Sunteți pe pagina 1din 3

CAPITOLUL 3.

ISTORIA DESIGNULUI, PIONIERII DESIGNULUI SI ARHITECTURII MODERNE

-mari expo internat 1851, 1867, 1889, 1900


- preocup pt prt, desfacere, cant, rentabilitate functionalit la care se adauga probl legate de frumusetea
produsului odata cu saturarea pietelor in cond unei uniformizari a propriet produselor
-scoli de aret si meserii
-prapastia inutilitatii arei in productie ca lux sau risipa de forta de munca
-William Morris si John Ruskin, Anglia sec XIX -> tezele functionaliste masinoclasti
-designul contemp volatilist odata ce sa iesit din era msinista, prod sa fie frumoase, logice prin functionalit lor
sis a produca satisfactie utilizatorilor
-Germania, Franta si Belgia formele Art Nouveau specifice
-industria- dezvoltarea esteticii ind, inclusive in stiinta
- sex XIX XX Paul Soriau- doctrina functionalismului forma este expresia fatzisha a fctiei sale(Etienne
Soriau)
-SUA puterea ec -> necesit unor schimbari radicale de perceptie si conceptie
-dupa 1907, Muthesius Deutscher Werkbund
- intervalul antebelic pp elem ale teoriei functionaliste > doctrina designului >postmod
Perioada moderna
-1918 1920 curente in arta si arh: constructivism sovietic, neoplasticismul olandez, Bauhaus, misc fr Le
Corbusier si avangarda artistica europeana ; orientarea nationalista si constiinta realitatii stiintifice-ind a epocii
- reproiectarea numeroase prod efecte in perspect, abordarea superioara decorativismului primei per istorice
Le Corbusier promoter al masinismului si al desinglui in toate dom(urbanism, industrializare a constr si
productiei de echipamente pt cladiri)
-masina prod de obiecte perfecte, org vii
-inventie tehnica forme noi si schimbari radicale in prod ind si in dezv standardizarii si prefabr elem de constr
si echipament
Jacques Vienot 1893 1959 1927 prima casa de decoratiuni in Fr cu 3 sect dcor/mob/inst
-inf despre realiz design American
-1933 mag La Printemps promov culorile fctionale
-1940 La republique des Arts, progr nat de estetica ind
-1950 asoc de estetica industriala Porza > asoc internat de estetica ind
-Preocupat sa gaseasca specificit franceza in univ design
-1919 -1929 ind Americana extensive,preocup pt estetic surclasata de fctionalit, competitivit
-1929 marea criza econ > reproiectare/redesenare produse, designul conceptual produse noi si investitii
tehnologice uriase
Per moderna/contemporana din anii 30 ai sec XX
-criza ec 1929 pct de lansare al designului American
-Raymond Loewy La laideur se vend mal reporiectarea in masa inmtre anii 1930-1934 a prod americane
-1930, Muzeul American de arta moderna sectie distincta de estetica ind, primul exponat masina de scris
Olivetti
-infl sc germane , Bauhaus
-primii designeri Raymond Loewy si Henry Dreyfus , Walter Dorwin Teague, Harley Earl, Richard
Buckminster Fuller (1927 celula de locuit prefabr-Dymaxion House, 1932 Dymaxion Auto)
Raymond Loewy noile modele de masini de multiplicat Gestetner, de la locomotive pana la ob de uz casnic,
de la submarine la aastronave
-pionier graphic design proiectarea de logotipuri
-teoretician al deisgnului cauta sa gaseasca locul si sarcinile designerului in cadrul ekipei de proiectare
Henry Dreyfus aparatura create pt Bell Company, piroscaful Independence, avionul Superconstellation
Walter Dorwin Teague design de automobile Marmon, retele Service station, motoscafuri, unelte si ustensile
Harley Earl designer al uzinelor Cadillac
Designul European Bauhaus, cel fr(Jaques Vienot, Charlotte Perriand, lArchitectur daujurdhui), cel Italian
(Gio Ponti rev Domus,Lancia, mob Figini si Pollini), finlandez(Alvaro Alto), danez(Arne Jacobsen);
7

