erau de "moda
veche", fiind foarte stricti cu dezvaluirea secretelor
ascunse de kata. Orice mi~care o aratau doar de cateva
ori, lasand apoi elevul sa descopere singur cum
trebuie sa1unctioneze acea waza (tehnica) intr-o lupta
real a.
Pentru a stapani tehnicile, sensei Tanemura le
repeta de mii de ori, facand ca aceasta sa devina parte
naturaUi din fiinta sa. Orice loc, padure, campuri de
orez, malul raurilor, 11 folosea ca pe propriul dojo.
ajutandu-se de obiectele naturale, copaci, stanci.
pentru a-~i dezvolta loviturile cu bratele ~i picioarele.
adesea lovind un copac sau stanca pana cand 1i,
sangerau mainile ~i picioarele.
Mai tarziu, profesorul de ninpo al lui sensei
Tanemura, Takamatsu Toshitsugu sensei i-a spus ca
daca mainile sunt calusate, adversarul i~i poate da
seama ce ~coala de arte martiale practica ~i ca un
adevarat practicant de arte martiale trebuie sa treaca
neobservat prin multime. Chiar ~i modul in care sta
sau merge un budoka, poate dezvalui multe despre
felul in care se antreneaza. Intr-o lupta, cu cat
adversarul va ~ti mai putin despre punctele forte ~i
cele slabe, cu atat ~ansa de a supravietui este mai
mare.
Noaptea, sensei Tanemura practica yari ~i
rokushaku-bo, lovind cu varful catre centrullunii sau
frunze purtate de vant pen tru a-~i imbunatati
acuratetea.
Sensei Tanemura practiciind antrenamentul de fortificare

a miiinilor, prin lovirea unei stiinci
ARTE MARTIALE
,
:lit if!
Sensei Tanemura Ia Academia de Polifie din Milwaukee (SUA)
BUDO -KUNG FU MAGAZIN
Sake Shoto Tanemura Ia un sragiu fn Belgia,

fmpreunii cu sensei Guy Aerts
Nr. 26
Cu animalele (de obicei caini) folosea taisabaki

in momentul in care vroiau sa-l mu~te, pana cand Astfel, ~i-a prezentat demisia ~i a ie~it din politie cu
gradul de locotenent. Imediat ce a ie~it din politie, a
renuntau pur ~i simplu.
Sensei Tanemura a absolvit Facultatea de Drept fondat la data de 28 noiembrie 1984 Genbukan World
din cadrul Universitatii Hosei, dar, in loc sa devina Ninpo Bugei Federation, pornind la drum cu "o
jurist, ~i-a dorit o cariera care sa-i permita sa mana" de elevi (printre care ~i sensei Guy Aerts).
Acum, instructorii sai predau la mii de oameni,
foloseasca cuno~tintele de ninpo ~i jujutsu pe strazi,
pentru a-i proteja ~i ajuta pe oameni. Cand sensei sensei Tanemura fiind invitat in fiecare an pentru
Tanemura tocmai decidea ce sa faca cu viata sa, a seminarii in toata lumea.
Sensei Shoto Tanemura este
fost implicat intr-un accident teribil.
preedintele Gen bukan World
Un camion a intrat in plin in ma~ina
Ninpo Bugei Federation, director
sa ~i !anile (bucati de geam infipte
executiv al Kokusai Jujutsu
in fata, de exemplu), aratau atat de
Renmei
, pre~edintele executiv al
grav , in cat cineva, din gre~eala, a
Japan Jujutsu Federation ~i direcspus ca este mort. In spital, gantor pe regiunea Saitama al Japan
dindu-se ca scurta sa viata se va
Chinese Martial Art Federation.
termina in curand, a cerut ajutorul
Cerului ~i a promis ca va schimba
in continuarea acestui portret
gandurile egoiste ~i ca dore~te sa-~i
facut marelui maestru Shoto
dedice restul vietii p~ntru a-i proteja
Tanemura, va voi prezenta un
pe oameni ~i pentru a-i invata sa se
interviu acordat In
apere.
exclusivitate revistei noastre,
La varsta de 22 de ani intra in
pe care i l-am solicitat In data
Tokyo Metropolitan Police Departde 17 aprilie, anul curent.
ment. La inceput a fost agent de
circulatie, mai apoi detectiv, munca
Tiiniirul maestru
sa ca ofiter de politie permitandu-i
Tanemura Tsunehisa Shoto
Cristian Ozon: Sensei, ce ne
sa utilizeze ~i sa testeze ceea ce
l'nvatase in dojo, avand multe ocazii sa-~i foloseasca puteti spune despre traditia martiala a familiei
Tanemura?
abilitatile ~i nedand gre~ niciodata.
Shoto Tanemura: Familia Tanemura se trage din
Observandu-i talentul, superiorii sai i-au permis
familia Takeda (Shingen Takeda este faimos pentru
lui sensei Tanemura sa predea ninpo i jujutsu la un
Takeda Ryu Gunryaku) ~i familia Sasaki (Shiro
dojo special de arte martiale pentru polititi.
Takatsuna Sasaki fiind foarte cunoscut pentru
Mai tarziu va deveni oficial profesor la Yoshitsune Ryu Gunryaku Heiho) . Ambele familii sunt
Academia de Politie.
pe linie imperiala.
Dupa 15 ani de munca in cadrul politiei, sensei
C.O.: Copiii dumneavoastra practidi artele
Tanemura a considerat ca telul sau in viata este de a martiale?
S.T.: Toti cei trei copii ai mei practica artele
pastra integritatea adevaratelor arte martiale ~i de a
martiale.
Fiul meu, Kotara Tanemura are 2.1 de ani ~i
le transmite nu numai in Japonia, ci in intreaga lume.
Nr. 26
Antrenament de kuji kiri al elevilor lui soke Takamatsu

(in imagine, al doilea din stanga este sensei Tanemura)
este 4 dan renshi.

C.O.: Cand ati avut prima intalnire cu practicanti
de arte martiale nejaponezi?
S.T.: Am inceput sa cunosc practicanti occidentali
de arte martiale la 19 ani cand am i inceput sa predau,
fiind la acea vreme 4 dan i Menkyo.
C.O.: Cum era vazut ninpo in trecut i cum este in
zi lele noastre?
S.T.: In toata lumea exista o mare confuzie
privitoare la ninpo i inca nu este bine vazut in lumea
artelor martiale. Noi, cei din Genbukan, vom sustine
adevarata cale a ninpo-ului intotdeauna.
C.O.: Sensei, multi oameni considera ca artele
martiale practicate de catre ninja erau total diferite de
cele practicate de samurai. Puteti clarifica aceasta
problema?
S.T.: Pentru adevaratii samurai, ninjutsu
reprezenta partea secreta, ultimul nivel i mari samurai
ca Miyamoto Musashi, Yagyu Jubei, etc. erau maetri
in ninjutsu.
C.O.: Ce ne puteti spune despre legatura dintre
Bumon i Shumon?
S.T.: Bumon se refera la artele martiale, iar
Shumon Ia spirit, filosofie . Un practicant complet de
ninpo sau alte arte martiale trebuie sa invete i sa
stapaneasca Bumon (poarta martiala) i Shumon (poarta
spirituala).
C.O.: ~tiu ca ati fost atacat de nenumarate ori,
lu and parte la confruntari reale. Ne puteti relata cateva
lntamplari din viata de zi cu zi?
S.T.: Cand aveam vreo 20 de ani, faceam
curatenie in gradina Academiei de Politie din Tokyo,
cand deodata, din spatele unor tufi~uri, un cadet (care
era un practicant experimentat de arte martiale) ~i-a
scos sabia ~i a strigat: "Hei, Tanemura, se spune ca eti
maestru ninja. Sa vedem de ce e~ti in stare", apoi m-a
atacat cu sabia cu sakki (intentie de a ucide). In
ARTE MARTIALE
,
momentul atacului am sarit intr-o parte i l-am ateptat
fara frica sa rna atace din nou. Daca m-ar fi atacat inca o
data, atunci !-a~ fi lovit foarte serios , dar din fer icire,
vazand cam-am ferit de prima taietura, a renuntat; dupa
aceasta intamplare a devenit unul dintre cei mai buni
colegi. Dupa ce a absolvit facultatea, s-a retras din
politie la n~mai doi ani. Cred ca nu era facut sa fie
ofiter de politie.
C.O.: Extraordinar, dar aceasta este o alta
poveste; eu auzisem o istorioara cu un elev a!
dumneavoastra ...
S.T.: Da, mi s-a intamplat demult cu un coleg de
la politie, un kendoka pe nume Y.M. Mergeam lini~tit
~i deodata a sarit in spatele meu incercand sa rna
stranguleze. L-am simtit ~i cand tocmai initiase atacul,
l-am proiectat in fata multimii care a ramas incremenita.
Alta data faceam antrenament de kendo in dojo-ul
politiei ~i nu a putut sa rna atinga deloc, iar dupa keiko
m-a atacat din nou pe la spate cu sabia de antrenament
(shinai). Am scapat.
Dupa aceasta intamplare m-a rugat sa-l accept ca
elev, dar am spus: "Nu, multumesc". M-a rugat de
foarte multe ori, dar i-am spus ca de~i este foarte
talentat, interiorullui nu este bun ~i nu are nici respect,
nici loialitate. "Daca vrei sa inveti de Ia mine, iti dau un
ragaz de ase luni, timp in care voi fi cu ochii pe tine.
Daca reue~ti sa-ti schimbi atitudinea, poate te voi
accepta ca elev."
Astfel, o jumatate de an mi-a facut diverse
servicii. Imi aducea apa, prosoape, etc. F.oarte multe
lucruri a facut pentru mine. Dar nu ceea ce facea pentru
mine era extrem de important, ci adevaratul respect i
increderea pe care incepuse sa le aiba pentru mine.
Dupa ~ase luni, sufletullui se schimbase ~i l-am
acceptat ca elev .
C.O.: Sensei, ne puteti spune cateva intamplari
din activitatea dumneavoastra de la Tokyo Metropolitan
Police Department?
S.T.: Imi pare rau, dar nu pot dezvalui inca pentru
Sato Kinbei ~i Shoto Tanemura

doi mari mae~tri, un arc peste timp pentru continuarea
tradi[iei mar[iale
Ml:M lit (1
ARTE MARTIALE
I
publicullarg !ntampHiri din vremea cand eram ofiter de

politie.
C.O.: Ce parere aveti despre artele martiale
sportive, competitionale?
S.T.: Artele maqiale competitionale sunt sporturi
pentru ca au un sistem de punctare ~i reguli.
Adevaratele arte martiale traditionale sunt diferite ~i ~tii
~i tu asta foarte bine. Cel care te ataca cu adevarat nu
tine cont de reguli, iar o lupta reala este pe viata ~i pe
moarte.
C.O.: Ce ~titi despre
artele martiale din Romania.
Care a fost prima legatura cu
aces tea?
_ S.T.: Prima legatura cu
artele maqiale din Romania
s-a realizat prin intermediul
Karyu Dojo, care a fost primul
dojo de Genbukan ~i KJJR din
Romania.
C.O.: Cum va petreceti
timpulliber?
S.T.: Nu prea am timp
liber. In fiecare zi rna antrenez,
pr~dau ~i fac munca de birou.
Tot ceea ce fac este parte din
antrenamentul meu ~i sunt
foarte fericit.
C.O.: Exista un actor preferat al dumneavoastra
sau un film care v-a impresionat?
S.T.: Filmul care a avut un impact foarte mare
asupra mea a fost filmul japonez "Shinobi No Mono" cu
actorul Raizo Ichikawa, care a studiat special (de la
Takamatsu sensei) cateva tehnici de ninpo, pentru acest
film.
Soke Shoto Tanemura fmpreunii cu superstarul filmelor

de acJiune Sho Kosugi
C.O.: Care este mancarea dumneavoastra

preferata? Mancati numai mancare japoneza sau
preferati ~i bucataria occidentala?
S.T.: Pot sa mananc orice fel de mancare, din
orice tara, datorita faptului ca nu sunt vegetarian . Imi
place sa fiu o persoana normala, un om obi~nuit.
C.O.: Sensei, va multumesc foarte mult pentru
amabilitatea dumneavoastra de a ne acorda ace.st
interviu In premiera pentru artele maqiale din Romania.
S.T.: Si eu 1ti multumesc pentru buna idee de a
solicita acest interviu pentru cititorii romani..
Nt. 26
ARTE MARTIALE
I
Stagiu International de
BUJINKAN NINPO
KOPPO JUTSU
"&. Cristian Laiber
La inceputullunii aprilie a avut loc la Cercul C.

Tissier din Paris un stagiu international de Bujinkan
Ninpo Budo axat pe koppo jutsu, tehnicile specifice
luptatorilor ninja de ruperi ~i dizlocari ale articulatiilor.
Stagiul a fost condus de shihan Arnaud Cousergue,
Bujinkan shihan, Chuden Menkyo recent intors dupa o
noua perioada de antrenamente intense cu soke in
Japonia.
Tema acestui an stabilita de soke Hatsumi este
chiar koppo jutsu specific ~colilor Koto Ryu, Gikan
Ryu ~i Gyokushin Ryu. Anual, Bujinkan Budo se
studiaza detaliat pe anumite
teme alese de Hatsumi
sensei pentru eli dat fiind
domeniul atat de vast, arta
nu poate fi parcursa macar
(ca sa nu mai spunem,
inteleasa cu adevarat)
intr-un timp mai scurt.
Shihan Cousergue a
explicat modul de
antrenament traditional in
Japonia: se pleaca de lao
tehnica de baza- (kihon),
apoi soke explica
interpretarile transmise de
Takamatsu pe marginea
vechilor texte (makimono),
este vorba de acea
invatatura orala (kuden)
transmisa de la maestru la
discipol, fara de care textul
in sine sau forma tehnica
nu sunt de nici un folos ...
aplicatiile sunt pur
mecanice ... tehnica trebuie
traita ~i aceasta face dintr-un kobudo (arta martiala
veche) ceva aplicabil ~i
viabil oricand, dincolo de bariere temporale ... De multe

ori soke aduce la antrenament vechi densho -uri ale
~colilor pe care le-a studiat cu Takamatsu ~ i al diror
conduditor a devenit in prezent, pentru a explica
subtilitatile ~i chiar capcanele pe care vechile texte de
arte martiale le includ. Soke insista mereu pe faptul d i
tehnica este doar un mijloc ~i eli nu trebuie sa ne lasam
prin~i de numeroasele posibilitati ~i combinatii, punand
pe un plan secund eficienta tehnica ~i spirituala. Pe cei
care cauta cu infocare eficienta tehnica soke ii pune sa
"se joace" cu tehnica ... Motivul este eli ei cauta atat de
infocati ~i de disperati !neat nu au cum sa vada ceva ce
este chiar langa ei ... Eficienta este mereu ceva simplu
~i banal, "tehnicile secrete" sunt doar rezultatul multor
ARTE MARTIALE
I
it
ani de antrenament progresiv, ghidat de un maestru de

calitate. A gasi aceasta naturalete banala este de multe
ori foarte greu, renuntarea Ia tipare este foarte dificila ...
pentru ca tiparele sunt incon~tiente sau mai bine zis
subcon~tiente ...
Stagiul s-a desfa~urat pe 3 parti, ninpo koppo
taijutsu, ninpo kobujutsu ~i apoi in final tehnici de
relaxare, masaj ~i meditatie specifice unei alte ~coli mai
putin cunoscute in general, Amatsu Tatara Ryu, de care
am mai avut ocazia sa amintesc in articolul publicat in
numarul trecut a! revistei Arte Martiale. Tehnicile de
koppo jutsu sunt extraordinar de puternice, ~i chiar daca
seamana cu karate-ul diferenta este foarte mare.
Loviturile sunt scurte i seci, cele mai multe fara sa fie
bazate pe reculul pumnului (hikite). Se aplica astfel de
lovituri doar dupa o anumita pozitionare a corpului
astfel ca sa se atinga puncte vitale, din unghiuri
"moarte" ceil pun Ia adapost pe practicant de eventuale
riposte spontane ~i neprevazute ale adversarului. Koppo
jutsu este o arta straveche considerata chiar sacra de
unele ~coli de ninjutsu ce inca mai exista in Japonia ~i
asupra carora vom reveni pe viitor. Arta koppo jutsu nu
consta doar in tehnici de lovire, dupa cum s-ar putea
intelege in mod eronat. .. Arta ninpo koppo jutsu acorda
o mare importanta posturilor care genereaza aceasta
forta extraordinara de lovire, de asemenea, deplasarile
sunt in~elatoare ~i permit o dezechilibrare a
adversarului, paradoxa! fara.atingerea acestuia ... Faptul
ca se aplica lovituri puternice este deja ceva secundar,
comparativ cu faptul ca adversarul este deja invins
psihologic ... ~i ar mai fi important de subliniat ca
BUDO- KUNG FU MAGAZIN
Nr. 26
loviturile puternice nu au nimic in comun cu forta

fizica .. !! Hatsumi sensei spune ca fundamental este sa
ajungi sa loveti spiritul adversarului ~i ca acesta este
adevaratul sens a! koppo jutsu.
Partea de arme - kobujutsu, a fost foarte
interesanta, s-au abordat tehnici de arme scurte destul
de putin cunoscute, ~i foarte multe aplicatii cu shaken ~i
shuriken de la distanta medie i mica. S-au explicat atat
tehnici mortale, cat ~i tehnici specifice ninja de luare de
prizonieri fara a-i ucide.
Stagiul s-a bucurat ~i de participarea unor shidoshi
britanici, elevi ai lui shihan Chris Roworth, Menkyo
Kaiden in Amatsu Tatara Ryu i astfel in final au fost
explicate tehnici de nivel Shoden (primul nivel al ~colii)
ale acestei Coli, tehnici de respiratie pentru diverse
scopuri, atat martiale cat ~i terapeutice, precum ~i o
serie de tehnici de masaj pentru recuperare (kappo)
dupa puternicele Ocuri primite Ia prima parte de koppo
jutsu. S-a facut ~i o scurta introducere in ninpo meiso,
tehnicile de meditatie de inspiratie shinto-budista din
aceasta Coala .
In final s-a desfa~urat o scurta ceremonie de
acordare a unor diplome japoneze, semnate de Hatsumi
sensei, ocazie cu care am primit i eu certificatul de
yondan Bujinkan (4 dan) in urma testului sustinut anul
trecut cu shidoshi Dominique Thibault, in Romania.
Se poate spune ca a fost un stagiu extrem de reu~it
~i mai ales de complet, pentru ca s-au studiat atat
Nr. 26
tehnici de "cum sa ucizi" dar ~j complementarele- de

"cum sa dai viat3.'', pentru ca artele martiale sunt un tot
unitar, global.
Am avut ocazia sa li solicit lui shihan Cousergue ~i
un interviu In exclusivitate pentru revi sta noastra care va
fi probabil publicat lntr-un numar viitor.
Nouta~i
de ultima ora de Ia
BUJINDEN HONBU DOJO ...
Denumirea Honbu Doj o al Bujinkan, condus de
soke Hats um i de Ia Noda, s-a schim bat putin, In
Bujinden Dojo : soke a moti vat aceasta prin misiunea pe
care a primit-o In timp In micul sau doj o pentru ca a fost
surprin s de cati oameni au venit de-a lungul tim pului sa
studieze acolo, sa se dedice cu sinceritate lnvataturilor
Bujin kan Ninpo transmise de Takamatsu sensei. Soke
tran smite mai departe aceste lnvataturi sacre (shinden)
~ i de aici ~ i noul nume - Bujinden . Organizatia
mondiala l~ i pastreaza mai departe numele de Bujinkan .
La s fir~ itullui 1999 ( 22 noiem brie) lui soke

Hatsumi i s-a facut deosebita on oare de a i se acorda o
noua di stinqie imperiala "Shakai Bunka Kouroushou ".
Acest premiu deosebit este acordat anual de "Japan
Cultural Promoting Association " ~ i este instituit de
fam ilia imperiala. El a fost acordat ca o noua
recun oa~tere a meritelor Bujinkan-ului In promovarea
adevaratei culturi traditionale japoneze pe calea budo.
Bujinkan Ninpo Budo a fost recunoscuta de lmparatul
J aponiei ca ~coal a unica purtatoare a vechilor traditii ale
ninja (koryu ninpo) . Sa nu uitam ca Hatsumi sensei a
fost recunoscut cu mai mult timp lnainte ca "tezaur
national In viat3.'' (lnalt titlu specific de noblete nipon).
Hatsumi sensei a declarat cu aceasta ocazie ca meritul
este al tuturor membrilor Bujinkan care au muncit cu
pasiune pentru a face aceste lucruri posibile." Trebuie
sa fim cu totii mandrii de arta noastra, o meritam .. " a
mai spus soke.
ARTE MARTIALE
,
Mingea
de er
~
Adrian Dejanu
Mingea de fier - cunoscuta ca una din cele 3 comori

din Baoding (China) este un prod us traditional, foarte
popular In tara de origine, dar ~i In strainatate.
Inceputul producerii sale se situeaza In timpul
dinastiei Ming (1368 -1644) ~i a fost realizata meticulos
de maetri Baoding de-a lung ul veacurilor.
La origine, a fost o minge solid a i a poi s-a hotarat
ca aceasta sa fie goala. intr-o pereche de mingi, una sun a
inalt i una jos. E un obiect valoros pentru cei in virsta;
li construiesc puterea fizica ~i lndeparteaza bolile cu
ajutorul bilelor. Potrivit traditiei chinezeti a teoriei
medicale a lui Jingl uo (care se refera Ia canalele principale
i colaterale- considerate a fi o retea de pasaje prin care
circula energia vitala i de-a lungul dirora s-<m distribuit
punctele In acupunctura) cele 10 degete sunt legate cu
inima, cu nervul cervical i cu organele vitale ale corpului,
incluzand: inima, ficatul, splina , plam anii, rinichii,
stomacul i intestinele, etc. Prin micarea bilelor de fier
cu deg etele, acestea pot stimula di fe rite p uncte de
acupunctura de pe mana, realizand deblocarea circulatiei
energiei vitale i a sangelui in organism. Poate du ce Ia
deblocarea canalelor Uingluo) iar prin ele, energia vitala
i sangeJe Sa funqioneze J:n armonie, mUChii Sa fie vioi,
oasele puternice, mintea iute, se revigoreaza circulatia
sangelui i se pot preveni i vindeca diferite boli cronice.
Daca faci exercitii zilnice timp de luni sau ani, iti poti
mentine creierul sanatos , cu o inteligenta inalta i o buna
memorie, indepartand oboseala, grijile i prelungind
viata. Mingile de fier se folosesc astfel: se aeaza in
pereche (2) In palma i se indoaie i lntind cele 5 degete
pe rand pentru a face bilele sa se rotesca i sa se lntoarca
fie In sensu! acelor de ceas, fie invers. In felul acesta,
toata lncheietura mainii este mereu in micare - iar astfel
muchii antebratului se contracta i se relaxea za
armonios. La lnceput poti seleqiona mingi de fier de
marime mica, iar cand te-ai perfeqionat, poti alege bile
tot mai mari. Poti exersa cu ambele maini alternativ .
Bilele de metal se pastreaza la loc uscat i curat i
se va evita o lovire violenta. Daca se pastreaza pentru
mai mult timp, inveliti-le cu ceara sau grasime pentru
pastrare i sigilati-le.
'
ARTE MARTIALE
,
JEt iJ!
prof. antr. Mihai Ionescu Leonard

