Dulgher

CUPRINS
Tehnologia meseriei
1. Utilizarea corecta a vocabularului tehnic pentru meseria
de dulgher-tamplar-parchetar ............................................................. 1
2. Pregatirea locului de munca. Stabilirea timpurilor si cantitatilor
de materiale ........................................................................................ 3
3. Utilizarea documentatiei de executie: elementele constructiilor...... 29
4. Executarea peretilor turnati .............................................................. 40
5. Executarea planseelor ....................................................................... 50
6. Executarea acoperisului tip sarpanta ................................................ 62
7. Executarea scarilor ........................................................................... 94
8. Executarea stalpilor ........................................................................ 107
9. Executarea grinzilor ....................................................................... 116
10. Pregatirea obiectivului pentru receptie ........................................... 130
11. Pardoseli ......................................................................................... 137
12. Tamplarie din lemn ......................................................................... 139
Bibliograe .......................................................................................... 144
Desen tehnic
A.
B.
C.
D.
E.
F.
G.
H.
I.
J.
K.
Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic ....... 147

Explicarea detaliilor din desenele de execuie ............................... 164
Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 169
Reprezentarea elementelor asamblate ............................................ 172
Reprezentarea mbinrii pieselor din lemn..................................... 174
Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 175
Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat ............ 178
Desenarea planurilor....................................................................... 181
Desenarea seciunilor ..................................................................... 187
Desenarea faadelor ........................................................................ 189
Planuri de cofraj ............................................................................. 191
Matematica aplicat
1.
2.
3.
4.
5.
Operaii cu numere ntregi i raionale ........................................... 195

Raport, procent ............................................................................... 205
Uniti de msur............................................................................ 207
Geometrie plan ............................................................................. 210
Geometrie n spaiu ........................................................................ 228
Tehnologia meseriei - 1
Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor n cadrul
economiei de pia .......................................................................... 241
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei
societi de construcii ROF Societate......................................... 245
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie ......................................... 256
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier ...................... 272
5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc
aplicate n unitile de construcii .................................................. 274
Sntatea i securitatea muncii
1. Identicarea, pregtirea i curairea instrumentelor, sculelor,
uneltelor, mainilor, utilajelor i instalaiilor. Identicarea,
pregtirea i curarea instrumentele, sculelor, uneltelor,
mainilor utilajelor i instalaiilor................................................... 285
2. Prentmpinarea pericolelor: Msuri de protecia muncii .............. 302
3. Prentmpinarea pericolelor: Msuri de prevenire si stingere a
incendiilor....................................................................................... 326
4. Prentmpinarea pericolelor. Acordarea msurilor de prim ajutor . 334
Bibliograe ..................................................................................... 342
Liber intreprinztor
1. Care sunt formalitile necesare ninrii unei rme .................... 345
2. Planul de afaceri ............................................................................. 352
3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar ....... 374
Iniiere n cutarea unui loc de munc
1.
2.
3.
4.
Economia de Pia .......................................................................... 385

Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ............................. 389
Scrisoarea de intenie...................................................................... 485
Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................ 407
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE

N MESERIA DE
DULGHER TMPLAR- PARCHETAR
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA

TEHNOLOGIA MESERIEI
I. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC

PENTRU MESERIA DE DULGHER-TAMPLAR-PARCHETAR
A. Notiuni Introductive
Dulgherul tamplar parchetar este muncitorul in constructii montaj
a carui activitate se compune din: executarea schelelor necesare lucrului la
inaltime pentru lucrarile de zidarie si nisaje la interior si exterior, executarea
cofrajelor pentru diferitele elemente de rezistenta ale constructiilor
(fundatii, stalpi, grinzi, plansee, pereti) din beton armat monolit, montarea
elementelor prefabricate care alcatuiesc structura de rezistenta a cladirilor
etajate, montarea pardoselilor din lemn (dusumele din scandura, parchet de
diferite esente, fag, stejar, foi de parchet laminat), executarea acoperisului tip
sarpanta, incadrarea si ajustarea tamplariei.
In principal dulgherul tamplar parchetar are de efectuat urmatoarele
activitati:
x citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru
executarea lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;
x efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de
materiale pentru executarea lucrarilor de dulgherie tamplarie;
x masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor de dulgherie/ tamplarie
in coformitate cu proiectul de executie si normativele in vigoare;
x organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii
activitatii de dulgherie/ tamplarie;
x verica calitatea lucrarilor de dulgherie/tamplarie in conformitate cu
proiectul de executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile
aparute astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de
executie si normativele in vigoare.
B. Vocabularul tehnic pentru meseria de dulgher tamplar parchetar
Cofraje
x constructii auxiliare, provizorii, care servesc pe timpul executarii

lucrarilor turnarea betonului proaspat si obtinerea formei si
dimensiunilor proiectate ale elementelor de beton si beton armat,
precum si pentru sustinerea acestora pe timpul intaririi betoului
pana la obtinerea rezistentei mecanice necesare, folosite la realizarea
lucrarilor de beton si beton armat monolit;
clasicare cofraje
- dupa destinatie:
x cofraje pentru fundatii;
x cofraje pentru stalpi;
x cofraje pentru grinzi;
x cofraje pentru plansee;
x cofraje pentru arce si bolti (cintre)
- dupa greutatea de executie:
x cofraje usoare pentru betoane in fundatii si radiere
x cofraje mijlocii pentru cladiri fara schelet de beton armat, avand
plansee obisnuite cu placi drepte;
x cofraje grele la cladiri cu ziduri portante avand planse cu grinzi si
nervuri cu vute si placi;
x cofraje foarte grele la cladiri cu schelet de beton armat compus
x cofraje speciale pentru plansee castate, scari drepte, pereti de
silozuri, castele de apa, cadre inclinate
x cofraje speciale grele pentru cupole, plansee ciuperci curbe, scari
spirale, placi autopurtante au panze subtiri, arce, grinzi cu zabrele,
- dupa modul de confectionare, modul si gradul lor de reutilizare:
x cofraje xe executate la fata locului;
x cofraje demontabile executate din panouri prefabricate tipizate;
x cofraje mobile (glisante, rulante)
mese de turnare a
planseelor
x ansambluri autonome de suprafata mare care cuprind cofraje si

sustinerea acestora (stalpi, grinzi, traverse, si longrine anume realizate);
juguri
tije de sustinere
sprijiniri
elemente orizontale
de sustinere
pop metalic
grinda
plansee
scari
cioplirea
rindeluirea
razuirea
daltuirea
pana
x elemente cu rol de sustinere a cofrajelor, impiedica desfacerea

cofrajului sub presiunea betonului neintarit si a impiedica antrenarea
in deplasarea lor pe verticala;
x sunt bare de otel rotund care se reazema pe elementul de beton
armat de la nivelul de unde incepe executarea peretilor in cofraje
glisante;
x lucrari auxiliare alcatuite dintr-o camasuiala, realizata din dulapi
aplicati pe peretele sapaturii si din elementele de sprijinire (spraituri,
proptele);
x sunt sprijiniri speciale si sprijiniri obisnuite
x grinzi metalice extensibile;
x grinzi articulate si telescopice demontabile;
x element vertical de sustinere;
x element principal de rezistenta intr-o cladire asezata pe orizontala
sau inclinat;
x pot grinzi din lemn, metalice si din beton armat;
x elemente de rezistenta care au rolul de a compartimenta cladirea pe
verticala si de a prelua incarcarile de la nivelele superioare si de a le
transmite grinzilor, stalpilor, peretilor;
x elemente de constructie alcatuite din plane orizontale denumite
trepte, asezate denivelat, la distante egale plane pe care se circula
urcand sau coborand, asigura comunicarea intre etajele cladirii;
x operatie manuala ce se executa cu toporul, securea, toporisca, barda
si tesla, are ca scop fasonarea lemnului rotund in grinzi , scobirea si
taierea la jumatate a bustenilor, despicarea lemnului, etc;
x operatia de netezire a pieselor cu rindeaua;
x operatia de netezire a suprafetelor facuta cu lama de razuit;
x operatie realizata cu ajutorul daltii
x elemente de legatura care asigura imbinarea si impiedica
deplasarea reciproca a elementelor de constructii imbinate
II PREGATIREA LOCULUI DE MUNCA. STABILIREA

TIPURILOR SI CANTITATILOR DE MATERIALE
A. Materiale folosite la lucrarile de dulgherie
In dulgherie se folosesc urmatoarele categorii de materiale:
x Materialele lemnoase sunt cel mai des folosite iar dintre acestea
cele mai utilizate sunt: lemnul rotund, cheresteaua (lemn ecarisat),
parchetul, scandurile rindeluite si prolate, produsele straticate
(placajul, panelul, etc.);
x Metalele si in special otelul folosit la executarea accesoriilor,
fabricarea sculelor, confectionarea tablei, etc;
x Alte materiale cum ar cele pentru incheiat (adezivi) sua materiale
pentru nisare (lacuri, vopsele, etc)
A.1. Materiale lemnoase
Aceste materiale sunt folosite
pentru avantajele pe care le prezinta:
x Greutate mica;
x Elasticitate mare;
x Prelucrare, manipulare,
asamblare usoara;
Materialul lemnos prezinta si o
serie de dezavantaje cum ar : Fig. 1 Elementele anatomice ale lemnului:
A - sectiune transversala; B - sectiune radiala
x Pericol de incendiu sporit;
(1.1-coaja moarta; 1.2 - coaja vie);
x Durabilitate mai redusa ca a
C - sectiune tangentiala coaja (scoarta);
unor materiale.
2 - cambiu; 3 - maduva; 4 - raze medulare;
In Fig. 1 sunt prezentate elemen- 5 - raze medulare principale; 6 - inele anuale;
7 - album; 8 - duramen.
tele anatomice ale lemnului.
A.2. Defectele lemnului
Defectele micsoreaza rezistenta
si aspectul lemnului. Dulgherul
trebuie sa cunoasca aceste defecte
pentru a le putea evita pe cat posibil
in cazul executarii lucrarilor.
A.2.1. Defectele de forma ale
trunchiului sunt (Fig. 2):
x Curbura data de devierea
axei trunchiului. Ea se prezinta sub mai multe forme
Fig. 2 Tipuri de curburi ale trunchiului:

a - curbura simpla intr-un singur plan;
b - curbura multipla intr-un singur plan;
c - curbura in planuri diferite
x
x
x
x
x
x
si are ca efect scaderea rezistentei lemnului

rotund la solicitarile de compresiune.
Piesele debitate din acesti busteni se crapa
si se deformeaza mai usor in timpul uscarii.
Marimea curbei este data de raportul dintre
sageata maxima s si lungimea portiunii
curbate l, masurata in cm/m sau procente.
Insabierea trunchiului ( Fig. 3.) la nastere in
Fig. 3 Insabierea
partea inferioara a trunchiului la copacii care
trunchiului
au crescut pe pante mari .
Conicitatea anormala este data de diferenta
prea mare dintre diametrele de la baza si
varful busteanului si este data de formula:
C= D-d / L
unde:
D este diametrul bazei busteanului dat in m; d
este diametrul a varf al busteanului dat in cm;
L este lungimea busteanului, in m. Conicitatea
este considerata un defect in cazul in care C >
1 cm/m
Fig. 4 Labartarea
Labartarea trunchiului (Fig. 4) consta
trunchiului
in ingrosarea pronuntata a bazei acestuia,
in aceasta zona bra ind inclinata. Defectul este dat de diferenta
dintre diametrul de la baza al trunchiului D si diametrul d masurat la
inaltimea de 1 m de la baza.
Ovalitatea (Fig. 5) este considerata un defect
doar in cazul in care este pronuntata. Ea este
data de diferenta dintre lungimile axelor
sectiunii transversale (D-d), impartita la
marimea axei mari D, rezultatul ind dat in
Fig. 5 Ovalitatea
procente.
Canelurile (Fig. 6) sunt date de valurirea
suprafetei trunchiului si apare mai ales la
carpen. In acest caz piesele debitate au brele
inclinate
Infurcirea trunchiului (Fig. 7) apare in cazul
Fig. 6 Caneluri
in care trunchiul se ramica in mai multe
parti. Inclinarea este data de diferenta in metri
de la capatul gros al trunchiului pana la locul
infurcirii.
Fig. 7 Infurcirea trunchiului
A.2.2. Defectele de structura ale lemnului

Aceste defecte sunt vizibile dupa debitarea bustenilor
x Lemnul de compresiune (Fig. 8) apare
cu preponderenta la rasinoase si consta in
ingrosarea puternica a lemnului in jurul
inelelor anuale in jurul carora, in sectiune, ia
o culoare rosie bruna. Piesele confectionate
din acest lemn se deformeaza puternic, Fig. 8 Lemn de compresiune
crapand uneori dupa uscare.
x Neregularitatile inelelor anuale. Inelele anuale au latimi diferite.
Cu cat neregularitatea este mai accentuate cu atat lemnul este mai
neomogen si are comportari diferite.
x Fibra creata (g. 9) apare in special la
foiaoase (paltin, frasin , etc.) unde bra
capata o forma ondulata, dar uneori
Fig. 9 Fibra creata
proprietatile mecanice sunt foarte bune. Spre
exemplu, furnirul din paltin cret este foarte estetic, paltinul din aceasta
categorie folosindu-se si la fabricarea instrumentelor muzicale.
x Fibra inclinata (g.10). Fibrele si inelele
anuale sunt deviate de la axa longitudinala a
arborelui. Defectul se masoara prin raportul
dintre devierea brelor de la o linie paralela
Fig. 10 Fibra inclinata
cu axa piesei, h si lungimea de referinta
considerate l. In acest caz sunt micsorate rezistentele mecanice, este
ingreunata prelucrarea, suprafetele ind mai aspre si greu de prelucrat.
x Fibra rasucita (g.11) este data de devierea
elicoidala a brelor lemnului in jurul axei Fig. 11 Fibra
rasucita
sale si poate recunoscuta dupa crapaturile
care insotesc acest defect. Acest lemn este
de calitate inferioara, crapa, se prelucreaza
greu iar piesele se deformeaza puternic.
x Fibra incalcita apare la anin, mesteacan,
cires si consta in devierea locala a brelor.
Aceste bre apar in portiuni cu umaturi pe trunchi. Portiunile din
lemn cu aceste defecte se prelucreaza greu, rezultand suprafete aspre
chir si dupa rindeluire.
x Excentricitatea (g. 12) consta in
devierea laterala a maduvei fata de trunchi.
Acest defect este insotit de ovalitate si
neregularitate a inelelor anuale. Acest lemn
se deformeaza si crapa mai usor.
Fig. 12 Excentricitatea
x Coaja infundata (g.13) apare in cazul in

