1

2
D

3
B

4
A

5
C

Realizarea unui studiu de cercetare prin cuvinte-cheie sunt destinate

pentru a minimiza una dintre problemele fundamentale ale
obtinerii/cautarii informatiilor:
a) Specificitatea
b) Tacerea/linistea
c) Exhaustivitatea/plenitudinea/caracterul complet
d) Campurile de indexare
e) Cautarea logica
Criteriile legate de validarea continutului unui document includ cateva
intrebari, mai ales organizagiile non-profit si companiile private, CU
EXCEPTIA:
a) Organizatia este numita/denumita in mod explicit?
b) Poate fi contractata organizatia prin telefon? Prin posta
electronica
c) Este organizatia cunoscuta publicului general?
d) Organizatia sau compania este pozitiva in raport cu subiectul
documentului?
e) Subiectul documentului este legat/are legatura cu/de domeniul
de activitate al organizatiei?
Atunci cand o etapa importanta a proiectului este finalizata,
descrierea lucrarii poate fi prezentata in diverse tipuri de documente,
CU EXCEPTIA:
a) Teze
b) Posturi pe blog
c) Articole stiintifice
d) Prepublicari
e) Rapoarte
Rolurile referintelor dintr-un document sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) Sa se prezinte/ sa se faca cunoscute textele referitoare la
subiect si sa fie usor de gasit
b) Prezinta bazele generale sau istorice ale subiectului
documentului
c) Identificare documentelor sau a resurselor care constituie
obiectul de studiu pentru cercetare pe care o descrie
documentul
d) Prezinta lucrari anterioare care sprijina sau confirma
interpretarile ...... la concluziile exprimate in document
e) Propune texte relevate pentru cititor care doreste sa stie mai
multe despre subiectul abordat in ducument
De exemplu, o planificare detaliata, ce descrie toate etapele
experimentului, poate fi util din diferite puncte de vedere, inca din
timpul de realizare a proiectului, CU EXCEPTIA:
a) Pentru a rezerva suficiente dispozitive in avans colectivului,
atunci cand trebuie sa monopolizeze de saptamani sau luni, sau
daca acesatea sunt amplasate intr-o alta unitate; pentru a
asigura disponibilitatea oamenilor ce vor participa la proiectul

6
D

7
E

8
E

de colaborare
b) Pentru a efectua comenzi suficient de devreme de echipamente
si materiale, inclusiv livrearea poate dura luni
c) Pentru a evalua relevanta efectuarii experimentelor
suplimentare si, daca este cazul, rezolvarea naturala
d) Pentru a decide atunci cand este timpul sa renunti la o parte a
proiectului care pare sa nu mearga
e) Pentru a servi drept o lista de verificare pentru lucrul in
laborator sau domeniu
Strategia cercetarii documentare nu include:
a) Pentru cautarea informatiilor reale, cum ar fi caracteristicile unei
metode experimentale (de date) stiintifice, cautarea dupa
cuvintele cheie intr-o baza de date stiintifice este metoda de
alegere
b) Pentru a avea cunoastite de baza ale unui domeniu, manualele
vor fi sursele preferate
c) Pentru cele mai recente evolutii dintr-un domeniu, revistele
populare, revistele sau jurnalele adresate cercetatorilor si
practicienilor unei disciplini (unui domeniu), sunt cele mai bune
surse informatii
d) Pentru cautarea unei informatii precise se extinde cautarea prin
analizarea referintelor ce contine un articol, cu atentie la cele
care sunt citate in mai mult de un articol si cele dupa titlu
(atunci cand vine vorba), sau decpre ce se vorbeste in text, pare
a fi mai aproape de subiectul care ne intereseaza
e) Pentru a realiza o cautarea, daca nu a tuturor datelor, cel putin
o mare parte din munca pe care sa concentrat un anumit
subiect, cea mai buna strategie este sa se consulte mai intai
articole corespunzatoare sau rezumatul (revizuirea) unui articol
Pentru proiectele care includ ancheta pe/de teren, planificarea este
supusa unor constrangeri specifice, cu exceptia:
a) Ancheta de teren costa scump, ar trebui sa se asigure ca numai
activitatile esentiale vor fi efectuate si ca vov dispune de bugete
suficiente/necesare
b) Acest lucru nu poate di extins doar pe cateva saptamani sau
mai putin, decat asa cum este nomal (dupa latitudinile noastre)
c) Sunt prevazute mai multe detalii tehnice, atunci cand munca se
realizeaza in regiuni izolate/indepartate
d) Exista posibilitatea intotdeauna de a nu obtine rezultate (a veni
fara rezultate), in absenta solutiilor alternative, de obicei este
necesar un an de zile pentru a reincepe munca
e) Precizia semnificatiei statistice, pe care dorim sa o obtinem,
este necesara in functie de practicile pe teren
Experimentele preliminare pot servi un banc de testare pentru
metodele, cu EXCEPTIA:

a)
b)
c)
d)
e)

9
B

10
A

11
D

12
A

13
E

14
C

Nu au fost niciodata angajate in organizatie

Nu au fost niciodata folosite in laborator
Nu au fost, dar trebuie modificate sau adaptate
Nu au fost lofosite de oamenii care lucreaza la proiecte
Dezvoltarea lor este rezultatatul, sau unul din rezultatele
proiectului
Sunt cateva reguli in ceea ce priveste continutul si
managementul/administrarea caietului de laborator, CU EXCEPTIA:
a) Caietul trebuie sa fie legat (nu un liant cu foi detasabile)
b) Informatiile sunt introduse tot timpul taziu, dupa validarea lor
c) Este scris cu cerneala/pix albatru sau negru, precu si orice
eroare este corectata prin taiere usoare, astfel incat inscrierile
anterioare raman vizibile si indica motivul corectarii lor
d) Nu se lasa nici un spatiu sau pagina goala, daca este necesar,
se traseaza un Z/X mare la nivelul spatiului liber
e) Dace este necesar sa introduceti in caiet un elemet extern
(poza, material printat/imprimat etc...) este scris pe acest
element o identificare clara (inclusiv data) si este lipit in caiet,
se face referire in mod explicit la acest elemet in textul
specificatiilor
Precizia include urmatorul element:
a) Rezolutia
b) Acurateta/corectitudinea
c) Incertitudinea
d) Eroarea sistemica
e) Exactitatea
Valoarea incertitudinii este exprimata dupa cum urmeaza, matematic:
a) 2 (vmin + vmax) 2 (vmax - vmin )
b) (vmin + vmax ) (vmax - vmin )
c) (vmin - vmax ) (vmax + vmin )
d) (vmin + vmax ) (vmax - vmin )
e) 2 (vmax - vmin ) 2 (vmax + vmin )
Din punct de vedere al populatiei esantionate, literatura de critica nu
analizeaza:
a) Validitatea interna a rezultatelor
b) Validitatea externa a rezultatelor
c) Precizia de selectie
d) Randomizarea
e) Procentajul subiectilor la sfarsitul studiului
Esantionarea reprezentativ cantitativa este asigurata de:
a) Talia suficienta
b) Extragerea alkeatorie a populatiei tinta
c) Metode nonprobabilistice
d) Randomizarea aleatorie
e) Metode probabilistice
Esantionarea nonprobabilistica este o metoda neindicata in studiile
medicale, datorita lipsei de forta in ceea ce priveste posibilitatea de

aplicare a concluziilor asupra populatiei de studiu si NU INCLUDE:

a) Esantion de convenienta
b) Esantion pe cote
c) Esantion stratificat
d) Esantion cu un scop
e) Esantion rational
15 Parametrul populatiei este:
B
a) O valoare calculata dintr- un esantion studiat
b) O valoare care nu variaza
c) Este folosit pentru a aprecia parametrul populational pe care il
cautam
d) Este nitat cu litere latine
e) O valoare medie ce permite estimarea esantionului
16 Raspunsurile experimentale ale unui sistem includ:
C
a) variabile independente
b) variabile de control
c) variante dependente
d) variabile de influenta
e) variabile de modelare statistic
17 Exista o serie de mijloace medicale de a aplica metodele bazate pe dovezi , printre care
C includ, CU EXCEPTIA:
a) aparitia a numeroase publicatii stiintifice pentru a practica medicina bazata pe
dovezi
b) existenta unor sisteme de sustinere a deciziilor
c) furnizarea sintezei computerizate si beta-analizelor
d) dezvoltarea de informatii medicale
e) crearea de strategii de educucatie medicala continua
18 In ceea ce priveste instrumentul de evaluare care ar putea fi bine calibrat si ar putea
D prezenta variatii mici, metoda de culegere a datelor este:
a) metode observationale
b) interviul
c) chestionarul
d) fiziologice
e) inregistrari preexistente
19 Design-ul experimental include urmatoarele etape cu o EXCEPTIE
E
a) selectarea sistemului
b) selectarea variabilelor
c) intocmirea matricei de experimentare
d) derularea experientelor si achizitia datelor experimentale
e) alegerea nivelului de varianta pentru variabilele independente(inferior, 0,sup)
20 Factorii de influenta au urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:
E
a) sunt controlabili
b) pot fi fixati la anumite valori dorite
c) sunt compatibili
d) pot fi combinati intre ei in anumite conditii de securitate
e) sunt dependenti unii fata de altii
21 Incertitudinea trebuie sa fie stabilita cu privire la:
C
a) abaterea standart a tuturor valorilor, impartit la radacina patrata a numarului de

22
A

23
B

24
D

25
E

26
E

27
A

28

masuratori
b) abaterea standart a tuturor valorilor, impartit la radacina patrata a numarului de
masuratori
c) De doua ori deviata standart a tuturor valorilor, impartit la radacina patrata a
numarului de masuratori
d) Deviata standart a tuturor valorilor, impartit la numarul de masuratori
e) Radacina patrata a numarului de masuratori
Variabilele dependente se caracterizeaza prin urmatoarele cu o EXCEPTIE:
a) ne-optimizate
b) Observabile
c) caracterizate fizic in general
d) caracterizate fizic calitativ
e) ne-ambigue
Principalele dispozitice de prezentare a rezultatelor stiintifice utilizate in lumea vizuala,
nu sunt:
a) figura
b) tabelul
c) video
d) diagrama
e) grafica
Programul pre-experimental pretest-posttest pe un grup este caracterizat prin urm cu o
EXCEPTIE:
a) urmareste o masura a schimbarii
b) urmareste influenta unui nr mic de variabile
c) grupul este preexaminat
d) grupul este testat
e) grupul este examinat
Programul pre-experimental pentru a compara grupul static include:
a) determina grupuri de echivalenta pre experimental
b) grupurile sunt pre-revizuite
c) grupurile sunt tratate simultan
d) grupurile sunt examinate atunci cand sunt tratate
e) monitorizarea influentei unei variabile pe un grup si nu altul
Consideram tipuri de date sau rezultate, care sunt adesea intalnite in stiinta, CU
EXCEPTIA:
a) caracteristicile spatialesi/sau obiecte sau fenomene temporale
b) legaturile logice (in special de cauzalitate) sau intre elementele functionale
c) comparatii intre seturi de valori numerice
d) caracteristicile (tendinte, corespondenta, grupuri extreme etc.) dintr-un set de
valori numerice (de masuratori sau calcule)
e) valorile calitative din masuratori sau calcule
Planurile experimentale factoriale din programe se refera la:
a) studiul interactiunilor dintre factorii de influenta
b) intretinerea valorilor constante ale variabilelor independente
c) intretinerea valorilor optime ale variabilelor
d) studiul interactiunilor intre factorii de raspuns
e) studiul interactiunilor dintre variabilele independente si persoanele dependente
Tabele si diagramele:

29
D

30
A

31
D

32
A

a) sunt utilizate atunci in cel putin una dintre variabilele independente si cantitatea
(continua sau discreta)
b) poate afisa seria (asociata cu fiecare valoare sau combinatie de valori ale altor
variabile independente) in numar limitat, dar fiecare poate include un numar
foarte mare de valori
c) corespund pentru a evidentia tendintele si corelatiile, adica legaturi simple (din
punct de vedere matematic) intre variabile, precum si evaluarea caracterului
adecvat al unui model
d) sunt utilizate in principal cu variabile independente calitative sau cantitative
e) poate afisa u numar minim de valori dincolo de care acestea devin mult mai
putin eficace
Prevalenta:
a) este masura frecventei unui caz (stare) care apare in populatie in timpul unei
perioade de timp
b) este populatia de la baza si rata calculata, de asemenea estenumit cumulativa
c) ese aplicata pe un segment al populatiei pe o perioada scurta de timp
d) este numarul persoanelor dintr-o populatie care au boala, sau orice ata
functie,sau intr-o anumita perioada de timp
e) reprezinta numarul de cazuri noi in populatia cu risc pe parcursul unei perioade
de timp, in comparatie cu populatia cu risc la inceputul studiului
Au fost propuse versiuni diferite a diagramei tip boxplot (caseta), cu EXCEPTIA:
a) folosita in cazurile in care a fost masurata sau determinata valoarea unei
variabile (VD sau VI) discontinue pentru fiecarte element al unui grup
b) cu sau fata mustata
c) cu diverse criterii pentru a stabili lungimea acesteia
d) cu sau fara afisarea valorilor individuale foarte departe de medie
e) cu valori aberante
Intervalul de confidenta are urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:
a) media calculata pe baza unui esantion nu va echivala media populatiei
b) puteti sa calculati intervalele pentru orice grad de siguranta, dar 95% este
valoarea utilizata
c) calculele statistice combina marimea/dimensiunea esantionului si variabilitatea
(deviata standart) pentru a genera un interval de confidenta (CI) pentru media
populatiei
d) daca presupuneti ca esantionul este ales la intamplare dintr-o populatiei care
respecta ditributia non-gaussiana, putem fi siguri, ca 95% intervalul de
confidenta include media populatiei
e) in cazul in care IC este format de 95% din mai multe seturi de date, ne asteptam
ca IC sa cuprinda adevarata valoare medie in 95% din cazuri si sa nu includa in
restul de 5%
Studiile medicale pot avea urmatoarele erori intamplatoare, CU EXCEPTIA:
a) exista concordante datorate exclusiv intamplarii intre o observatie efectuata pe
un esantion si valoarea reala a parametrului in populatie
b) exista diferite surse de erori: variabilitatea biologica individuala ;i eroarea de
masurare
c) determina o lipsa de precizie in masurarea unei asocieri
d) aceste erori nu pot fi eliminate complet, insa pot fi reduse prin masurarea atenta

33
D

34
B

35
E

36
D

37
C

38
D

a rezultatului expunerii (variabilitatea biologica)