Aa cum probabil ati observat
~:caas~~ ~~;r~=e~~~~~:t=~~ristei
..
")
com petitional Korokai, pomind de Ia

elementele de regulament i incheind,
chiar in numarul trecut, cu 0
retrospectiva a competitiilor ce s-au
desfaurat anul trecut.
Cu toate acestea, se pare ca unii
colegi de-ai notri nu au inteles
tocmai exact ce este i ce obiective ii
propune Korokai-ul. In numele
Consiliului de Conducere al Korokai,
voi incerca sa prezint i sa detaliez
acele puncte din demersul nostru care
se pare ca nu au fost foarte clar
intelese:
Ce este Korokai?
Korokai este o asociatie
sportiva de arte martiale care ii
desfaoara activitatea conform legilor
in vigoare, avand hotarare
judecatoreasca i avizul Ministerului
Tineretului i Sportului.
Trebuie precizat faptul ca este o
asociatie independenta, nefiind
afiliata Ia nici una din cele cinci
federatii de arte martiale existente in
acest moment Ia noi in tara.
De ce? Au existat doua motive
determinante pentru care conducerea
Korokai a hotarat ca asociatia sa
ramana independenta:
nu promovam un stil anume,
cum ar fi de exemplu qwankido,
karate, etc.
ne-am dorit sa nu facem parte
din acele structuri care se framanta i
sunt angrenate intr-o lupta nevazuta
pentru conducerea unei federatii sau
a alteia i aa mai departe ...
Ce reprezinta denumirea
Korokai?
Nr. 26
Ko vine
de Ia kobudo,
insa trebuie
precizat ca
prin kobudo
noi nu ne
referim doar
Ia artele
martiale
originare din
Okinawa, ci
Ia arte
martiale in
general,
indiferent de
tara de
origine.
Totui a fast
aleasa
denumirea
japoneza
intrucat este mai sonora, avand i semnificatia de "arte
martiale vechi ", un concept promovat de asociatia
noastra. Un alt motiv a fast acela ca foarte multa lume
asociaza denumirea de kobudo cu practicile de lupta cu
armele traditionale cares-au dezvoltat in Okinawa,
insula aflata pe rand atat sub dominatie chineza cat i
japoneza, lucru care a permis jonqiunea celor doua
culturi, inclusiv a stilurilor de arte martiale.
Ro este silaba care desemneaza tara noastra,
Romania.
Kai reprezinta denumireajaponeza pentru
asociatie.
Ce obiective i~i propune Korokai?
In cadrul Korokai sunt promovate doua direqii
competitionale majore:
amatorismul, care vizeaza o masa larga de
practicanti, care doresc participarea Ia activitatile
(competitiile, stagiile, demonstratiile) organizate de
Korokai;
profesionismul, care se adreseaza doar celor cu
aptitudini deosebite, "varfurilor", celor ce doresc sa-i
faca o profesie din practicarea artelor martiale cu
caracter sportiv, promovarea sportivilor romani pe
arenele intemationale, in cadrul competitiilor de
renume.
Care este ideologia proprie a acestei as0ciatii?
Nr. 26
ARTE MARTIALE
I
Imi voi permite ca la aceasta lntrebare sa va

unitatile de lnvatamant i chiar In structurile mili tare;
c. crearea unui departament pentru sportivii i
raspund cu un citat din viitoarea mea carte ce va apare
In cadrul Coleqiei Budo: "Korokai, concept alluptei
antrenorii profesioniti In domeniul artelor martiale;
d. chiar i pe plan mondial se manifesta din ce In
integrale" .
In artele martiale ce au i caracter sportiv, lupta
ce mai mult aceasta noua tendinta a competitiei care sa
cuprinda a~a numita "lupta integrala".
este !imitata de anumite reguli al caror rol este de a
Aadar, plecand de la aceste premise, am creat
proteja combatantii care sunt direqionati sa lupte
lntr-un mod sportiv, aqiunile tehnice nefiind finalizate
sistemul competitional denumit Korokai. Dei Ia nivel
cain cazul unei lupte de tip militar de exemplu, In care
mondial exista mai multe variante, eel mai mediatizat
victoria este reprezentata de eliminarea totala sau
fiind UFC, dezvoltat In SUA, sau Free Fight, care a
ajuns i Ia noi In tara, putem afirma ca sistemul Korokai
partiala a inamicului.
Cele doua sisteme, militar i sportiv, au fost create ofera mult mai mult decat organizarea unor competitii
in urma unei comenzi sociale moderne, pe baza artelor
In care au acces sportivi ce au sau nu o anumita valoare,
obiectivele Korokai fiind mult mai ample decat acelea
martiale traditional e.
ale unei afaceri profitabile.
Multitudinea stilurilor existente In artele martiale
este rezultanta
Astfel,
exprimarii
conceptul de arte
variatelor tipuri de
martiale este
personalitati In
structurat pe mai
concordanta cu
multe probe, adaptate
diferite conditii
pentru toate varstele
geo-psiho-sociale i
promovand conceptul
chiar politice In
de "lupta integrala".
care fiinta umana a
Acest concept se
trebuit sa se
refera la posibilitatea
dezvolte.
practicantului de arte
Elaborarea
martiale de a nu fi
sistemelor
strans in limitele
competitionale a
stilului pe care il
fost consecinta In
practica, deoarece
egala masura a tat a
pregatirea pentru
viata trebuie sa fie
Una din principala caracteristicii a meciurilor fn sistem Korokai este
evolutiei societatii,
spectaculozitatea
multilaterala,
dar i a necesitatii
popularizarii unei
situatiile neobinuite
aparand In orice moment.
astfel de activitati de maxima importanta In domeniul
bio-psiho-social, cre~terea performantei psihice i
Nivelul de rezolvare a acestor probleme depinde
fizice, a disciplinei interioare prin cea mai veche i mai
atat de multilateralitatea educatiei, dar ide capacitatea
complexa activitate: lupta.
individului de a adapta la cerintele practice cunotintele
Sistemul competitional Korokai are rolul de a
acumulate. Acesta este rolul principal al Korokai,
interveni In dubla relatie sportiv-public. De fapt,
fiindca eel ce se integreaza acestui sistem se instruiete
Korokai reprezinta scena neutra pe care se pot lntalni
atat In lupta cu mainile goale cat i In cea cu anne
toate stilurile din artele martiale, lntr-o singura
traditionale, studiind i anumite concepte filosofice pe
care Korokai este fundamentat.
competitie, caci lupta este unica, doar metodele de
abordare pot fi diferite. Crearea acestui sistem
Aadar, Korokai nu este un stil ci un sistem
competitional s-a realizat plecandu-se de la urmatoarele competitional, chiar i un sistem de evaluare, care
masoara CUnOtintele generale, creand un fel de numitor
premise:
a. campionii erau liderii diferitelor sisteme pe care comun pentru toate stilurile de arte martiale .
Esenta Korokai este unitate prin diversitate, de
le practicau, izolati ca lntr-un turn de filde, fiind, mai
aceea competitiile sunt foarte spectaculoase, sportivii
mult sau mai putin, corelati cu realitatea cotidiana a
provenind din diferite stiluri.
eficientei pure a luptei reale;
b. concretizarea conceptului de arte martiale prin
In speranta ca micile nelamuriri au fast clarificate,
crearea sistemului Korokai, care presupune unitate prin lnchei cu speranta ca, daca mai exista unele nelamuriri,
aceste vor fi risipite la aparitia manualului anuntatdiversitate, rezultand astfel o activitate cu maxima
eficienta In domeniul educational, putand fi introdusa In Korokai.
ARTE MARTIALE
Jl:t if!
Nr. 26
0 noua ~coala de arte mar~iale tradi~ionale, in Romania - - - - - - -
0 Ryogen Ryu Heiho Bugei 8

{.
Cristian Ozon
I. Ryogen Ryu
Ryogen Ryu este o ~coala
de arte maqiale fondata de
soke Hayashi Sansei (19141995), maestru de bujutsu
(kendo-kenjutsu, iaido-iaijutsu,
yarijutsu, suijutsu,
naginatajutsu, jujutsu, s.a.) ~i
profesorullui soke Ono
Takashi.
Sensei Ono a fost elevul
lui Ryuso (fondatorul ~colii)
Hayashi in tinerete ~i ca ceilalti
elevi mai vechi ai lui soke
Hayashi a fost interesat numai
de kendo-kenjutsu, singurul
elev allui soke Hayashi care a
invatat ~i iaido-iaijutsu fiind un
alt elev vechi pe nume Ueda.
In 1995, soke Hayashi
moare fara sa numeasca un
Demonstra[ie de Ryogen Ryu Iaikenpo fn Fran[a

(soke Ono Takas hi ~i subsemnatul)
succesor, deci nelasfmd nici un densho (document)

al ~colii, totul devenind astfel numai kuden (traditie
orala).
Elevii vechi ~i apropiati ai lui soke Hayashi,
sensei Ono, Tsujita, Ueda, au primit cate o
scrisoare de la soke Hayashi in care scria ca atunci
cand va muri, sa se intalneasca ~i sa stea de vorba,
ace~tia fiind o perioada despartiti, fiecare urmandu-~i propria cale.
In timpul reuniunii au discutat printre altele ~i
problema succesiunii ~colii. Atunci, fiecare 1-a
numit pe celalalt soke ~i in acest fel nu au ajuns la
nici o concluzie, luand decizia ca ~coala lui soke
Hayashi sa-~i inchida portile, lucru neacceptat de
sensei Ono, care in cele din urma, dupa lungi
discutii cu subsemnatul a acceptat ca ~coala Ryogen
Ryu sa nu moara, devenind Ryogen Ryu Heiho
Bugei, sensei Ono scriind pentru Ryogen Ryu
Heiho Bugei un densho de Ryogen Ryu Iaikenpo i
doua caligrafii.
II. Takashi Ono

Subsemnatul, in 1995, impreunii cu
unul din elevii lui soke Hayashi,
Tsujita Hiroyuki sensei
Sensei Takashi Ono s-a nascut la 30

decembrie 1957. In cepe sa practice artele martiale
de la 0 varsta foarte frageda, fapt ce i-;;t adus 7 dan
Nr. 26
ARTE MARTIALE
,
Ill. Ryogen Ryu Heiho Bugei

Ryogen Ryu inseamna intelegerea prin
practica martiala a tuturor principiilor artelor
martial e.
Sensei Ono imi spunea ca Ryo era tradus de
soke Hayashi prin corect, iar Gen, folosind
intelesul unui alt kanji (gen-
}JfJ, prin origine.
In viziunea lui soke Hayashi importanta este

originea artelor martiale intr-o epoca in care totul
este in schimbare.
Ryogen Ryu dore~te sa reliefeze esenta artelor
martial e.
Ryogen Ryu Heiho Bugei reprezinta "pasarea
Phoenix" a ~colii Ryogen Ryu ~i a fost creaHi pe
fundamentul ~colii lui soke Hayashi, fiind o
continuare a acesteia pe linie directa prin soke Ono
Takashi.
Ryogen Ryu Heiho Bugei se nume~te astfel
pentru a se demarca de alte tendinte care au existat
in Japonia in trecut cand Ryogen Ryu era cunoscut
ca fiind Ryogen Ryu Kendo.
Noul concept Ryogen Ryu Heiho Bugei
imbina vechea traditie razboinica prin aportullui
soke Ono cu elemente noi propuse de subsemnatul.
Ryogen Ryu Heiho Bugei are ~i un alt sistem
Takashi Ono, Cristian Ozon, Saiki Takaharu

~i titlul de Kyoshi in kendo la numai 30 de ani,
fiind eel mai tanar posesor al gradului 7 dan,
Kyoshi, din Japonia la acea vreme.
Sensei Takas hi Ono a terminat faimoasa
Universitate Waseda ca profesor de sport cu
specializarea kendo. In timpul facultatii a studiat pe
langa Ryogen Ryu cu soke Hayashi ~i ~coala de
kenjutsu Ono-Ha Itto Ryu cu penultimul soke al
~colii, tatal actualului soke.
Soke Ono a fost, de asemenea, ~i elevul
maestrului Yasuhiko Okada, fiul celebrului mare
maestru de arte martiale ~i caligrafie (shodo),
fondatorul dojo-ului Shodokan, Okada Morihiro
(1893-1984) 8 dan Hanshi in trei discipline: kendo,
iaido ~i jodo, unul dintre cei mai apropiati discipoli
ai celui de-al 16-lea soke Muso Shinden Ryu,
Nakayama Hakudo (1869-1958)- vezi nr. 12
Arte Martiale - articolul Hayashizaki Muso Ryu
Batto Jutsu.
ARTE MARTIALE
,
'
it if!
Nr. 26
IV. Budo Kun

In continuare va voi prezenta unul din kudenurile lui sensei Ono, invatamintele de arte martiale
scrise de Kiichi Hogan.
:INVATAHINTE
ART 11ARJlAlE
r;:.. E
twu1 un om a.r ven;, rl lnto.mpin.

Dc.tcO: pl.:ac5. , stl p Ieee .
Sensei Ono executand o tehnici'i articuladi
de organizare, diferit de forma originaHi. Gradele

sunt atribuite in sistemul modern japonez - kyudan; pentru kyu in ordine desGrescatoare 6-1 kyu,
pentru dan in ordine cresditoare 1-5 dan (nivel
maxim), intre kyu ~i dan existand gradul shodanho, sau aspirant la centura neagra (shodan), dar ~i
in sistemul traditional japonez prin folosirea
menkyo-urilor pentru fiecare nivel in parte: Shoden,
Chuden, Okuden, Kaiden.
Ryogen Ryu Heiho Bugei este compusa din
doua parti: omote ~i ura.
Partea de omote este format din urmatoarele
discipline:
Disciplina principala:
Iai Kenpo- metoda de lupta cu sabia
japoneza care imbina elemente de iaido-iaijutsu ~i
kendo-kenjutsu:
Discipline anexe:
Joho - disciplina care cuprinde tehnici de:
jodo-jojutsu (baston mijlociu) ~i tanjojutsu (baston
scurt);
Karate Ju Kempo- forma de lupta tara arme.
In ura intra o alta disciplina anexa:
Shinobi Bujutsu .
....
,,
'.i_'>.,.
,&-...
.A.
/.1-
>0
..:.
'"'
->
/.;
{'
. _,t,
-a:.
A
~' li Pi~ it': !:'1:

~ .;, ill
t
~g 7J 7.J JJ
11 JJ }) ?1
;t
l:
.\ f. l A'r- ~
..... .,_
4'j
--$:
1:!
J~
A!.
't
-~
-iJ.,
!
,-~
:t
..~-~
ad; ca.
do;
cu. cpt
Ze.c.e , ad rut
Wl~
Zece
tfJ.t'tiP.
')_~:_
'
,C;?_
-rl Qt' '>"fr
TlOUll.
' 'f lt'lIell.

'
''J:
1
f"lt:re o rapt locw. .i ;;; d;n:c~ii '; i

nisip nu iflcape
Vtc~r $1 mor~i S(.lnt dipe
o.cceptd
Vremj aw:a,ptit .$i
schun bO.ri.
Attmci C5.hd ln.l.dmp;no.1i lucrurile nu

---- - - --- --- - ...... - - ...,__ - ........ - ..... .
~--- - ..__
--
--
~ovO:i rj'
- ....... - ......... - ...__ -
Budo kun aparJinand lui Kiichi Hogan caligrafiat In

limba romanii de sake Takashi Ono
-~
,,,._
...+.~I
i'&
~
~
Acela~i
Densho-ul de Ryogen Ryu lai Kenpo, caligrafiat de sensei Ono
rrt
'lli.m iC.
1'
''"-
i:R
Zece , ctd;cO.. ci rl t.i c..u. cinci.
budo kun aparJinand lui Kiichi Hogan

caligrafiat In limba japoneza de
sake Takashi Ono
---,
{\
ARTE MARTIALE
,
Nr. 26
Nihon no kurasu
Sc:r,i erea
.Jap,o neza"
~
Mihai Dimofti & Adrian Dejanu
Yom incepe acest curs cu o leqie introductiva

In care va fi descris sistemul japonez de scriere. Pe
parcursul leqiei vor fi prezentate ~i semnele de
baza care vor trebui invatate pana la leqia
urmatoare pentru a p_utea continua cu studiul
deoarece incepand cu leqia urmatoare toate
exercitiile, exemplele ~i textele de studiat vor fi
scrise folosind doar acest sistem de scriere.
1. Un sistem de scriere mixt

Limba japoneza este scrisa folosindu-se o
combinatie de kanji (caractere chineze~ti sau
ideograme) ~i doua seturi de silabe fonetice numite
kana, cunoscute ~i sub numele de hiragana ~i
katakana . In afara de cateva exceptii cum ar fi
cartile de copii (scrise in hiragana), alfabetul
Braille japonez (bazat pe hiragana) sau telegramele
(traditional scrise in katakana) aceste componente
ale scrierii japoneze sunt rareori folosite independent in text.
Kanji, hiragana ~i katakana nu sunt deci
sisteme separate de scriere ci doar trei parti diferite
dar complementare folosite in conjunctie cu
sistemul de scriere japonez. Folosirea lor poate fi
definita pe larg dupa cum urmeaza:
( 1) Kanji. Folosit pentru elemente ce au un
inteles de sine statator (sau continut) cum ar fi
substantivele, radacinile verbelor ~i adjectivele.
(2) Katakana (sau kana angular) folosit
similar cu utilizarea caracterelor italice ~i
ghilimelelor in scrierea romaneasca ~i anume:
pentru neologisme, pentru anumiti termeni
~tiintifici ~i tehnici (cum ar fi nume de specii), ~i
pentru scoaterea in evidenta anumitor cuvinte sau
fraze in cadrul unui text.

