1.

Profilul unui manager de succes

Un manager excelent observa abilitatile, talentele cele mai profund ascunse dintr-o persoana si
incerca sa le scoata in evidenta pentru a face pe fiecare sa isi depaseasca limitele. Un manager
remarcabil vede posibilitatile in ceilalti.
1. Creativitatea: Creativitatea este cea care face diferenta dintre competent si excelent.
Creativitatea este acea scanteie care propulseaza proiectele si care atrage atentia oamenilor.
2. Structurarea: Continutul si structura in care lucram au intotdeauna stabiliti parametri, limite si
reguli de referinta. Un bun manager stie cum sa lucreze in cadrul acestor structuri si nu lasa ca
aceste limite prestabilite sa influenteze procesul activitatilor sau proiectele
3. Intuitia: Intuitia este capacitatea de a sti fara a folosi procesul rational de gandire, este piatra
fundamentala a inteligentei emotionale. Cu cat intuitia este mai dezvoltata, cu atat managerul
este mai puternic.
4. Cunostintele: Cunostintele de baza sunt esentiale pentru oricine. Pentru un manager,
cunostintele de baza referitoare la afacere trebuie sa fie atat de bine integrate, astfel incat sa
devina o parte a fiintei lor. Un manager excelent traieste prin prisma cunostintelor, dar nu isi lasa
niciodata atentia sa ii fie captata de acestea.
5. Angajamentul: Un manager isi asuma angajamentul de a finaliza cu succes un proiect sau de a
asigura succesul intregii echipe. Angajamentul si pasiunea managerului sunt cele care sustin si
imping echipa inainte in momentele dificile.
6. Umanitatea.: Managerii care respecta si creeaza o relatie la un nivel apropiat/prietenesc cu
angajatul vor obtine ca raspuns loialitatea acestora.
7. Flexibilitatea. Flexibilitatea este o calitate valoroasa pentru un manager si implica multa
deschidere. Aceasta deschidere ii ofera managerului capacitatea de a se adapta rapid atunci cand
este nevoie.
8. Relaxarea: Un excelent manager nu doar produce rezultate excelente pentru companie, dar are
si parte de distractie pe parcursul procesului. O stare lipsita de prea multe conflicte, relaxanta, nu
impiedica lipsa rezultatelor, ci ajuta echipa sa mearga inainte.
9. Disciplina: Disciplina este abilitatea de a alege si a trai din lucrurile carora le dam atentie.
Disciplina ca autoinducerea poate fi distractiva, dar este una dintre cele mai importante trasaturi
ale unui manager.
10. Vedere de ansamblu, detalii: Un manager excelent va avea intotdeauna o vedere de
ansamblu foarte buna, dar, in acelasi timp, va fi capabil sa execute si micile detalii ale unui
proiect. Managerul va fi capabil sa le faca pe amandoua: sa gandeasca pentru viitor, dar sa fie
atent si la detaliile din prezent.
2. Strategii antistres

Pregtirea angajailor pentru a face fa factorilor de stres: prezentri realiste ale postului,
a naturii muncii pe care o va depune nc nainte de angajare

Reproiectarea postului

Suportul social: la serviciu, de efi i colegi, nafara serviciului de familie i prieteni

(ncurajarea , informaii, nelegere, resurse materiale sau financiare)

Politici de personal de tip family-friendly(suport social, suport material, flexibilitate n

program)
Expl.: brouri pentru problemele relaiei serviciu-familie, se creeaz cree de zi, program flexibil
de munc i nvoiri pentru cei cu probleme
Programe de management a stresului: meditator, relaxare musculara, programele de
fitness.
3. Grupuri de munca
Grupurile formale de lucru sunt grupuri stabilite de ctre organizaii n ideea de a facilita
realizarea scopurilor organizaionale. Ele sunt special concepute
pentru
a
canaliza
eforturile individuale ntr-o direcie corespunztoare. Alte tipuri de grupuri formale de lucru
sunt echipele speciale i comitetele. Echipele speciale sunt grupuri temporare care se ntlnesc
pentru a realiza obiective particulare sau pentru rezolvarea unor probleme specifice, cum ar fi
generarea de idei pentru mbuntirea productivitii. Comitetele sunt n general grupuri
permanente care se ocup cu sarcini repetitive care se situeaz n afara structurilor grupurilor de
lucru uzuale.
Grupurile informale sunt acele grupuri care apar pe cale natural ca rspuns la interesele
comune ale membrilor organizatiei.
4. Stresul organizational: definitie + factori
O reactie emotionala, cognitiva, comportamentala si fiziologica la aspectele agresive si
nocive ale specificului muncii, mediului de munca si a climatului organizational; este o stare
caracterizata de nivele ridicate de distres si adesea prin sentimentul de neputinta in solutionarea
sarcinilor.
Stresul reprezinta reactia individului expus la o presiune excesiva sau la alte tipuri de
solicitari ale mediului sau.
1. Factorii de ordin psihic: conflicte, nemulumiri profesionale sau familiale, oboseala etc.
Factorii de stres de natur psihologic sunt: situaiile conflictuale, presiunea social prea
mare, factori care pun n pericol situaia material sau statutul social al individului.
2. Factori de ordin socio-cultural
3. Factori de ordin fizic:durerea, strile infecioase.
Stresul poate fi:
Stres pozitiv (sntos): stimuleaz angajaii i i determin s fac fa tot mai bine
cerinelor muncii
Eustres: stresul provocat de atitudini optimiste i activiti plcute, creative i reuite. Are
efecte benefice asupra fiinei umane
Stres negativ (excesiv), nu poate fi controlat i poate produce efecte negative asupra
sntii
Distres: stresul provocat de atitudini optimiste i activiti neplcute, umilitoare,
nereuite. Are efecte negative asupra fiinei umane.

5. Etapele de formare a grupurilor

Conductorii i instructorii au observat c multe grupuri se dezvolt trecnd n timp printr-o

serie de stadii. Fiecare stadiu prezint membrilor o serie de provocri pe care ei trebuie s le
rezolve pentru a putea trece la stadiul urmtor.
Formarea. In acest stadiu timpuriu, membrii grupului ncearc s se orienteze prin tatonare
de tipul "ncercrii apei cu degetul". Ce facem noi aici? Ce le place celorlali? Care este scopul
nostru? Situaia este adeseori ambigu i membrii sunt contieni de dependenta lor, unii de alii.
Rbufnirea. n acest al doilea stadiu apare adeseori conflictul. Confruntarea i critica apar pe
msura ce membrii se hotrsc dac s continue pe calea pe care se dezvolt grupul. Organizarea
pe baz de roluri i responsabiliti este adeseori una dintre problemele acestui moment.
Normarea. n acest stadiu, membrii rezolv problemele care au provocat rbufnirea i
dezvolt consensul social. Compromisul este adesea necesar. Se recunoate interdependena, se
ajunge la un acord asupra normelor i grupul devine mai coeziv. Informaiile i opiniile circul
liber ntre membrii grupului.
Funcionarea. Cu structura sa social definitivat, grupul i dedic energia ndeplinirii
sarcinii. mplinirea, creativitatea i asistena mutual sunt temele proeminente n acest stadiu.
Destrmarea. Anumite grupuri cum ar fi echipele speciale i echipele de proiect au o durat
de via definit i se destram dup ce i-au atins scopurile. De asemenea, anumite grupuri se
destram atunci cnd apar concedieri sau restructurri n cadrul ntreprinderii. n aceast faz de
destrmare, sunt obinuite riturile i ritualurile care afirm succesul anterior al grupului. Membrii
exprim adeseori sprijin emoional unul fa de altul.