care coaja patrunde in cilindrul lemons
x Inima concrescuta (g.14) apare in cazul
in care cresc impreuna doua sau mai multe
tulpini, trunchiul avand o forma ovala, Fig. 13 Coaja infundata
neregulata. Lemnul cu acest defect este
neomogen, se deformeaza foarte mult si se
prelucreaza greu.
x Nodurile sunt cele mai raspandite defecte
Fig. 14 Inima concrescuta
ele ind resturile de craci inglobate in masa
lemnului. Aceste defecte creeaza probleme
la prelucrare iar rezistenta mecanica a
lemnului in aceasta zona este redusa.
Rasinoasele au mai multe noduri decat
foioasele, dar mai mici. In g. 15 sunt date Fig. 15 Aderenta nodurilor
doua tipuri de noduri (a- nod concrescut; b- nod cazator)
x Crapaturile pot sa apara
cand arborele este in picioare
sau este taiat. Principalele
crapaturi care apar la arborii
in picioare sunt:
a)
b)
- gelivura care apare mai des
Fig. 16 Crapaturi ce apar la arbori
la foiase din cauza gerului si a) gelivura: 1- deschisa, 2-inchisa; b) rulura:
poate inchisa sau deschisa
1- partiala, 2- completa; D - diametrul
trunchiului; d-diametrul
(g. 16a)
- rulura (g. 16b) cand tesutul lemnos se desprinde dupa limita inelului
annual, pe o anumita portiune, aparand mai des la molid, brad, castan,
ulm. Poate partiala sau completa.
x Gaurile si galeriile de insecte sunt defecte ale lemnului provocate de
insecte in cautarea unui adapost sau ca hrana.
A.2.3. Coloratii anormale si alteratii provocate de bacterii si de ciuperci
x Coloratii anormale pot cuprinde partial sau total intreaga masa a
lemnului. Defectul modica aspectul
dar nu modica rezistenta lemnului.
x Alteratiile sunt produse de catre
ciupercile xilofage iar aparitia lor duce
la schimbarea culorii si proprietatilor
lemnului. Dintre cele mai raspandite
alteratii amintim rascoacerea (g. 17),
Fig. 17 Rascoacerea
putregaiul si mucegaiul.
B. Proprietatile lemnului
Lemnul prezinta o gama foarte larga de proprietati, astfel:
B.1. Proprietatile zice ale lemnului
B.1.1. Densitatea lemnului este raportul dintre masa m si volumul
apparent al lemnului Vs (volumul este aparent deoarece lemnul are si gauri in
structura sa).
In practica se intalnesc urmatoarele tipuri de densitati:
x Densitatea aparenta a lemnului absolut uscat 0 are valori cuprinse
intre 300 si 990 kg/m3;
x Densitatea aparenta u a lemnului la o umiditate oarecare;
x Densitatea conventionala c, care arata cantitatea de masa lemnoasa
absolute uscata pe care o contine un metro cub de lemn verde.
B.1.2. Umiditatea lemnului reprezinta cantitatea de apa pe care o contine
lemnul, se noteaza cu U si se poate masura cu aparate speciale.
In functie de umiditate, lemnul se poate clasica astfel:
x Lemn verde (U>30%);
x Lemn zvantat(U=24 30%);
x Lemn semiuscat (U=18 24%);
x Lemn uscat (U18%);
x Lemn anhidru (U=0%).
Valorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la :
x Obiecte de interior (mobile, parchet, etc
U=8-12%;
x Ferestre si usi exterioare
U=10-13%;
x Obiecte in aer liber
U= 12-15%;
x Lemn in pivnita
U=19-20%.
B.1.3. Contragere si umarea lemnului
Datorita continutului de apa legata de la 0 la 30%, lemnul se uma.
Cand continutul de apa legata se aa intre valorile de 30% si 0%, lemnul se
contrage, micsorandu-si dimensiunile. Daca continutul de umiditate a ajuns
la limita de saturatie a brei, oricata apa cedeaza sau absoarbe lemnul, nu se
mai produc modicari ale dimensiunilor acestuia.
B.2. Proprietatile mecanice ale lemnului
B.2.1. Elasticitatea lemnului este variabila de la specie la specie. Speciile
cu elasticitate mare se folosesc in industria articolelor sportive, la fabricarea
manerelor de instrumente.
B.2.2. Plasticitatea lemnului da posibilitatea lemnului de a folosit la
confectionarea pieselor curbe, dar totodata el poate tratat prin plastiere
pentru a-si putea modica forma prin curbare. Dintre speciile cu aceasta
proprietate ar fagul, frasinul, stejarul si in special lemnul tanar.
B.2.3. Rezistenta la tractiune este capacitatea lemnului de a se opune
la forte care tind sa-l alungeasca. Cea mai buna rezistenta la tractiune o
are lemnul de rasinoase, urmeaza lemnul de foioase moi iar cea mai slaba
rezistenta la tractiune o are lemnul de foioase tari.
B.2.4. Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnului la fortele care
tind sa-l comprime. Speciile cu rezistenta buna la compresiune sunt carpenul,
frasinul, fagul, stejarul,ulmul, bradul, molidul, etc.
B.2.5. Rezistenta la incovoiere statica. Speciile cu rezistenta buna la
incovoiere sunt carpenul, fagul, frasinul, stejarul, bradul, molidul, etc.
B.2.6. Rezistenta la incovoiere dinamica (la soc) este cazul in care forta
se aplica brusc. Speciile din aceasta categorie sunt frasinul, molidul, bradul,
etc. Acest lemn se foloseste la elementele de constructii supuse la socuri si
vibratii.
B.2.7. Rezistenta la forfecare este caracteristica multor elemente de
constructii si depinde de planul de forfecare, specia lemnului, umiditate,
temperature, etc.
B.2.8. Rezistenta la despicare este foarte importanta in cazul asamblarii
lemnului cu buloane, suruburi, cuie, scoabe, etc., acestea ind una din cele
mai importante caracteristici ale lemnului.
B.2.9. Duritatea lemnului este proprietatea lemnului de a rezista la
patrunderea in interiorul sau a unui material mai tare. Lemnul are duritate
maxima in regiunea centrala.
B.3. Proprietatile tehnologice ale lemnului
B.3.1. Uzura lemnului este data de degradarea lemnului datorita frecarii
cu corpuri dure. Speciile de lemn rezistente la uzura sunt salcamul, stejarul,
carpenul, fagul, nucul, frasinul iar cele mai putin rezistente sunt bradul,
paltinul, ulmul, molidul, teiul, plopul.
B.3.2. Rezistenta la smulgerea cuielor si suruburilor. Aceasta rezistenta
este maxima cand cuiele sunt introduce tangential in lemn si minima cand
cuiele se introduce parallel cu brele.
B.3.3. Durabilitatea lemnului (trainicia) este proprietatea lemnului de
a-si pastra in timp insusirile naturale sub actiunea factorilor de distrugere
(zici, chimici, biologici). Durabilitatea este mare la lemnul pastrat in aer
liber. Speciile de lemn foarte durabil sunt stejarul, castanul, salcamul, ulmul,
molidul, bradul, frasinul iar mai putin durabile sunt plopul, teiul, carpenul,
salcia, paltinul, aninul. Pentru marirea durabilitatii, lemnul poate acoperit cu
diferite substante peliculogene cum ar lacurile, emailurile, vopselele, etc.
C. Sortimente de lemn folosite in constructii

C.1. Lemnul rotund (g.18) se obtine din
trunchiuri de copac sau din crengi groase. Bustenii de
rasinoase se decojesc imediat dupa doborare pentru a
se impiedica atacul ciupercilor si insectelor xilofage. Fig. 18 Lemnul rotund
Exista urmatoarele tipuri de sortimente de lemn
rotund in functie de dimensiuni date in tabelul 1.
Tabel 1
Sortimentul de lemn rotund
Bile
Manele
Prajini
Diametrul la capatul subtire

(fara coaja), cm
12-16
8-11
4-7
Lungimea
6 m
3 m
2,60 m
C.1.1. Bustenii, cu diametrul cel mare de minim 20 cm;

C.1.2. Bilele, care sunt varfuri sau trunchiuri cu urmatoarele dimensiuni:
- L=6-9 m (lungimea bilei);
- D=12-16 cm (diametrul la capatul mic);
- D20 cm (diametrul la capatul gros).
Bilele se folosesc la construirea schelelor, esafodajelor, etc.
C.1.3. Manelele au dimensiunile:
- L=3-6 m (lungimea manelei);
- d8-11 cm (diametrul mediu).
Manelele se folosesc la sprijiniri, schele, etc.
C.1.4. Prajinile au dimensiunile:
- L=2,6-4 m (lungimea);
- d=4-7 cm (diametrul mediu).
C.1.5. Pilotii au dimensiunile:
- L=3-15 m (lungimea pilotilor);
- d=20-40 cm (diametrul la jumatatea lungimii).
Pilotii se folosesc la fundatii, diguri, poduri.
C.2. Lemnul cioplit sau cioplitura
(g. 19) se obtine prin cioplirea lemnului sau,
mai nou, prin tragere la gater la dimensiunile
dorite, rezultand grinzi cu fete netede folosite
la constructiile rurale, poduri, traverse, etc.
C.3. Cheresteaua (lemnul ecarisat) se
obtine prin debitarea dupa axa longitudinala
a bustenilor la gater (g. 20). Tipurile de
cherestea livrate pe santier sunt:
Fig. 19 Cioplitura
Fig. 20 Cheresteua - elemente

componente: 1) fata; 2) cant; 3)
capat; 4) muchie; 5) tesitura
C.3.1. Dupa specia lemnoasa:

x cherestea de rasinoase din brad, molid, pin;
x cherestea de foioase tari din fag, stejar, carpen, paltin, ulm, etc.;
x cherestea de foioase moi din plop, tei, anin, salcie, etc..
C.3.2. Dupa gradul de prelucrare a canturilor:
x cherestea tivita cu ambele canturi prelucrate (g. 21a);
x cherestea semitivita care are numai un singur cant prelucrat (g. 21b);
x cherestea netivita care are ambele canturi neprelucrate (g. 21c).
Fig. 21 Denumirea pieselor din cherestea dupa gradul de prelucrare a canturilor:

a) cherestea tivita; b) cherestea semitivita; c) cherestea netivita;
C.3.3. Dupa forma geometrica

a sectiunii transversale (g. 22):
x lemn semirotund;
x sfert;
x grinzi sau prisme cu doua fete;
x grinzi cu trei fete;
x grinzi sau prisme cu patru fete;
x margini;
x latunoaie.
Fig. 22 Sortimente de cherestea
dupa forma geometrica a sectiunii
transversale: a) lemn semirotund;
b) lemn sferic; c) grida cu doua fete;
d) grinda cu trei fete; e) grinda cu
patru fete; f) margini; g) latunoaie.
C.3.4. Dupa grosime sau raportul dintre grosime si lungime (g. 23):
x scandura;
x dulap;
x margine;
Fig. 23 Sortimente de
x grinda;
cherestea in functie de
grosime: a) scandura; b)
x sipca;
dulap c) margine;
x rigla.
d) grinda; e) sipca;
f) rigla
In tabelul 2 sunt date tipurile de cherestea dupa grosimea sau raportul

dintre latime si grosime:
Tabel 2
Denumirea
produselor
de cherestea
Sipci
Frize
Scanduri
Dulapi
Grinzi
Rigle
Cherestea de foioase
Grosimea
Grosime/latime
mm
mm/mm
60...nelimitat
20,25,30(32),40
100nelimitat
50100
100nelimitat
Numai stejar
100300
50100
50100
20, 25, 30, 40
2040
20, 25
35120
Cherestea de rasinoase
Grosimea
Grosime/latime
mm
mm/mm
12,18,24
80...300
2875
100300
2896
12,18,24
18,24
100300
120...350
38150
1848
3595
C.3.5. Dupa lungime, sortimentele de cherestea sunt prezentate in tabelul 3:

Tabel 3
Sortimentul de
cherestea
Lunga
Scurta
Subscurta
Frize:scurte
lungi
Sipci
Rigle
Cherestea de foioase
Limitele lungimilor,
m
1,806,00
1,001,70
0,450,95
0,200,25
1,003,00
0,401,000
Peste 1,00
Crestere
cm
10
10
5
5
10
5
10
Cherestea de rasinoase
Limitele lungimilor,
m
3,006,00
1,002,75
0,500,95
1,002,75
3,006,00
Crestere
cm
25
25
5
25
50
C.3.6. Dupa pozitia piesei

de cherestea in raport
cu inelele anuale (g. 24) exista:
a. cherestea radiala;
Fig. 24 Denumirea pieselor de cherestea
b. cherestea semiradiala;
in functie de pozitia fetelor in raport cu inelele
c. cherestea tangentiala.
anuale: a) cherestea radiala;
b) cherestea semiradiala;
C.3.7. Dupa locul ocupat

in sectiune transversala
a bustenilor (g. 25) exista:
1. piesa axiala;
2. piese centrale;
3. piese laterale;
4. laturoaie.
Fig. 25 Denumirea pieselor de cherestea

dupa locul ocupat: 1) piesa axiala; a) piese
centrale; 3) piese laterale; 4) latunoi
C.4. Parchetul (g. 26) este

un produs semifabricat din lemn,
sub forma de lamele, avand canturi
prelucrate pentru imbinare. Se foloseste
la pardoseli si se executa in mai multe
variante, din fag si stejar.
C5. Scanduri rindeluite si prolate
(g. 27) sunt produse semiprefabricate
din lemn, folosite in constructii fara alte
prelucrari. Pot prelucrate pe canturi
sub forma de lamba si uluc, falt, etc.
Aceste scanduri se folosesc la dusumele,
la placarea peretilor, plafoanelor, etc.
Fig. 26 Parchetul: 1) piesa de parchet;

2) frizuri de perete; 3) pervaze
Fig. 27 Scanduri
rindeluite si prolate:
a) cu lama si uluc;
b) frizuri de perete;
3) pervaze
C6. Furnirele sunt foi subtiri

obtinute prin taierea plana sau derulare
a bustenilor. Ele pot :
x estetice, cu desen decorative si grosimi cuprinse intre 0,4-1 mm
folosite la acoperirea unor suprafete de material lemnos;
x tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm si se folosesc la fabricarea
placajului, panelului, lemnului straticat sau la acoperirea suprafetelor
cu subfurnir sau furnir de dos.
C.7. Produsele straticate:
C.7.1. Placajul (g. 28a) este un
panou alcatuit din furnire tehnice in numar
impar, incleiate intre ele. Cele mai folosite
placaje sunt cele din fag. La lucrarile
de constructii, placajele se folosesc la
pardoseli, pereti despartitori, cofraje, etc.
Fig. 28 Placajul: a) placaj; b) panel
C.7.2. Panelul (g. 28b) este un panou
din lemn format dintr-un miez de sipci acoperite pe ambele fete cu un strat de
furnir tehnic, prin incleiere.
C.7.3. Panouri celulare (g. 29) sunt formate din rame de cherestea
dublu placate cu panouri de placaj sau PFL avand la interior un miez care
poate confectionat din diferite materiale.
C.8. Semifabricate superioare din lemn. Folosirea acestor semifabricate
duce la economii importante de cherestea pe santier. Aceste semifabricate
sunt:
C.8.1. Placi din aschii de lemn (PAL) sunt panouri obtinute prin
aglomerarea aschiilor din lemn cu ajutorul unui adeziv, urmata de o presare
la temperature inalte;
Fig. 29 Panou celular (structura):

1-traversa ramei;
2-montatul ramei;
3-locas pentru montarea broastei;
4-placarea cu lemn dur;
5-furnir de fata;
6-miez celular;
7-bordura;
a) panou pentru usi, cu inchidere fara falt;
b) panou pentru usi, cu inchidere in falt;
c) tipuri de miezuri celulare
C.8.2. Placile din bra de lemn (PFL) sunt panouri fabricate din bre de
lemn impaslite si incleiate. In constructii se utilizeaza la izolari termice sau
acustice.
D. Conservarea si depozitarea lemnului
D.1. Conservarea lemnului
Lemnul folosit in constructii trebuie conservat pentru a rezista la actiunea
factorilor atmosferici si biologici. Metodele de conservare sunt:
D1.1. Antiseptizarea cand lemnul se impregneaza sau se vopseste cu
substante antiseptice (carbolineum, ulei de creozot, uorura de sodiu, sulfat
de cupru-piatra vanata, etc.). O alta metoda de antiseptizare este carbonizarea
printr-o expunere partiala la foc;
D1.2. Ignifugarea este operatia prin care se aplica pe suprafata lemnoasa
substante ignifuge (borax, fosfat primar sau secundar de amoniu, fosfat de
potasiu, fosfat acid de potasiu, etc.) Ignifugarea intarzie aprinderea lemnului
sau transforma arderea rapida in ardere lenta;
D1.3. Hidrofugarea se face in scopul reducerii capacitatii de absorbtie a
umezelii de catre lemn. Acesta se acopera cu substante hidrofuge (solutie de
bitum, carton asfaltat, etc.) pe partile expuse intemperiilor.
D.2. Sortarea, uscarea si depozitarea lemnului
Dupa debitare lemnul este sortat in functie de dimensiuni si defecte, ind
impartit pe clase de calitate. Dupa sortare urmeaza uscarea ce se face pe cale
naturala sau articiala (in instalatii
speciale). Uscarea naturala se face in
aer liber, sub soproane, unde produsele
sunt stivuite pe postamente din lemn
sau beton. Intre piesele din lemn puse
la uscat sunt asezate sipci de aceleasi Fig. 30 Modalitati de stivuire a cherestelei:
a) cu spatii; b) compact; 1) piesa de
dimensiuni (g. 30).
cherestea; 2,3) sipci de stivuire; 4) teanc
In cazul uscarii naturale deformarile

si crapaturile sunt mai reduse, se
pastreaza culoarea naturala a lemnului
si este o metoda mai economica.
Din cauza depozitarii incorecte apar
Fig. 31 defecte datorate depozitarii incorecte
urmatoarele defecte (g.31): arcuire,
a cherestelei:
1) arcuire; 2) curbare; 3) bombare;
curbare, bombare, crapaturi de uscare
4) crapaturi de uscare si suri
si suri, etc.
E. Metalele
E.1. Metalele feroase
E.1.1. Fonta. In dulgherie fonta nu este folosita, dar in domeniul
constructiilor ea se utilizeaza la lucrarile de instalatii, la confectionarea unor
unelte, la executia unor placi de rezemare, etc.
E.1.2. Otelul, in dulgherie se foloseste sub forma urmatoarelor produse:
E.1.2.1. Otel lat (l=12-150mm; g=5-50mm; L=3-12 m);
E.1.2.2. Banda de otel (l=20-150mm; g=1-4mm; L=3-22 m);
E.1.2.3. Platbanda (l=160-600mm; g=6-40mm; L=3-12 m);
E.1.2.4. Otel prolat (poate avea prole in forma de T, dublu T, U, L, I,
semirotund, etc.);
E.1.2.5. Otel rotund sau otel beton, cu diametre cuprinse intre 5 si
40 mm, se foloseste la armarea betonului sau pentru executarea unor piese
pentru sarpanta.
E.1.2.6. Otel special, se foloseste la confectionarea sculelor.
Din otel se mai confectioneaza diferite piese cum ar :
a) Suruburile sunt folosite la asamblarile demontabile. Ele pot : pentru
metale, numite suruburi mecanice (g.32) si suruburi pentru lemn (g.
33).
Fig. 32 Surub metalic:

1) corpul surubului; 2) capul surubului;
Fig. 33 Surub pentru lemn:
3) partea letata a tijei
1) corpul surubului; 2) capul surubului;
b) Buloane. La fel ca suruburile buloanele sunt folosite la asamblarile

demontabile a pieselor din lemn sau metal (g. 34)
Fig. 34 Bulon:
1) cap; 2) corp; 3) partea letata a corpului;
4) saiba; 5) piulita
Fig. 35 Nit:
a) inainte de batere; b) dupa batere
c) Niturile se folosesc in cazul asamblarilor nedemontabile (g. 35)

d) Cuiele pentru constructii (g.36) pot :
- pentru lemn, folosite la lucrari de dulgherie;
- cuie pentru tabla;
- cuie pentru rabit (cu cioc);
- cuie scoabe, etc.
Cuiele pentru constructii au diametrele cuprinse intre 1,8 si 8 mm, iar
lungimile sunt cuprinse intre 30 si 250 mm.
Fig. 37 Scoabe
Fig. 36 Cuie:
a) cuie pentru constructii; b) cuie pentru tabla;
c) cuie cu cioc; d) cuie - scoaba
e) Scoabele (g.37) se folosesc la asamblarea pieselor din lemn la care

mijlocul principal de imbinare (cep, prag, dorn) nu impica deplasarile
pe orice directie;
f) Zbanturi, bride, coliere (g. 38) sunt piese
folosite la imbinarea unor piese de lemn
sau metalice intre ele, e xarea acestora
de diferite elemente ale constructiei;
g) Tabla este un produs laminat si se executa
in urmatoarele tipuri:
g.1. Tabla groasa sub forma unei foi cu
grosimea de 5-150 mm, cu latimi de 800
Fig. 38
a) zbaturi; b) coliere
si 300mm si lungimi de 12000mm. Se
folosesc la realizarea inimii prolurilor
compuse pentru grinzi sau stalpi metalici, etc.
g.2. Tabla neagra cu grosimea intre 0,25 si 1 mm este folosita la invelitori,
jgheaburi, burlane, etc.
g.3. Tabla zincata se obtine prin zincarea tablei de otel si se foloseste la

invelitori, la glafurile ferestrelor, etc.
g.4. Tabla striata este tabla care pe una din fete are nervuri. Se foloseste
la acoperirea canalelor interioare pentru instalatii, la plansee si la
platforme industriale, la executarea treptelor pentru scari metalice, etc.
g.5. Tabla ondulata poate neacoperita sau zincata si se foloseste la invelitori, pereti exteriori la constructii interioare, obloane metalice, etc.
h) Tevile din otel folosite la confectiile metalice iar in cadrul santierului
se folosesc la executarea schelelor tubulare.
E2. Metale neferoase
Pe langa produsele din otel se mai folosesc la lucrarile de constructii si
produse din nemetale cum ar table si proluri din aluminiu, tabla din zinc,
tevi din cupru, din alama, din plumb, etc. Acestea se folosesc la lucrari de
invelitori, de tamplarie metalica, la lucrari de instalatii.
Pentru impiedicarea coroziunii, suprafetele partilor metalice sunt acoperite
cu un strat de substanta protectoare.
F. Materiale ceramice pentru invelitori
Aceste produse se obtin din argile prelucrate prin presare in tipare sau
prin tragere prin liera presei cu melc. Aceste produse sunt:
F.1. Tigla care, dupa forma si modul de obtinere se executa in trei
categorii:
F.1.1. Tigle solz trase prin liera (g.39) prevazute pe fata de asezare
cu unul sau doua ciocuri care servesc la prinderea de sipcile acoperisului.
Tigla solz are o folosire nerationala a suprafetei lor deoarece etansarea se
realizeaza prin suprapunrere si nu prin jgheaburi si pene.
Fig. 39 Tigle - solzi

a) cu un cioc; b) cu doua ciocuri
Fig. 40 Tigle cu jgheab trase
F1.2. Tigle cu jgheab trase (g.40)

au forma dreptunghiulara, ind
prevazute pe o parte cu lamba, iar
pe cealalta parte cu uluc, ceea ce le
da posibilitatea la o imbinare foarte
buna. Pe partea inferioara, tigla are
un cioc prevazut cu o gaura ce-i da
posibilitatea de a legata cu sarma de
sipcile acoperisului.
F.1.3. Tigle cu jgheab presate
(g. 41) se fabrica in doua categorii:
Fig. 41 Tigle presate
1. cu doua jgheaburi laterale si
patru ciocuri;
2. cu doua jgheaburi laterale si doua la capete si patru ciocuri;
3. cu dublu falt.
Tiglele presate sunt prevazute cu cate doua ciocuri, sus si jos, care servesc
atat la imbinare, cat si la prinderea lor de sipci.
F.2. Olanele se prezinta sub forma de jgheaburi
tronconice (g.42), sunt prevazute cu gauri la 1 cm
fata de margine si se fabrica din argila prin presare.
Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice.
La coame se folosesc olane normale sau speciale,
asezate in mortar de ciment.
Fig. 42 Olane
F.3. Coamele se folosesc pentru xarea tiglelor
de-a lungul muchiilor acoperisului. Se executa in
doua tipuri:
F.3.1. Coame mici (g.43) cu lungimea egala
cu 320 mm, utilizate la invelitorile din tigla-solz;
F3.1. Coame mari (g.44) cu lungimea
mai mare de 320 mm, pentru invelitori din tigla
prolata, care se imbina la capete prin lamba si
Fig. 43 Coame mici
uluc.
G. Placile din azbociment
Produsele de azbociment se obtin din
ciment, bre de azbest si apa, cu sau fara
adios de pigmenti. Aceste placi se executa
sub urmatoarele tipuri:
G.1. Placi plane mici necolorate sau
colorate de forma patrata, cu doua colturi
Fig. 44 Coame mari

tesite (g.45), cu daua sau trei gauri

pentru baterea cuielor. Se folosesc
impreuna cu coamele de azbociment
pentru executarea invelitorilor.
G.2. Placi plane de dimensiuni
mari (3600x1300) se folosesc la
Fig. 45 Produse din azbociment;
placarea constructiilor la care se
a) placa ondulata; b) placa plana; L) lungimea
cere un nisaj calitativ (platforme ondulei; h) inaltimea ondulei; g) grosimea placii;
1 si 1) latimea placii
industriale, turnuri de racire, etc.).
G.3. Placile ondulate se fabrica cu olane mari, mici si medii si se folosesc
impreuna cu coamele de azbociment, la invelitori, precum si la executarea
peretilor neportanti sau izolati termic cu placi autoportante din vata minerala.
H. Materiale din polimeri pentru invelitori
H.1. Placile ondulate din Plexiglas au forma celor din azbociment,
grosimi de 3-5 mm si se folosesc pentru luminatoare.
H.2. Placi din poliesteri armati sunt placi plane, ondulate sau prolate
din poliesteri armati cu bra de sticla, colorate sau incolore. Se folosesc la
invelitori, tavane, etc.
H.3. Foliile din PVC plastiate pot inlocui cartonul bituminat pentru
invelitori sau se pot aseza sub invelitorile din tigla.
H.4. Cofrajele din polimeri armati cu bra de sticla sunt foarte
avantajoase pentru elementele de constructie tip, executate in serie. Aceste
panouri inlocuiesc materialul lemnos, se folosesc de un numar mare de ori,
sunt usoare, netede, nu adera la beton iar dupa decofrare rezulta suprafete ce
nu mai trebuie corectate.
I. Vata de sticla
Se obtine prin suarea sau centrifugarea unei topituri vascoase de vata de
sticla. Are o densitate aparenta de 70-80 kg/m3 cu proprietati termoizolante
foarte bune. Se poate utiliza ca atare sau sub forma de saltea intre plase
de sarma sau carton ondulat si se foloseste la izolarea planseelor si a
conductelor.
J. Adezivii
Adezivii sau cleiurile sunt materiale de natura organica sau anorganica
utilizati in straturi subtiri la lipirea intre ele a diferitelor materiale (la fabricarea
placajelor, a panelului, aplacilor PAL si PFL, la executarea tamplariei), la
xarea pe suport a unor materiale (placi ceramice, placi de sticla, tapete,
parchet, materiale de izolatie), precum si la imbinarea pieselor din lemn,

metal, polimeri. In constructii se utilizeaza adezivi pe baza de gelatina, de
polimeri si de bitum.
K. Cofraje utilizate in constructii
K.1. Caracteristici generale
Cofrajele sunt tipare din lemn sau din metal in care se toarna betonul sau
mortarul pentru a se intari in forma dorita. Ele se mentin montate numai in
perioada de intarire a betonului sau mortarului dupa care sunt demontate,
curatate, conservate si protejate de intemperii pana la o noua turnare.
Cofrajele cu suprafete netede se recomanda la turnarea suprafetelor care
nu urmeaza a tencuite, iar tiparele cu suprafete striate se folosesc la turnarea
suprafetelor care urmeaza a tencuite .
Pentru a se reduce aderenta dintre cofraj si beton, suprafata de contact a
cofrajului cu masa de beton va unsa cu o substanta decofranta (carbolineum
sau ulei ars) sau folosirea cofrajelor din polimeri armati cu bra de sticla.
K.2. Conditii respectate la confectionarea cofrajelor
x La cladirile mai inalte de 5 m, cofrajele se vor executa numai pe baza
de schite sau planuri, pentru ecare piesa in parte;
x Sa e etanse, stabile si rezistente;
x Sa permita o executie simpla;
x Sa asigure redarea corecta a formei si dimensiunilor, precum si
amplasarea corecta a unuia fata de altul;
x Decofrarea sa se faca usor;
x Sa e usor de manipulat la transport si montaj;
x Sa se inlature riscurile de accidentare.
K.3. Clasicarea cofrajelor
K3.1. Dupa destinatie:
x Pentru fundatii, grinzi, plansee, arce si bolti;
x Alte elemente de constructii speciale.
K3.2. Dupa sistemul de executie exista:
x Cofraje xe se confectioneaza direct pe santier, la locul de turnare a
betoanelor. Datorita consumului mare de material si forta de munca,
au un domeniu restrans de activitate, ind folosite la constructii mici,
izolate si la constructii de forma speciala, cand nu se pot folosi alte tipuri
de cofraje. Materialul utilizat este recuperat si folosit la alte lucrari.
x Cofrajele demontabile (de inventar) sunt executate din panouri
prefabricate din scandura, matal sau mixte. Sunt folosite pe scara larga
in special la lucrarile care se repeta si au urmatoarele avantaje:

1. sunt economice;
2. sunt usor de adaptat la constructiile de serie;
3. se monteaza si se demonteaza usor.
x Cofrajele mobile se pot deplasa in plan orizontal sau vertical, in
intregime sau pe portiuni foarte mici, pe masura intaririi betonului.
Sunt prevazute cu instalatii mecanice pentru deplasarea lor in timpul
turnarii.
K.3.3. Dupa materialul din care se executa, cofrajele se impart in:
x Cofraje din lemn, executate din lemn ecarisat, lemn rotund, placaj de
cofraj, PAL, PFL;
x Cofraje din metal executate din tabla (din otel sau aluminium), tevi
sau prole laminate;
x Mixte, confectionate prin combinarea materialelor enumerate mai sus;
x Cofraje din bra de sticla (cofraje moderne).
K.3.4. Dupa dicultatea executiei, cofrajele sunt:
x Cofraje usoare, folosite la turnarea betonului la fundatii si radiere;
x Cofraje mijlocii, folosite la cladiri fara schelet de beton, cu plansee
obisnuite;
x Cofraje grele, folosite la cladiri cu ziduri portante, avand plansee cu
grinzi si nervuri;
x Cofraje foarte grele, folosite la cladiri cu schelet de beton armat din
grinzi, stalpi, etc;
x Cofraje speciale, folosite pentru plansee casetate, plansee in forma de
ciuperci poligonale, scari drepte, pereti si silozuri, castele de apa, etc;
x Cofraje speciale grele, folosite pentru cupole, arce, grinzi cu zabrele,
palnii de silozuri, plansee, constructii in forma de ciuperci curbe,
turnuri de racire, etc.
K.4. Dimensionarea cofrajelor
Cofrajele trebuie montate astfel incat sa preia si sa transmita eforturile
punctelor de reazem sarcinile in egala masura.
Incarcarile care actioneaza asupra cofragului sunt:
x Greutatea proprie a cofragului;
x Greutatea proprie a betonului proaspat turnat
x Greutatea otelului beton folosit ca armatura;
x Greutatea podinelor de circulatie;
x Greutatea montatorilor;
x Greutatea mijloacelor de transport;
x Impingerile laterale ale betonului proaspat turnat;

x Efectele vantului.
K.5. Elementele componente ale cofrajului
x Elementele in care se toarna betonul (tiparul sau cofrajul propriu-zis),
confectionate din panouri lemnoase sau metalice;
x Elementele de solidarizare a tiparului, care sustin elementele componente ale tiparului, formate din piese verticale (popi), piese orizontale
(traverse, grinzi, spraituri) si piese oblice (contrase, proptele).
Ancorarea esafodajului se face prin contravantuiri si pene.
K.6. Materiale folosite la executia cofrajelor
Cofrajele folosite din ce in ce mai mult la lucrarile de constructii sunt
cofrajele moderne de inventar, la care numarul de folosiri este mare si care
sunt confectionate partial sau total din metal. Pentru captusirea (astereala)
acestor cofraje se folosesc semifabricatele din lemn (panouri de placaj, PAL,
PFL, etc.) sau tabla din aliaje de aluminiu sau, mai modern, din foi de mase
plastice, bre de sticla, cauciuc.
Metalul, la executie este avantajos, deoarece prezinta rezistenta mare la
toate eforturile, dar prezinta dezavantajul ca suprafata de contact cu betonul
rugineste, prezentand aderenta mare, motiv pentru care suprafata de lucru a
cofrajului este unsa cu emulsii sau solutii care ajuta la decofrare (carbolineum,
ulei ars, sapun, etc.).
K.7. Modularea dimensionala a constructiilor industriale pentru
folosirea cofrajelor unicate de inventar
Intre dimensiunile suprafetelor de turnat si dimensiunile cofrajelor au fost
stabilite reguli de dimensionare, avandu-se la baza un modul unic (M=10
cm). Atat dimensiunile constructiilor cat si dimensiunile cofrajelor folosite la
turnare vor multipli de 10.
K.8. Descrierea elementelor de cofraj
Elementele in care se toarna betonul sunt tiparul sau cofrajul propriu-zis.
Panourile gata fabricate au avantajul fata de sistemul de cofrare cu scanduri,
deoarece acestea sunt demontabile si pot reutilizate de mai multe ori,
reutilizare care depinde de materialul din care sunt confectionate.
Cofrajele din scandura bruta se pot folosi de 3-5 ori. Cofrajele din scandura
rindeluita se pot folosi de 5-8 ori, iar cofrajele din panouri executate in santier
din cherestea de rasinoase pe chingi se pot reutiliza de 10 ori. Cofrajele
executate din cherestea scurta, pe chingi sau rame si cu suprafata de contact
cu betonul bine rindeluita se pot folosi de aproximativ 15 ori. Cofrajele din
panouri de placaj se pot refolosi de 20-25 ori, cele din panouri din PAL sau
PFL se pot folosi de 10 ori, iar cofrajele din panouri metalicese folosesc de
peste 100 ori.
K.9. Tipuri de panouri
x Panouri din scanduri scurte prefabricate se confectioneaza din
scanduri cu grosimea de 24-28 mm, cu latimi cuprinse intre 80-160
mm si rindeluite pe suprafata care vine in contact cu betonul.
Aceste panouri se executa in trei tipuri (g.46):
1.Tip A;
2.Tip B;
3.Tip C.
La aceste panouri, chingile sunt asezate transversal fata de scandura si la
distanta de 50-60 cm una fata de alta (in functie de marimea panoului). Aceste
panouri au urmatoarele dimensiuni standardizate:
Tip A: a=100-250 cm; b=30-50 cm; g=50-60 cm.
Tip B si C: a=40-80 cm.
Intre scanduri se aa un spatiu gol de 2-3 mm, necesar umarii lemnului.
Fig. 46 Panouri demontabile din cherestea scurta de rasinoase

a) pe chingi, Tip A; b si c) pe rame tip B sau C; 1) cherestea scurta; 2) chinga sau rama
Pentru elementele de forma speciala (curbe, ovale, trapezoidal, triunghiulare, etc.) panourile se confectioneaza pe santier (g.47).
Panouri din placaj special de cofraj, tip P (g. 48) sunt executate din
placaj rezistent la umezeala, cu grosimi de 8-15 mm prinse pe un schelet din
cherestea de rasinoase cu suruburi pentru lemn. Pentru protectie, panoul este
protejat la exterior cu un strat de bachelita, iar scheletul este impregnat cu o
solutie din produse petroliere. Sunt utilizate la cofrarea peretilor, planseelor,
Fig. 47 Panouri de cofraj

1) placaj 2) rama de cherestea
Fig. 48 Panouri demontabile din placaj

1) placaj 2) rama de cherestea
fundatiilor, stalpilor, grinzilor, etc.