(3) Hiragana (Kana cursiva) folosita pentru
elemente functionale ce exprima relatii gramaticale
(particule, conjunqii, etc.) ~i terminatii
inflexional e.
Deci, kanji ~i katakana pot fi grupate ca
exprimand unitati cu continut (de multe ori sunt
comparate cu caramizile), iar hiragana este folosiUi
pentru a tine unitatile impreuna (caramizile) in
propozitie, ca un liant (mortar) .
Kono kaisha no chokoreeto ha taihen oishii desu.
~ r.J) ~ U. r.J) ~J- :1 =z I/ - !--- kl!::. ~ ',. . . . k ::: n;; L
Ciocolata acestei lirme este toarte gustoasa.
' --;
Aici, substantivul kaisha "firma" ~i radaci na

adjectivului oishii "gustos" sunt scrise in kanji.
Cuvantul strain chokoreeto "ciocolata" este scris In
katakana iar elementele gramaticale cum ar fi:
determinantul kono "acesta", adverbul taihen
"foarte", particula ha ~i verbul desu "a fi" sunt
scrise in hiragana.
In aceasta prima leqie vor fi expuse cele
doua seturi de silabare ~i vor fi date indicatiile
necesare in legatura cu citirea lor pentru ca
incepand cu leqiile urmatoare, dupa cum am
amintit mai sus, toate exercitiile vor implica scriere
cu caractere japoneze.
In tabelele cu silabe anexate veti observa ca
sunt dispuse pe coloane marcate cu consoane ~i
linii marcate cu vocale. Fiecare semn se citete In
ordinea urmatoare: consoana + vocala.
Exemplu: "/])
= K (coloana) +A (linia)
= KA
Semnele cu citiri Speciale sunt marcate cu
cenu~iu ~i sunt urmatoarele:
ARTE MARTIALE
I
l
B
~
JEt iJ!
Nr. 26
GI = "GHI"
GE = "GHE"
U = "A" (de fapt mai corect este sa se
formeze buzele pentru A ~i sa se scoata sunetul U,
astfel rezultatul va fi o combinatie intre A ~i U)
Toate aceste semne ~i sunete speciale sunt
comune atat pentru hiragana cat ~i pentru
katakana.
Tabelele anexate pot fi folosite drept
dictionar de caractere. La fiecare numar al revistei
va fi anexat pe langa cursul propriu-zis din cadrul
publicatiei ~i o pagina de acela~i format care va
contine caracterele folosite in lectie. Aceste foi,
este recomandabil, a fi tinute toate impreuna (de
exemplu intr-un caiet mecanic) putand fi folosite ~i
ca dictionar de caractere - desu are o multitudine
de sensuri ~i poate fi folosit intr-o multitudine de
feluri - se scrie totdeauna in hiragana. Aici - "a
fi,.
=SHI
=CHI
=TSU
k=FU
Conventia fonetica folosita pentru a traduce
citirile semnelor japoneze in Romaji (caractere
I atine) este urmatoarea:
SH = "S"
TS = "T"
CHI= "CI"
JI = "DGI"
HIRAGANA
K G S
A ~ tr~
I ~ ~
iJ)
),
~-:>
w
;b
u 'J
'(}
t)
fi'
~_,~~~~~-+~~
E
;t
oj:)~(_
KAT AKANA
K
A
I
u
E
0
R
-....-
"-..
--
-.......
~ '7
l_j
:J_
w
7
.fJ
:-'Y
t;
-T
--------------~---
mar~iale
Cinematograful artelor
.
.
~
.
Sa
-
/'
.:g: ~~.fl
. ~ ~U
_0;%.~v ;.~ n
e ~2-g
.T . .
m
:. :. .n,- v
-ARTE MARTIALE
,
Nr. 26
:.:-..
:-:
-_L,
-I
,,.,:--.
:if:;_.
Gaby Oancea
Sarno Hung este probabil unul dintre cei mai

iubiti ~i apreciati actori ~i regizori, mai ales de cei
ce inddigesc filmele de aqiune, filme al diror
subiect includ ~i desfa~urarea de lupte utilizand
elemente de arte martiale.
Sarno s-a nascut in anul 1950, in Hong Kong
~is-a pregatit sub indrumarea maestrului Yu Jim
Yuen, avandu-1 coleg pe la fel de celebrul Jackie
Chan.
Sarno Hang (in mandarina Hong Jinbao, in
cantoneza Hung Kam-bo ), a aparut in filme pana in
anii '70 sub numele de Zhu Yanlong.
Pe langa un foarte bun regizor ~i actor, este
recunoscut ca un mare coregraf al scenelor de
lupta, avand un simt deosebit al detaliilor, dar ~i o
inventivitate extraordinara.
In cinema a debutat la frageda varsta de 11 ani
in filmul Education of Love.
In tinerete a urmat cursurile Operei Peking,
asemenea lui Yuen Biao ~i Jackie Chan, acolo
construindu-se o prietenie ce dureaza de o viata.
In anul 1971, putem vedea inclinatia sa
deosebita pentru dirijarea scenelor de lupta,
materializata intr-un film ce se numea The Fast
Sword.
De asemenea, in 1973, apare alaturi de Bruce
Lee in Enter The Dragon.
Continuand de atunci sa lucreze lao
multitudine de filme, fie in calitate de actor, de
regizor sau de coregraf, Sarno Hung a dovedit ca
este o mare vedeta, fiind acceptat pana ~i de
cinematografia americana (in general o casta ce
accepta cu greu actorii asiatici ca pe ni~te parteneri
egali).
Nu cu foarte mult timp in urma incheiatul
serial "Specialistul" a confirmat ~i spectatorilor
romani, daca mai era nevoie, ca Sarno Hung mai
are foarte multe de spus in domeniul filmului de
aqiune.
lata in continuare o filmografie a peliculelor
; --
l:-':
:~:
~;;.:.-
.- -,>
'
>
Swno Hung fn 1975,

filmul Hand of Death
de care Sarno
~i-a
legat numele:
I. Filrne In care Sarno a fost actor (seleqie):

A Touch of Zen ( I970 ), Enter The Dragon ( I97 3 ),
Hand of Death (1975), Enter The Fat Dragon
(1978) , Incredible Kung Fu Master (1979), Project
A (1983 ), First Mission (1 985 ), Dragons Forever
(1988), China's Last Eunuch (1988) , Spooky, Eight
Taels of Gold (I989), Shanghai, Shanghai (1990),
Skiny Tiger and Fatty Dragon ( I990 ), Slicker VS
Killer (199I ), Ghost Punting (1992), The Moon
Warriors (1992), Blade of Fury (1993), The Kung
Fu Master ( I993 ), Don't Give a Damn ( I995 ),
Somebody Up There Likes Me (1996).
II. Filrne regizate de Sarno Hung (seleqie):
The Iron Fisted Monk ( I977), Warriors Two
( I978 ), My Lucky Stars ( I985 ), Eastern Condors
( I987) , Ghost Punting ( I992), The Moon Warriors
(1992), Blade Of Fury (1993), Don't Give A Damn
( I995).
II. Coregraf al scenelor de lupta (seleqie):
Hap-Ki-Do (1972), When Taekwondo Strikes
(1973), The Manchu Boxer (1974), The Dragon
Tamers (1975), Game Of Death (1978- coautor),
Dirty Tiger, Grazy Frog ( I978), Drunken Master
(1978- coautor), The Kung Fu Cult Master (1993 ),
Dongcheng Xiju (1993), Ashes OfTime (1994).
Hand of Death (1975)
Titlul filmului in mandarina este Shaolin Men
(in cantoneza Siu Lam Moon), traducerea literara fiind
Scoala Shaolin .
Studioul care a realizat acest film este Golden
Harvest producator fiind renumitul Raymond Chow.
Durata filmului este de 98 de minute.
lata cativa din actorii care au jucat in Hand of
Death alaturi de Sarno Hung: Dorian Tan, James Tien
Chun, Jackie Chan, Chu Ching, Yang Wei, Kao
Chiang, Chin Chi-chu, John Woo, Cheng Feng-chen
~i Yuen Biao.
Subiectul filmului:
Un grup de luptatori din Shaolin sunt alungati
din templu ~i incearca sa-~i recucereasca onoarea.
ARTE MARTIALE
I
it if!
Nr. 26
Kyokushin
Karate
Claudiu Sgandar
ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE
KARATE (I.K.0.1)
I
Denumirea de Organizatia IntemationaHi de

Karate (I.K.O.) ~i Kyokushin Kkaikan sunt
sinonime, deoarece amfmdoua organizatiile au
"
acela~i
scop, acela de a populariza Kyokushin

Karate-Do.
Fondatorul IKO Kyokushin Kaikan ~i al
Kyokushin Karate-Do a fost osai Masutatsu
Oyama (1923 - 1994).
Dupa trista disparitie din aprilie 1994 a
fondatorului I.K.O., Sosai Masutatsu Oyama,
succesorullui, Kancho Shokei Matsui - 8 Dan, a
fost contestat de o parte din branch chief, mai ales
in Japonia.
De~i Sosai 1-a desemnat personal pentru a
conduce I.K.O., ~i a duce mai departe numele de
Kyokushin, nu toti conducatorii de ramuri au agreat
aceasta decizie ~i drept urmare a aparut sub aceea~i
denumire de I.K.O. (numita generic I.K.0.2, dupa
ordinea aparitiei) o a doua organizatie, condusa de
shihan Yukio Nishida. Dupa o perioada de timp a
aparut ~i o a treia organizatie denumita tot I.K.O.
(I.K.0.3). Astazi, toate cele trei organizatii
(I.K.0.1, I.K.0.2, I.K.0 .3) folosesc acelea~i semne
ale ~colii de Kyokushin Karate ~i organizeaza stagii
de pregatire, examene de grad, concursuri ~i
campionate nationale ~i intemationale, ducand mai
departe spiritul Kyokushin.
Pre~edintele I.K.O.l ~i pre~edintele
Kyokushin Kaikan sunt una ~i aceea~i persoana, iar
in prezent, succesorul desemnat de Sosai este
Kancho Shokei Matsui.
Kancho Matsui s-a nascut in anul 1963 ~i ~i-a
inceput faimoasa cariera in karate la varsta de 13
ani. Foarte repede ~i-a construit o rep~tatie de
luptator cu exceptionale calitati ~i abilitati, cu un
.
.
ARTE MARTIALE
~
Nr. 26
.stil personal
de lupta
extrem de
tehnic. El a
luat
tehnicile de
baza
invatate in
dojo ~i
printr-un
antrenament
intens le-a
adaptat
aducandu-le
lao forma
de executie
specifica. ~i
astazi,
practicantii
din intreaga
lume incearca sa ajunga in antrenamentele proprii la
esenta stilului de lupta allui Kancho.
Rezultatele exceptionale obtinute in cariera de
luptator, in special pe parcursul celor trei ani
consecutivi (1985,1986,1987) 1-au racut pe Sosai
Oyama sa-l numeasca "un campion adevarat".
Astfel, in 1985, la varsta de 22 de ani, a ca~tigat al
12-lea Campionat Open al Japoniei,
in 1986 a ca~tigat al 13-lea
Campionat Open al J aponiei, iar in
1987 a ca~tigat al 4-lea Campionat
Mondial de Karate Open. In plus,
in 1986 a trecut Testul eel or 100 de
kumite (Hyakunin kumite),
obtinand eel mai mare numar de
victorii prin knock -down.
Prin aceste rezultate, Shokei
Matsui s-a impus ca eel mai bun
produs al ~colii de Kyokushin
Karate ~i prin desemnarea lui de
catre Sosai Oyama ca succesor,
conduce in prezent cea mai mare
organizatie de Karate din lume.
Cartierul general (Honbu) al
I.K.0.1 este situat in Tokyo,
J aponia la urmatoarea adresa:
2-38-1, Nishi-Ikebukuro,
Toshima-ku, Tokyo 171-0021,
Japan;
Tel: 813-5579-7733
Fax: 813-5579-9600 I
'
E-mail: ikohombu@mxl.alpha-web.ne.jp,
iar pentru informatii suplimentare puteti vizita
Website-ul: http://www.kyokushin.eo .jp/
Scopul propus al I.K.0.1 este dublu, ~i anume
de a participa la formarea unor caractere putemice,
la dezvoltarea fizica ~i mentala a membrilor
societatii prin practicarea caii Kyokushin Karate ~i
de a contribui la pacea mondiala prin promovarea
relatiilor de prietenie dintre tari.
De aceea, in Kyokushin Karate-Do nu exista
prejudecati ~i nu se practica nici un fel de
discriminari etnice, rasiale, politice, religioase,
sexuale sau de varsta ~i se
recunoa~te faptul dl toti oamenii au
acelea~i drepturi.
Spiritul Kyokushin imprimat
de Sosai Masutatsu Oyama este
urmatorul: Pastreaza-Ji capul
plecat (sa fii intotdeauna modest) ,
privirea ridicata (sa fii ambitios),
rezervat fn vorbire (folose~te cu
precadere limbajul mintii), ~i inima
deschisa (trateaza pe oricine cu
respect ~i fii intotdeauna politicos).
Organizatia lnternationaHi de
Karate are in Japonia:
Ramuri: 67;
Dojo-uri: 363;
Grupe speciale: 43;
Total membri: 500.000, iar
in toata lumea:
Tari: 12o;
Ramuri: 114;
Total membri: 12.000.000.
ARTE MARTIALE
I
it if!
Nr. 26
Budo Internet
'Cs_
Cristian Laiber
m pliicerea sa continui pentru moment excelenta

rubrica initiata de dl. Bogdan ~ovar ~i am sa tree
in revista cateva site-uri de pe Internet, foarte bine
realizate, dedicate artelor martiale.
ALMA (A Little about Martial Arts)

http://www.spheral.com/alma/
Este unul dintre cele mai interesante ~i mai complexe siteuri des pre arte martiale traditionale realizat in franceza ~i engleza.
Site-ul a fost initiat de Fabien Sena, un francez stabilit in Japonia
~i pasionat de arte martiale chineze~ti!! Site-ul a debutat ca o
imensa arhiva de text ~i imagine legata de artele martiale din
Shaolin, dar acum aceasta baza de date s-a imbogatit ~i cu diferite
kata de karate, forme vietnameze ~i de arte interne precum ~i
numeroase articole istorice ~i tehnice despre artele martiale
traditionale. In prezent site-ul con tine peste 130 de forme (tao,
kata, quyen) ~i chiar aplicapi frumos prezentate ca animatii (GIFuri animate); are colaboratori in intreaga lume. 0 parte din site
a devenit accesi bila acum doar membrilor, pe baza unui
abonament lunar.
Adaugam numeroaselor premii cu care acest site a fost
dis tins, ~i sincerele noastre felicitari echipei conduse de Fabien
Sen a.
~
r~,
speciale de lupta ale armatei coreene. Sistemul a inceput de putin

timp sa fie partial dezvaluit ~i civililor; mai multe puteti afla
vizitand acest site inedit.
ALL OKINAWA SHORIN RYU KARATE &
KOBUDO FEDERATION
http://www .kenshin-kan.com/
La aceasta adresa se afla site-ul oficial a! federatiei
AOSKKF condusa de Maestrul Fusei Kise - 10 dan Shorin
Ryu, urma~ al liniei tradition ale okinawaiene initiata de
Matsumura. Forma de karate studiata este Kenshinkan Shorin
Ryu ~i evident se studiaza ~i forme traditionale de arme (Okinawa
Kobudo). Site-ul contine informatie bine structurata despre
tehnicile de baza din karate ~i kobudo, adrese de dojo-uri precum
~i o programa tehnica detaliata. Grafica este variata de Ia aspecte
de Ia stagii ~i demonstratii piina Ia clipuri multimedia de serii
tehnice.
.tllu
IWAMA RYU
AIKIDO
T AKEMUSU AIKI- Iwama Ryu Aikido
http://www .multimania.com/iraf/
Acesta este considerat de multi ca stilul autentic practicat
de 0 Sensei Ueshiba ~i pastrat inca Ia Dojo-ul din lwama de
catre maestrul Saito sub denumirea utilizata chiar de Ueshiba :
Takemusu Aiki. Site-ul prezinta in detaliu particulariilitile acestei
~coli de aikido precum ~i link-uri catre alte site-uri similare ce
cuprind ~i serii tehnice de Aikido, Aikijo ~i Aikiken.
TUKONG MOOSOL - sistemul trupelor speciale
coreene
http://www.tukong.com
La adresa aceasta se pot gasi date despre un sistem de
lupta destinat fortelor speciale sud coreeene, numit Tukong
Moosul. Sistemul a fost creat in anii "70, de 6 experti coreeni in
taekyon , hapkido, kuksool, hoshinsool, tangsoo ~i soobak care
au pus Ia punct un sistem complet de lupta adaptat unitatilor
Am sa prezint acum ~i ciiteva site-uri tot de arte martiale,

realizate ~i in limba romiina, ce cuprind numeroase articole
tehnice, istorice, noutati de ultima ora privind stagii nationale ~i
internationale :
http://www .geocities.com/takedaryu - pagina dedicata
artelor marpale Takeda Ryu(aikijutsu, iaido, jodo, jukenpo, etc.)
http://members.xoom.com/shinken- pagina centrului de
studii Tengukan Budo Kenkyukai
http://bujinkan.xrs.net - pagina oficiala a Bujinkan
Romania, dedicata traditiilor autentice ninpo/ninjutsu.
Ca noutate, am sa anunt ~i prima lista de discutii de arte
martiale in limba romiina. Aceste liste de discutii sunt un alt
avantaj a! Internet-ului, ~i mai ales a! celor ce nu au acces decat
la e-mail. Pe aceasta lista se discuta diverse subiecte legate de
arte marpale, antrenamente, tehnica, istoric, publicatii, stagii,
toate pastriind o eticheta specifica unei slili de arte martiale, unde
respectul este dincolo de spiritul polemic. Abonamente (gratuite)
se fac trimitand un mail din contul dumneavoastra de e-mail pe
adresa crisl@softhome.net cu subiectul Martia!Ro
Propuneri i sugestii despre aceasta rubrica puteti trimite
mai departe pe adresele: garell@xnet.ro, crisl@softhome.net sau
budo-internet@goplay.com
Nr. 26
ARTE MARTIALE
I
Pagini de jurnal (II)

~
0 c818torie IB
pon1
.cs._
Florian Frazzei
Casajaponeza
Patrundem in casa
japoneza.
Primul pas ne introduce
intr-o camera nejaponeza, cu
scaune i cu peretele exterior
din sticla, in cat tot interiorul
poate fi vazut din afara, ca
intr-o vitrina.
Admiram cateva articole
de sport care dovedesc o
practica in cadrul amatorismului: patine, manui de
box, mingi, etc.
De acum incolo, in
fiecare incapere ne incadram
in atmosfera de locuire a
japonezului. In primul rand
facem o baie.
Cada este sub nivelul
solului, iar conform obiceiului lor, prosopul care ni se
ofera este ud, deci nu uscat ca
la noi. Ne imbracam intr-un
kimono de casa denumit
yukata.
Mancam intr-o camera
fara nici o mobila, astfel cain
incaperile japoneze este foarte
mult spatiu liber.
Ni se aduce o mas a mica
(inaltimea este decca. 20-30
em) cu picioarele pliabile,
astfel in cat sa se poata strange
Gazda japonezii
ARTE MARTIALE
,
Jit if!
Nr. 26
OaspeJii romiini fmpreunii cu gazdele nipone
i depozita lipita de un perete. Japonezii nu folosesc

scaune, ramanand Ill pozitia pe genunchi. Imi
marturisise un gimnast de-al nostru ca, dei era
antrenat, nu a putut rezista 1n aceasta pozitie mai
mult de 10 minvte. Noua ni s-au dat nite spatare
de sprijin, iar picioarele nile 1ntindeam pe sub masa.
Toata camera era acoperita cu tatami, termen
intraductibil deoarece nu i se poate spune nici
rogojina i nici saltea. Este o bucata de 1mpletituri
din paie de orez de dimensiunea aproximativa de
2xl m 2 .
Daca 111ntrebi pe un japonez ce suprafata are
camera sa, el va indica o cifra care reprezinta
numarul de tatami i nu este exprimata 1n metri
patrati.
Atat de mult s-a raspandit aceasta notiune !neat
a aparut i o aplicatie practica. Sa ne gandim ca la
noi pe bulevard, cand s-a construit metroul, s-a sapat
o groapa a a de mare !neat i s-a spus 1n glum a "Sant,
Elisee".
In schimb japonezii, cand au lucrat pentru

metroul din Tokyo, au aldituit un fel de pod,
compus din placi defier, de marimea unui tatami,
legate 1ntre ele la colturi prin nite inele. Astfel, se
putea circula pe deasupra privind printre despicaturi
pe muncitorii care sapau dedesubt.
Ma pregatisem inca de acasa sa dorm pe jos,
1nsa la noi era curent ("trage pe sub ui"). In Japonia
este placut de dormit pe tatami, peste care se aeaza
o mica saltea, deci nu ca la noi pe pat.
Astfel, mi-am dat seama mai bine de ce 1n
competitiile de judo se folosesc aceste elemente de
origine japoneza. Bine1nteles ca astazi, pentru sport,
au fost introd use tatami mai mod erne (din material
plastic) care sunt i lavabile.
0 problema ne-a creat-o perna- makura, care
are 1n sectiune forma unei aripi de avion i aezand
capul pe ea aluneca precum un sambure de pruna
strans 1ntre doua degete. Practic nu am putut dormi
cu capul pe perna aa ca 1mi spuneam: "asta ai vrut,
Nr. 26
itm
asta ai avut". Ion Timu ne relata despre femeile

japoneze care ii aeaza capul pe un fel de jug din
lemn i dorm pe spate pentru a nu-i strica coafura.
Apoi ele se intreaba mirate cum or fi dormind
europencele pe o perna din fulgi, intrucat li se
infunda capul i-i indoaie gatul.
Casa japoneza se sprijina pe nite stalpi de
lemn din esenta tare, iar peretii sunt din materiale
UOare. Remarcabil este faptul ca ei gliseaza (nu
exista clante) i se pot scoate complet, incat din
incaperi mai mici se formeaza una mai mare (sau
invers). Peretii exteriori sunt din mai multe placi,
principalul fiind unul din lemn care sa apere
impotriva ploii i vantului.
De obicei, peretele casei japoneze - mado este format dintr-un schelet de lemn (mici
dreptunghiuri) pe care se aplica o hartie tip
pergament, translucid.
Din curiozitate am apasat cu degetul o astfel
de fereastra i hartia s-a rupt, dar japonezii m-au
asigurat ca nu este nici o paguba; au lipit-o imediat
cu un fel de pap.
ARTE MARTIALE
,
Curtea casei japoneze

Curtea este deosebit de interesanta. Pamantul,
la ei, este foarte scump. Pentru a mari suprafata
teritoriului, japonezii folosesc o draga care ridica
mal din ocean i-1 arunca pe tarm. Cu toate aces tea.
spatiul curtiijaponeze este bogat i divers in forme.
in primul rand trebuie sa reproduca elemente din
natura tarii, arbori i animale (exista conifere pitice
i statuete reprezentand animale).
Drumul spre closet trece peste un podet (vezi
jato 1) sub care exista un mic lac in care inoata
peti (un fel de crapi colorati, denumiti koi).
Closetul propriu-zis se aseamana cu eel "turcesc"
de la noi, dar are forma cifrei "8". Pe pereti sunt
atarnate deodorante asemanatoare unor flori ca
forma i culoare. Acolo exista i trei robinete cu
apa, la diferite nivele: sus, jos i la mijloc.
Nu lipsqte in gradina nici ikebana,
aranjamentul floral specific japonez, cu ramuri
indreptate in trei direqii: spre cer, spre pamant i
calea de mijloc, cea a omului, intr-un unghi de 45 .
Curtea casei japoneze fn care am locuit
(va urma)
ARTE MARTIALE
I
it if!
Nr. 26
Oferta Budo Best

Casete KOROKAI
ANTI A,GGRESSION FOR

CHiitJRE'N AND WOMEN
ANTI A64t)te'SSION FOR
Cf#ILDIIEH AND WOMEN
"'" "" Cl:o<.~ G-}.sd o::u """'mr~ GIN i\~~

~
\'DitiiC.WSQ ... ~~~\Wt'f"!iMNI,)~
faflnldd.~bl..,.,.,.,.fitJ.MM:
Caseta video:Autoaparare pentru copii ~i femei

Autor: Gur AERTS 5 dan GENBUKAN NtNPo-NtNJursu
10USD
Caseta tehnica Korokai

120 000 lei
DOMffRU GARLEANU
Leot//!Jetttra.
'
PREGATIREA
ATLETICA A
SPORTIVILOR
1~ ,
Unexceptional roman despre
Japonia medievaHi, al carui
tiraj s-a epuizat intr-o
singura saptamana.
Daca doriti un exemplar din
noul tiraj, grabiti-va!
Doua volume - 1000 pagini
160.000 lei
Primul stagiu de
Close Combat
organizat de Korokai
cu maestrul Guy Aerts
10 USD
Pregatirea
atletica a
sportivilor
de
D. Garleanu
Un manual de pregatire
fizica, absolut necesar
tuturor sportivilor care
doresc obtinerea
performantei,
30 000 lei
Car~i
care se gasesc in stoc
Kyokushin Kala - Claudiu Sgandar- 35 000 lei