e) erorile nu pot fi complet eliminate, insa pot fi reduse prin cresterea taliei
esantionului (eroarea de esantionaj)
Diagrama tip scatter este un grafic:
a) pentru a ilustra o tendinta, CAD modul in care VD variaza in functie de VI,
eventual pentru fiecare valoare sau combinatie de valori sau alte VI
b) pentru a estimara caracterul adecvat al unui model matematic, teoretic sau
empiric, descriind relatia dintre VD si/sau VI; acest model fiind reprezentat de
una sau mai multe curbe grafice
c) pentru a determina daca exista o corelatie intre doua variabile, acestea nu se
cunoaste a priori daca unul este egal cu celalat sau il influenteaza
d) sau valorile ale oricareia dintre cele doua variabile au fost alese sau stabilite (la
distante egale de exemple) in timpul experimentarii sau observarii
e) sau valorile minime ale unei variabile pot fi asociate cu aceeasi valoare a
celuilalt
Riscul relativ este caracterizat de urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a) poate fi calculat direct din studiile de cohorta
b) o persoana expusa la un factor de risc are o probabilitate egala cu riscul relativ
de a dezvolta boala ne fiind expus la facturul de risc
c) masoara raportul dintre incidenta bolii la expusi si incidenta bolii la neexpusi la
aceeasi boala
d) daca riscul relativ este =1 sau aproape de riscul bolii a bolii aparute, este aceeasi
in prezenta sau absenta factorilor de risc
e) daca riscul relativ este <1 este o asociere negativa cu factor de risc de boala
Intr-o lucrarea stiintilica pregatita de standartele generice, tabelel trebuie sa respecte
urmatoarele reguli, CU EXCEPTIA:
a) separarea intre randuri se face doar pentru primul si ultimul rand eventual daca
exista un total se scoate in evidenta prin linie de separare
b) Numarul de zecimale trebuie limitat la maxim doua
c) Indicii statistici sunt explicati sub tabel
d) Nu se utilizeaza mai mult de 6-8 randuri pentru fiecare coloana
e) Datele sunt repetate in tabelul scris, doar se atrage atentia asupra elementelor
semnificative din tabel
Marimea esantionului pentru un studiu randomizat este determinata de:
a) Reducerea riscului absolut
b) Riscul relativ
c) P (uni sau bidirectionala)
d) Rata de migrare intre grupuri
e) Testul de putere
Sursele de incertitudine pentru teste de diagnostic includ:
a) Instrumentele de masurare
b) Sub rezerva variabilitatii
c) Coeficientul de asimetrie k
d) Valabilitatea intriseca a testului (Sn, Sp)
e) Prevalenta bolii
Acest lucru este reflectat, printre altele, de urmatoarele caracteristici de proprietate
intelectuala (IP), cu exceptia:

39
E

40
C

a) IP nu acopera fapte sau idei, ci numai forma in care acestea sunt exprimate
b) IP nu acopera anumite categorii de produse diferite, in diferite tari. De exemplu,
in SUA (dar nu in Canada) testele scrise de angajatii de stat nu sunt supuse
niciunei IP; ele sunt considerate domeniu public. In mod similar continutul
bazelor de date pot fi protejate prin IP in Europa, dar nu in SUA si Canada
c) Exceptiile incluse in legislatie sau oferite in mod voluntar de catre titularii de IP,
permite anumite utilizari care, in mod normal, constituie infractiuni, amintim
exceptia dreptului de autor, precum si decazare in beneficiul tarilor sarace,
afectand brevete pe anumite medicamene
d) Protectia oferita de IP este vesnica: o productie care nu este acoperita de PI dupa
un numar de ani, variabila in functie de tipul de productie si a tarii, atunci
spunem ca acesta productie se incadreaza in domeniul public
e) IP nu acopera fapte sau idei, ci numai forma in care acestea sunt intruchipate
Drepturile economice privind actele referitoare la exploatarea comerciala a activitatii,
CU EXCEPRIA:
a) Copierea (chiar si a unui singur exemplar, cu exceptia anumitor utilizari limitate)
b) Distributia copiilor (date, inchiriate, vandute)
c) Comunicarea publicului prin telecomunicatii (inclusiv postarea pe internet)
d) Modificarea (care include, printre altele, abrevierea, traducerea, transformarea
intr-un alt format, includerea intr-o lucrare mai mare)
e) Dreptul la integritatea operei
Indicatorii de dispersie pentru statisticile descriprive nu includ:
a) Amplitudinea
b) Amplitudinea relativa
c) Variataia
d) Mediana
e) Deviata standart