Panouri din PAL sau PFL se obtin prin
xarea panourilor din PAL sau PFL pe rame de
lemn. Suprafetele in contact cu betonul se ung cu
solutie de bitum, iar inainte de cofrare suprafete
de contact cu betonul se ung cu petrolatum sau
ulei mineral.
Panouri metalice (g. 49) se folosesc
la cofrarea peretilor monolit. Cele mai utilizate
panouri metalice sunt cele din duraluminiu.
Panouri mixte (g. 50) au fetele confectionate din placaj de cofraj de tip P, cu grosimea
egala cu 15 mm. In componenta lor mai sunt
prezente o serie de elemente metalice (teava
Fig. 49 Cofraje metalice plane
dreptunghiulara, menghine, placute metalice, 1) panou metalic; 2) schelet
talpi de sprait, coltare si chingi, consola de de rigiditate; 3) element de
strangere; 4) element de reglare
podina si intinzator cu let).
a ventilatiei; 5) podina de lucur;
K10. Elemente de solidarizare
6) element de supraincarcare;
7) element de rigidizare pentru
elementele de supraincalzire
Calotii (jugurile) sunt utilizate la prinderea si rigidizarea panourilor

care alcatuiesc tiparele stalpilor, uneori ale grinzilor, impiedicand
umarea cofrajelor datorita impingerii laterale a betonului. Ei pot
demontabili sau csi.
Calotii csi (g. 51) se confectioneaza pe santier din scanduri cu
grosimi de 24 mm si latimi de 100-150 mm, prinse in cuie sau din
manele cu diametrul de 6-8 cm sau o combinatie intre scanduri si
manele prinse in cuie sau legate cu sarma rasucita.

Calotii demontabili (de inventar) se executa din platbande sau corniere
Fig. 51 Caloti csi pentru talpi
Fig. 52 Caloti metalici

1) astereala; 2) chingi; 3) calori metalici
reglabili; 4) pene metalice
Fig. 50 Elemente componente ale

cofrajului mixt usor (tip CMU)
a) cofraj (ansamblu); b) bare (B); c) menghina
(M); d) placute (G); e) placute (U); f) coltar;
g) chinga; h) consola pentru podina; i) tirant;
j) talpa spraitului (ST); k) sprait (S);
l) blocaj cu pana (BP); m) intinzator cu let.
Fig. 53 Caloti metalici triunghiulari alegerea lor in functie de dimensiunile

stalpilor: C St IA - calot stalp IA;
C St IB - calot stalp IB
metalice prevazute cu gauri in care sunt

introduse pene metalice de solidarizare.
Pot executati sub forma de bare drepte
(g.52) sau triunghiulare (g. 53).
Ramele de montaj se utilizeaza la
montarea cofrajelor stalpilor si peretilor
(g. 54). Rama se compune din doua
parti, una inferioara, din scandura, cu
Fig. 54 Rama de montaj
dimensiuni egale cu ale elementului de constructie, si una superioara cu

dimensiuni egale cu cele ale cofrajului exterior. Prima parte se xeaza in cuie
sau dibluri montate in beton, iar cea de-a doua este xata in cuie pe partea
inferioara.
Distantierele mentin panourile tiparului la distante prevazute in proiect.
Se confectioneaza din prisme de beton sau ceramica prevazute cu un gol axial
pentru xarea buloanelor de strangere care pot sa ramana in masa betonului
(g. 55).
Distantierele pot si din lemn, dar in acest caz strangerea se face foarte
Fig. 55 Distantiere de beton sau ceramica: 1) distantier;

2) bulon de strangere; 3) placuta de repartitie; 5) scandura panoului
aproape de panouri (g. 56).

L. Elemente care sustin, sprijina si transmit incarcarile
Fig. 56 Fixarea de cofraj a legaturilor de sarma si a diatantierelor:

1) legatura de sarma; 2) distantier; 3) montant; 4) panou
Aceste elemente alcatuiesc esafodajul.

L.1. Elementele orizontale se folosesc la sustinerea cofrajelor pentru
placi si a panourilor de fund ale grinzilor. Aceste elemente pot executate
din lemn sau metal.
Elementele orizontale pot traverse, executate din scandura de rasinoase
xata in cuie pe panourile laterale ale grinzilor sau grinzi extensibile (g. 57)
Fig. 57 Grinzi extensibile din lemn:

1) papuc metalic; 2) grinda extensibila din lemn; 3) bride; 4) teava; 5) pana
care sunt inlocuite din ce in ce mai mult cu grinzi metalice extensibile (g.
58) deoarece acestea au un numar foarte mare de utilizari (aproximativ 200).
Fig. 58 Grinzi metalice extensibile:

a) cu deschidere de 3-5 m; b) cu deschidere de 4-6 m; c) cu
deschidere de 6-9 m; 1-9) parti componente ale grinzilor
Fig. 59 Popi csi:

a) pop simplu (in cruce);
b) pop cu contrase
Fig. 60 Popi reglabili metalici (de inventar):

a-e) tipuri constructive; 1) tronson inferior; 2) tronson letat; 3) piulita cu urechi; 4) bolti;
5) inel; 6) tronson superior; 7) placuta sprijin; 8) popi metalici extensibili; 9-10) spraituri;
11) talpa de sprijin pentru sprait; 12) colier; 13) prol de rezemare; 14) placa de baza
L.1. Elementele verticale preiau si transmit la elementele inferioare

sarcinile care actioneaza asupra elementelor orizontale. Aceste elemente se
numesc popi si pot csi (g. 59 din lemn) sau reglabili (din metal
g.60).
L.3. Dispozitive anexe de montare (g. 61) sunt alcatuite din montanti,
proptele si spraituri. Sunt elemente de sustinere folosite la cofraje pentru
fundatii, pereti, stalpi si se executa din lemn rotund sau ecarisat sau din metal.
Esafodajele metalice pentru cofraje (g. 62) sunt tot mai utilizate
deoarece se face o economie mare de material lemnos, se manipuleaza usor,
sunt rezistente si au un numar mare de folosiri.
Fig. 61 Montarea popilor extensibili cu inaltimea maxima de 3,1 m:

a, b, c si d= faze de montaj
Fig. 62 Elemente de sustinere a cofrajelor pentru fundatii:

1) panou; 2) montant; 3) proptea; 4) tarus; 5) sprait; 6) talpa; 7) distantier; 8) chinga
Esafodajele metalice mobile (g. 63), pe langa avantajele aratate mai sus,
asigura si un ritm inalt de executie.
Fig. 63: a, b, c, d e) esafodaje - faze de lucru
Fig. 64 Esafodaj metalic pentru sistinerea cofrajelor placilor: a) esafodaj de lucru;

b) schema decofrarii;1) cric actionat manual
III. UTILIZAREA DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE:

ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR
A. Notiuni generale despre constructii si partile lor componente
Prin cladiri se inteleg cladireile cu unul sau mai multe nivele, care cuprind
spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii.
Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt in general lucrari de
zidarie.
Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:
Cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte, etc.);
Cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,
spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, Sali
pentru sport, gari, etc.);
Cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.);
Cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj
agricol, adaposturi pentru animale, etc.).
A.1. Impartirea cladirilor pe inaltime si in plan orizontal
A1.1. Impartirea cladirilor pe inaltime
Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, ecare nivel a unei cladiri
poarta denumiri diferite si anume:
Subsolul format din incaperi care au pardoseala sub nivelul terenului;
cand subsolul se foloseste numai pentru depozitare, se numeste
pivnita;
Parterul, format din incaperi care au pardoseala la nivelul terenului
sau cateva trepte deasupra acestuia;
Etajele, situate deasupra parterului (etajele I, II, III, etc.);
Peste ultimul etaj este situat podul, care cuprinde spatiul dintre
planseul ultimului etaj si acoperis (g. 65).
Fig. 65 Impartirea unei cladiri pe inaltime:
1) fundatie
2) perete interior
3) perete exterior
4) planseu
5) sarpanta
6) invelitori
7) fereastra
8) balcon
9) soclu
10) trotuar
11) subsol
12) parter
13) etaj (nivel)
A.1.2. Impartirea cladirilor in plan orizontal

Fiecare nivel al cladirii este impartit in incaperi (camere) care poarta
diferite denumiri, dupa destinatia care li se da. De exemplu, in cladirile de
locuit exista dormitoare, camere de zi, bucatarii, camari, bai, etc. In cladirile
industriale exista incaperi pentru productie, depozite, birouri, etc.
In cladirile de locuit, o grupa de incaperi care serveste pentru o singura
familie se numeste apartament (locuinta).
B. Lucrari si elementele de constructie
B.1. Lucrari de constructie
Pentru construirea cladirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari
care se impart in urmatoarele categorii:
B.1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii de rosu sau de gri
Aceste lucrari au ca scop executarea elementelor principale ale constructiei
care alcatuiesc structura cladirilor, adica: fundatiile, peretii, planseele, scarile
si acoperisul. Denumirea lucrarilor de rosu vine de la culoarea rosie a
zidariei de caramida netencuita, iar denumirea de gri de la culoarea gri a
betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii.
Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelor
principale de constructie sunt urmatoarele:
- lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi,
nivelari, etc.)la care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de utilaje
pentru terasamente;
- lucrari de beton si beton armat (fundatii, schele portante, pereti,
plansee, etc.), la care iau parte betonistii sau zidarii, mecanicii de
utilaje de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentru
executarea cofrajelor;
- lucrari de zidarie (de caramida, de blocuri mici sau mari, de placi
prefabricate, de zidarie mixta, etc.), la care iau parte zidarii si mecanicii
de utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane;
- lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi, grinzi, panouri de pereti,
fasii sau panouri de planseu, etc.), la care iau parte montatorii de
prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari si
mecanicii de macarale;
- lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti si plansee de lemn,
acoperisuri, etc.), la care iau parte dulgherii si mecanicii de utilaje de
ridicat.
B.1.2. Lucrari de nisaj

Aceste lucrari nalizeaza executia cladirilor prin tencuieli, pardoseli,
spoieli, zugraveli, vopsitorii si tapete.
B.1.3. Lucrari de izolatii
Scopul izolatiilor este acela de a apara contra patrunderii prin pereti si
plansee a umezelii, zgomotelor, frigului si caldurii excesive din exterior.
B.1.4. Lucrari de instalatii
Permit o folosire buna a cladirilor, cum sunt instalatiile electrice, de apa,
incalzire, ventilatie, etc.
B.1.5. Lucrari de instalatii tehnologice si de montaj ale utilajelor de
productie
Aceste lucrari se executa la cladirile industriale.
C. Elementele de constructie
Elementele de constructie care alcatuiesc structura unei cladiri sunt
urmatoarele:
C1. Fundatia este elementul de constructie care suporta greutatea cladirii,
adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la stalpii
cladirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia. Acest teren
se numeste teren de fundatie, iar suprafata fundului fundatiei se numeste talpa
fundatiei. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton armat. Forma si
dimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe care trebuie sa
o suporte.
C2. Peretii. Se numesc pereti elementele de constructie asezate vertical,
care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri unele de altele si de
exterior, sa sustina planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si sa
transmita la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le
sustin, etc.
Din punct de vedere al pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, se deosebesc
pereti interiori si pereti exteriori:
- peretii exteriori au rolul de a inchide cladirea pe conturul ei si de a
apara interiorul de intemperii;

- peretii interiori au rolul de a desparti incaperile intre ele.
Din punct de vedere al destinatiei, se deosebesc pereti de rezistenta
(portanti) si pereti despartitori (neportanti). Atat peretii interiori, cat si
cei exteriori pot de doua categorii:
- pereti portanti (de rezistenta, de sustinere, purtatori), care preiau
incarcarile date de alte elemente de constructie, cum sunt greutatea
peretilor de la etajele superioare, greutatea si incarcarea planseelor si
a acoperisului;
- pereti neportanti, care nu primesc incarcari, ci sunt sustinuti de alte
elemente de constructie.
Cand peretii interiori sau exteriori neportanti sunt executati din zidarie
sau alte materiale, intre stalpii scheletului de beton armat, ei se numesc pereti
de umplutura.
Peretii exteriori care se monteaza din panouri mari, rezemate pe plansee
se numesc pereti purtati sau pereti cortina.
Peretii interiori neportanti se mai numesc si pereti despartitori, deoarece
servesc numai la despartirea incaperilor si se pot sprijini pe grinzile
scheletului cladirii, pe nervurile planseelor sau direct pe placa acestora.
Peretii portanti se executa din zidarie de caramida sau din blocuri mici din
beton, din zidarie mixta de caramida si beton, din beton turnat in cofraje sau
din panouri mari prefabricate.
Peretii despartitori se executa din materiale usoare: zidarie de caramida
plina sau gaurita, cu grosimea de sau caramida, blocuri mici de beton
usor, placi de ipsos sau panouri prefabricate din materiale, etc.
In peretii exteriori si interiori portanti si neportanti despartitori se
prevad golurile necesare pentru tamplarie (usi si ferestre). Pentru sustinerea
zidariei de deasupra golurilor se monteaza grinzisoare de lemn, otel sau beton
armat, numite buiandrugi, sau se executa arce din zidarie de caramida.
Pentru xarea tamplariei in golurile prevazute in zidaria peretilor, se
monteaza ghermele si prasnuri de lemn.
In scopul indepartarii fumului si a gazelor provenite din arderea diferitilor
combustibili in sobele de incalzit, precum si pentru asigurarea aerisirii
(ventilarii) incaperilor, se executa cosuri de fum si cosuri de ventilatie, e in
grosimea peretilor, daca acestia sunt executati din zidarie groasa, e alaturi de
pereti, in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime sucienta.
C3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul de
rezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile
ce se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit la fundatie, se
numeste schelet de rezistenta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu
grinzi care sustin planseele si poate executat din beton armat, otel sau lemn.
C3.1. Scheletul din beton armat stalpi si grinzi formand cadre- poate
turnat in cofraje (monolit) sau poate montat din elemente prefabricate. Intre
cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori.
C3.2. Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care
sunt executate din piese de otel avand diverse prole legate intre ele cu nituri,
buloane sau prin sudura.
C3.3. Scheletul din lemn este format din stalpi (popi), o grinda orizontala
cosoroaba, care leaga stalpii de lemn la partea lor superioara si care sustine
planseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroaba
se intaresc pentru a nu se deforma cu piese inclinate, numite contrase sau
contravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde se
intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se xeaza cu buloane,
cuie sau scoabe.
In general, pentru scheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de
stejar, cioplit sau ecarisat.
Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoarece
executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cu
mai multe niveluri. Astfel de cladiri cu schelet din lemn se folosesc pentru
construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri,
magazii, dormitoare, etc.).
C4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra
ecarui nivel al cladirii, avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utile
din diferite incaperi (oameni, mobile, masini, etc.). Planseele se reazama pe
peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza din
beton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneori
din bolti de caramida.
C4.1. Plansee din beton armat pot alcatuite numai dintr-o placa plana,
e dintr-o placa cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni
reduse). Ele pot marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in
cofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii sau
din panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate pe
elemente portante.
C4.2. Plansee metalice se executa din grinzi din otel prolat, asezate
distantat si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile
scheletului). In spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se
pot folosi: placi de beton armat turnat in cofraje, placi prefabricate din beton
armat, corpuri de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate din
zidarie de caramida sau de beton, etc.
C4.3. Plansee de lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete
reazema pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste
grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple, din parchet batut pe