Takeda Ryu - Roland Maroteaux - 35 000 lei
Tehnici Secrete (voU)- Liviu Tilica - 20 000 lei
Tehnici Secrete (voUI)- Liviu Tilica- 28 000 lei
laido- Roland Maroteaux - 20 000 lei
Sanda- Sanshou - Mihai Ionescu Leonard - 35 000 lei
Xing Yi- Liviu Tilica --25 000 lei
JuJutsu Antic Japonez - Roland Maroteaux - 30 000 lei
Nanquan - Gabriela Libiu - 25 000 lei
Karate- Aspecte metodice ale antrenamentului pentru
competitia de kata - 30 000 lei
Manual Complet de Lupta cu Cu[itul - William Cassidy - 35 000 lei
Judo - De Ia centura alba Ia centura
neagra - Florian Frazzei - 30 000 lei
Manualul Uciga,ului Profesionist- Jefferson & Harris - 25 000 lei
ARTE MARTIALE
,
Nr. 26
Scrisoare de
multumire
'Vii rugiim sii primifi din pariea noastrii ~i a copiilor
uriirile noastre de bine, siiniitate ?i tot ce vii dorifi cu ocazia
sfintelor siirbiitori de 'Ya?te.
Ciitre IJJudo IJJest,

domnului Eaby Oancea
'Yentru a vii aduce aminte mereu de binele Jiicut

unor copii ?i de Jericirea imensii pe care le-afi adus-o lor ~i
instrudorilor lor, vii trimitem ciiteva Jotografii de-ale lor
Secfia -Ylibrom 9Lachiai a judetului 9Lunedoara,
echipati cu echipamentele '13udo 'Best.
din cadrul 3ederafiei :Romiine de -Ylibdo dore#e sii vii
'Vii mulfumim,
mulfumeascii ?i pe aceastii cale pentru cadourile minunate
Secfia 9Lachiai,
pe care le-a# oferit elevilor no#ri in cadrul emisiunii
:Jnstructori: -Ylurel Eugen Chi~ & :Ruxandra Chi?
"Surprize, Surprize" din 08.04.2000 de la W:J<..I.
25.04 2000
La TVR cu doamna Andreea Ma rin
Acasii, purtand echipamentul Budo Best
r
ARTE MARTIALE
,
JEt ifi
Wushu
Nr. 26
A.
lmbunititirea
,
~~
tehnicilor de picior
~
Liviu Tilidi
Cum trebuie executate loviturile de

picior pentru a avea eficien~a.
Mai intai trebuie sa practicati bine metodele
elementare care dezvolta viteza i forta picioarelor, apoi
sa stapaniti fiecare tehnica de lovire cu picioarele,
dezvoltandu-va totodata capacitatea de mentinere a
efortului. Abia dupa aceea invatati sa aplicati in lupta
fiecare micare in parte sau combinat brat-picior, piciorptctor.
Dupa ce depaiti nivelul de exersare conventionala
cu partener, puteti sa treceti i Ia lupta libera, cautati
ocazia pentru a lovi rapid, cu forta, dar mai ales la
momentul potrivit. Cautati golurile sau locurile slab
aparate, unde puteti intra cu atacul de picior, executat pe
neateptate. Este foarte important sa fiti decii in
efectuarea tehnicilor i mai ales sa retrageti rapid
picioarele dupa fiecare micare pentru a nu-i da timp
adversarului sa va apuce de picior.
Un alt aspect in efectuarea micarilor ofensive de
picior este apararea simultana cu loviturile pentru a evita
o contra devastatoare. Cand loviti cu piciorul trebuie sa
fiti foarte atenti la mentinerea pozitiei stabile a piciorului
de sprijin, revenind cat mai rapid in pozitie de garda.
Daca nu tineti cont de aceste sfaturi elementare i
loviti lent sau nu va retrageti rapid, atunci riscati sa fiti
prini pe picior i sa primiti 0 riposta dura.
Cateva exerci~ii pentru dezvoltarea

for~ei picioarelor
In antrenamentele specifice artelor martiale
chinezeti exista foarte multe tipuri de exercitii ce au ca
scop marirea fortei picioarelor. In continuare va voi
prezenta cateva dintre acestea:
1. Genuflexiuni fntr-un picior
Sprijiniti-va cu o mana de un perete sau de un copac,
intindeti un picior in fata, Ia orizontala, i ghemuiti-va

pe celalalt picior pana ce atingeti solul cu piciorulintins
in fata, apoi ridicati-va in pozitia de plecare.
Efectuati 3-5 serii a cate 5-10 repetari pe fiecare
picior altemativ.
2. Genuflexiuni cu fngreuieri
Rugati un coleg de antrenament sa urce calare pe
umerii dumeavoastra i mentineti bustul in pozitie
verticala, ghemuiti-va i ridicati-va de 3-10 ori. Efectuati
2-3 serii.
3. Sarituri ca broasca
Departati-va UOr picioarele, ghemuiti-va genunchii
i odata cu balansarea bratelor spre lnainte, lmpingeti
putemic In sol cu picioarele pentru a sari cat mai mult In
sus i In fata.
Imediat dupa aterizarea pe sol in pozitia ghemuita .
sariti din nou. Efectuati 2-5 serii a cate 10-20 de sarituri.
4. Sarituri din semighemuit
Sariturile se efectueaza cu genunchii UOr lndoiti ,
iar la aterizare, genunchii nu se indoaie mult. Balansarea
bratelor este la fel ca la saritura broatei. Efectuati 2-4
serii a cate 20-30 de sarituri.
5. Sarituri fn lateral
Stati pe piciorul stang i lansati piciorul drept in
lateral. Imediat lmpingeti cu piciorul stang in sol i
aterizati lateral pe piciorul drept lntr-o pozitie echilibrata.
Dupa aceea balansati piciorul stang In lateral i sariti cu
dreptul. Efectuati 3-6 serii a cate 10-20 de sarituri .
Dupa ce ati lncheiat exercitiile de sarituri, trebuie
sa va relaxati mu sculatura scuturand picioarele.
Exercitiile de mai sus au fost combinate dupa principiul
lmbinarii fortei brute (primele doua exercitii), cu forta
exploziva (ultimele trei exercitii). Prin efectuarea acestor
exercitii in felulin care au fost prezentate va veti dezvolta
foqa i viteza picioarelor, putand executa cat mai eficient
loviturile de picioare i deplasarile din wushu.
Nr. 26
ARTE MARTIALE
,
sau
mag1a
Penchak Silat
~
Cristian
Laiber
Dupa ultimele
antrenamente de
Penchak Silat, cu
maestrul Tuan
Raban 7 dan, am
avut ocazia
deosebita sa
urmaresc un document rar film at in
Malaiezia in urma cu
peste 40 de ani cu
practicanti de Silat
care, intr-un ritm
hipnotic, i~i spalau
tot trupul cu ulei
incins ~i cu acid .
L-------------------------------------------------~~-=-=~
ARTE MARTIALE
,
Jit if!
nitric, se aruncau peste cioburi de sticHi ~i se taiau

cu lame ascutite fara ca pielea sa aiba de suferit,
dupa care incepea o lupta unde, daca maestrul nu
ar fi intervenit, combatantii ar fi continuat cu
siguranta pana la moarte.
"Nimic mai natural" a spus apoi maestrul
Tuan Raban, zimbind, "nu este altceva decit Ilmu!
In Malaiezia aceste demonstratii inca mai sunt ceva
normal ~i se fac anual de catre ~colile de Silat cu
traditie."
Ilmu este o notiune greu de tradus in limbajul
occidental pentru ca exprima ceva foarte complex.
Poate o explicatie mai corecta
ar fi "stare de con~tiinta
alterata" (ca sa imprumut un
termen introdus de Castaneda
in lucrarile sale). Ilmu se
refera in limbajul malaiezian
atat la partea energetica a
practicii martiale dar mai ales
la trairile ~i experientele de
natura spirituala ce
transforma radical
practicantul de arte martiale
in general sau de Silat in acest
caz particular. Statutul pe care
il au mae~tri de Penchak Silat
in Malaiezia este de multe ori
Nr. 26
aproape religios, ei sunt considerati ca foarte

aproape de perfeqiune ~i fac parte integranta din
viata comunitatii malaieziene fiind invitati la toate
evenimentele de seama: casatorie, na~tere, moarte.
etc ... Multi pot afirma ca acestea sunt doar resturi
aie unei civilizatii arhaice uitate de timp ~i de
"progresul" occidental, ~i totu~i este extrem de
dificil cum, corpul fragil de altfel al practicantilor,
rezista deodata la ~ocuri de neimaginat aplicate cu
blocuri de granit de exemplu, sau cum o tanara
practicanta poate sa indoaie cu dintii 0 bara de
metal incins la ro~u ... Enigme bizare pentru noi,
lucruri normale pentru ei, totul este atat de
relativ ...
Relativitatea, un concept extrem de important
in Penchak Silat dupa cum subliniaza mereu
maestrul Raban. Tehnicile de Penchak Silat par sa
fie extrem de clare pana la un punct unde deja o
forma de mi~care foarte apropiata de dans
hipnotizeaza practic adversarul pentru cateva
fraqiuni de secunde, timp mai mult decat suficient
pentru a-1 anihila total. .. Dansul face parte din
Penchak Silat, este un ritual necesar, iar
eficacitatea este strans legata de acest ritual. Este
important de subliniat cain Penchak Silat, ca ~i in
toate disciplinele martiale traditionale, eficacitatea
nu este ceva haotic, care tine de hazard sau care
tine exclusiv de pregatirea fizica ~i tehnica a cuiva.
Eficacitatea vine dintr-o strategie ~i o tactica ce nu
sunt inventate ci constituie esenta unei ~coli de arte
martial e.
Dansul ritual ofera numeroase posibilitati de a
exersa, pe un ritm dat (aspect foarte important)
bine sincronizat cu respiratia, numeroase mi~cari
Nr. 26
care invaluie intr-o estetica deosebita tehnici de o

eficienta mortala. Ritmu~ este de obicei dirijat de
elevi avansati sau chiar de maestru ~i, treptat,
viteza cre~te pastrandu-~i armonia ~i naturaletea.
Incordarea musculara, tensiunea psihica sunt mari
du~mani ai unei practici reu~ite mai ales prin
incetinirea mi~carilor.
In Penchak Silat-ul practicat in Malaiezia,
aceasta forma de antrenament in ritm de muzica se
nume~te Pulut ~i Contine atat mi~cari rara partener
cat ~i seturi executate cu partener, pana ce se
ajunge la nivele mari ca tehnicile sa se execute cu
viteza foarte mare ~i mai ales ~ocant de exploziv.
De multe ori Pulut a reprezentat o metoda de
practica oarecum de masa, exoterica, deschisa, ce a
permis trierea viitorilor luptatori de valoare sau a
viitorilor experti. Aceasta in opozitie cu Buah sau
cu practica luptei propriu-zise care era rezervata
unei minoritati de discipoli ce aspirau sa fie initiati
~i ale caror antrenamente se desfa~urau in trecut
mai ales noaptea. Dupa Pulut, in cadrul Buah se
studiau toate aplicatiile mi~carilor deja cunoscute,
se rafinau interpretarile tehnice, se perfectionau
atacurile direqionate pe puncte vitale, se invata
lupta cu mai multi adversari ~i toate acestea faceau
ca apoi practica Ilmu sa fie deja naturala pentru
practicant. Starea de spirit era mereu vigilenta, nu
exista modele de arme de lemn in Silat, toate
armele sunt reale ~i evident ca accidente grave sunt
oricand posibile.
Inceputul in Ilmu il constituie chiar aceasta
stare de vigilenta prelungita ~i dincolo de
antrenament, realizata de unele ~coli de Silat prin
ARTE MARTIALE
.
,
it
m:
perioade de post ~i meditatii departe de lume. Apoi

are loc initierea propriu zisa care consta printre
altele in transmiterea puterii spirituale de la
maestru la elev, iar elevul trebuie sa fie perfect
pregatit pentru asta. Daca nu este pregatit este ca ~i
cum ai pune la priza un bee de lanterna filamentul sau va ceda ... Elevului insuficient
pregatit, Calea ii ofera ~i caderi ~i cu cat ajungi mai
sus caderea e mai dura ... Astfel de caderi pot fi de
la simple probleme de circulatie energetica dar se
pot extinde pana la devieri de personalitate,
exacerbari ale ego-ului etc.
Elevul ce prime~te corect cunoa~terea acestui
Ilmu, intelege cum sa practice Ilmu ~i sa transmita
mai departe ~i cum sa i~i faca trupul 0 arma
invincibila. Este mai mult ceea ce asiaticii numesc
"energie" (ki, qi, prana, etc.), este o stare de spirit
in care exista capacitatea de a simJi ~i de a
contra/a .. ..
A simti adversarul ~i a controla timpul ~i
spatiul din jurul sau nu sunt ideal uri de neatins, ci
sunt chiar foarte tangibile prin practica asidua ~i
deta~ata (un alt concept important asupra caruia voi
reveni). Expertul de Silat poate eschiva atacurile
adverse ca intr-un dans plin de gratie iar riposta
apoi este pe cat de nea~teptata pe atat de rapida ~i
orientata catre anihilarea totala ~i imediata a
adversarului care este deja dominat psihologic.
Dupa un timp de practica se poate intra brusc intr-o
stare de transa in timp'lllluptei ce face ca loviturile
adverse sa nu mai conteze sau chiar sa se intoarca
impotriva agresorului ajungandu-se astfella acea
victorie fara de lupta .. .
ARTE MARTIALE
I
it it!
BUDO- KUNG FU.MAGAZIN
Nr. 26
Sabia japoneza
Nihon-t
C._
Tudor Stanciu
Sabia in mitologia japoneza

Ati simtit vreodata luciul rece, vestitor de moarte
al unei sabii japoneze?
Ati cantarit in mana povara grea de suflete in
toata splendoarea ei?
Majoritatea oamenilor au vazut o sabie japoneza.
Fie in vitrina unui muzeu, fie manuita cu dexteritate
de eroul unui film de actiune ~i mai putini au avut
ocazia sa puna mana pe o astfel de sabie.
Indiferent daca au avut sau nu cuno~tinte in
domeniul artelor maqiale, cei ce au vazut "fulgerul
de lumina" al unei tehnici de iaijutsu (arta de a scoate
sabia ~i a lovi) au ramas, cu siguranta, inmarmuriti ~i
profund impresionati de acel "fulger" insotit de
~uieratul aproape imperceptibil; ambele "fenomene"
fiind produse de sabia in mi~care. Totul se produce
cu o viteza uimitoare. Cand spectatorul reu~e~te sa
realizeze conexiunile logice a ceea ce a vazut, sabia
se afla de mult timp in teaca a~teptand urmatorul asalt.
Chiar daca maestrul de iaijutsu ar repeta de zeci
de ori aceea~i tehnica, privitorul nu va putea decat sa
constate ca: "a privit, dar nu a vazut nimic".
Multi oameni incearca sa inteleaga de ce sabiile
japoneze sunt atat de diferite de cele faurite in alte
culturi (celebrele spade de Toledo, spre exemplu).
Diferite nu numai datorita tehnologiei particulare de
faurire, dar ~i datorita produsului finit, a efectelor
acestuia: forma, liniile elegante, reflexele luminii ~i
umbrelor metalului.
Sabia ocupa un loc aparte in cultura, civilizatia
~i istoria japoneza, ea fiind de-a lungul secolelor cea
care a exercitat o influenta majora in dezvoltarea
societatii nipone.
Ca suport al afirmatiei de mai sus trebuie
cunoscut ca, in patrimoniul cultural japonez, alaturi
de oglinda (Yata no Kami) ~i piatra pretioasa
(Yasakami no Magatama), sabia (Arne no
Murakumono Tsurugi) reprezinta cele trei simboluri
imperial e.
Cele mai vechi documentejaponeze: Kojiki (712
e.n) ~i Nihon Shoki (720 e.n.) contin legende mitice
despre aparitia acestei sabii, cat ~i a celorlalte doua

simboluri imperiale.
"Din haosul primordial au aparut zeii. Ace~tia
au luat in stapanire cele trei lumi: Takamagaharalumea cerurilor, Toyoashihara - lumea pamanteasca
~i Y omi no Kuni - lumea adancurilor".
Dupa o serie de intamplari ~i prefaceri, legenda
mentioneaza aparitia a doi zei importanti: Izanagi
(barbatul) ~i Izanami (femeia). Se spune ca ace~ti zei
au creat "marea tara a celor opt insule - Oyashima".
Mai tarziu, zeita Izanami da na~tere unui numa~; de
35 de zei ~i zeite. Dupa na~terea zeului focului ,
Izanami moare ~i coboara in infern.
Din cauza supararii, zeul Izanagi il ucide pe zeul
focului ~i apoi coboara in infern pentru a o ruga pe
zeita Izanami sa revina in lumea lui. Nereu~ind sao
convinga, chiar mai mult, zeita incearca sail omoare,
zeul revine la suprafata ~i, scufundandu-se intr-un
parau, se purifica. In timpul scaldatului, spune
legenda, Izanagi da na~tere unui mare numar de zei,
dintre care cei mai importanti sunt: zeita Amaterasu
- zeita soarelui, zeul Tsukuyomi - zeullunii ~i zeul
Susano-o - zeul marilor.
Legenda urmeaza firul pove~tii in care
Amaterasu se ascunde intr-o pe~tera, ca urmare a unor
neintelegeri diritre frati, lasand lumea in intuneric.
Zeii panteonului nipon reu~esc sao scoata la u~a
pe~terii cu ajutorul unui pinjaponez, in care a~eaza o
oglinda ~i un colier de perle, obiecte ce vor deveni
mai tarziu primele doua simboluri ale imparatului.
Dupa aceasta intamplare, zeul Susano-o este
izgonit din lumea cerurilor (asemanator lui Prometeu,
din Olimp) ~i trimis sa lupte impotriva balaurilor din
apus.
Odata cu izgonirea zeului Susano-o, scena
legendelor se muta in tara Izumo, aflata in lumea
pamanteana.
Nr. 26
Aici, Susano-o se lupta cu un balaur cu opt

capete ~i opt cozi, pe care il omoara taindu-i capetele
~i cozile. Dintr-una din cozi el ia o sabie pe care o
trimite surorii sale Amaterasu, ca semn de impacare.
Sabia se numea "Arne no Murakumono
Tsurugi" ~i a devenit mai tarziu eel de-al treilea
simbol alimparatului.
Intr-o prezentare lapidara, aceasta este legenda
sabiei japoneze. Sabie care, dincolo de scopul ei
practic de arma, dincolo de statutul de simbol imperial, reprezinta insu~i esenta sufletului japonez.
ARTE MARTIALE
I
Pregiitirea lamei fncepe fn foe
Urmatoarea etapa consta in forjarea, la cald, a

lingourilor de otel pana se obtineau lamele subtiri
(cat o foita de tigara). Lamelele obtinute erau la randul
Sabia japoneza, pe care o cunoa~tem astazi, a lor prelucrate prin plieri repetate, reuindu-se astfel
fost introdusa relativ tarziu in Japonia. La inceputuri controlarea continutului de carbon.
Procesul de fotjare era foarte complex, astfel ca
aceasta sabie era de fapt o copie de slaba calitate,
de multe ori se ajungea la structuri laminate continand
preluata dupa cele coreene.
la 10.000 de structuri de otel de diferite calitati
pana
Patrunsa in Japonia odata cu alte elemente de
civilizatie (elemente importate de la statele conti- ~i continuturi de carbon (un otel mai tare sau mai
nentale), prima sabie japoneza avea forma dreapta
(numita choku-to ), lung a, fiind folosita in specialla
impungeri ~i spintecari.
Nu se cunoa~te cu exactitate cand a aparut nihonto - sabiajaponeza - u~or curba, atat de cunoscuta
astazi.
Primele atestari documentare mentioneaza
existenta ei la mijlocul secolului al XII-lea, insa
batranii me~teri spun ca transformarea sabiei lungi ~i
drepte- choku-to, a avut loc in secolul al IV-lea d. Cr.,
luand forma curbata (ca element de noutate) i ca
din acest secol a fost folosita in special pentru
spintecare, mod de folosire care, se pare, a determinat
curbarea lamei ~i realizarea acesteia din oteluri
speciale, mai ales in zona de contact.
Astazi, dupa mai mult de 1200 de ani de exisSecfiune prin lama sabiei - se pot observa straturile suprapuse
tenta a nihon-to structura metalului i procesul de
faurire al ei au ramas practic neschimbate (pastrand
astfel traditia). In schimb in productia sabiilor de serie moale la corpullamei, sau o structura cristalina pentru
s-au 1mbunatatit radical, in special dupa anul 1867 tai). Toate aceste procese erau urmate de alte i alte
(inceputul epocii Meiji), procedeele de lucru i chiar operatii complexe, unice i caracteristice pentru
compozitia unora dintre elementele integrate otelului. nihon-to.
De exemplu pentru ca lama sa nu fie casanta,
Incepand cu secolul al VIII-lea, materialul folosit
pentru faurirea unei sabiieraobtinut prin prelucrarea era nevoie de un otel flexibil, care insa nu era foarte
repetata a minereului defier, pana la realizarea unui dur. In acelai timp era nevoie de duritate in zona
otel special (cu un anumit continut de carbon ~i un taiului.
Se imbinau cele doua necesitati prin confectioanumit grad de duritate), fiecare din micile lingouri
obtinute fiind folosite apoi la realizarea diferitelor narea lamei din otel elastic i apoi calirea taiului.
Duritatea la tai se obtinea prin aplicarea unui
parti ale lamei.
II. Sabia in Japonia medievala tehnici constructive
ARTE MARTIALE
,
it if!
Nr. 26
acesteia.
Etapa a patra este strans legata de reuita celel
de-a treia, pentru ca ea consta in realizarea luciullll
conturului modelului ondulat. Obtinerea stralucirii
ornamentelor ondulate este, de asemenea, extrem de
migaloasa. Orice micare grqita poate duce la
distrugerea desenului i reluarea 'intregului proces de
lefuire. Cu atat mai migaloasa este munca de lefuire
a lamelor ce au imprimate ondulatii duble.
Aplicarea lutului pe lama
Continuand in acelai regim, munca efectuata
lut special, care apoi se prelucra la cald.
in cea de a cincea etapa este infinit mai pretentioasa.
Astfel, la tih sabia avea o duritate maxima, in Taiul sabiei este mai subtire decat firul de par, ceea
timp ce partea opusa era din otel moale. In urma ce face ca, uneori, lefuirea acestuia sa se execute cu
acestui proces apareau acele "valuri" de pe tai.
respiratia oprita.
Apoi, lama forjata de meterii faurari, trecea in
mana meterilor lefuitori.
Procesul de lefuire, in sine, era i este i astazi
extrem de pretentios i migalos.
Un lefuitor expert realiza pana la trei sabii pe
an.
Realizarea vt'irfului
Maestrul lefuitor prelua lama i o supunea unei
atente examinari pentru a recunoate tipurile de
Ultima etapa, a asea, da forma varfului sabiei .
materiale folosite de catre meterul faurar; apoi, urma i armonizeaza estetic 'intreaga lucrare.
o a doua examinare sub aspect estetic, dupa care
Iata de ce se poate spune fara team a ca, faurirea
stabilea tehnologia lefuirii ei.