-designul o problema sociala interventia statului, problematica promovarii exporturilor cu reversal


competitivitatii in piata interna > coord nat
Anglia:1944 Council of Industrial design, organizat la 5 ani Congrese de proiectare artistica si cursuri de profil
pe sect de prod, publicatia Design
Franta:1948 Oficiul pt estetica ind, rev Esthetique industrielle, mari birouri de estetica ind
Belgia:Institutul Belgian al esteticii industriale, oficiul Belgian t comertul exterior si Oficiul Belgian pt marirea
productivitatii muncii
Danemarca:1965 premii pt produsele cu nivel estetic coresp>estetica
Italia:excelenta in design, pluralism orientari promoveaza la nivel nat interpr de prod sau com designul. ADI
La Rinascente Compasso DOro
Japonia:2 univ de estetica ind, 1952 Asoc desenatorilor ind japonezi, 1955 burse in strainat, 1964 echipa jap
castiga SUA premiul internat pt estetica ind, Ministerul Comertului certificate de estetica prod si prime
fabricantilor, sectie proprie estetica in 1958
Germania:Consiliul pt proiect formei traditia din invatamant consacrata pt Bauhaus, birouri de estetica ind
Olanda: notabila simbioza cu comertul prin ghidarea organismelor de profil a consumatorilor, infl cererii
SUA : Societatea Proiectantilor Estetico-Ind ai Amercii-majorit companiilor aveau birpouri de profil
-1957 ICSID The International Council of Societies of Industrial Design recunoscut de UNESCO
URSS:intorducerea metod constructiei artistice Institutul Unional de cercetari Stiintifice privind estetica
tehnica;
-1933 grand Palais din Paris expozitia Design Miroir du siecle 1853-1993, studiul de caz ceasurile Swatch
-provocarea pt design formalizarea invizibilului(electronica miniaturizata, informatica)
-1996, centrul Pompidou expo Gaetano Pesce scaun Golgotha, canapea Apus de Soare- imbatranirea
premature a formelor obiectelor ind, promotorul designului psihanalitic, fotoliul mama-prunc, scrumiera cu
stugmat
-promovarea esteticii trebuie desavarsita in sistemul commercial >
premiile pt design, etichetele aplicate de marfuri sistemele de ghidare si consiliere a cumparatorilor, campanile
de promovare ale unor produse
-rolul comerciantilor detinatorii unor baze de date cu o val inestimabila pt orientarea productiei si asigurarea
eficientei si rentabilitatii activit ec
Articulatia design-markleting, Public Relations publicitatea, propaganda produsului, studiul psihosociologic al pietei si al conjuncturii, la limita intre societ ind sic ea postind. Problema optiunii intre serii mari si
serii mici
-omul contemporan aspira la singularitate, detesta uniformitatea si rigiditatea, dar constientizeaza efectele
modei, moravurilor, traditiilor, mutatiilor din ultimele 4 5 decenii, constientizeaza sezoanele
-apare productia asistata pe calculator > asigurarea varietatii actuale se realizeaza prin sist de clase si realizarea
diferentelor dintre obiecte numai in limita anumitor categorii
-uniformitatea dispare in cazul bunurilor de consum individual care pot afirma personalitatea achizitorului
-calculatorul predispus efficient la combinatorica si colaj
Romania probleme de sincronizare cu contextual mondial
0 dezghet ideologic anii 60 primele initiative de programare a designului
1967 Biroul de Estetica Marfurilor, punct de info in probl esteticii ind pe langa Camera de Comert RSR
-1971 ICIEP insit de creatie ind si estetica a prod
-in incvatamant, economic pana in anii 80 asociat cu marketingul, ,
La sf anilor 60 invatam superior catedra de design Univ Arte Plastice N. Grigorescu Buc si Ion Andreescu la
Cluj sectia de design
1972 al VII-lea Congres International de Estetica
-1973 Comisia de design-estetica de pe langa Uniunea Artistilor Plastici , se deschid Galeriile ARTIND
bucuresti consecrate ac domeniu
-evidente urmat realitati:- durata ciclului de prod nu face operative copierea designului prod are deja pregatite
gen urmat;
- designul poate promova prod daca are resurse suf
8

-designul in sine nu poate compensa deficientele tehnologice si econ


-designul ar putea crea un segment anume, propriu daca ar avea in spate o filosofie si o putere de concentrare a
resurselor
-dupa 1990 problemele se mentin deriva econ romanesti
Succesul in epoca al esteticii-filosofia participative
-substituirea termenului estetica ind cu design sa produs in timp dar devine definitive in anii 60 ai sec XX, cu
justificarea ca epoca industriala este un capitol al esteticii gen in timp ce designul ind ar fi un dom de activitate
creatoare, practicam tehnico-artistica si pastreaza doar fundam teoretica
Putem distinge 2 nuclee dure deisgnerul ca detonator de competente reale si specialistul in marketing care
trebuie sa valideze creatia sis a asigure reproducerea ei.>lant trofic al ambientului sintetic contemporan
- designuri recognoscibile, istoria in desfasurare iar designul va utiliza in viitor elemente din trecut