dusumea oarba, etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau de nisip
uscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor.
Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit,
din scanduri geluite si prolate, etc. Planseele de lemn se executa din ce in ce
mai rar si numai la case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de mica
importanta.
C5. Scarile sunt elemente de
constructie pe care se circula intre
nivelurile cladirilor (scari interioare)
si intre nivelul terenului si parterul
cladirilor (scari exterioare).
Scarile sunt alcatuite din trepte,
contratrepte si podeste, avand balustrada
cu mana curenta. Scarile interioare se
executa din beton armat monolit, din
prefabricate din beton armat si uneori Fig. 66 Elementele componente ale unei
scari:
din lemn sau metal; cele exterioare
1) treapta; 2) contratreapta; 3) podest;
se executa din beton simplu, zidarie
4) balustrada; 5) mana curenta
de caramida, beton armat monolit sau
prefabricate din beton armat.
C6. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste planseul
ultimului etaj, avand ca scop sa apere cladirea de actiunea intemperiilor
(ploaie, zapada, vant, etc.) si sa constituie spatiu pentru pod.
Acoperisul este alcatuit din sarpanta, care constituie un schelet portant si
din invelitoare. Sarpanta acoperisului poate executata din piese de lemn,
piese de otel sau din prefabricate de beton armat. Ea este formata in general
din ferme. In g. 67 este aratata o sarpanta din lemn pe ferme, precum si
denumirile pieselor componente. Intre ferme se aseaza pene, peste care se
monteaza capriorii. La acoperisurile din lemn, pe capriori se bat in cuie
scanduri, formand astereala, peste care se aseaza invelitoarea.
Invelitoarea se executa din materiale rezistente la actiunea intemperiilor
(carton astfaltat, tigle, olane, tabla,
etc.).
Cea mai simpla invelitoare este
cea din carton astfaltat prins in cuie
pe astereala din scandura. Uneori,
peste primul strat de carton se lipeste
cu bitum cald un al doilea strat; spre a
Fig. 67 Elementele sarpantei:
nu luat de vant, cartonul astfaltat se
1) coarda; 2) pop; 3) arbaletier; 4) contrasa;
xeaza cu sipci.
5) coama; 6) pana; 7) caprior
La acoperisurile cladirilor industriale, invelitoarea de carton astfaltat se

aplica direct pe placile de beton armat, asezat intre ferme de pene.
Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle
olane. Invelitoarea din tigla se poate executa fara astereala, tiglele asezanduse direct pe sipci batute pe capriori.
La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindrila,
paie, etc.
Portiunea de acoperis care iese din afara fatadei se numeste streasina si are
rolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare.
Apa se aduna in jgheaburi din tabla pana la trotuar, de unde este preluata de
rigole sau de reteaua de canalizare.
Pentru iesirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se lasa
goluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu capac prevazute
cu geam. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn, prevazute cu
ferestre
C7. Terasele inlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care cladirea
nu are nevoie de pod. In acest caz planseul peste ultimul etaj este amenajat
ca terasa protejata cu izolatii hidrofuge, termice si fonice, precum si cu
pardoseala din placi de mozaic. In majoritatea cazurilor, blocurile de
locuinte si cladirile social-culturale, administrative si pentru sport, cat si cele
industriale sunt prevazute cu terase in loc de acoperis.
D. Lucrari de nisaj
Cele mai importante lucrari care nalizeaza cladirile executate de
rosu sau de gri, alcatuite din elementele principale aratate mai sus, sunt
urmatoarele:
D1. Lucrarile de tamplarie
Prin lucrari de tamplarie se inteleg usile si ferestrele, care pot avea
dimensiuni si forme diferite, ele executandu-se pe toc.
Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal la care se
monteaza geamurile si sunt in general duble, adica cu doua randuri de
cercevele, ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. Usile pot simple
sau duble si de asemenea pot executate din lemn sau din metal.
D2. Lucrari de tencuieli si placaje
Sunt lucrari care se executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care
peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje, iar tavanele cu tencuieli; uneori,
peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se tencuiala sau placarea.
Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje

de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta, etc. In bai, bucatarii, W.C.-uri,
etc., unde peretii trebuie sa se spele usor se executa placaje de faianta, sticla,
material plastic, ori vopsitorii in ulei.
La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative
denumite lambriuri.
La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli
rezistente (din mortar de ciment si praf de piatra sau mozaic, etc.) ori cu
placaje (piatra, marmura, etc.).
Fatadele cladirilor se tencuiesc sau se placheaza cu caramida, placi de
piatra, etc. In jurul ferestrelor se executa uneori proluri ornamentale, numite
ancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc. Sub
strasina se pot executa proluri iesite de la linia fatadei, alcatuind impreuna
cornisa.
D3. Pardoselile
Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia
persoanelor. Ele se executa din diferite materiale, potrivit cu destinatia
incaperilor si cu modul de circulatie.
Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau placi diverse de
mozaic, gresie ori marmura.
Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri
din lemn tare.
Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materiale
plastice, etc.
D4. Vopsitorii, zugraveli si tapete
Tamplaria si uneori peretii tencuiti se vopsesc in culori de ulei sau de
materiale sintetice. De obicei, peretii tencuiti se spoiesc cu lapte de var sau se
zugravesc cu vopsele de apa, huma si clei, iar uneori pe ei se lipesc tapete de
hartie.
D5. Sobele
Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzirea
camerelor.
E. Lucrari de izolatii
Sunt de trei categorii:
E1. Izolatiile hidrofuge care au scopul de a apara cladirea impotriva
actiunii distrugatoare a umezelii.
E2. Izolatiile termice protejeaza cladirea impotriva patrunderii frigului

sau a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimul
etaj.
E3. Izolatiile fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului
dintr-o incapere in alta sau de la exterior spre interior.
F. Lucrari de instalatii interioare
O cladire, ca sa e functionala necesita si diferite lucrari de instalatii, care
sa permita o buna folosire a cladirii, precum si obtinerea unui confort cat mai
mare.
F1. Instalatiile sanitare au ca scop alimentarea cu apa a cladirii (aducerea
apei la lavoare, bai, etc.) si canalizare (scurgerea apelor intrebuintate).
F2. Instalatiile electrice sunt destinate iluminatului cladirilor, functionarii
motoarelor, masinilor, etc. In aceasta grupa se mai cuprind instalatiile de
sonerie, telefon, radio, televizor, precum si posturile de transformare.
F3. Instalatiile de incalzire centrala servesc la incalzirea cladirilor prin
radiatoare. Acestea functioneaza e cu apa calda, abur sau aer cald, e cu
energie electrica.
F4. Instalatiile de gaze se folosesc la aducerea gazelor pentru incalzirea
sobelor, alimentarea instalatiilor de incalzire centrala, etc.
F5. Ascensoarele servesc la circulatia intre etaje pentru persoane sau
materiale (pentru greutati).
F6. Crematoriile sau arzatoarele de gunoi sunt folosite la arderea
gunoaielor menajere de la apartamente.
G. Sistemele de constructii ale cladirilor
La executarea cladirilor de locuit, social-culturale, administrative si
industriale se aplica diverse sisteme de constructie, si anume sistemele de
constructii portante (de sustinere, de rezistenta).
Avand posibilitatea de a se alege sistemul de constructie, se permite si
gasirea unor solutii de organizare a lucrarilor si a unor metode de munca prin
care sa se asigure durata cea mai scurta de executie a lucrarilor si calitatea cea
mai buna.
G1. Sistemul de constructie pe ziduri portante
Caracteristica acestui sistem consta in orientarea zidurilor portante, ceea
ce duce la urmatoarele variante ale sistemului:
- ziduri portante longitudinale a, b, c (g. 68) la care zidurile
exterioare longitudinale si zidurile mediane longitudinale ind
portante, fasiile de planseu sau

planseele intregi se aseaza pe
directie perpendiculara pe aceste
ziduri, pe care se reazema;
- ziduri portante pe ambele
directii, la care incaperile se
formeaza intre zidurile portante
longitudinale si cele transversale;
fasiile de planseu pot asezate
pe oricare dintre cele doua
directii, iar planseele intregi
pot rezemate pe toate laturile,
deoarece pe ambele directii
zidurile sunt portante;
- ziduri transversale si ziduri Fig. 69 Cladire cu schelet de beton armat
sau metalic:
mediane longitudinale portante,
1) fundatii; 2) stalpi interiori;
in care caz zidurile longitudinale
3) stalpi exteriori; 4) grinzi; 5) grinzi
principale; 6) grinzi de planseu;
exterioare sunt portante si au
7) pereti exteriori de umplutura;
numai rolul de a izola cladirea 8) pereti
despatitori asezati pe planseu
termic si fonic de mediul
exterior; fasiile de planseu se aseaza pe directia longitudinala,
rezemand pe zidurile portante transversale, iar planseele intregi pot
asezate pe trei ziduri portante.
La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot
executate din zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton.
La cladirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din
beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante), ori din panouri
prefabricate.
G2. Sistemul de constructie pe schelet de beton armat
Structura portanta a cladirii in acest sistem se compune din stalpi, grinzi
si plansee. Sistemul se numeste pe cadre de beton armat. El se aplica la
cladirile care au mai mult de 5 niveluri.
Stalpii, grinzile si planseele pot executate e monolit, adica executate
pe loc in cofraje de inventar, e din elemente prefabricate, care se monteaza
si se imbina la santier. Elementele prefabricate pot : stalpi, grinzi sau cadre
intregi si fasii sau panouri de planseu.
Intre cadre, peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri ceramice,
beton usor, precum si din panouri mari. Peretii despartitori se pot executa din
placi de ipsos, beton usor, placi brolemnoase, etc.
Aceeasi structura se poate executa pe schelet metalic, in care caz cadrele
(stalpii si grinzile), uneori si planseele sunt alcatuite din elemente metalice.
G3. Sistemul de constructie din

panouri mari
Este unul din cele mai folosite
sisteme de executie a cladirilor de
locuit. Panourile mari se fabrica pe cale
industriala, iar transportul, ridicarea si
montarea lor se executa mecanizat.
Deoarece panourile mari de pereti
au dimensiunile unei camere, alcatuirea
incaperilor se face usor prin imbinarea
panourilor de pereti exteriori cu cele de
pereti interiori.
Peretii portanti din panouri mari se
monteaza in doua variante:
Fig. 70 Cladire executata din
- peretii portanti pe ambele
panouri mari din beton
directii, cand toti peretii interiori
si exteriori ind portanti, fasiile de planseu pot asezate pe orice
directie, rezemand pe oricare perete, iar panourile mari de planseu pot
rezema pe patru pereti;
- pereti transversali si pereti mediani-portanti, in care caz peretii exteriori
sunt neportanti; fasiile de planseu reazema pe peretii transversali, iar
panourile mari de planseu pot rezema pe peretii transversali si pe
peretele median.
G4. Sistemul de constructie din elemente spatiale prefabricate
Elementul spatial poate o camera, o camera cu anexe, doua camere,
un grup sanitar (baie, W.C.), etc. Acest sistem prezinta avantajul de a scurta
cel mai mult durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se
prefabrica in fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier,
gata nisate. In modul acesta, se realizeaza un grad de mecanizare inalt si in
acelasi timp se reduce consumul de materiale si pretul de cost al cladirilor.
Acest sistem de constructie a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult.
G5. Sistemul de constructie cu etaje ridicate
Potrivit acestui sistem, intai se monteaza stalpii prefabricati din beton armat
sau metal, iar apoi la parter se executa din beton armat toate planseele cladirii
suprapuse in pachete (intre ele se aseaza hartie, nisip, etc, care impiedica
lipirea planseelor unul de altul) . Pe planseul superior se executa terasa sau
acoperisul, dupa care, cu ajutorul unor vinciuri (prese) hidraulice montate pe
capul stalpilor, planseul este ridicat la nivelul necesar. Planseul are gauri cu
gulere metalice care permit atat lunecarea lor de-a lungul stalpilor, cat si xarea
lor de stalpi. Pe planseul urmator se monteaza peretii din panouri, pardoselile,

tamplaria si se executa nisajele, dupa care planseul cu etajul nisat se ridica
la nivelul necesar. In acelasi mod se procedeaza cu toate planseele, respectiv
cu toate etajele, montandu-se si toate instalatiile necesare.
Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem sunt urmatoarele:
se lucreaza numai la nivelul solului, se elimina cofrajele, esafodajele si
schelele, precum si utilajele grele de ridicat care ocupa spatii mari, iar durata
executiei se reduce simtitor.
IV. EXECUTAREA PERETILOR TURNATI
A. Executarea peretilor turnati
A.1. Tehnologia de executie a peretilor din beton armat monolit;
Peretii din beton armat se numesc diafragme verticale si se executa din
beton greu obisnuit sau din beton usor cu agregate din granulit. Lucrarile de
executie a diafragmelor din beton armat monolit sunt urmatoarele:
x cofrarea;
x armarea;
x turnarea si compactarea beronului;
x decofrarea.
A.1.1. Cofrarea diafragmelor din beton armat monolit;
Cofrajele ce se folosesc la executarea diafragmelor din beton armat
monolit sunt de urmatoarele tipuri:
x demontabile, alcatuite din elemente de inventar, cu panouri din
material lemnos;
x plane metalice de inventar;
x glisante;
x spatii metalice, tip tunel
Cofrajele demontabile din elemente de inventar sunt alcatuite din
panouri solidarizate cu moaze si tiranti. Cu acest tip de cofraje se pot realiza
diafragmele diferitelor structuri de cladiri (fagure, celular, nucleu central de
diafragme).
La executia diafragmelor in cofraje demontabile, se amplaseaza o fata a
cofrajului care se sprijina provizoriu, iar fata a doua a cofrajului se asambleaza
dupa executia armaturii si introducerea ramelor pentru goluri.
Cofrajele plane metalice, ca si cofrajele spatiale metalice de tip tunel,
se folosesc la executia diafragmelor structurilor tip fagure, la care planseele
sunt monolite. Diafragmele monolite ale structurilor fagure se pot realiza in

panouri plane metalice, atunci cand planseele sunt prefabricate.
Cofrajele glisante se folosesc la executia monolita a diafragmelor
structurilor inalte.
Cofrajele plane metalice si cele spatiale se monteaza cu ajutorul macaralei.
A.1.2. Armarea diafragmelor;
Diafragmele constructiilor cu structura tip fagure sau de tip celular, cu
inaltimea de P + 4E (parter + 4 etaje) si P + 10 E (parter + 10 etaje) se armeaza,
de obicei, constructiv. Din calcule rezulta ca armarea este necesara numai in
zone seismice. Armarea diafragmelor poate continua pe toata suprafata lor
sau concentrat pe anumite zone caracteristice (marginile diafragmelor, colturi
ramicatii, conturul golurilor).
Diafragmele se armeaza cu plase legate din bare independente sau cu
plase sudate. Colturile, intersectiile, ramicatiile, bulbii etc. se armeaza numai
cu carcase legate din bare independente (Fig. 71). O atentie deosebita se va
acorda armarii diafragmelor in jurul golurilor, precum si innadirii armaturilor.
Fig. 71 Armarea diafragmelor cu plase sudate si carcase legate, in zone caracteristice:

a) armarea bulbilor de beton armat; b) armarea la ramicatie; c) armarea la coltul
diafragmei; d) armarea la intersectia diafragmelor
A.1.3. Turnarea si compactarea betonului;

La diafragmele cu inaltimi pana la 3 m si cu grosimi de cel putin 12 cm,
betonul se poate turna direct pe la partea superioara cu furtunuri exibile,
prin descarcarea din bene sau cu ajutorul pompei din beton.
La betonare, betonul va dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului.
Turnarea betonului va continua, in straturi longitudinale succesive a
caror inaltime depinde de modul de compactare. Fiecare strat turnat se
compacteaza imediat. La un strat de maximum 50 cm grosime se foloseste
pervibratorul (la diafragme cu grosimea mai mare de 15 cm) iar in cazul
grosimii stratului de 0,6 ... 0,8 m se folosesc vibratoarele de cofraj (pentru
diafragme cu grosimi mai mici de 15 cm).
Se va acorda o atentie sporita betonarii marginilor diafragmelor si conturului golurilor unde armatura este mai deasa si pot sa apara segregari sau
goluri. La folosirea cofrajelor plane metalice, executia unui nivel se realizeaza
in doua etape.
In prima etapa se toarna peretii pana la nivelul fetei inferioare a planseului,
se lasa sa se intareasca sucient betonul, pentru a putea decofrat, se
decofreaza si panourile de cofraj se transporta cu macaraua in alta zona a
constructiei.
In etapa a doua se executa planseul, utilizandu-se panouri plane metalice
de inventar de marimea unei camere. La aceasta tehnologie este necesar ca
dispunerea diafragmelor sa formeze celule deschise pe una din laturi (fata
spre exterior), pentru scoaterea cofrajului de planseu. Inchiderea celulei se
poate realiza cu zidarie de umplutura din produse ceramica sau BCA. Daca
planseul este prefabricat, peretele de fatada se poate realiza in aceeasi etapa
cu peretii interiori de rezistenta, din beton armat monolit. In acest caz este
avantajos ca inchiderea sa se realizeze cu panouri mari prefabricate in trei
straturi, montate inainte de betonarea diafragmelor interioare.
Peretii frontali se pot realiza monolit sau prefabricat. La executia monolita
este necesara izolarea lor termica prin placare cu materiale termoizolante,
asezate in cofraj inaintea betonarii sau dupa decofrare.
In cazul utilizarii cofrajelor de-montabile, sau a cofrajelor spatiale
metalice de tip tunel, peretii si planseul
se executa intr-o singura etapa. Daca
diafragmele se executa cu cofraje
glisante, betonul se toarna in ritm
continuu, in straturi, pe tot conturul
cofrat. Peretii exteriori ai structurilor
executate in cofraje glisante se
Fig. 72 Termoizolarea peretilor exteriori:
realizeaza in trei straturi:
1) strat de rezistenta; 2) strat termoizolant;
1. stratul interior de rezistenta de
3) strat de protectie
12 ... 13 cm grosime;
2. stratul termoizolant;
3. stratul exterior de protectie a termoizolatiei gros de 4 ... 6 cm realizat
din beton armat (Fig. 72).
Pentru stratul termoizolant se folosesc materiale izolante rigide; blocuri
din beton granulit sau gazbeton, placi din beton celular autoclavizat, placi
semirigide din vata minerala intr-un ambalaj din folii de polietilena sau din
carton bitumat.
Clasa betonului din diafragme trebuie sa e de cel putin Bc 15, iar la
cladirile cu peste 12 niveluri, pentru a nu se ingrosa excesiv peretii portanti,
clasa betonului de la etajele inferioare va Bc 20 sau Bc 25.
La turnarea betonului pe timp friguros se iau masuri de protectie a lui,
pentru a preveni inghetul si a accelera intarirea.
A.1.4. Decofrarea diafragmelor din beton armat monolit;