unei sabii japoneze, este o arta i totodata o lupta.
Slefuirea propriu-zisa contine ase etape:
Arta faurarului de a uni otelul cu focul i cu apa. Arta
1. Shitaji-tsuya - prepararea lamei pentru lefuitorului de a modela lama bruta- otelul devenind
o arma plina de armonie i frumusete.
lefuire;
2. Ageji-tsuya - alegerea metodei de lustruire;
Lupta data de cei doi maetri "impotriva"
3. Nugui- modelarea ornamentelor;
fierului. Lupta in care "armele" lor sunt pasiunea i
tiinta de a manui fierul, apa, focul i pamantul.
4. Hadori- ondularea;
Acest proces creativ se incheie odata cu trecerea
5. Migaki- lustruirea taiului;
sabiei lefuite prin mainile meterului care, atent i
6. Narume - lustruirea varfului sabiei.
In primele doua etape, lama bruta este lustruita grijuliu realizeaza garda, manerul i teaca. Elemente
cu un anumit tip de piatra (un fel de gresie), sectionata la fel de importante in crearea ansamblului nihon-to.
atat de subtire !neat devine transparenta. Lustruirea
muchiei i a partii superioare a lamei se face prin
tradi~ii
frecare Uoara, cu bucati mici de pietre umezite i
apasate cu degetul.
Urmeaza etapa a treia, foarte dificila, pentru ca
Aa cum am vazut, sabiajaponeza este cu totul
trebuie realizate modelele ornamentale de la punctul deosebita, fiecare exemplar in parte avand propria
de 'intalnire a taiului lamei cu partea de mijloc a sa expres1e.
Originalitatea formei exterioare, expresivitatea
unica a formei interioare, sunt elemente care o fac
inconfundabila i care 'ii confera totodata un sens spiritual i filosofic .
Dincolo de procesele, etapele i mijloacele fizice
de realizare a unei sabii japoneze, meterii pun in ea
o parte din sufletullor.
Tocmai aceasta 'incarcatura spirituala ii leaga pe
Ill. Sabia japoneza intre

lumea moderna
Realizarea modele/or pe lama
'i
ARTE MARTIALE
,
Nr. 26
Lama ci'iliti:i
fauritori i lefuitori, uneori la distante in timp, de

secole, unindu-i in aceeai dorinta de pastrare a
traditiei, a frumusetii sabieijaponeze i a perfectiunii
acesteia.
Studiata din mai multe unghiuri de vedere,
structura interna a nihon-to capata multe sensuri sub
aspect religios i filosofic.
Astfel, sabia japoneza capata sensuri spirituale
din mai multe motive.
Primul tine de sufletul meterului fauritor/lefuitor, de spiritualitatea acestora transferata in interiorul
sabiei.
In acelai timp, spiritualitatea sabiei japoneze
este conferita de religia traditionalista - shinto. Sabia
face parte din simbolurile sacre ale tezaurului imperial, insa semnificatiile din acest unghi, sunt mai
multe.
De asemenea, samuraiul conferea o anumita
spiritualitate sabiei . Un prim aspect se refera la
stralucirea sabiei. Cu cat stralucirea lamei era mai
mare, cu atat se remarca mai buna calitate a otelului
din care era faurita, insa mult mai importanta era
semnificatia stralucirii, atunci cand era apreciat
caracterul posesorului ei.
Despre nihon-to se poate spune ca a avut un sens
i o ratiune proprie de existenta, fiind perceputa diferit
in fiecare epoca.
Candva, sabia era folosita exclusiv pentru lupta,
singura ratiune de a fi a unui samurai fiind aceea de a
se pregati permanent pentru momentul in care trebuia
sa scoata sabia din teaca i sa o foloseasca, iar acest
lucru insemna "a trai" sau "a muri". Samuraiul ii
traia viata sub semnul filosofiei mortii.
Epoca moderna a adus schimbarea sensului
sabiei japoneze, ceea ce de altfel a dus i la
schimbarea culturii in general.
In societatea gentilica, samuraii i chiar familiile
lor mureau din cauza sabiei.
Astazi, ea nu mai provoaca moartea nimanui,
insa exprima un sens estetic propriu i amintirea unei
estetici a mortii.
In zilele noastre, simbolul reprezentat de sabia
japoneza i-a pierdut din interes pentru ca, bineinteles

cu anumite exceptii, japonezii nu mai sunt interesati
sa se ingrijeasca de sabie pentru a-i pastra stralucirea.
Astazi, barbatii japonezi, preluand standardele
i metodele occidentale, i-au creat alte sisteme i
mijloace de perfeqionare a propriei imagini .
Ca rezultat firesc al schimburilor inter-culturale
dintre Japonia i alte tari occidentale, dupa eel de-al
doilea razboi mondial, nihon-to, alaturi de multe alte
simboluri emblematice nipone, patrund in societatea
occidentala.
La inceput timid, indirect, prin intermediul
practicantilor de kendo, cu timpul sabiajaponeza ii
regasete semnificatia de simbol al unei culturi, al
unui mod de viata, aezata de acum pe panopliile a
tot mai multor colectionari de arta asiatica.
Aceti colectionari au reuit sa achizitioneze o
parte infima din sabiile koto sau shin-to, un lucru
pozitiv pana la un anumit punct, pentru ca cei mai
multi dintre colectionarii occidentali, odata ce au
achizitionat o astfel de capodopera nu se mai gandesc
la intretinerea ei - i nu ne referim aici lao intretinere
empirica, ci la o lustruire i reconditionare executata
de un meter lefuitor expert.
In plus, sabiajaponeza a devenit astazi, datorita
cererii mari, un simplu articol comercial.
Multe companii, japoneze sau nu, produc nihonto industrial, tocmai pentru a acoperi cererea cat i
pentru a d.tiga piata de desfacere prin intermediul
preturilor mici.
Insa, ceea ce este important in privinta sabiilor
japoneze este initiativa guvernului japonez de a conserva i proteja un numar de peste 20.000 de exemplare, prin declararea acestora "tezaur national".
Intre aceste exemplare protejate de lege se afla
sabii faurite acum 1000 de ani, acum 800 de ani, acum
500 sau 300 de ani.
Mai mult, guvernul japonez a acordat statutul
de "tezaur national viu" unui numar de maetri faurari
i/sau lefuitori (din cei aproximativ 180 cati mai sunt
in viata), de asemenea ca o incercare de a conserva
traditia i semnificatiile sabiei japoneze - nihon-to.
ARTE MARTIALE
,
JEt if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN
Nr. 26
Uchi Deshi Ia Marotokan Dojo
0 experienti unici ...

~
Cristian Laiber
raditia elevilor interni (uchi deshi) era in trecut

una din cele mai importante traditii legate de
practica serioasa a artelor martiale ~i de relatia
ce se stabilea intre maestru ~i discipol, relatie diferita de
ceea ce exista astazi, relatia intre profesor ~i elev. Exista
lntr-adevar In lumea occidentala actuala o mare confuzie !ntre
aceste doua tipuri de relatii, ele tinct sa fie echivalate de cei
mai multi fie din ignoranta, fie din exces de zelln etalarea
cu no~tintelor despre Orient (extremism in ambele cazuri) .
Mai exista ~i tendinta minimizarii valorii practicilor uchi
deshi, ele fiind vazute doar ca un anacronism al unei epoci
japoneze demult trecute, un simplu moft din dorinta de a
parea ceea ce nu e~ti ...
Am sa incerc sa prezint In acest articol ce inseamna in
realitate aceasta practica, inca In vigoare in extrem de putine
dojo traditionale din Japonia, ~i cu atat mai putin in Europa.
Am avut ocazia deosebita ~i onoarea totodata de a fi
invitat de catre sensei Maroteaux, Takeda Ryu Shihan, 8
dan aikijutsu, 5 dan iaido, 5 dan jodo pentru a studia ~i
aprofunda disciplinele Takeda Ryu in dojo-ul sau personal
timp de o saptamlna. Ocazie deosebita pentru ca sensei
Maroteaux este un om foarte ocupat, conduce stagii de
perfeqionare In aproape fiecare weekend in Franta ~i In multe
alte tari; onoare deosebita pentru ca odata ce cineva devine
elev serios (centura neagra - yudansha) doar maestrul este
eel ce poate lua initiativa unei aqi uni sau invitatii , iar elevul
nu poate sa se autoinvite de exemplu ca uchi deshi, sau sa se

autopropuna pentru teste de grad.
De cativa ani shihan Maroteaux ~i -a inaug urat un mi c
dojo, la parterullocuintei personale, numit Marotokan Doj o.
dupa numele japonez care 1-a primit de la soke Nakamura.
Acest dojo este destinat In exclusivitate centurilor negre
avansate, gradelor superioare ce vin sa se specializeze in
disciplinele Takeda Ryu. Marotokan Dojo este un spatiu
mic, tipic pentru dojo-urile traditionale nipone, unde fiecare
lucru respira ~ i emana un viu sentiment budo ... Fiecare lucru
din Marotok an Dojo aduce cu sine o lunga istorie ~i multe
sentimente . .. to ate sunt obiecte vechi ~ i chiar rare, japoneze,
aduse de sensei Maroteaux din cele 17 calatorii ale sale In
Japonia, sau primite de Ia experti de renume In arte maqiale.
Este ca un mic muzeu al unei lntregi vieti , cu toate peripetiile
~i lntamplarile ei ...
De foarte scurt timp, sensei Maroteaux a adau gat
acestui dojo, o mica incapere, transformata de ingenioasa sa
sotie Myriam Desveaud, lntr-o camera cu o extrem de placuta
ambiantajaponeza destinata primirii elevilor uchi deshi. Este
camera pe care am avut din nou onoarea de a o inaugura
pentru ca am fost primul uchi deshi ce a studiat aici timp de
o saptamana.
Antrenamentele erau in general de doua ori pe zi, dar
practic traiam permanent In spiritul artelor martiale prin
discutiile permanente pe care le aveam cu sensei Maroteaux
~i prin unele antrenamente spontane, la care nu rna a~teptam .
Seara am avut ocazia sa parcurg o parte din biblioteca aflata
in posesia lui sensei Maroteaux, lucrari rare
de arte martiale, unicate in Europa, iar
altele cu siguranta rare ~i in Japonia: carti
de Aikijutsu Takeda Ryu, Daito Ryu ,
Onoha Itto Ryu Iaido, carti despre istoria
clanului Takeda ~i despre faimosul general
Takeda Shingen (ce a inspirat ~i celebrul
film "Kagemusha") . La antrenam en te,
sensei Maroteaux a pus accentul mai ales
pe numeroasele detalii, atat de importante
pentru o tehnica cu adevarat japoneza,
estetica, economica ~i nu In ultimul rand
extrem de eficace. Am aprofundat In special iaido, mai ales ca trecusem deja testul
Shodan Iaido Takeda Ryu Maroto Ha la
stagiul de la Cagnes-sur-Mer (Coasta de
Azur) . L-am lnsotit pe sensei Maroteaux
la acest stagiu de weekend ~i am avut
----~----~~=c--------~----~~----~
'
Nr. 26
prilejul sa vizitez putin Coasta de Azur ~i sa cunosc numero~i

alti practicanti pasionati de Takeda Ryu . La sfaritul stagiului, dupa testul de shodan iaido am fost solicitat, spre surprinderea mea, sa fac ~i o demonstratie de yonnin randori
(lupta Iibera cu 4 adversari !!).
Antrenamentele de iaido au fost zilnice !a Marotokan
Dojo, i nu rareori am executat o ora intreaga aceeai micare
in cautarea "gestului perfect" .. . Profit de aceasta ocazie
pentru a multumi i lui sensei Christian Barnavol alaturi de
care am studiat metodele de aikijutsu pentru yondan , mai
ales secretele extrem de dureroaselor gakuun (apasari pe
puncte vitale) . Antrenamentul a fost tipic japonez i am
studiat sub indrumarea atenta a lui shihan Maroteaux mai
ales intrarea in tehnica, de fapt partea cea mai importanta ...
Ulterior shihan Maroteaux mi-a explicat modul in care a
studiat aceste tehnici prima data cu shihan Mimurodo
(Hakko Ryu) i mi-a explicat diferentele dintre tehnica
martiala de Gakuun Takeda Ryu fata de aplicatiile
preponderent terapeutice din Hakko Ryu. Nu este vorba de
tehnici mai bune sau mai rele ci doar de finalitati diferite.
Apoi In ultima zi am vizitat cu sensei Maroteaux,
regiunile magnifice din sudul Frantei de pe Hinga A vignon
i ne-am In tor s mult dupa prinz .. . In scurt timp
antrenamentul a lnceput din nou in Marotokan Dojo i chiar
daca eram destul de obosit am practicat singur iaido. Dupa
o ora ijumatate de iaido a sosit i sensei Claude Chantegrel
5 dan Takeda Ryu ~i am lnceput un nou antrenament de
aikijutsu .. . Dupa acest antrenament sensei Maroteaux mi-a
ARTE MARTIALE
,
cerut brusc toata programa de yondan ... Mi-am reveni t din

uimire ~i ... toata oboseala trecuse .. . exista doar adversarul
asupra caruia trebuia sa rn a concentrez. Testul a durat peste
o ora dar eu am avut senzati a ca nu se mai sfar~ea ... Intr-un
final, sensei Maroteaux a intins rapid o masajaponeza ~i rna anuntat ca am trecut testul. Inca nu lmi reveneam din
uimire ... Demonstratia cu 4 adversari fusese parte din tes t,
plimbarea prelungita de dimineata i~i avusese rostul ei, sa
fiu obosit ~i fizic sa mai pot depune efort. .. astfel ramlne
doar ki-ul ca unica speranta . . . Dupa sake-ul traditional sensei
mi-a spus ca ceva similar i se inUimplase i dansului in
Japonia in urma cu multi ani cand trecuse testul de 4 dan ...
0 extrem de frumoasa amintire care lmi va ramine mereu In
suflet. ... Am fost a poi numit instructor ~ef pentru Romania,
autorizat sa testez elevi inclusiv pana la shodan (1 dan) In
aikijutsu i sa decernez diplomele semnate de shihan
Maroteaux.
Voi continua cu impresii ~i detalii despre aceste

experiente unice traite In Marotokan Dojo.
Am sa lnchei nu inainte de a anunta ca i In acest an
se va organiza In luna iulie, Stagiul de Takeda Ryu de Ia
Constanta.
Pentru informatii contactati-ne la numarul de telefon
din pag. 72.
ARTE MARTIALE
,
:lf:t if!
Nr. 26
WING CHUN~
INTRE LEGEND A Sl ADEVAR (II)

ginduri/ideii) care este forma de baza a stilului.
V azand ca Y ee Yim recunoa~te ca ~tie ace=
La sfar~itul povestirii, Leung Bok Lao il intreba sistem, Leung Bok Lao spuse ca probabil omul di:pe Y ee Yim daca cunoa~te sistemul ( daca 1-a vazut vis este Mui Sun ~i ca el este bucuros ca a gasit tvreodata) .
cele din urma un profesor. II intreba pe batran da ~
Yee Yim raspunse ca el invatase acest sistem dore~te sa il primeasca ca elev. Acesta a fost de
pe vremea cand era foarte tanar, profesorul sau acord ~i astfel Leung Bok Lao pornit sa invete.
spunandu-i ca nu mai predase nimanui stilul
Din acel moment Leung Bok Lao incepu sa
respectiv ~i, de asemenea, ii transmisese sa nu invete studieze cu Yim Yee ~i cu fata acestuia. Ziua munce;:
pe nimeni altcineva. Statea de mult timp in acest din greu la magazinul de branza iar noaptea se
ora~ ~i nu vorbise cu nimeni despre cuno~tintele sale antrena. Cum el avea deja o baza cu privire la artele
martiale, deci nimeni nu cuno~tea faptul ca el este martiale, evolutia sa era foarte rapida, iar Yim 1:
practicant de arte martiale.
aprecia foarte mult.
Yee ii explica lui Leung ca invatase sistemul
Yim Y ee se gandea ca este foarte batran, ca
de la Mui Sun care invatase Stilul Cocorului Alb de fiica sa este la varsta mariti~ului, iar Leung Bok La
la Ng Mui, apoi il combinase cu propiile metode, i se parea o alegere buna pentru ea.
iar forma pe care tocmai o vazuse in timpul
Intr-o zi, Yim Yee o chema pe Wing Chun l2.
reprezentatiei lui Leung este Siu Lin Tao (Micile el ~i ii spuse ca este foarte batran ~i ca i~i simt
sfar~itul aproape, iar din acest motiv ar vrea ca e2.
sa se casatoreasca inainte de moartea sa. Ii mai spuse
ca Leung Bok i se parea o alegere buna pentru ea.
chiar daca este sarac ~i munce~te la ei, totu~i estc
un om bun ~i foarte ambitios. Cum ~i fata avea
parere identica ~i 11 pHicea pe Leung, a fost de acorci
cu tatalsau.
A doua zi Yim Y ee il chema pe Leung Bok ~;
ii explica faptul ca el ~i fiica lui il plac foarte mult.
De asemenea, de cand venisera in ora~, nimeni in
afara de el nu cuno~tea faptul ca sunt practicanti de
arte martiale. Ii mai marturisi ca el ~i fiica lui erau
singuri de 10 ani , de cand murise sotia lui, ~i nu ar
vrea saW lase fiica fara nici un sprijin dupa moartea
sa. Din acest motiv, el ar vrea sa ii gaseasca un sol
inainte de disparitia sa ~i il intreba pe Leung Bok
daca nu ar vrea sa fie sotul fiicei sale. Leung ramase
uimit de aceasta discutie ~i spuse ca este foarte fericit
ca ~i-a gasit un profesor adevarat ~i ca este ~i mai
fericit ca profesorul lui ii ofera de sotie chiar pe
fiica sa. Atunci, Y ee o chema ~i pe Wing Chun la
discutie ~i toate lucrurile devenira oficiale.
La doua saptamani de la casatoria celor doi ,
Yim Yee trecu in nefiinta. Funeraliile au fost
~ Drago~
Chiric
Nr. 26
aranjate de cei doi proaspeti soti, care formau un

cuplu foarte reu~it.
Deoarece erau foarte politico~i cu oamenil, iar
tofu facuta de ei era de o calitate foarte buna,
afacerea mergea excelent. Cum viata lor era foarte
lini~tita din punct de vedere financiar, aveau foarte
mult timp pentru antrenamentul de arte martiale.
Inainte de moarte, Yim Yee ii ex plica lui Wing
Chun ca nu a reu~it sa-l invete totul pe Leung Bok
~i ca o roaga pe ea sa aiba grija ca Leung Bok sa i~i
completeze invatatura. Wing Chun promisese atunci
tatalui ei ca 0 sa-i arate tot sistemul sotului ~i ca nu
o sa-i ascunda nimic.
Antrenamentele se desfa~urau in continuare
noaptea, iar Leung Bok progresa foarte repede.
Totu~i, ceru sotiei sa ii arate forma la manechinul
de lemn inainte ca el sa termine de aprofundat Siu
Lin Tao. Yim Wing Chun ii explica faptul ca nu
are cum sa ii arate forma la manechin pana ce el nu
va stapani perfect prima forma, care este fundatia
sistemului.
Leung Bok Lao avu senzatia ca sotia sa vrea
sa ii ascunda ceva ~i se supara spunand ca nu vrea
sa pateasca ~i cu ea cum patise cu maestrul de Choy
Ga, mai ales ca ei erau soti ~i tatal ei o rugase inainte
de moarte sa ii arate tot sistemul. Wing Chun rase
~iii spuse ca nu vrea sa 1i ascunda nimic, dar ca este
necesar sa invete sistemul pas cu pas, altfel nu va
putea sa ajunga un bun maestru. Atunci ei au hotarat
sa faca 0 lupta de studiu.
Lupta a fost interesanta deoarece cu cat Leung
Bok Lao incerca mai mult sa o atinga cu atat el
obosea mai mult ~i nici nu atingea tinta. Intr-un
tarziu, Leung Bok Lao a realizat caWing Chun avea
dreptate ~i s-a hotarat sa invete treptat. Dupa multi
ani de practica insa, nivelul tehnic allui Leung Bok
Lao ajunsese sa fie superior celui allui Yim Wing
Chun.
In semn de multumire ca Yim Wing Chun avut
incredere in el ~i 1-a invatat tot stilul tara sa ascunda
nici o tehnica, Leung Bok Lao a numit stilul dupa
numele sotiei sale "Wing Chun"
De la Leung Bok Lao stilul Wing Chun a ajuns
la Leung Jan, care la randul sau a avut mai multi
elevi, dar doi sunt de o mare importanta pentru
evolutia stilului Wing Chun a~a cum este el cunoscut
de noi astazi. Ace~tia sunt Chan Wah ~i Leung Bik,
amandoi fiind profesorii lui Yip Man - considerat
ca fiind ultimul mare maestru al stilului Wing Chun.
ARTE MARTIALE
,
ARTE MARTIALE
I
it if!
Nr. 26
Sendo Ryu K a r a t e - - - - - - - - - - - - - - - - - -
lnteleger-e a
artelor martiale
'&.
Emeric Arus
-'--------------------------Cand oamenii de rand vorbesc despre artele

martiale, de obicei se gandesc la stiluri ~i metode de
lupta, dar putini se gandesc ca fiecare stil sau metoda de
lupta are doua laturi foarte importante: primul, planul
fizic sau tehnic ~i al doilea disciplinar (incluzand partea
spirituala ~i morala).
Partea fizica inseamna pregatirea corpului uman
pentru lupta, invatand cum sa fo1osim diferite parti ale
corpului ~i diferite tehnici specifice ale artei martiale
practicate. Unele arte folosesc cu precadere proiectarile
adversarului, altele folosesc mai mult loviturile cu
mainile ~i cu picioarele, iar altele folosesc imobilizari
ale incheieturilor articulare ~i presiuni asupra punctelor
nervoase specifice.
Aceste tehnici au fost dezvoltate ~i folosite de luptatori (samurai) pe campul de lupta ~i pastrate pana in
zilele noastre fiind adaptate la cerintele vietii modeme.
Partea disciplinara include mai mult mintea
luptatorului pentru a-1 face sa fie disciplinat, pentru a
intelege mai bine tehnicile ~i procedurile de lupta pe
parcursul procesului de invatare. Cand discutam despre
disciplina in artele martiale, nu trebuie sa intelegem
numai aspectul de a fi disciplinat catre sensei (profesor),
ci ~ i catre obiectivele ~i tehnicile pe care practicantul
dore~te sale invete i sale perfeqioneze la un nivel mai
avansat. Practicantul trebuie sa se disciplineze peel insu~i
prin concentrare. Concentrarea asupra tehnicii va fi
invatata pe parcursul practicarii artei martiale.
Oamenii ar trebui sa cunoasca diferenta dintre artele
martiale ~i calea/metoda artelor martiale. In timpurile
noastre se practica mai mult metoda/calea artelor budo .
Bu =martial ~i do= calea, metoda care include mai mult
aspectele naturii umane, unitatea intelectului, corpului
~i spiritului In antrenamentele riguroase ~i continue. Do
totodata inseamna autocontrol, dedicatie, loialitate, o
morala corecta ~i ata~ament fata de profesor, de club,
etc. Cand vorbim in general despre artele martiale, noi

trebuie sa lntelegem ca partea disciplinara este evidenta
prin practicarea lor, formand t.in caracter puternic al
practicantului; practicand sporadic, nu vom reui sa
dobandim a~a cum spun maetrii artelor martiale, o
necesitate, sau mai bine zis un drum al vietii.
Multe sisteme socio-culturale au avut in trecut, dar
~i In prezent sisteme de educatie fizica; spre exemplu,
Grecia a avut un sistem numit ,pankration". Acesta a
fost preluat mai tarziu de romani ~i imbunatatit. Intre
800 - 1200, era cavalerilor In Europa, existau sisteme
de lupta ~i pregatire cum ar fi: scrima, folosirea buzduganului ~i a altor arme utilizate de cavaleri. In India exista
~i acum sisteme yoga, iar in Japonia budo.
Toate aceste metode se bazau pe teorie ~i practica,
dar ~i pe ideologii, orientari sociale i erau invatate dupa
o anumita metodologie.
Toate sistemele de lupta (chiar ~i cele practicate
doar ca sisteme de educatie fizica) au in comun cateva
aspecte:
A) . Aspectele fizice:
.L.
artele martiale ca exercitii fizice: In practica
artelor martiale, toate partile corpului sunt folosite;
exercitiile la care sunt folosite pot fi dinamice (izotonice),
statice (izometrice) . Practicarea continua a artelor
martiale duce la bune rezultate fizice dar ~i lao mai buna
respiratie sau circulatie a sangelui, un bun control al
sistemului nervos. Iar toate acestea pe langa rezultatele
fizice ajuta ~i la formarea unei personalitati puternice.
.
artele martiale ca autoaparare: toate formele
de arte martiale sunt excelente metode de autoaparare,
prin insa~i definitia lor. Practicarea acestora constant ~i
timp indelungat dezvolta reflexe ce sunt o baza solida
In situatiile reale de lupta .
.1.
artele martiale ca sport: abordarea acestora
ca sport a starnit vii controverse, dar In ciuda aces tor a in
ultimii ani multe discipline au devenit sporturi cum ar fi
judo, karate, mai recent au inceput sa se organizeze
concursuri de aikido (promotorul acestora fiind Kenji
Continuare fn pag. 52
Nr. 26
ARTE MARTIALE
,
Tehnica Sendo Ryu Karate Do: tanto kata (ipponme}

Tori ata ca cu o lovitura fm punsa contra
abdomenului, Uke se apara printr-un blocaj fn cruce
numit f uji ( osae), cu palmele deschise .
Prin alunecarea braJelor se face un ura kate
gaeshi cu fntoa rcere mult spre dreapta. Se pastreaza
controlullovind cu piciorul mae fn abdomen.

Prin pastrarea prizei numita ura ude osae (kyo)
se apasa pe mana dreapta pe cot pana cand acesta
ajunge la sol, fiind pastrat controlul ~i cu ajutorul
cuJitului.
ARTE MARTIALE
c
,
it
)i
Nr. 26
Tomiki), dar eel mai mare succes 1-a avut taekwondo- dezvoltarii "autodisciplinei" i se poate spune ca este
motorul practicii artelor martiale.
ul , fiind admis ca sport olimpic.
kata - exercitii de forme, este considerat de
In ceea ce privete transformarea artelor martiale
in sporturi, unul din argumentele budo este: nu este im- aproape toti expertii ca fiind sufletul artelor martiale.
portant sa ditigi cu orice pret ci mai degraba sa gandeti . Kata dezvolta autodisciplina, increderea, dar i dezvolsa nu pierzi niciodata. Ce inseamna aceasta de fapt, este tarea unor calitati motrice deosebite (precizie, viteza,
sa nu pierzi niciodata loialitatea fata de artele martiale indemanare, etc.).
kumite - lupta, ce poate fi stabilita dupa nite
practicate (faptul ca pierzi un meci, inseamna de fapt ca
nu pierzi nimic, deoarece eti sanatos i fericit). Conti- reguli sau poate fi libera, rara restriqii, va dezvolta spiritul
nuand sa practici artele martiale in viitor vei reui sa de lupta, simtul distantei, curajul, dar i increderea in
sme.
descoperi i sa-ti imbunatateti EUL.
B) Aspectele mentale i spirituale: impreuna sau
C) Artele martiale ca "drum al vietii".
In esenta, orice arta martiala este un set larg de
separat, artele martiale ca exercitii fizice sau ca sport au
tehnici i atitudini mentale, sistematizate i codificate,
o mare valoare mentala de nedescris.
Orice antrenament al unei arte martiale are trei parti care prin antrenamente dure i continue dezvolta min tea
i corpul uman pentru a culege cunotinte despre sine i
importante:
kihon- antrenamentul de baza, acesta fiind cheia univers.
ARTE MARTIALE
,
Nr. 26
Scoala romaneasca de
I
Goju Kensha
Finalita~i educa~ionale
"13-
(idee, scop) in Goju Kensha
Prof. dr. Florin Gheorghe Mageriu

(7 dan Goju Kensha)
ordinul intai, a unei funqii speciale exprimand pe

dao (calea).
In acel moment mi-am dat seama ca de fapt
Era in mai 1991, ~i rna aflam de trei
prin de (toku in limba japoneza) se exprima tocmai
saptamani in Tokyo, unde pe toata aceasta
perioada adoptasem un program epuizant (cu 2-3
vocatia abaterii de la echilibrul specific al unei
ore in medie, de odihna zilnica) din dorinta de a
individualit~ti (universal quasi-inchise) in cadrul
acumula cat mai multe informatii, atat din
procesualitatii de realizare intema a identitatii
domeniul artelor maqiale, cat ~i din eel al vietii
acesteia (dao in limba chineza, do in limba
cotidiene japoneze, aceasta din urma mai ales,
japoneza).
constituind o continua ~i insolita provocare pentru
Si imediat, intrebarea lui Tadahiko Ohtsuka
sensei mi-a izbucnit in minte, relevandu-mi-se ~i
formatia mea de sociolog.
0 consecinta directa a acestui program, a fost
raspunsul: scopul educational-esential al Scolii
faptul ca slabisem vizibil, ceea ce nu a ramas
Goju Kensha este tocmai acela de a forma la
neobservat de catre Tadahiko Ohtsuka sensei. La
fiecare dintre elevii sai un simt special ~i anume
un moment dat, dupa un antrenament de patru ore,
simtul abaterii de la echilibrul specific, in procesul
acesta rna intreba: "Furourin-san, tu intelegi
vietii proprii, adica tocmai acel "simt allui de, care
importanta echilibrului in Goju Kensha?" Am
a ajuns la un anumit nivel de perfeqionare, face
ezitat putin cu raspunsul, ruland in minte filmul
posibila actiunea concordanta a individului uman,
antrenamentului (studiasem Supairunpai Kata),
cu situatia concreta data, in orice domeniu al
incercand sa imi dau seama ce nu mersese cum
interaqiunilor acestuia cu mediul sau natural sau
trebuie.
special.
Apoi, mi-am dat drumul "turuind" despre
Corespunzator acestui scop educational,
importanta echilibrului in tehnica (waza),
finalitatea cu gradul eel mai mare de generalitate
inlantuirile de tehnici (renzoku waza), respiratie
- idealul educational - specifica ~colii Goju
(ibuki), spirit (kokoro - tsuki no kokoro, mizu no Kensha, apare ca fiind definita prin conceptul de
kokoro), etc.
"om capabil de un control optim asupra realizarii
Tadahiko Ohtsuka sensei rn-a ascultat cu
identitatii sale in conditiile unor interaqiuni diverse
rabdare un timp, apoi rn-a intrerupt, spunand: "Nu, ~i probabilist-variabile, cu mediul".
nu la asta m-am referit, asta merge; este vorba de
Astfel, in cadrul procesului educational speechilibrul tau specific, de individ uman. Incearca sa cific ~colii Goju Kensha, exercitiile psiho-fizicomeditezi la asta!"
motrice din domeniile wu shu (qi gong, taijiquan ,
Vorbele maestrului mi s-au infipt in minte, dar etc.) ~i budo (Goju Ryu Karate Do, Tai Jutsu,
rostullor l-am inteles abia peste cateva luni, cand,
Goshin Jutsu, etc.) sunt doar mijloace prin care,
acasa (in Romania) fiind, imi reluasem studiul de
treptat, in etape ~i trepte educationale riguros
elaborare a unei teorii interpretative asupra
planificate, se realizeaza scopul educational
metafizicii chineze antice (la care lucram din
mentionat mai sus.
1982).
Desigur cain acest fel educatia realizata in
Eram in momentul in care tocmai terminasem cadrul ~colii Goju Kensha, influenteaza direct
o demonstratie logico-matematica prin care in
formarea unei capacitati de aqiune psiho-fizicoraport cu ipotezele interpretative luate in
motrica a elevului, in conformitate cu finalitatile
considerare, de (virtute) aparea ca derivata de
educationale (ideal, scop) definite mai sus ~i doar
ARTE MARTIALE
I
it ifi
Nr. 26
Un grup de membri ai AGRK din stagiul de Ia Amara, august 1999
indirect, prin interconditionarile interne ale

personalitatii elevului, tendinta Ia "actiune
adecvata" in orice alt gen de activitate a acestuia.
Dar, cadrul formarii ~i dezvoltarii personalitatii
elevului traitor in Europa, respectiv in Romania,
este constituit de modelul cultural occidental,
diferit esentialmente de modelul cultural extremoriental (chino-japonez, mai precis).
Prin urmare, pentru ca realizarea finalitatilor
educationale specifice ~colii Goju Kensha, intr-un
proces educational des!a~urat in Romania, pentru
romani, sa nu ramana 0 dorinta utopica, 0
promis'iune neonorata (sau mai rau, o simpla
reel am a comerciala in~elatoare) era in mod evident
necesar ca procesul educational al ~colii japon~ze
de referinta sa fie reconceptualizat interpretativ in
cadrullimbajului european al teoriei educatiei.
Din aceste, sale zicem "revelatii", a incoltit
ideea de a elabora o lucrare de doctorat asupra
procesului educational propriu unei reale ~coli
romane~ti de Goju Kensha, particularizand Ia tema
respectiva intreaga teorie interpretativa (in limbajul
modelului cultural occidental) asupra metafizicii
chineze antice - "Teoria campului structuralfunctional" - teorie pe care in liniile sale esentiale
o definitivasem in 1991.
In februarie 1992, in cadrul Colectivului de
admitere la doctorat, la Facultatea de Sociologie,
Psihologie, Pedagogie a Universitatii (de stat) din
Bucure~ti, am fost acceptat ca doctorand cu tema
propusa de mine - "Fundamentele procesului
educational in artele martiale. Scoala romaneasca
de Goju Kensha".
Acum, dupa ~ase ani de lucru, pot spune ca
faptul eel mai important nu este titlul de doctor fn
pedagogie obtinut in urma sustinerii publice a tezei
de referinta (~i confirmat de catre M.E.N. in
octombrie 1999), ci faptul ca aceasta lucrare se
constituie ca un real indrumar teoretic pentru
activitatea mea practica de instructor de arte
martiale ~i de asemenea pentru cea a celorlalti
instructori ai Asociatiei Goju Romania Karate pe
care o conduc ~i probabil ~i a altor instructori
indiferent de stilul practicat, atunci cand ace~tia din
urma sunt interesati de a intelege fundamentele
educatiei in artele martiale.
Nr. 26
ARTE MARTIALE
I
PREGATIREA DE SPECIALITATE A LUPTATORILOR DIN
SERVICIUL PRIVAT DE
PAZA S PROTECTIE
v
I
Claudiu Sgandar
mirosuri profesionale de la locul de munca;

mirosuri de tutun;
mirosuri de alcool;
In numarul trecut al revistei de arte martiale am
mirosuri de parfum;
prezentat cateva elemente de identificare urmand ca
mirosuri de sapun;
acum sa va prezentam alte elemente de identificare
mirosuri de alimente consumate.
utile activitatii de paza i protectie, cum ar fi:
In general, urmele de miros nu pot fi
ilnpiedicate sa apara; secretia unor substante chiar
ldentificarea dupa fotografie:
crete in perioada premergatoare sau in cursu! unei
Finalitatile acestui tip de identificare sunt
aqiuni periculoase cand starea psihica deosebita
diferite. Fixarea in memorie a caracteristicilor
(emotie, spaima, incordare nervoasa) i fizica (efort)
persoanei pentru a fi identificata intr-o anumita
duce la ridicarea temperaturii corpului.
misiune presupune:
Stabilirea mirosului persoanei poate fi realizata
stabilirea daca
pe calea simtului
persoana dintr-o fotografie
~tiililllfiiiii.~::=:U::~ olfactiv, cu ajutorul
este cea presupusa;
cainilor special dresati a
determinarea daca
caror acuitate este de
doua fotografii reprezinta
10.000 de ori mai mare
aceeai persoana.
dedit a omului (de aceea
De mentionat ca sunt
sunt folositi la deteqia
dificultati in identificarea
stupefiantelor sau a
dupa fotografie deoarece
explozibililor), sau prin
proportiile sunt miCorate,
expertiza odorologica
persoana este prezentata
(analize de laborator).
static, exista jocuri de
lumina i umbra ce pot
ldentificarea
denatura realitatea astfel
incat persoane vazute numai o data i fugar, sunt greu persoanei dupa voce 'i vorbire:
de recunoscut. Identificarea poate fi asociata cu
Prin limbaj, oamenii se disting net intre ei.
masuratori i proiectii. Este util sa verificam in
Anatomo-fiziologia vorbirii, cu alte cuvinte vocea, se
acelai timp daca nu s-a operat un trucaj fotografic.
mentine relativ constanta de la preadolescenta pana la
sfaritul vietii daca nu intervin boli deformante ale
aparatului fonator.
ldentificarea dupa miros:
Caracteristicile acustice esentiale utile
fiecarui individ ii este caracteristic un miros
identificarii sunt:
rezultat dintr-un amestec ce poate proveni din:
viteza producerii sunetelor i cuvintelor;
transpiratia diverselor zone ale corpului (palme,
intensitatea vocii; timbrul vocii.
picioare, zone piloase);
In
atentia limbajului se mai iau in considerare:
mirosuri produse de imbolnaviri (aparatul
stilul exprimarii;
bucal i dentar);
pronuntia;
mirosul medicamentelor sau drogurilor
particularitatile lexicale, gramaticale i
ingerate;
&
ARTE MARTIALE
,
Jit if!.
Nr. 26
fonetica a limbajului.
Particularitatile scrisului sunt date de:
temperament;
influente culturale; .
influente tehnice;
- influente familiale.
Acestea se materializeaza in modalitati grafice
extrem de diverse care ii confera un caracter individual i se reflecta in caracteristicile de ansamblu
(dominate grafice) i in cele de detaliu (morfologia
semnelor grafice).
Scriptorul poate fi identificat dupa combinatia
literelor, chiar cand se procedeaza intentionat la
deghizarea (scrierea CU mana Stanga, utilizarea
majusculelor de tipar, etc).
fonetice (intonatia, accentul, pauzele ).
Problema prezentata prezinta interes i pentru
cazurile de anunturi verbale inregistrate, a apelurilor
telefonice in care se profereaza injurii, amenintari,
impunerea unor conditii i pretentii, etc.
ldentificarea persoanei dupa scris:

Scrierea constituie o deprindere ce consta in
producerea unor seml)e grafice care redau structura
ldentificarea persoanelor dupa

anumite obisnuinte de viata, sau
dupa ticuri:
I
Fiecare om are un fel de a fi, dispune de

anumite deprinderi i obinuinte, care deseori il
deconspira fara drept de apel. Gama obinuintelor
este extrem de diversificata, de la modul de a saluta
i vorbi pana la anumite manierisme
comportamentale.
Este semnificativa, eel putin ca legenda,
modalitatea identificarii criminalului de razboi Adolf
Eichman, expatriat in Argentina i condamnat la
moarte in contumacie de Tribunalul International de
la Ntirenberg. Eichman ii schimbase fizionomia prin
repetate interventii chirurgicale estetice i se
antrenase pentru schimbarea unor manifestari de
personalitate. Pastrase totui o obinuinta tipic
germana, de a numara intotdeauna maruntiul primit
drept rest la efectuarea unor cumparaturi i pe care il
piasa intr-un buzunara special al hainei. A fost un
indiciu minor, neinsemnat la prima vedere, dar care a
orientat investigatiile ulterioare, care i-au precizat
identitatea.
Ticurile pot fi un indiciu extrem de valoros de
identificare deoarece apar involuntar, sunt greu de
ascuns i nu pot fi suprimate prin control voluntar.
Dintre acestea putem mentiona:
grimase ale fetei;
anumite micari corporale i atitudinale, care
se exacerbeaza in momentele de tensiune emotionala
sau incordare nervoasa.
Subliniind importanta identificarii persoanelor
pentru misiunile specifice de paza i protectie,
trebuie sa spunem cain receptia senzoriala a
persoanelor, in prelucrarea informatiiloqi
Nr. 26
ARTE MARTIALE
,
verbalizarea acestora pot interveni anumite

denaturari . In principal acestea sunt:
adaugarea a ceva la realitate (spontan si
involuntar);
omiterea unor elemente importante prin uitare;
substituirea unor persoane altora,
transformarea in plan mental a persoanei de
identificat.
Aceste distorsionari apar datorita faptului ca
situatiile primejdioase, constienta pericolului imediat
si a eventualelor urmari indue de regula distorsiuni in

percepere si in redare.
In incheierea articolului, amintim sportivilor si
sportivelor ce vor sa practice meseria de agent de
paza si proteqie, adresa sponsorului acestei rubrici:
I . Agresorul ataca cu pumnulla nivelul capului. Agentul stopeaza

atacul cu lovitura de picior fmpinsa in lateral, /a nivelul abdomenului.
2. Agentul executa priza pe brafu[ ~i gulerul agresorului ~i simultan
ii blocheaza genunchiul.
3. Agentul executa fncarcarea ~i proiectia peste old a agresorului.
4. Imobilizarea agresorului Ia sol.
S.C. SSP GUARD SERV S.R.L.