Cand peretii nu sunt incarcati imediat, se poate decofra daca rezistenta
minima a betonului este de 25 daN/cm2. Imediat dupa decofrare se verica
suprafetele diafragmelor. Cand apar defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate), acestea se remediaza numai pe baza detaliilor
acceptate de proiectant. La lucrarile la care se prevede aplicarea unor nisaje,
defectele superciale se remediaza odata cu executarea nisajului respectiv.
Izolarea fonica a peretilor din beton armat monolit este asigurata de cele
mai multe ori de masivitatea lor. In cazul peretilor exteriori, termoizolanti,
stratul termoizolant asigura si conditii de izolare fonica. Pentru izolarea
fonica suplimentara a diafragmelor monolite se folosesc placaje exterioare
din placi exterioare din placi de pluta SUPERLEX, din placi brolemnoase
din saltele de vata de sticla sau vata minerala, placi de vata minerala etc.
Cand peretii nu sunt incarcati imediat, se pot decofra daca rezistenta minima
a betonului este de 25 daN/cm2.
B. Tehnologia de realizare a structurilor
din panouri mari prefabricate din beton armat
B.1. Generalitati:
Realizarea cladirilor din panouri mari prezinta o serie de avantaje cum ar :
x cresterea productivitatii muncii;
x reducerea consumului de materiale;
x reducerea duratei de executie;
x se elimina aproape in totalitate consumul de material lemnos;
x se asigura o calitate superioara a lucrarilor;
Structura cladirilor din elemente prefabricate este alcatuita dintr-un ansamblu de elemente verticale si orizontale, sub forma de panouri mari, care, prin
imbinarile realizate pe santier, la montaj, duce la obtinerea unui sistem spatial
ce asigura preluarea in conditii bune a solicitarilor la care este supus.
Fig. 72 Dispozitive pentru
manipularea elementelor
prefabricate:
a) pentru panouri de planseu
(compensator);
b) pentru panouri de pereti;
c) pentru rampe de scari;
d) pentru elemente spatiale;
1) cutie - suporti scripeti;
2) scripete
B.2. Modul de transportare si xare provizorie a panourilor mari:

Panourile de pereti se transporta, manipuleaza si depoziteaza vertical sau
usor inclinat. Transportul se face cu remorci tractate, amenajate cu stelaje, pe
care se aseaza panourile inclinate cu 5 ... 10 fata de verticala. Depozitarea
in vederea asteptarii montarii se face tot pe un asemenea stelaj.
Panourile mari prefabricate sunt manipulate cu dispozitive adecvate (Fig.
72 a si b). Pentru a se asigura mentinerea panourilor de pereti la pozitie, pe
durata in care se executa armarea imbinarilor, turnarea betonului si intarirea
lui pana la asigurarea a circa 60 din clasa betonului, acestea se xeaza cu
dispozitive speciale (tensori).
Tensorul se prinde la partea inferioara de planseu iar la partea superioara
de panoul prefabricat, prin intermediul unui buton sau a unei furci (Fig. 74a)
pentru aducerea la pozitie verticala a panoului prefabricat in zona centrala cu
un manson letat stanga dreapta, cu ajutorul caruia se poate varia lungimea
sa. In alte situatii se folosesc tensori xati cu bulon sau furca de perete iar
partea inferioara se prinde de un element prefabricat din beton, asezat intre
blocurile de beton simplu ale fundatiei (Fig. 74b).
Fig. 74 Dispozitive speciale pentru xarea provizorie a panourilor de pereti:

a) tensor - compresor reglabil pentru xarea provizorie a peretilor; 1) perete (de fatada sau
despartitor); 2) planseu; 3) tensor - compresor; 4) furca (jug).
b) dispozitiv cu tensor pentru mentinerea la pozitie in timpul monolitizarii a panourilor de
pereti la infrastructuri; 1) perete infrastructura, 2 si 3) placi pentru xarea tensorilor; 3)
dispozitiv de rezemare din beton armat prefabricat; 4) armaturile longitudinale ale fundatiei;
5) tensor; 7) placa ancorare tensori, din beton armat prefabricat.
B.3. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate:

B3.1. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate care
alcatuiesc infrastructura cladirilor
La executia infrastructurilor din panouri mari prefabricate se folosesc
doua tipuri de elemente: pereti si plansee.
Tehnologia de montaj, in acest caz, se compune din urmatoarele faze:
x Trasarea axelor peretilor pe talpile de beton simplu sau pe radierul
general;
x Asezarea a cate doua blocuri de beton prefabricat intre armaturile
cuzinetului pe care reazema peretele prefabricat al infrastructurii;
x Orizontalitatea fetei superioare a blocurilor de rezemare, folosind
mortar de ciment asezat sub acestea;
x Asezarea panourilor de pereti pe blocurile de beton prefabricat de
rezemare, pe axele trasate, prinderea in tensorii xati in placile de
beton prefabricat montate intre fundatii si veticalizarea peretilor prin
reglarea tensorilor;
x Turnarea si compactarea prin vibrare a betonului din cuzineti;
x Armarea imbinarilor verticale din panourile de pereti ce alcatuiesc
infrastructura;
x Cofrarea imbinarilor verticale, turnarea si compactarea prin vibrare a
betonului din aceste imbinari;
x Asezarea mortarului de poza la partea superioara a panourilor de
pereti, pe latimea de rezemare a planseelor;
x Montarea panourilor prefabricate care alcatuiesc planseul peste
subsol;
x Turnarea betonului pentru monolitizare a panourilor pentru planseu,
etapa ce se realizeaza anterior montarii peretilor parterului, daca
peretii suprastructurii reazema pe un strat de mortar sau, ulterior, daca
se foloseste sistemul de rezemare cu subbetonare.
Cofrajele folosite la imbinarea peretilor sunt folosite sub forma de coltare,
intarite cu dulapi din brad. Pentru ca imbinarile panourilor de pereti de la
subsol sunt de tip deschis, cofrajele se xeaza cu tiranti ce traverseaza zona
de betonare. Ei sunt xati pe elementele de rigidizare ale cofrajelor si sunt
intinsi cu prese sau folosind sisteme cu let.
Abaterile maxime admise la montajul panourilor de pereti la subsol sunt:
x pentru devierea de la verticala a panourilor de pereti pe inaltimea
subsolului, 5 mm;
x intre axa panoului montat si axa pozitiei corecte, 10 mm;
x la grosimea stratului de mortar de ciment, + 5 mm;
x la adancimea de incastrare a panourilor de pereti in subterane, + 5
mm;
x la diferenta de nivel dintre doua panouri de planseu adiacente, + 5 mm;
Fig. 75 Transmiterea pozitiei axei peretilor structurii de la reperul de pe sol si trasarea

axelor peretilor structurii:
1) repere de referinta dispuse pe sol, alaturat constructiei; 2) aparat topograc (teodolit);
3) mira; 4) r cu plumb
Betonul folosit la realizarea monolitizarilor are rezistenta caracteristica

cel putin egala cu a panourilor mari prefabricate si minimum Bc 22,5. la
decofrarea monolitizarilor si a cuzinetilor, rezistenta minima admisa este de
60% din clasa prescrisa.
B.3.2. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate care
alcatuiesc suprastructura cladirilor etajate:
B.3.2.1. Trasarea si etapele realizarii suprastructurii
La montarea panourilor mari prefabricate, care alcatuiesc suprastructura
cladirilor, se succed aceleasi operatii ca la executia infrastructurii. In acest
caz, diferente apar ca urmare a faptului ca panourile se monteaza pe un
planseu gata executat, in timp ce la infrastructura se executa in aceeasi etapa
cu montajul si o parte din fundatie (cuzinetul).
La trasarea suprastructurii se pun probleme deosebite, in special pentru
faptul ca trebuie urmarita permanent pozitia in raport cu bornele de referinta
dispuse la sol.
In acest caz la trasare se disting doua faze:
1. prima faza consta in a materializa, pe constructia in executie, pozitia
axelor constructiei in raport cu axele de referinta de la subsol (Fig. 75);
2. A doua faza a trasarii consta in a materializa in lung, respectiv
transversal constructiei, pozitia peretilor care urmeaza a se monta.
In g. 75 se prezinta modul in care se executa trasarea unei axe

longitudinale. Pentru axele transversale se procedeaza la fel, singura diferenta
este ca se folosesc reperele de referinta dispuse transversal constructiei. In
acest caz se traseaza minimum doua axe pentru ecare directie. Restul axelor
se traseaza prin masurarea distantelor, folosind panglici de otel etalonate si
prin trasarea directiei cu aparate topograce. Prin acestea se poate asigura o
trasare corecta, folosind numai cate doua repere dispuse la sol pentru ecare
directie in parte (longitudinal si transversal).
Fig. 76a Pozarea peretilor de fatada:

1) tensor; 2) dispozitiv cu r cu
plumb; 3) furtun de nivel; 4) echer;
5) linii - reper pentru pozarea
peretilor; 6 si 6) dispozitive de
rezemare, tip A, tip B; 7) perete
exterior montat; 8) perete interior care
se monteaza; 9) perete exterior care se
monteaza; 10) axa peretilor
Fig. 76b Pozarea peretilor interiori:

1) tensor; 2) dispozitiv cu r cu
plumb; 3) furtun de nivel; 4) echer;
5) linii - reper pentru pozarea
peretilor; 6 si 6) dispozitive de
rezemare, tip A, tip B; 7) perete
exterior montat; 8) perete interior care
se monteaza; 9) perete exterior care se
monteaza; 10) axa peretilor
Etapele realizarii suprastructurii sunt:

x trasarea pozitiei axelor longitudinale si transversale;
x pozarea dispozitivelor pentru rezemarea provizorie a panourilor de
pereti;
x montarea peretilor exteriori (Fig. 76a) si mentinerea in pozitie verticala
cu tensori;
x executarea pozitiei de etansare si termoizolare a rosturilor;
x montarea peretilor transversali (g. 76b) si mentinerea lor in pozitie
verticala cu tensori;
x armarea imbinarilor verticale si orizontale;
x montarea racordurilor tuburilor pentru instalatiile inglobate;
x montarea cofrajelor pe laturile libere ale imbinarilor verticale;
x turnarea si compactarea prin vibrare a betonului din imbinarile

verticale si orizontale;
x montarea peretilor despartitori, a cabinelor sanitare, a golurilor pentru
instalatii, etc;
x trasarea pozitiei planseelor si asezarea mortarului de poza pe cantul
suprioral panourilor verticale, in zonele de rezemare a dintilor
panourilor de planseu;
x montarea planseelor;
x executarea sudurilor si imbinarea dintre mustatile planseelor.
Abaterile admise la montarea peretilor exteriori, sunt urmatoarele:
x pozitia in plan fata de liniile de reper;
- transversal, 5 mm;
- longitudinal, 5 mm;
x diferenta de cota la partea superioara, 5 mm;
x deschiderea rostului vertical, 5 mm;
x devierea de la verticala pe inaltimea unui panou, 5mm.
La pozarea peretilor interiori, abaterile maxime admise la montaj sunt
urmatoarele:
x pozitia in plan fata de liniile de reper:
- transversal, 8 mm;
- longitudinal, 12 mm;
x diferenta de cota la partea superioara, 5 mm;
x devierea de la verticala pe inaltimea unui panou, 5 mm.
Monolitizarea panourilor de planseu se poate obtine in doua moduri,
in functie de solutia adoptata la rezemarea peretilor interiori. Cand peretii
reazema pe planseu prin intermediul unui mortar de poza, betonul de
monolitizare orizontala se toarna intre panourile de planseu inainte de
montarea panourilor de pereti. Daca peretii reazema prin subbetonare,
monolitizarea se realizeaza dupa montarea provizorie a acestora, realizanduse astfel monolitizarea panourilor de planseu cu panourile de pereti.
La executia suprastructurii se asigura aceleasi tolerante ca si la
infrastructura. La latimea rosturilor dintre panourile de fatada, toleranta
maxima admisa este de 5 mm. In ceea ce priveste devierea pe verticala a
panourilor de peretin se admit maximum 5 mm pe inaltimea unui etaj, dar cel
mult 10 mm pe toata inaltimea constructiei.
B.3.2.2. Montarea panourilor de pereti
Lucrarile de la montarea de la ecare nivel al cladirii se pot incepe
numai dupa ce s-a facut receptionarea lucrarilor de montaj monolitizare
de la nivelul inferior si dupa executarea completa a lucrarilor topometrice la

nivelul respectiv.
Pregatirea suprafetelor de rezemare se face prin executarea urmatoarelor
faze:
x curatarea de praf, resturi de beton etc. a suprafetei de rezemare pe
planseu ( inclusiv a treptei exterioare la panourile de fatada inferioare)
x asezarea si xarea in pozitie corecta a sortului din folie de un mm
grosime, la intersectia rosturilor verticale cu rosturile orizontale ale
fatadelor (xarea sortului se face prin lipire cu prenandez);
x asezarea benzilor compresibile din polistiren expandat, in lungul
rosturilor orizontale ale fatadelor si xarea acestor benzi prin lipire cu
aracet, pepragul orizontal al panoului inferior;
x asezarea benzilor termoizolante din polistiren expandat, cu folie
de polietilena aplicata spre interior prin xarea cu agrafe de sarma,
prevazute in proiect la rosturile orizontale ale fatadelor si lipirea
acestora in puncte cu aracet pe contratreapta pragului;
x montarea dispozitivelor de rezemare provizorie si aducerea acestora la
cotele din proiect, folosind straifuri din tabla de grosimi diferite.
Lucrarile de montare ale ecarui panou cuprind urmatoarele faze:
x agatarea panoului in dispozitivele de prindere ale macaralei si ridicarea
lui pe o inaltime de 20 ... 25 cm, pentru a se verica siguranta prinderii
si curatarea de noroi, zapada;
x ridicarea panoului cu macaraua la locul de montare;
x preluarea panoului de catre montatori si ghidarea lui la locul de
montare pregatit in prealabil;
x coborarea usoara a panoului, pana la 5 ... 10 cm deasupra locului de
montaj, corectandu-se pozitia sa in raport cu axele trasate pe planseu;
x coborarea planseului pe suprafata de rezemare;
x asigurarea panourilor impotriva rasturnarii, cu ajutorul dispozitivelor
de xare provizorie (al tensorilor), care au fost in prealabil prinse rigid
de plansee;
x vericarea si corectarea pozitiei in plan vertical si orizontal, actionand
mansoanele de reglare a lungimii tensorilor si efectuand vericarile
cu ajutorul unui dreptar boloboc, al rului cu plumb si al unui echer
gradat;
x indepartarea dispozitivului de ridicare al macaralei, numai dupa
xarea panoului in pozitie denitiva.
Montarea panourilor de fatada trebuie facuta continuu pe tot perimetrul
nivelului respectiv al cladirii; nu se admite montarea panourilor pe sarite.
Durata de montare a unui panou de perete (fara executarea sudurilor si a
monolitizarilor) este intre 10 si 20 min.
V. EXECUTAREA PLANSEELOR
A. Generalitati
Planseele sunt elemente de rezistenta care au rolul de a compartimenta
cladirea pe verticala si de a prelua incarcarile de la nivelele superioare si de a
le transmite grinzilor, stalpilor, peretilor (elementelor verticale).
Planseele sunt elemente orizontale sau inclinate.
Clasicarea planseelor:
I.
Dupa pozitia in constructie:
1. plansee din lemn;
2. plansee din metal;
3. plansee din caramida (bolti);
4. plansee din beton armat.
Planseele din beton armat pot :
1. plansee din beton armat monolit;
2. plansee din beton armat prefabricat;
3. plansee din beton armat preturnat;
4. plansee din beton armat mixte planseu predalat;
5. plansee din beton armat fara grinzi (dala groasa);
6. plansee din beton armat cu grinzi pe o directie (grinzi principale);
7. plansee din beton armat cu grinzi pe doua directii (grinzi principale,
grinzi secundare nervuri);
8. plansee casetate;
9. plansee tip ciuperca (stalp cu capiteluri).
In g. 77 este prezentat cofraj mixt greu CMG pentru plansee cu
urmatoarele caracteristici:
x cu un set se poate cofra o suprafata de 500 m2;
x deschiderile pentru grinzile ansamblabile sunt de 3,60-10,80 m;
x pasul de reglaj al deschiderii este de 50 mm;
x momentul capabil portabil 10543 kg;
x cantitatea de lemn pe set: varianta placaj 10 m3; varianta cu panouri 22 m3.
Fig. 77 Cofraj mixt greu.