Str.Blajel nr.2, Bl. V4, Sc.l, Ap.l, Sector 3,
BUCURE~TI
TELEFON: 321.48.77
ARTE MARTIALE
'
Jit if!
Nr. 26
---"--~
;;e~~~
\:.~"~ Genbukan Ninpo Bugei
~Gyokko
Ryu Ninpo
Cea mai veche scoala

de Kosshi Jutsu
Arta secreta de lovire
a punctelor vitale
I
Cristian Ozon
Sake Shoto Tanemura in

jumonji no kamae
I. lstoric
Gyokko Ryu Ninpo era cunoscuta in Japonia ca fiind cea mai veche ~coala
de shitojutsu sau kosshijutsu (arta secreta de lovire a punctelor vitale), aceasta
~coala (ryu-ha) avandu-~i originea in faimoasa Coala Hakuun Ryu Ninpo, Coala
mama a altar Coli de ninjutsu ca Togakure Ryu, Kumogakure Ryu, Gikan
Ryu, Kasumi Ryu.
Tot ceea ce se cunoate in
prezent despre Gyokko Ryu i se
datoreaza kuden-u!ui (traditia
orala) lui soke Toshitsugu
Takamatsu. Tehnicile au fost aduse
in Japonia de Ikai, un general
chinez exilat i Cho Gyokko.
Ikai a predat arta sa mai
departe lui Gamon Doshi, care a
transmis-o lui Garyu Doshi, profesorullui Hachiryu Nyudo.
Hachiryu N yudo este eel care
a inventat o arma secreta a ninpoului - kyoketsu-shoge (in traducere "a alerga peste munti i
vai"). Kyoketsu-shoge este o
combinatie de yari (sulita) cu kama
(secera), aceasta fiind legata cu o
sfoara de 2,5-3 m facuta din par
de femeie sau de cal, la capat avand
un inel de fier. Cu timpul, inelul
de fier a fost inlocuit cu o bila de
metal, iar sfoara cu un !ant, devenind ceea ce cunoatem astazi ca
fiind kusari gama (secera cu !ant).
K
y
0
Nr. 26
Hachiryu Nyudo a transmis ~coala mai departe lui

Tozawa Hakuunsai, mare maestru genjutsu (tehnici de
iluzionism , magie), celebru pentru inki, doki, fuki ~i kaki
waza (tehnici demonice).
Gyokko Ryu a trecut din generatie In generatie, pana
la Sakagami Taro Kunishige care a organizat ~coala ~i a
fost soke din 1532 pana In 1555.
Sakagami a fondat In 1542 ~coala de Koppo Jutsu
Koto Ryu ~i a transmis ~coala Gyokko Ryu familiei
Momochi, faimosului ninja Sandayu Momochi, du~manul
lui Oda Nobunaga In timpul rebeliunii Tensho (1572).
De la familia Momochi, Gyokko Ryu a fost transmisa
clanului Toda.
In era Meiji, marele maestru Toda Shinryuken
Masamitsu li lasa conducerea ~colii lui soke Toshitsugu
Takamatsu.
Actualmente Gyokko Ryu Ninpo Kosshi Jutsu a
ajuns Ia a! 28-lea soke - Shoto Tanemura sensei .
II. Structura 'i concepte

Gyokko Ryu se lmparte In trei sectiuni principale
(Koppo Saryaku Hiden): tehnici de lupta cu mana goala
lmpotriva atacului fara arme, lmpotriva atacului cu cutit
~i cu sabie.
Joryaku no Maki se nume~te primul nivel de 12 kata
lmpotriva atacului cu mana goala, acestea fiind
urmatoarele:
1) Koku
2) Renyo
3) Dan Shu
4) Dan Shi
5) Saka Nagare (Gyaku Nagare)
6) Keoh
7) Hanebi
8) Keto
9) Yubi Kudaki
10) Ketsu Miyaku
11) Taiken
12) Sakketsu (Satei)
Al doilea set, de lupta lmpotriva atacului cu cutitul
(tanto) sau sabia scurta (kodachi) are In componenta 8
kata ~i poarta numele Churyaku no Maki :
.1) U Jaku
2) Seito
3) Da Shin
4) Ko Rai (Koraku)
5) Ko (Hanetsurube)
6) Shien
7) Hosen
8) Horaku
Ultimul nivel se nume~te Geryaku no Maki ~i este
m elul cu tehnicile cele mai dificile ~i mai avansate din
Gyokko Ryu , deoarece sun! tehnici de aparare cu mainile
goale lmpotriva atacului cu sabie (katana) sau lance (yari).
ARTE MARTIALE
,
Geryaku no Maki are In componen ta 8 kata:
1) Shun U
2) Shun Soku
3) Ichi Geki
4) Kai Soku
5) _Ko Ryaku
6) Iai Fuji (lai Tsui)
7) Chingan
8) Fu U (Furno)
De asemenea mai exista In structura ~colii Gyokko
Ryu ~i Shoshin Gokei Gogyo no Kata cu 5 kata Chi, Sui,
Ka, Fu, Ku precum ~i Jumonji no Kata, Hicho no Kata.
Bazele taijutsu-lui sunt lchimonji, Hicho ~i Jumonji . Sunt
prezente ~i nenumarate tehnici articulare ca omote kote
gyaku, ura kote gyaku, goja (musha) dori, ganseki nage,
jigoku dori, o gyaku, ~ . a .
Datorita faptului ca In Gyokko Ryu deplasarea
picioarelor este foarte dificil de lnvatat ~i aplicat in Iupta,
se folosesc inainte ~i in timpul luptei lovituri asupra
centrilor nervo~i.
Dintre tehnicile speciale de lovire a centrilor nervo ~ i
putem remarca boshi-ken sau shito-ken (lovitura prezenta
in kata, spre exemplu, Jumonji no Kata i nu numai) .
In Gyokko Ryu exista ~i diverse moduri de intarire
a degetelor (prin lovirea degetelor de copaci, stanci,
makiwara), astfel un pr'acticant specializat in Gyokko Ryu
poate sparge cu boshi-ken, lovitura cu degetul mare, chiar
~i 0 piatra foarte dura ca cea de rau.
Intr-un menkyo de Gyokko Ryu scrie ca pentru
intarirea mainilor se pot folosi nuci sau pietre ce pot fi
ascunse in palma, acestea fiind ratite ca bilele energetice
chineze~ti , Ia nevoie putand fi folosite pentru distragerea
atentiei adversarului in situatii extreme. Strategia Colii
,...--
ARTE MARTIALE
I
Jit if!
urmare a
Jutsu
Nr. 26
diferite kanji, voi arata o alta varianta: Gyo (~1" ), Ko (;;_.

Ryu (~fu) . In acest context, G yo inseamna austeritate
(religioasa) sau practica adevarata, corecta. Caracterul Gyo
(11) poate fi gasit ~i in Gyoja (preotii sectei buddhisre
Tendai). Interesant de remarcat este faptul ca soke
Tos~itsugu Takamatsu a fost Gyoja. Ko C;m inseamna a
merita, onoare sau in extenso intelepciunea varstei. Astfel.
in a! doilea caz, Gyokko Ryu poate fi tractus ca fiind ~coala
prin care cineva atinge prin austeritate intelepciunea .
merite sau onoare.
0 alta forma prin care se poate scrie Gyokko Ryu
este Gyo (~1), Ko (jfu) ~i Ryu (~) Gyo de la Gyoja ~i Ko
- tigru au fost explicate mai sus. Ryu este scris in acest
Gyokko spune caIn prezenta unui du~man trebuie sa fi in

armonie cu el ~i niciodata nu trebuie provocat sau intampinat cu o expresie incruntata a fetei ci cu un zambet foarte
larg . Daca lupta este inevitabila, atunci trebuie folosita
cea mai eficienta tehnica pentru a-1 anihila.
Cu un an inainte sa moara (1971) sensei Toshitsugu
Takamatsu i-a spus lui sensei Shoto Tanemura urmatorul
kuden:
" In Gyokko Ryu exista 9 reguli ~ i acestea sunt:
1) Nin inseamn a sa-ti a peri tara cu pretul vietii.
2) Intotdeauna sa fi calm , sa nu-ti fie frica de moarte.
3) Cand e~ti in pericol trebuie sa nu spui nimic, sa
nu arati nimic.
4 ) lndiferent de cat de puternic este du~manul ,
pastreaza intotdeaun a un spirit de neclintit.
5) Sa-ti serve ~ ti ~ i sa-ti protejezi maestrul ~ i parintii.
6) Viciile iti pot dis truge eficienta.
7) Bautura Jti poate afecta gandirea.
8) Distruge puterea du~manului , dar lasa-1 in viata.
9) Sa nu i i inveti pe altii rara permisiunea maestrului.
Ill. Semantica
Termenul Gyokko Ryu poate avea mai multe
intelesuri atunci cand este tractus . Forma cea mai folosita
este Gyokko Ryu (;Eft ;f.u) unde Gyoku (;) inseamna
j ad, Ko sau Tora (jfu) tigru ~i Ryu (~fu) Coala, adica
"Scoala Tigrului de Jad".
In vechea China, tigrul ca simbol taoist este simbol
yin.
Cum in limba j aponeza un cuvant poate fi scris cu
caz cu un alt kanji, care inseamna dragon (~). in taoism

dragonul fiind considerat simbol yang. Deci poate fi tractus
ca practica adevarata, corecta a tigrului ~i dragonului .
Pentru un taoist inseamna aplicarea corecta a teoriei yin
(tigru) ~i yang (dragon) .
In Gyokko Ryu se folose~te, de asemenea Ten
Ryaku Uchu Gassho (Ruga catre Cer ~i Univers). Cerul
se afla intr-o continua schimbare, ceea ce este natural.
Dragonul da mana cu tigrul. Intr-o lupta reala, strategia
Tenchijin (Cer-Pamant-Om) este des folosita. Exista ~i
Gassho Kuji-Kiri, Kongo (metal), Suirin (apa) ~i Kafu
Gassho (foe ~i vant). Acestea sunt cele trei comori sau
Sanpo Gassho.
Kosshi Taihen Jutsu are tot trei forme : Ryuhen (sau
transformarile dragonului), Kohen (transformarile tigrului)
~i Hyohen (transformarile leopardului) .
IV. Amatsu Tatara

Soke Shoto Tanemura spune ca in opinia dansului,
ninpo-ninjuts u este strans legat de traditia Amatsu Tatara.
Textele secrete ale milenarei traditii Amats u Tatara
contin cele mai importante invataminte despre Bumon
(poarta m artiala) ~i Shuman (poarta spirituala).
Bumon reprezinta cele 36 de cai martiale esentiale
pentru Ninpo Sanjurokkei formate din Bugei Juhappan
( cele 18 arte martiale principale practicate de samurai) ~i
Ninj a Juhakkei (cele 18 tehnici secrete, speciale , practicate
de ninja).
Shuman se refera Ia toate as pectele spirituale prin
care practicantul invata sa inteleaga ~i sa fie tolerant cu
diferitele religii ale lumii.
Dens ho-urile (documentele) Amatsu Tatara au
apartinut familiilor Nakatomi, Otomo, Monobe ~i Abe.
Cl anu l A be num ea aceste documente secrete Abe
(Ohhikonaga) Am ats u Tatara Rinpo Hiden No Maki .
Famili ile Nakatomi , Otomo ~i Monobe le numeau Kuki
Amatsu Tatara Nakatomi Hibumi, Otomo Amatsu Tatara
Kishin No Hibumi ~ i Monobe Amatsu Tatara Hissin
Mokuroku.
Sensei Shoto Tanemura este al 58-lea soke Amatsu
Tatara Bumon & Shuman.
Nr. 26
ARTE MARTIALE
,
GENBUKAN NINPO BUGEI

Gyokko Ryu Ninpo Kosshi Jutsu - Jumonji no Kata
~ Cristian Ozon
Executa: Cristian Ozon & Alexandru Cafe
4. Dupii atac, A fntinde mana spre fa{a lui B.

astfel fncat degetele sii vizeze ochii lui B.
6. B, atacii din nou cu shikan ken, A face

sabaki, blocheazii cu jodan uke ...
7. ...~i
love~te
cu boshi-ken tsuki, la coaste

(butsumetsu).
8. Dupii a rae, A fntinde mana spre fa{ a lui B, astfel

fncat degetele sii vizeze ochii lui B.
in final se revine fn pozi[iile ini[iale de plecare.
ARTE MARTIALE
I
se:rie t::eh..-.ica -
Jit
if{
Nr. 26
ca.iet:: t::eh..-.ic a.:rt::e ma.:rl;ia.le
KYOKUSHIN KARATE
Cornbinatie de lupta (sen no sen)
~ Claudiu Sgandar
1. Tori
~i
Uke J.nju kamae.
3. Uke impinge piciorul exterior

~i pa~e~te in fata.
Executa: Nicoleta Cheoseaua & Marian
Rf~noveanu
2. Tori ataca gedan mawashi geri; Uke blocheaza

cu sune uke.
4. Uke contraatacajodan mawashi geri pe partea

opus a.
Nr. 26
se:rie "t:eh.-.ica -
ARTE MARTIALE
,
caie"t: "t:eh.-.ic a:r"t:e
ma:r~iaie
Shitei Tori 'Waza

~ Tudor Stanciu
Executa: Tudor Stanciu & Vasile Ganea
1. Jodan mawashi tsuki

Hidari teisho uke I hidari shotei mawashi uchi
2. Gyaku eri te dori

Migi shita tsuki
3. Surui nage (pozifie intermediarii)
4. Surui nage (jinalizare)
ARTE MARTIALE
se:rie t:eh.-.ica -
Nr.26
ca.iet: t:eh.-.ic a.:rt:e ma.:rl;ia.le

>
AIKIJUTSU
TAKEDARYU
Tanto Tori
a_ Cristian Laiber
Executa: Pascal Lagouche & Cristian Laiber
-(-
at ace
potrivitc.
Cel care se apara este intr-o
garda relaxata, zanshin.
2.Atacul este de tip chudan
rsuki ~i es te deviar folo sind o eschiva
ex teri oara circulara tenkan irimi tai.
Este momentul cand deja incepe
aqi unea de control (osae) prin presiun e
3. Se apasa putemic pe bratul adversarului determinand

dezechilibrarea acestuia (kuzushi). Se observa ca uke este
inca in picioare ~ i se folose~te de o m i ~care din bazin - hara ,
Ia controlul adversarulu i .
4. Se a~eaza un genunchi pe sol pentru a putea con trol a
mai bine advesarulla sol (osae jime waza) presi unea extrem-Ede durer::;asii detenninand atat controlul adversarului ~i
pennitand .. .
5 ... . preluarea armei (tanto) adversaru lui in conditii
de deplina siguran[a. Bratul se ridica in semn ca adversarul
este total controlat, atitudine specifica ~c oli i Takeda Ryu.
Zanshin.
ARTE MARTIALE
,
Nr.26
0 multitudine de medalii ~i cupe,

specifice artelor martiale. Pentru
federatii ~i comenzi mai mari de 100 de
buditi se face reducere 20%.
#300/
#3002
#3 151
#3003
#31 52
#3153
#301/ L
#301 21-
#3/ 6 /L
#3/62L #31631.
#30/3L
#20561 12; #205611/ .. # 20561 1 #2054412; #2054411 ; # 20544
0lO mm
o70 mm
070 mm
&e~
IIKIL
\YI5 mm
I K2L
045 mm
t SJL
050 mm
070 mm
060 mm
050 mm
#3021
#317/C
#3022
#3/72C
#20575
~0
mm
050 mm
#3023
#3033
#3032
#3031
#3173C
#3/2/L
#3/22L
#3/23L #3/3/L
#2052912; #2052911; # 20529
000 mm
050 mm
050 mm
#20566
MO mm
#3043
#3042
#31 32L
#3052L
#3041
#3/ 33L
#3 /41
#3052L
#3142
#305 1L
#3 143
1#2052412; #2052411; # 20524 1#2050312; #20503/1; # 20503
050 mm
070 mm
050 mm
o50 mm
040 mm
040 mm
Trofee compuse
1- #51 84 h-37 em
2- #5185 h-53 em
3- #5187 h-1 JO em
it itt
ARTE MARTIALE
,
BUDO - KUNG J?U MAGAZIN
Nr. 26
Din artele martiale...

I
10
II
12
13
Orizontal: 1. Intemeietorul Colii de ju jutsu

Jikishin Ryu, un bushi de rang inferior, fmmat la coala
Kito Ryu (2 cuv.). 2. Samurai care a aplicat conceptul
de ken-no-shinzui i a preconizat un spirit calm, nepasator
(fudoshin) in lupta (1489-1571; Tsukahara Bokuden).
3. Maestru care a creat disciplina ne-militara kyudo,
divizand studiul ei in ase parti (2 cuv.). 4. In cont"- Cu
multa sare- Diminutiv feminin. 5. Plati ealonate- Marne
(in v.) " ... Xa". Procedeu tehnic efectuat cu "sabia mainii ",
orizontal, pe o parte a capului (qwankido). 6.
Intemeietorul stilului de kenjutsu Itto Ryu (Ittosai
Kagehisa) - A trage in fire - In hamei! 7. Fondatorul
Colii traditionale de so-jutsu, Shinden Fudo Ryu (no
Kanja Yoshiteru) - "Culoare", in limba japoneza. 8.
"Shobu- ... "Comanda a arbitrului pentru oprirea luptei
(kendo)- Alene- Respect, morala. 9. " ... -waza". Tehnici
de studiere a micarilor, executate din pozitia "in
genunchi" (judo)- Spada cu lama flexibila, (kalaripayat).
10. Expert in arta sabiei de la Jikishin Kage Ryu (17891844); Shimosa no Kami Seiichiro) -In gluma! - " ... Jiao" . Lovitura de picior spre inapoi, foarte sus (wushu).
11. "China", dupa numele japonez al dinastiei Tang "Furi -Undo " . Exercitiu de m1adiere, constand in
efectuarea cu intreg corpul a unui gen de rasucire pe loc,
bratele intinse ajungand la echilibrarea micarii /aikido)
- Miri .. . incurcati! 12. Lovitura de pumn, ascendenta,
spre inainte (karate) - Leqie. 13. Blocaj executat cu mana
(karate) - "Hatsu-... ". Antrenament in primele zile ale
unui nou an, continuat timp de doua-trei zile in ir, care
prilejuiete, in general, inlantuiri i competitii intercluburi

i intemationale.
Vertical: 1. Masa de tesut nou format, care se
dezvolta intr-un organism prin inmultirea exagerata a
unor celulre (pl.)- " ... Guruma". "Marea roata exterioara"
(judo) . 2. Greiti- "Sabie la dreapta"; micare din Omori
Ryu (iaido) . 3. Distantat- Maestru de la Tenjin-shin-yoryu, care 1-a avut, pentru un timp ca elev i pe Uyeshiba
Morihei (Tokusaburo)- Akashi Kiyama. 4. " ... -Taoshi ".
Tehnica de presiune din fata, asupra pieptului
adversarului, bratele lui tori inconjurand umerii lui uke
(sumo) - "Proiectarea opusa" (judo). 5. Rau afluent al
fluviului Zambezi - printul deertului (pl.) - Incete! 6.
Una din cele 12 micari de baza din Omori Ryu (iaido)" ... -Gaeshi". Invingator al unei lupte, prin superioritate
tehnica (judo). 7. Metoda de "lupta dura" ide exercitii
intensive, bazate pe forta pura, creata de Ichikawa
Mondaiyu - Diminutiv feminin. 8. Kami feminin al
soarelui ce detine un loc important in religia shinto.
Electrocardiograma (abr.). 9. "A rupe", in limbajaponeza
- Bluza rustica. 10. In beton!- " ... Uke". Evitarea oblica
a unei lovituri, spre exterior (karate). 11. Numele (in
dialectul cantonez) al manechinului de lemn, folosit
foarte mult in antrenamentul de Wing Chun (Yan Jing
Fat). 12. Maestru de kendo (8 dan), iaido (8 dan) ijodo
(1893-1984; 2 cuv.). 13. "Jodan ... Uke". Blocaj diagonal amplu, executat cu nunchaku (kobudo)- " .. .Zuki".
Lovitura de pumn asemanatoare unui upercut (karate) .
Dictionar: IMIR, DEKA, NOKI.
Costin V. Trifan, clubul "Kumade", Campina
s:
"M
n,
Nr. 26
ARTE MARTIALE
,
RONIN
POVESTIRI DIN LUMEA ARTELOR MARJIALE
&
pagini realizate de Gaby Oancea
Drumul regasirii!
Uceniculin arte martiale Su Kong era in ochii
profesorilor sai un neispravit.
Sau, cum spunea biitranul Jinn "o nestemaHi a coroanei
lnvaluita in rahat de urs".
Un copil plin de talente, dar care nu ducea nimic pana
Ia capat ~i care era pornit impotriva tuturor. Dacii tatal sau nu
ar fi fericit ~coala-manastire cu toate cele necesare pentru trei
ani de existenta, de mult portile s-ar fi deschis larg ~i tanarul
ar fi plonjat in colbul ce desena drumul pana Ia conacul tatalui
sau.
Insa manastirea era saraca ~i avea mare nevoie de
darurile primite.
Preotii aveau insa ~i o nemultumire. Pentru darurile
primite, trebuiau sa modifice caracterul tanarului, sa-l
~lefuiascii, sa-l transforme intr-un tanar senior.
Trecuse un an i nici gand de vreo schimbare.
Preotul Dai, eel care se ocupa direct de educatia lui Su
Kong facea tot ce ii statea in putinta, pentru a invinge cerbicia
tanarului . Dar orice ar fi facut, nu reu~ea.
Incerca cu binele: ii arata tehnici secrete prezentate pana
atunci doar elevilor speciali, 11 in vat a cum sa reziste in
salbiiticie, II instruia in manuirea armelor. ..
In van. Odata ce prindea tehnica sau invatatura
respectiva, Kong se scufunda in somnolenta sau apatie, nu
mai exersa, nu-l mai interesa nimic.
A incercat i cu raul: 1-a infometat timp de doua
saptamani, Ia pus Ia cele mai grele ~i ruinoase munci, ba
chiar 1-a ~i biitut. Kong primea totul cu deta~are. Daca era de
munca nu muncea, dacii era infometat rabda, dacii era biitut
nu scotea nici un sunet.
Se parea ca tot raul din lume se ascunsese in sufletul
acela de taniir.
Oare ce provocase acea ruptura? Ce prapastie surpase o
inima de copil.
Era cert insa ca nu o minte de preot era rae uta sa deferece
o inima impietrita.
Disperarea preotilor era mare. Trecuse ~i eel de-al doilea
an ~~ e1 nu reu~isera nimic.
Singura speranta era sihastrul din provincia Fukien. Cel
atat de aproape de Tao.
Cand in cea de-a opta zi de a~teptare, Dai a fost primit,
aproape ca renuntase sa mai spere. Da, biitranul ~tia care este
problema sa:
"Ai un fiu", a spus eel atat de aproape de Tao. "Este
fiul tau pentru cii traie~te langa tine. Nu il conduce pe drumul
tau. Lasa-1 sa gaseasca drumul pe care ii este sortit sa mearga."
Apoi i-a fiicut semn sa iasa. Dais-a retras cu spatele, 1-a salutat
pe sihastru, apoi a plecat spre casa.