CMG pentru plansee
In g. 78 se prezinta cofrajul mixt usor CMU, cu urmatoarele caracteristici:

x scheletul metalic de sustinere a placajului se realizeaza din bare tip B;
x rezemarea cofrajului se face pe grinzi extensibile si popi.
Fig. 78 Cofrajul mixt usor CMU
In g. 79 este prezentata platforma suspendata pentru cofrarea planseelor,

cu urmatoarele caracteristici:
x sarcina maxima pe platforma este de 2200daN/m2;
x sarcina maxima pe ml de grinda rezemata pe consola este de 1200
daN/m2;
x masa neta / platforma 6x6 m este de 2560 kg metal;
x cantitate lemn / platforma 6x6 este 1,50 m2.
Fig. 79 Platforma suspendata

pentru cofrat plansee
Fig. 80 Cofraj metalic suspendat

autoportant 6x6 m
In g. 80 se prezinta cofrajul metalic suspendat autoportant cu suprafata

de 6x6m, cu urmatoarele caracteristici:
x sarcina maxima 2500 daN/m2;
x inaltimea grinzilor maximum 510 mm;
x latimea grinzilor principale 270 mm;
x latimea grinzilor secundare 150 mm;
x masa neta/cofraj 6x6m este de 52140 kg.
In g. 81 se prezinta o masa pentru

turnarea unui planseu cu urmatoarele
caracteristici:
xtipuri de mese:
- cu patru montanti;
- cu sase montanti.
x suprafata cofrata cu o masa 4,2024,00 m2;
xinaltimea de cofrare cu:
- montanti tip MA 335
este de 2,30-3,35 m;
- montanti tip MA 415 este
Fig. 81 Masa pentru turnare plansee
de 2,80-4,15 m;
- montanti tip MA 500 este de 3,65-5,00 m.
x masa neta/ansamblu masa 714-1059 kg;
x cantitate lemn/pentru 1 buc. Masa 0,1-0,5 m3.
In g. 82 a, b, c este prezentata sa tehnologica pentru executarea
planseelor cu grinzi si placi cu platforma suspendata de 6x6 m.
Fig. 82 Fisa tehnologica pentru executarea planseelor cu grinzi si placi cu platforma

suspendata de 6x6 m
Domeniul de utilizare:
Se folosesc la cofrarea planseelor cu grinzi principale si secundare din
beton armat monolit (g. 82a, b).
Descrierea procesului tehnologic:
Tehnologia de executie consta in montarea unei platforme de turnare cu
dimensiunile de 6x6 m, suspendata de stalpi din beton turnati anterior, prin
tiranti si juguri.
Fazele de executie:
1. Preasamblarea se preasambleaza platformele de 6x6 m;
2. Trasarea - se preasambleaza platformele rulante PR 75;
3. Montarea se traseaza pozitia de montaj a platformelor PR 75;
4. Cofrarea se monteaza platforma 6x6 m, se suspenda de tiranti si
montati de pe stalpi turnati anterior (g. 82 c), dupa care se monteaza
cofrajul grinzilor si a placilor;
5. Se face controlul si receptia lucrarilor executate;
6. Decofrarea consta in:
- montarea tirfoarelor si slabirea tirantilor;
- coborarea platformei cu circa 2,20 m cu ajutorul tirfoarelor;
- decofrarea panourilor de cofraj.
B. Lucrari de cofrare la placi
Planseele din beton armat fara grinzi se realizeaza cu ajutorul panourilor
tipizate sau netipizate, montate pe grinzi metalice.
Cofrajele demontabile tipizate sunt alcatuite din panouri si elemente de
sustinere si solidarizare de inventar (popi, grinzi extensibile, clesti, etc.).
Panourile se monteaza astfel incat sa ocupe toate suprafetele placii si sa se
foloseasca un numar minim de completari.
Planseele se pot cofra si cu cofraje metalice pentru obtinerea unor
suprafete plane si netede.
Planseele cofrate cu mese cofrante sunt avantajoase pentru faptul ca se
pot regla pe diferite inaltimi si dimensiuni de incaperi.
B1. Etapele tehnologice pentru executarea cofrajelor propriu-zise:
Curatirea si nivelarea locului de montaj;
Trasarea pozitiei cofrajelor conform pozitiei elementelor de rezistenta;
Confectionarea si asamblarea cofrajului la sol;
Ridicarea cofrajelor cu sustinerile aferente pe locurile de trasare;
Fixarea provizorie a cofrajelor;
Vericarea si denitivarea pozitiei lor;
Fixarea denitiva.
Planseele cu grinzi dupa o directie (g. 83).
Fig. 83 Cofrarea unui planseu cu grinzi:

1) grinda de beton armat; 2) grinda
extensibila; 3) popi metalici; 4) contravantuiri
transversale; 5) dispozitiv de descentrare; 6)
placa de beton; 7) panou tipizat
Etapele de montare sunt aceleasi ca la placi fara grinzi cu particularitatile

de executie a cofrajului pentru grinzi, prevazute la tehnologia de executie a
grinzilor din beton armat monolit.
Planseele cu grinzi principale si secundare (nervuri) se executa din
panouri tipizate sau netipizate (g. 84).
Fig. 84 Distributii de grinzi pe plansee cu grinzi principale si secundare:

1) grinzi principale; 2) grinzi secundare; 3) stalpi
Se va acorda o atentie deosebita cofrarii intersectiilor grinzilor pentru

folosirea minimului de completari de materiale ce nu se pot refolosi.
Planseele cu nervuri dese se folosesc la cofraje de inventar sub forma de
cutii de lemn de 1..1,20 m sau cutii metalice in forma de U de 1m lungime
executate din tabla de 2 mm grosime.
La cofrare se mai pot folosi si cofraje pierdute din beton usor sau materiale
ceramice care raman inglobate in structura planseului.
Planseele casetate se executa din cofraje de inventar metalice, azbociment,
materiale plastice sub forma unor cutii intoarse cu muchii rotunjite. Prin
folosirea acestor cofraje se fac economii de material lemnos, iar suprafetele
de beton obtinute prin turnare sunt netede si usor de nisat.
La planseele tip ciuperca se folosesc cofraje ca la planseele din beton
armat monolit cu placa dreapta.
Planseele de tip predalat sunt plansee mixte executate din doua parti
componente. Partea prefabricata se foloseste la partea inferioara prevazuta cu
conectori, iar partea monolita se foloseste la partea superioara (suprabeton).
Legatura dintre cele doua plansee mixte se realizeaza prin introducerea

armaturilor din suprabetonare prin conectorii prefabricatului (g. 84).
B.2. Lucrari de armare la placi
Armarea cu bare independente se face direct pe cofraj, astfel:
se aseaza barele drepte legandu-se de armatura grinzilor, centurilor cu
sarma;
se monteaza barele ridicate la 450;
se aseaza armatura de repartitie si calaretii;
Armarea pe doua directii cu bare independente se face astfel:
se monteaza barele de rezistenta drepte si cele ridicate din randul
inferior;
se aseaza cel de al doilea rand de bare de rezistenta.
Pentru mentinerea pozitiei berelor din proiect si a pastrarii stratului de
acoperire, se folosesc distantieri (purici).
Armarea cu plase sudate se face astfel:
se monteaza plasele superioare;
se monteaza calaretii si barele de montaj;
se monteaza plasele de reazem.
B.3. Lucrarile de turnare si compactare a betonului
Inainte de efectuarea turnarii, se executa operatiile pregatitoare:
se verica cofrajele, dimensiuni stabilitate, etanseitate, armaturi;
se curata cofrajul si se uda abundent cu 23 ore inainte de turnare (la
cofrajele de lemn);
se aseaza pe cofraje podinele de circulatie pentru muncitori, utilaje,
etc.
Se recomanda ca betonul sa e turnat odata cu toate elementele, fara
intreruperi; grinzi, centuri, placi.
Betonarea se face in felul urmator:
se toarna grinzile si centurile si se vibreaza;
se toarna placa pana la reperele de pe cofraj.
Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafata (placi vibrante, rigle
vibrante).
Se va acorda o atentie sporita zonelor cu armaturi aglomerate (imbinarilor
intre grinzi stalpi si intersectii de grinzi).
Betonul trebuie sa umple perfect cofrajul fara a se produce segregari, iar
pentru o calitate sporita este recomandata turnarea cu ajutorul pompelor de
beton.
Este interzisa circulatia pe armaturi.
Rosturile de lucru (de betonare) se admit uneori accidental in zonele cu
solicitari minime (g. 85)
Fig. 85 Pozitia rosturilor de lucru

la planseele cu nervuri
Dupa terminarea betonarii, suprafata planseelor se protejeaza prin

acoperire sau stropire cu apa.
Daca temperatura este sub +50, betonul se protejeaza impotriva inghetului.
B.4. Lucrari de decofrare
Dupa intarirea betonului, cofrajele se indeparteaza prin desfacerea
legaturilor si indepartarea elementelor componente ale acestuia.
Decofrarea la planseele fara grinzi se face astfel:
se scot scandurile de sustinere a traverselor alaturate;
se slabesc popii si se scot penele;
se demonteaza pe rand contravantuirile, se scot popii, lasandu-se popi
de siguranta (un pop la 12 m2 de placa);
se scot panourile de cofraj.
Decofrarea planseelor cu grinzi se face la fel ca la grinzile din beton armat.
C. Cofraje pentru placi (planseu dala)
Pentru cofrarea placilor de planseu se folosesc panouri de cofraj de latimi
diferite astfel alese incat sa acopere intreaga suprafata de cofrat. Cand acest
lucru nu este posibil, suprafata ramasa neacoperita se completeaza cu panouri
de completare care trebuie sa aiba aceeasi inaltime cu panourile modulate.
Pentru compensarea erorilor atat la confectionarea panourilor de cofraj
cat si de la montarea acestora, si pentru a usura decofrarea se prind pe cele
doua directii perpendiculare ale dalei (placii) fururi de 5 cm latime din
dulapuri de rasinoase. Prin smulgerea acestor fururi la decofrare, se creeaza
posibilitatea deplasarii panourilor de cofraj pe ambele axe ale suprafetei
acestora, evitandu-se degradarea prin smulgere fortata a panourilor.
C.1. Fazele tehnologice pentru montarea cofrajelor la placi
Faza I trasarea;
Faza II se verica pozitia in plan vertical a sistemului de sustinere
(grinzi extensibile si popii);
Faza III se verica rezemarea dintre grinzile extensibile si popii

telescopici, precum si modul de asezare a popilor pe talpa de rezemare;
Faza IV se verica contravantuirile popilor extensibili;
Faza V se verica distributia panourilor de cofraj pe suprafetele placii si
completarea spatiilor ramase libere cu panouri de completare;
Faza VI se verica din nou cota nala a partii superioare a cofrajului
care reprezinta cota intradosului placii;
Faza VII se verica orizontalitatea cofrajului.
C.2. Sustinerea cofrajelor
Se executa ca la grinzile din beton armat.
C3. Decofrarea placilor din beton armat
La decofrarea placilor se executa:
Descentrarea din let a popilor;
Executarea unui esafodaj de lucru pentru demontarea panourilor;
Scoaterea fururilor dintre panourile de cofraj;
Demontarea panourilor de cofraj;
Curatarea si ungerea panourilor;
Demontarea contravantuirilor simultan cu demontarea grinzilor
extensibile si a popilor.
Desprinderea scandurilor, chingilor si a panourilor de cofraj trebuie facuta
cu mijloace si scule adecvate, ca sa nu se produca degradari nici cofrajelor,
nici betonului.
D. Plansee din lemn
S-au folosit din cele mai vechi timpuri si prezinta urmatoarele avantaje:
Executie simpla;
Manopera si energie redisa;
Greutate proprie redusa;
Pret de cost redus.
Planseele din lemn prezinta si o serie de dezavantaje, cum ar :
domeniu de utilizare limitat;
se folosesc la cladiri de mica importanta;
prezinta pericol de incendiu;
durabilitate scazuta (putrezire rapida).
Planseele de lemn sunt alcatuite din grinzi si elemente de umplutura.
Grinzile pot avea o distributie variata, astfel (g. 86):
1. Pe o singura directie, paralel cu latura scurta a camerei, la distanta de
70-90 cm, la deschideri mari sau grinzi dispuse alaturat la deschideri
mici (g. 87);
Fig. 86 Distribuirea grinzilor in plan la planseele cu

grinzi din lemn
1) grinzi principale; 2) grinzi secundare; 3) stalp
Fig. 87 Plansee cu grinzi din lemn

dispuse alaturat
1) pardoseala; 2) dorn;
2. Pe doua directii cu grinzi principale la deschidere de 3,00.6,00 m si

grinzi secundare.
Pentru a micsora deschiderea grinzilor principale (>6,00 m), se prevad
stalpi intermediari.
Grinzile se confectioneaza din lemn de rasinoase sub forma:
lemn rotund;
lemn cioplit;
lemn semiecarisat sau ecarisat;
grinzi compuse.
Grinzile marginale se amplaseaza fata de zid la 5..10 cm, conform g. 88.
Rezemarea grinzilor pe ziduri se face pe retrageri ale zidurilor, pe console
sau in nise, pe o distanta de minimum 15-20 cm, prin intermediul unui dulap
din lemn (g. 89).
Fig. 88 Amplasarea grinzilor

1) grinda; 2) pardoseala; 3) tencuiala;
4) pervaz; 5) perete
Pentru evitarea putrezirii in timp, capetele grinzilor se protejeaza cu

carton si solutii antiseptice (g. 89).
Fig. 89 Rezemarea si protectia

grinzilor din lemn
1) grinda; 2) dulap din lemn;
3) izolatie termica; 4) ancora din
otel-beton; 5) carton bitumat;
6) zona antiseptizanta;
7) ancora din otel lat
Rezemarea grinzilor pe zidurile interioare se face cap la cap cu piese

metalice din prol laminat sau se tesesc capetele grinzilor (g. 90)
Fig. 90 Rezemarea grinzilor din

lemn pe ziduri interioare
1) grinda;
2) foaie de carton bitumat;
3) ancora din otel lat;
4) prol metalic; 5) perete
Nu se admite decalarea in plan a axelor grinzilor.