Tot drumul s-a gandit ce a vrut sa spuna biitranul: Lasa-l sa gaseasca drumul pe care fi este sortit sa mearga.
Arta razboaielor nu i se potrive~te . Nici in randul
ciirturarilor nu cred sa intre, ciici nu iube~te caligrafia, iar
des pre preotie nici vorbii ...
Pe drumul de intoarcere a vazut Ia campie femeile
lucrand Ia campurile de orez. Doamne cum ii salta inima la
vederea acelor trupuri tinere.
~i a inteles. Nu un biirbat avea sa-l schimbe pe Kong ...
Cand a ajuns Ia manastire, Dai a zabovit doar o eli pita.
A maruntit vorbele in ~oapta cu staretul manastirii apoi a
disparut spre satul din apropiere. De intors s-a intors cand
luna mangaia de mult matasea calda a noptii de vara.
Ce-au vorbit cei doi, ce-a fiicut Dai in sat, nimeni n-a
~tiut. Arata doar ca de a doua zi, Ia manastire a avut de lucru
o tanara frumu~ica, ce-i ajuta pe preoti Ia pregatirea bucatelor.
~i dacii am sa vii spun ca toti ucenicii se ingramiideau sa fie
pedepsiti Ia corvoada serviciului la bucatarie, sunt convins ca
rna veti crede. ~i printre ei ~i Kong ...
Da, preotul Dai gasise calea. In mai putin de 0 saptamana
inima de piatra devenise mai umana. in ~ase luni Kong era un
flacau normal, ba observau preotii cu ingrijorare, devenise
cam moale ~i suspina cam des. Dumnezeule, ce era de facut ,
fierul era acum o turta de orez.
De a doua zi, fata a disparut de Ia manastire. Se spunea
cii fusese rapita de un grup de calareti din tinutul Kwe, un
tinut salbatic, la mai mult de 20 de zile de mers calare. Un
tinut din care, cei ce se aventurasera acolo, nu se mai
intorsesera.
- Pe unde sa o iau iubiti parinti, pentru a o gasi, i-a
intrebat Kong pe preoti.
-la-o peste camp, treci peste valea Tsu i vei ajunge In
pad urea de mesteceni. Acolo cred ca o vei gasi. Vocea lui Dai
era grava, insa ochii aveau o stralucire ciudata. Zambeau ochii
lui Dai ...
Tot drumul, preotii !-au insotit pe Kong, supunandu-1
Ia diverse incercari. El nu tia nimic. Credea ca este o frun za
purtata pe aripile sortii. Era impacat cu destinul.
La capatul drumului nu a gasit nimic. A pornit spre casa
manat de un singur gand. Sii-i ia ramas bun de Ia calugari ~i
apoi sa se desparta de viata.
Cand in poarta rrtanastirii 1-a intampinat o zeita cu chipul
cunoscut, Kong a inteles.
Acesta era drumul regasirii. Ce pierduse el inainte de
manastire nu era dorinta de a trai. El nu-~i gasise sufletul, iar
acum, cand avea aliituri un suflet pereche, realiza ca era
implinit atat ca luptator dar ~i ca om . Era Ying ~i Yang, in tr-un tot contopit, divers dar unitar.
ARTE MARTIALE
I
it if!
Nr. 26
---- ~~ ~ ~
' - - ' _L~ _.__ ~
- L-ai vazut pe eel care face antrenament dupa

noi, eel de la Tsu Tsu Maki Ryu. Are doua pnetene ...
- Nu zau. Poti sa iube~ti doua femei deodata?
- Sigur. Pan a afla una -despre cealalta ...
Un practicant de Tsu Tsu Maki Ryu este dus

de sotie la doctor, dupa ce fusese "zdrobit" intr-un
meci de full contact.
- Mai baiatule, aceasta este cea mai fericita
Doctorul cu privirea pierduta spune:
zi din viata ta, e~ti campion de Tsu Tsu Maki Ryu, ii
- Domnule, trebuie sa vorbesc cu sotia dumnea- spune tatal, cu lacrimi in ochi, fiului sau Dionisie.
voastra ...
- Dar tata, maine rna insor. ..
lese luptfuorul, abia tarandu-se pe holul spitalului,
- Da fiule, tocmai de aceea, aceasta este cea mai
~i ii spune sotiei:
fericita zi din viata ta.
- Draaa
cred ca am fost lovit foarte grav. DoctoO'
rul nu a vrut sa discute cu mine, dar vrea sa vorbeasca
In satul Cucuieti din Deal, pentru ca Ion se
cu tine.
intorcea tot timpul de la antrenamentul de Tsu Tsu
Nevasta, distrusa ~i ea, intra in cabinet.
Maki Ryu pe inserat ~i satul nu era electrificat, Maria
- Stimata doamna, sotul dumneavoastra este grav i~i trimite barbatul sa cumpere 0 sticla de lampa, sa
bolnav, aproape pe moarte, ii spune doctorul. Dar poata a~eza ~i ea masa cumsecade.
exista ~i unele sperante ... Trebuie sa-i faceti masaj din
~i a a~teptat, o ora ~i a a~teptat doua ~i .. .in cele
ora in ora, nu trebuie sa piarda nici un meci de fotbal din unna se intoarce Ion, cam "afumat" ~i rara sticla
care 11 intereseaza. Mancarea este ~i ea foarte impor- de lampa.
tanta. Doar cotlete ~i mu~chi de caprioara are voie. Iar
- Bine rna Ioane, unde-i sticla?
prietenii nu trebuie sa ii lipseasca din preajma ...
-No, tu Marie, nu te supara, da' la birt o spus ca
Cu o fata schimbata, nevasta llintreabl'i pe doc- nu tin sticle de lampa, ci doar de palinca ... ~i daca
tor:
n-o avut, am luat ~i io ce mi-or dat.
-Dar de baut nu are voie sa bea alcool, nu-i a~a?
- Ba are, cum sa nu. Doar sa nu exagereze foarte
La cei 180 de ani ai sl'ii, fondatorul stilului
tare. ~i sa fie baturi fine, a~a cum ar fi trebuit sa-mi Tsu Tsu Maki Ryu statea pe o banca intr-un pare ~i se
aduceti mie ...
uita dupa femeile frumoase ce se perindau prin fata
Nevasta iese ~i bietul om intreabl'i:
lui. Langa el se a~eaza un tanar care llintreba: .
- Ce-a zis doctorul. ..
- Bine domnule, dar la varsta dumneavoastra va
-A zis c-o sa mori!
mai preocupa femeile?
- Da, de preocupat rna preocupa, chestia este ca
Doi luptatori discutau intre ei:
nu mai tin minte de ce ...
CONCURS NR 25
Daimyo-ul a hotarat ca daca
samuraiul nu ar fi fost destul de bun,
seniorul 1-ar fi alungat de la inceput. Din
moment ce 1-a acceptat timp de zece ani in
serviciul sau, acum era momentul sa-l
plateasca.
Ca~tigator:
Mure~an
Viorel Carol, Craiova
Un volum - Taiko - de Eiji Yoshikawa.
CONCURS NR. 26
In sala de antrenament sudoarea curgea pe fruntile celor doi
prieteni In mod egal.
Erau aproape ca doi frati. Se pregateau pentru campionat inca
din prima zi cand pa~isera in dojo.
~i totu~i acest ultim meci era eel mai greu.
Cei doi prieteni se infruntau in finala.
Aveau aproape aceleai ganduri. Ar fi dorit sa abandoneze,
pentru a nu-i lovi prietenul, dar totodata ar fi dorit sa lupte pentru
a-i incununa munca de atatia ani cu titlul de campion.
intrebare: Dumneavoastra ce ati face daca ati fi in situatia
unuia dintre cei doi prieteni?
Nr. 26
ARTE MARTIALE
I
insa sa fie deficitar. Toate informatiile solicitate

le gasiti in paginile revistei .
Albu Sm.-in, Bra~ov - 0 parte din
titlurile solicitate s-au epuizat. Cele
disponibile v-au fost expediate prin
po~ta.
Taran Florin, Rebri~oara - Cfu-tile solicitate

nu sunt in stoc.
Sigartau Dan, Bra~ov - Revista noastdi, la
nivel national se difuzeaza prin Rodipet. In
Bucure~ti o mai puteti gasi la raionul de materiale
sportive al magazinului Unirea ~i la magazinul
Olimpic de pe strada Lipscani.
Din pacate nu avem reviste de Muay Thai.
Cred ca. cea mai autorizata persoana care sa poate
statui in acest domeniu este dornnul Mircea Boldea,
secretarul FRAMC.
Luca Marins Constantin, Piatra Neamt A~teptam comanda dumneavoastdi la telefonul
nostru (01) 780 71 54.
Chilom Lucian, Cetate, Nu mai avem in
stoc cartea solicitata.
Puf Ciprian, Arad - Multumim pentru
aprecieri ~i pentru fidelitate. Din pacate numerele
din revista pe care le solicitati nu le mai avem,
tirajul respectivelor reviste fiind epuizat.
Saito~ Emanuel, Baia Mare - N u expediem
colete in sistem ramburs. Manualul solicitat nu se
mai afla in stoc.
Schwaitzer Tiberiu, Cluj-Napoca- Idem.
Tamas Cristian Dorin- Idem.
Codreanu Mihai, Hunedoara - Nu
expediem echipament in sistem ramburs.
Vlad Nicuta, Craiova - Idem.
Mut Daniel, Oradea - Multumim pentru
aprecieri. Din pacate titlurile solicitate nu mai le
avem in stoc. Bineinteles ca puteti face abonament
la revista noastra.
Bucur Emil Sorin, Constanta - Foarte bun
raspunsul dumneavoastra, insa la tragerea la sorti
a ie~it altcineva. Va mai a~teptam ~i la alte concursun.
Bogle~ Catalin Narcis, Ia~i - Revista
continua sa apara, capitolul difuzare continuand
Nedelea Ionut Cristian,

Mioveni - lata explicatiile solicitate:
shanzhang, baihui, laogong, huiyin, sunt
puncte ~i meridiane vitale ale corpului uman, care
prin apasare sau lovire pot produce moartea sau
vindecarea.
Mai multe amanunte gasiti in cele doua volume publicate de domnul Liviu Tilica in Colectia
Budo- Tehnici secrete din Shaolin vol. 1-11.
Viorel Daneliuc, Suceava - Stiluri
chineze~ti se practica in cadrul Federatiei Romane
de Arte Martiale- Asociatia Romana de Wushu.
Pentru informatii puteti lua legatura cu domnul
Petru Grindeanu, secretarul general FRAM.
Florin Mihailescu, Sighet - Cartile epuizate
se vor retipari, in funqie de solicitarile sosite la
redactie. Putem sa va comunicam ca in curand se
vor reedita volumele Taekwondo de Constantin
Dimciu ~i Arta Razboiului de Sun Tsu.
Volumele solicitate de dumneavoastra nu sunt
in planul imediat de retiparire.
Calinciuc Dorel, Bucure~ti - Idem.
Dragan Florin, Bucure~ti - Ma bucur ca
v-a placut foarte mult revista noastra. Spuneti ca
este prea greu sa ajungeti la noi.
Eu sunt convins ca daca doriti cu adevarat "sa
vedeti ce contine" magazinul, merita sa faceti
efortul de a veni.
Sorin Miu, Zarne~ti- Nu ~tim daca in ora~ul
dumneavoastra se practica arte martiale chineze~ti,
deci nici stilul betivului.
La revista va puteti bineinteles abona, daca
doriti.
Miclea Dorin, Bucure~ti - Artele martiale
europene (boxul englezesc, boxul francez, scrima,
etc.), au o larga dezvoltare, dar in zilele noastre
s-au transformat efectiv in sporturi.
Artele martiale orientale, de~i au aceea~i tendinta, de transformare in sporturi, inca mai
pastreaza caracterul de lupta efectiva. Exista chiar
~coli traditionale care practica efectiv artele
razboinice, in adevaratul sens al cuvantuhii.
ARTE-MARTIALE
,
.
:1ft if!
Agenda cu adrese
Nr. 26
Asociatia Romana
Ashihara Karate
IMPORTANT!....,
RECLAlVIA
Doriti sa practicati adevaratul
NINPO-NINJUTSU?
Sunteti interesati de ~colile

traditionale japoneze de
JUJUTSU?
Doriti seriozitate ~i
profesionalism?
KARvu DoJO vine in
lntampinarea
dorintelor
dumneavoastra
prin dojo-cho
CRISTIAN OzoN,
sub directa
coordonare a lui soke
SHOTO T ANEMURA.
Orice club sau instructor de arte

martiale i~i pot face reclama in
paginile revistei noastre.
Incepand cu nr. 25, pentru
aparitia intr-un numar al revistei
trebuie sa cumparati 10 reviste
(plata se face anticipat), ce vii vor fi
expediate la publicarea reclamei.
Textul publicat este in limita a 25 de
cuvinte.
Pentru spatii mai mari se platesc
tarife suplimentare (1 USD/~m 2 ).
Introducerea de imagini este taxata
separat (5 USD o fotogratie).
Pentru informatii ne puteti contacta la
telefon (01) 780 71 54.
Sabaki Dojo
Practicand Asijiha,ra Karate veti
cunoate cel1pai c~mpJex sistem
de aparar~ cu m&na goala.
Antrenaqtentele au loc in:
~:Bucure~ti,
Sc. Gen. nr. 197 (D~pmul Taberei

35) str. ObcinaMare nr. 2
Sc. Gen . 155 Sfanta Fecioara
Maria
Bra~ov
Relatii Ia telefon
092 368176
Lie. LSN, str. Armoniei nr. 6,

Grupa de initiere ~i performanta in
sistemul competitional KOROKAI.
It I 1111111111111111 111111111 ! 1111111111111111
Ploi~~i
Ryogen Ryu
Heiho Bugei
Descoperiti frurnusetea bujutsu-lui
japonez apartinand ~colii Ryogen Ryu
TAKEDARYU
MAROTO-HA
Sc. Gen hr. 6

S~. Gen nr. 20
Bu~be~tiJiu
Clubulcopiilor 1. elevilor
~fi{lnch
cu prornotorul acesteia
CRIS'I'IAN OZON
cl}ief
Adr~afi'l::>ejanu - 1 dan
Pentru stag}i,'~!ii~ri i ll,JSCrieri ne puteti

"l:ontacta la:
Tel. u9~23 p,769, sau

E-mail: acl.ic:lejanu@botmail.com
7'
Cursuri, stagii de preg3tire, formiiri instructori, afilieri, examene de

grad in disciplina principalii Ryogen Ryu Heiho Bugei
Iai
~enpo
Fonna de luptl(cu sabia japoneza,

ce imbina clemente de i~ido-iaijutsu, kendo-kcnjutsu.
~i in diScip'Uncle anexe:
JOHO (metoda de lupta cu bastonul mijlociu ~i scurt);
KARATE JU KEMPO (lllpta fara anne); SHIN OBI
BUJUTSU.
SHODO (caligrafie, c~~i ~i executare caligrafii).
KARYUKAI
TeL
09~368 176
e-mail: d3c@usa.net
TAKEDA-RYU
TeL 4204639; 6438776;

048646428;041679215,
Nr. 26
it
ARTE MARTIALE
I
~
w~~~~ha~~c~~ar~u
1;
./.,I'\
Antrenor international de wushu- kung-fu
Director tehnic FRAM
~).
'J \\
KOROKAI ~ Ji,
Centura neagra Korokai
, Pentru informatii, ~
'' o~&anizare stagii
f's, ~
Telefon: 093 306 653
v.>
TAEKWONDO WTF
Arte martiale
coreene
,
Initiere ~i performanta
pentru toate varstele
Autoaparare
-1("
.~).
E
KOROKAI~
~
l ..
~~~
Lupta in
~~
sis tern
Rl~
full contact
~r
Lupt~ cu arme
Forme pe
t~h
muzidi
I"
Constantin Dimciu teL 094 375 798
1:>
Asociatia Sportiva
RONIN BUDOlUN
JEt if!
ARTE MARTIALE
Nr. 26
KYOKUSHIN KARATE
Sa/a de sport a $colii nr. 123, comuna Jilava, $oseaua Giurgiului nr. 266 (luni,
miercuri, vineri- orele 19-22).
Antrenor: FLORIAN TOADER- 2 Dan Kyokushin
INTERNATIONAL SENDO RYv KARATE Do FEDERATION
Sake Emeric Arus- tel: (718) 721 7598; Pentru Romania: Bartis Emoke- comuna
Baciu nr. 266, jud Cluj, tel. 064 260 140 sau 064 135 741.
YAMATOKAI
Instructor Popescu Adrian - 3 dan jujutsu. lnitiere, performan{a, competifii
copii $i adulti Sa/a Flaros (Timpuri noi) tel. 330 5037
KYOKUSHIN KARATE
Calea Victoriei nr. 52, sector I. Program: mar{i, joi - ore/e 19'0 -210
Samb{Jffj - Orefe 1;!3- 1430
Antrenor Mircea Marin - 1 dan Kyokushin Tel. 780 40 00
SALA vESPORTLux-
Ralden
TAEKWONDO WTF
BUCURESTI 092-349704
048~28
Yamabushi PITESTI
Makoto
TlRGOVISTE
Ryusuikan CONSTANTA
Suishin
GALATI
045-210694
041252314
036-444122
Tench!
064448851
CLUJ
fnscrieri Ia sala "Km. 0 " (zona PiaJa Unirii) In zilele de marfi ~ijoi
orele 18:00
sau
sala de sport a c/ubului UMEB In zi/ele de Zuni ~i vineri- 16:30
Antrenor: Vlad Voicu- 3 dan WTF
Y~matokan C-LUNG Mold. 030-313$07
Hagakure TIMISOARA 056214029

TR. SEVERIN 052-338261
Salori
Kotora
SLATINA
049-42~933
Tetsuzan
BACAU
lNSTRl.JCTOR: SOVI\R BOGDi \N (2 01\N)

0 . 1.~643 ...87 ~
~
76
MIRCI!A UNGURI!AN 5 DAN SHOTOKAN
C:L.UB
Cristian Ozon, centurii neagrii Korokai

Stagii de pregatire ~i perfeqionare- tel. 092 368 176
TOURISM!~
UNIVERSITAT~~
..
MAta1SIA
Stagiu de initiere cu
RABAN, 7 Dan !
detalii, antrenamente : tel. 092-349704
Kosho Shorei Ryu
KENPO
Karate & Kobudo
vechile KATA din Okinawa cu aplicatii
- eficadta.te prin rafinament tehnic

- tehnici de amle - KOOUOO
stagii, formari instructori 1 afiHeri
C . Laiber, 2 Dan
~
ECOLOGICA ~
BUCURESTI
FACULTATEA DE EDUC: TIE
pl ROMANIA :
Sensei Cristian Laiber
lnstr. $ef
4 Dan Aikijutsu, 1 Dan !aida
TAKEDARYU
- 18:00 . 19:30
sc. Gen. nr. 100 - B-dul nneretului
Bdu/:~:~:.:::~~"~"2 ~ KARATE
E~~:;: ~e ~
9
admitere
. vechilc traditH martlaln ale unoi

scoli autentice
- o intoarcere Ia sursa AIKIDO-ului
si JUJUTSU-lui
-fonnari instructor[. $\agli. afilleri
CURS URI
Luni , Vineri
(verificarea aptitudinilor motrice)

In perioada 15-17
iulie 2000,
inclusiv Ia
disciplina
arte marJiale
A.S. ELECTRICA
Organizeaza cursuri de
Kyokushin Karate ~i
Kyokushin Budo Kai ,
initiere ~i performanta Ia:
C.S.S. Nr. 2
B-dul Ferdinand nr. 128.
Program:
1uni, miercuri, vineri
orele 19:00-21:00
Instructor:
Daniel Constantinescu
Telefon: 094 23.0 818
-~~-
Garell PoliGraphis'-
----
. . . :.::_ -,_. ... --
.. _: - --.-"=" ... ~- - ___. '
- - . :::. -- . ---
. .
- ---
-.
. __ . - . -
MARTIAL ARTS EQUIPMENT

Str. Valdemar Lascarescu nr. 4
Sector 5, Bucure,ti,
Cod 76634
ROMANIA
Tel/fax- (01) 780 71 54; Tel. 094 500 680
Meda i
diverse s,
tro ,

Budo Arte Martiale Nr.26

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Budo Arte Martiale Nr.26

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM !

lmpreuna pe un singur drum!

8 dan aiki jutsu, 7 dan jujutsu, 6 dan aikido

'1~1094 500 680

Campionatul European de Karate pentru Copii

llmu sau magia Penchak Silat

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

ARTE MARTIAJ~Jj~ '

intreaga responsabilitate, pdvintlorice implicaJie

Reproducerea i~tegrala, sau ~artiaia, ind~~~ent p~n

REVISTE PE CARE iNCA LE

Nr. 17, 18,

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

cinat administratia americana din aceasta cauza? Nu uitati

JEt )i BUDO - KUNG FU MAGAZIN

08:00, cand de fapt era planuit sa inceapa

es.. Constantin Dimciu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

Romania, marea absenta a - - - - - - - - - - - -

in sala de sport a Liceului Unirea, pe parcursul a 7

pentru a fi refuzati patru sportivi care nu prezentau

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

alte echipe, din tari diferite, sa te lase sate

11TH WORLDK,ENDO CHAMPIONSHIP

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

Asociatia Romana Ashihara Karate _____________

Campionatul Sabaki Spiri

Asociatia Romana Ashihara Karate a organizat prima

festivalul ~e arte martiale, ~rasov 1~~~

In perioada 13-17 XII 1999, a avut Joe in oraul de Ia

ciiqi din domeniul artelor

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

Vechi tradilii de lupta din Romania

Kii re,, sportul celor puternici

Pe data de 5-7 mai 2000, sub conducerea

Astfel, echipele din

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

lupta mai precis, ceea ce conduce la interpretari de

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

I. Campionatul European de Karate

II. Cupa Vitus

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

Conform traditiei Asociatiei de Kyokushin Budo

lncepand cu acest numar, AKBK intentioneaza

Rezultatele Ia "Cupa AKBK" :

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

este in general de 3 minute in car

BUDO - KUNG FU M AGAZIN

Tanemura Tsunehisa Minamoto no Shoto soke

Mare1e maestru Shoto Tanemura s-a nascut 1a data de

Stampa reprezentand pe ShiroTakatsuna Sasaki

in artele martiale de la varsta de 9 ani.

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

La varsta de 15 ani, sensei Tanemura incepe sa

Marele maestru Sato Kinbei,

BUDO - KUNG FU MAGAZIN

Sake Toshitsugu Takamatsu demonstriind o tehnicii: de shime-waza

7. Gikan Ryu Ninpo Koppojutsu- al14-lea soke;

Tanemura se antrena oricand avea timp pentru a-~i

Sensei Tanemura practiciind antrenamentul de fortificare

Sensei Tanemura Ia Academia de Polifie din Milwaukee (SUA)

BUDO -KUNG FU MAGAZIN

Sake Shoto Tanemura Ia un sragiu fn Belgia,

Cu animalele (de obicei caini) folosea taisabaki