In dreptul cosurilor de fum grinzile reazema prin intermediul unui jug
(g. 90) la o distanta de 25 cm fata de canalele de fum si de 12,5 cm fata de
cosurile de fum. Zidaria cosului se tencuieste in dreptul planseului.
Fig. 91 Rezemarea grinzilor din

lemn in dreptul cosurilor de fum
1) grinzi gemene;
2) perete; 3) jug
Pentru marirea rigidizarii planseului in plan orizontal, grinzile se ancoreaza

la maxim 2,00 m de zidurile exterioare si intre ele cu piese de otel lat prinse
la un capat cu suruburi de fata laterala a grinzii, iar la celelalt capat xate cu
ajutorul unei piese de blocare inglobate in zidarie sau aparent (g. 92).
In regiuni seismice, grinzile se ancoreaza in centuri de beton armat
executate sub grinzi (g. 92).
Planseele cu grinzi de lemn difera intre ele prin modul de distribuire a
elementelor de umplutura, a pardoselii si a tavanului.
Fig. 92 Ancorarea grinzilor din lemn: 1) grinda; 2) ancora din otel lat; 3) perete;
4) termoizolatie; 5) ancora din otel-beton; 6) cui; 7) strat de carton bitumat; 8) zona
antiseptizanta; 9) dulap din lemn; 10) centura de beton armat
E. Tehnologia de realizare si montare a planseelor din beton armat

prefabricat
Planseele din beton armat trec prin urmatoarele etape de fabricatie:
1. Executarea planseelor propriu-zise:
Studierea proiectului si trasarea planseului;
Confectionarea si montarea tiparului;
Confectionarea si montarea armaturilor din plansee (bare
independente, plase sudate);
Curatarea zonei din interiorul tiparului, udarea platformei;
Turnarea betonului de marca superioara si vibrarea cu vibratoarele
de suprafata;
Decofrarea tiparelor.
2. Incarcarea planseelor in autospeciale (autotrailere).
3. Transportul planseelor de la poligonul de prefabricare la punctul de
lucru.
4. Descarcarea planseelor din mijlocul de transport si stivuirea la punctul
de lucru.
5. Prinderea planseului si ancorarea lui pe pozitia de montaj.
6. Executarea monolitizarilor:
Executarea armaturilor de monolitizare;
Executarea cofrajelor de monolitizare;
Turnarea si vibrarea betonului;
Decofrarea monolitizarilor.
7. Receptia lucrarilor.
E.1. Tehnologia de realizare a planseelor prefabricate
Planseul predalat este un planseu cu alcatuire mixta.
Avantaje:
Reducerea cantitatilor de cofraje;
Confera planseului un grad ridicat de monolitizare;
Executie rapida;
Reducere mare de manopera.
Dezavantaje:
Consum mare de otel-beton.
Planseul predalat este alcatuit din doua piese:
1. piesa prefabricata la partea inferioara (planseul propriu-zis);
2. piesa monolita suprabetonare- se toarna dupa montarea primei piese.
Legatura intre cele doua piese se realizeaza prin conectori.
E.2. Operatii pentru executie
executia esafodajelor de sustinere, popi, rigle. Esafodajul se
contravantuieste pe doua directii;
predalele se manipuleaza cu un dispozitiv cu un numar mare de

carlige;
se executa cofrajele pentru grinzile monolite, nodurile grinda-stalp,
cofraje de centru pentru monolitizari (suprabetonare);
montarea armaturilor in zona monolita a planseului cu plase sudate;
turnarea si compactarea betonului monolit se va face cu mare atentie
la zonele aglomerate cu armaturi dese;
decofrarea si extragerea esafodajului de sustinere.
E.3. Modul de transportare, manipulare si xare a planseelor
prefabricate
Planseele se transporta de regula orizontal cu platforme speciale, tractate
cu autocamioane.
Atat la transport, cat si la depozitare, planseele se aseaza suprapuse cu
reazemele intermediare pe aceeasi verticala.
Se depoziteaza maximum 6 si se transporta maximum 4 (unele peste
altele). Manevrarea se face cu ajutorul unor dispozitive speciale.
Planseele se prind in 4-6 puncte.
E.4. Montarea panourilor de planseu din beton armat prefabricat
Dupa terminarea panourilor de pereti exteriori si interiori, se trece la
montarea panourilor de planseu si de scara.
Etapele tehnologice pentru montare:
se uda partea superioara a panourilor de pereti;
se curata si se asterne mortarul de poza intre martorii care indica
nivelul de rezemare;
se aduce planseul deasupra locului de montaj ind dirijat de montatorii
care stau pe panourile de planseu montate anterior;
se aseaza dupa pozitia din proiect;
se desprinde panoul din dispozitivul macaralei;
se realizeaza matarea suplimentara a rosturilor de pe conturul
planseului prin indesare pana la refuz.
Montarea panourilor de planseu se incepe cu cele de langa casa scarii.
E.5. Monolitizarea
Se face intre planseu si in dreptul centurilor.
Se curata de impuritati zonele de monolitizare;
Se monteaza armaturile suplimentare de monolitizare (se trec bare
prin bucle sau conectorii planseului);
Se toarna beton de monolitizare si se vibreaza.
Betonul folosit este de consistenta plastica si cu agregate cu granulatie de
maximum 15 mm, se indeasa si se vibreaza foarte bine.
VI. EXECUTAREA ACOPERISULUI TIP SARPANTA

A. Operatii de prelucrare manuala
Principalele tipuride operatii manuale folosite in dulgherie sunt: cioplirea,
taierea, rindeluirea, daltuirea, gaurirea, pilirea, baterea cuielor si suruburilor.
A.1. Cioplirea
Aceasta operatie este greoaie, cu precizie de prelucrare destul de mica si
se poate executa cu toporul, securea, toporisca, barda si tesla. Prin cioplire
se pot efectua urmatoarele prelucrari: fasonarea lemnului rotund in grinzi;
scobirea si taierea la jumatate a bustenilor; despicarea lemnului; ascutirea
tarusilor; ingustarea si retezarea scandurilor (se realizeaza mai rar prin
cioplire, deoarece se pierde mult material, preferandu-se alte metode).
In cazul cioplirii, trebuie respectate urmatoarele conditii:
Pentru evitarea aschierii puternice, cioplirea se face in lungul brelor,
pe o adancime de maxim 2 cm;
Pentru a nu se misca in timpul cioplirii, lemnul trebuie rezemat de
suporturi si xat cu scoabe;
Fetele cioplite trebuie sa e netede si abaterea lor de la paralelism,
masurata de la un capat la celalalt, sa e de maxim 1 cm.
Modul de fasonare a grinzilor din lemn rotund (g. 93) este urmatorul:
busteanul decojit se xeaza bine cu scoabe, apoi se traseaza muchia ciopliturii;
dulgherul prinde cu doua maini toporul si face cateva crestaturi (la 20-30
cm distanta) pe marginea ce se va ciopli, apoi realizeaza pilirea bruta, dupa
care executa netezirea suprafetei pana la muchia trasa, obtinandu-se astfel
prima fata cioplita. Pe prima fata cioplita se vor aseza suporturi, repetandu-se
operatiile descrise mai sus, pana cand se obtin toate fetele grinzii.
Fig. 93 Succesiunea operatiilor de

fasonare a grinzilor prin cioplirea
lemnului rotund
1) trasarea muchiri ciopliturii;
2) si 3) executarea crestaturilor;
4) si 5) cioplirea bruta a primei fete;
6) netezirea duprafetei pana la muchia
trasata
Modul de lucru la scobirea si taierea la jumatate a bustenilor (g. 93) este

asemanator, doar ca se pot obtine: taierea la jumatate a lemnului prin cioplire;
scobirea ulucului prin cioplirea diferitelor falturi. Acestea sunt necesare
pentru realizarea unor tipuri de imbinari dulgheresti. Dulgherul foloseste in
unele cazuri si dalta la aceste operatii, pe langa celelalte unelte.
Fig. 94 Succesiunea operatiilor de taiere la jumatate si scobire a bustenilor:

a) taierea la jumatate a lemnului prin cioplire (1-insemnarea si taierea pe semn; 2-cioplirea
zonei insemnate; 3- forma nala a piesei); b) scobirea ulucului prin cioplire (1-trasarea
muchiilor si increstarea zonei cuprinse intre ele; 2- cioplirea bruta a ulucului; 3-nisarea
lateralelor ulucului; 4-nisarea ulucului cu dalta); c) executarea faltului (1-trasarea muchiilor
falturilor si crestarea; 2 si 3-cioplirea bruta a unui falt; 4-cioplirea celuilalt falt; 5- forma
nala a piesei).
Despicarea lemnului se va face prin xarea piesei cu un suport cu ajutorul

unor scoabe, apoi va lovita cu toporul (toporisca, securea, barda, etc.) la
semnul trasat, pana la despicare. Aceasta operatie se foloseste destul de mult,
deoarece lemnul fara defecte (mai ales fara defecte de structura sau noduri)
se despica usor in lungul brelor.
A.2. Taierea
Taierile se folosesc in doua cazuri, si anume in cazul operatiilor de croire
a pieselor la dimensiunile necesare si in cazul executarii imbinarilor de bre,
dupa cum se va arata in continuare. Se realizeaza retezari, spintecari, taieri
oblice sau decupari. Retezarile sunt taieri transversale (perpendiculare fata
de bre), la capete sau in multiplii de lungime. Spintecarile sunt taieturi
longitudinale (paralel cu brele) si pot simple sau multiple. Taierile oblice
au loc atunci cand directia taierii face cu directia brelor un unghi oarecare.
Decuparile au loc in cazul cand taietura urmareste un contur rectiliniu sau
curbiliniu trasat pe lemn.
Uneltele cele mai utilizate pentru taieri sunt ferastraiele. Joagarele se
folosesc doar in cazul taierii bustenilor sau a pieselor de dimensiuni mari.
Manuirea ferastraielor trebuie sa se faca usor, fara intreruperi sau devieri,
piesa ind xata sau bine sprijinita. Ferastraul trebuie sa e potrivit inainte
de taiere. In functie de pozitia pe care trebuie sa aiba taietura fata de semn,
exista urmatoarele tipuri de taieturi:
Taieturi pe semn, la care mijlocul semnului coresounde cu mijlocul
taieturii; acestea se folosesc in cazul in care sunt intrebuintate ambele
piese care se separa prin taiere si, in general, la croire.
Taieturi pe langa semn, cand taietura se face paralel cu semnul, care
ramane pe piesa la o mica distanta; se folosesc in cazul in care piesa
va rindeluita, piesa ramanand apoi la dimensiunea indicata de semn.
Taieturi pe jumatatea semnului, atunci cand marginea taieturii
corespunde cu mijlocul semnului; se folosesc la executarea imbinarilor.
Taierea cu ferastraul incordat se foloseste in cazul retezarii scandurilor
(g. 95).
Acestea se aseaza pe latime pe un suport, iar portiunea care se inlatura prin
taiere va libera. Lama ferastraului se
sprijina pe muchia din partea opusa
dulgherului, cu varfurile dintilor
indreptate inainte. Mentinerea pozitiei
lamei fata de semn se poate face cu
o bucatica de lemn (se asigura astfel
protectie sporita) sau prin sprijinirea
partilor nedintate ale lamei de varful
degetului mare de la mana care apasa
piesa. Dupa ce lama ferastraului a
patruns putin in adancime, taierea se Fig. 95 Retezarea cu ferastraul incordat
continua folosind intreaga lungime a
lamei, prin miscari de du-te-vino. Lama va patrunde atat in adancime, cat
si pe latime. Miscarile se incetinesc atunci cand taierea se apropie de sfarsit,
iar capatul piesei trebuie sprijinit pentru a nu se aschia muchia care a ramas
netaiata.
In cazul spintecarilor, piesa poate asezata vertical (g. 96) sau orizontal
Fig. 96 Spintecarea scandurilor

in pozitie orizontala
Fig. 97 Spintecarea scandurilor

in pozitie verticala
si este necesara folosirea menghinei de la tejgheaua de lucru. Inaltimea de

xare va in functie de grosimea piesei (pentru a nu se produce vibratii). In
cazul spintecarii orizontale (g. 96), piesa se aseaza pe un suport astfel incat
portiunea care se inlatura sa e dincolo de marginea lui.
In cazul taieturilor pe langa semn sau pe jumatatea semnului, piesa trebuie
astfel xata incat taietura sa e pe partea dreapta a semnului, pentru a putea
urmari mai bine directia de taiere a lamei. La inceputul taierii, ferastraul se
tine cu mana dreapta de maner si se trage in sus pe semn, pana rezulta o
crestatura. Apoi se apuca cu cealalta mana capatul bratului ferastraului si, cu
miscari in jos, insotite de o impingere usoara a dintilor asupra lemnului, se
executa taierea. In momentul intepenirii lamei se introduce o pana in taietura,
ca sa nu mai stranga.
Taierea cu ferastraul cu cu maner se face in mod asemanator. Pentru taierile
inclinate (la diferite unghiuri) se poate folosi cutia de ghidare (g. 98).
Taierea cu ferastraul coada de soarece. In cazul decuparilor se executa
mai inainte o gaura in piesa, in care se
introduce varful lamelei.
Taierea cu ferastraul de taiat furnir. Se
executa prin deplasarea acestuia pe langa
cantul unei rigle, unealta mentinandu-se
permanent in contact cu ea, pentru a se
mentine o taiere dreapta.
Fig. 98 Folosirea cutiei de ghidare
la executarea taieturilor
Taierea cu joagarul. Taierea este

executata de catre doi muncitori, iar
lemnul se aseaza pe un suport. Fiecare muncitor tine cu o mana de joagar si
cu cealalta xeaza bine piesa. Printr-o miscare usoara, se cresteaza piesa in
dreptul semnului, dupa care se executa taierea propriu-zisa printr-o miscare
ritmica si uniforma, alternativa. Cand unul dintre muncitori trage de joagar,
celelalt nu trebuie nici sa impinga, nici sa apese pe joagar.
A.3. Rindeluirea
Netezirea pieselor cu rindelele se face in functie de dimensiunile pieselor:
marimea denivelarii pieselor, gradul de
nete( rugozitate) ce trebuie obtinut,
posibilitatea de manuire corecta si comoda a
rindelei in timpul prelucrarii.
Ordinea operatiilor de rindeluire este urmatoarea: netezirea suprafetelor se executa
cu rindeaua cioplitor; curatirea fetelor
(faltuire) se executa cu rindeaua faltuitor;
nisarea suprafetei se executa cu rindeaua
Fig. 98 FManuirea rindelei
de cutit dublu. Aceste operatii pot executate si cu gealaul (rindeaua cu cutit

simplu sau dublu), daca piesele sunt de dimensiuni mari.
Inaintea executarii rindeluirii este obligatorie vericarea curatarii
suprafetei respective (eventualele urme de pamant, moloz sau alte impuritati
se inlatura cu o perie aspra pentru a nu stirbi cutitele). Se verica cutitul
rindelei, daca este bine montat, ascutit si daca are taisul putin iesit fata de
talpa rindelei. Cand taisul iese prea mult in afara se produc adancituri in
piesa. Cu cat netezirea trebuie sa e mai na, cu atat taisul va iesi mai putin
in afara talpii.
Se recomanda executarea rindeluirii in sensul brelor. Piesa se xeaza pe
bancul sau tejgheaua de lucru, iar manuirea rindelei se face in felul urmator
(g. 99): se prinde manerul rindelei cu mana stanga, iar mana dreapta se
pune in imediata apropiere a cutitului, rindeaua sprijinindu-se cu talpa de
piesa; rindeaua astfel prinsa se impinge inainte si paralel cu muchia piesei,
apasandu-se de maner atunci cand rindeaua inca e situata la capatul din spate
(in dreapta).
In acest moment, rindeaua este sprijinita de piesa doar cu partea din
fata (unde se si exercita apasarea).
Cand rindeaua a ajuns sa se sprijine
cu toata, se apasa la fel pe ambele
capete ale acesteia: in momentul in
care rindeaua a ajuns la capatul opus al
piesei (stanga) se apasa numai calcaiul
ei, talpa tinandu-se de piesa doar cu
calcaiul; se retrage apoi rindeaua
spre capatul din dreapta, inclinand-o
pe una din muchii (prevenind astfel
Fig. 100 Manuirea gealaului:
uzarea inutila a cutitului) pentru a a) la inceputul
cursei; b) la sfarsirul cursei;
efectua o noua cursa; se procedeaza c) controlul netezirii suprafetei cu muchia
rindelei
la fel, repetand operatiile descrise
mai sus, pana la obtinerea netezirii
corespunzatoare tip rindea care se foloseste.
Rindeaua lunga (g. 100: gealaul) se manuieste in mod asemanator,
cu deosebirea ca mana stanga va cuprinde, de data aceasta, partea de jos a
corpului. In timpul rindeluirii se poate face controlul netezirii cu rigla sau cu
limba echerului.
In cazul manuirii rindelelor de prolat si faltuit, rindeaua se apasa usor atat
in jos cat si in lateral pentru a putea pastra permanent contactul cu marginea
de ghidare. Numai asa prolul sau faltul vor paralele cu marginea piesei
prelucrate.
A.4. Razuirea
Scopul razuirii este nivelarea si
netezirea suprafetei pe o portiune din
suprafata de prelucrat (g. 101). In acest
caz, lama razuitorului se va sprijini oblic
pe piesa si acesta se va prinde de capete
cu ambele maini. Cu degetele se va apasa
usor mijlocul lamei, deformand-o putin.
Fig. 101 Razuirea locala a suprafetelor
Razuitorul se va deplasa schimbandusi pozitia la ecare cursa, pentru ca toate ondulatiile piesei sa e nivelate.
Razuirea se poate executa si pentru netezire si nivelare pe toata suprafata
piesei. In acest caz, razuitorul se manuieste tot oblic, dar in ambele sensuri.
Se razuiesc numai speciile de esente tari.
A.5. Daltuirea
Inainte de daltuire, piesele se insemneaza in locul respectiv. Daltuirea
se incepe pe semnul marcat transversal fata de bre si apoi se continua pe
semnul din lungul brelor, evitandu-se astfel craparea lemnului. Daltuirea
se foloseste des pentru executarea scobiturilor, pentru imbinari sau pentru
locasurile accesoriilor.
Modul de lucru este urmatorul (g. 102):
Fig. 102 Razuirea locala a suprafetelor

a) asezarea daltii fata de semn; b)
si c) modul de taiere a aschiilor; d)
strapungerea scobiturii
x Se aseaza dalta cu taisul la mica distanta de semn, cu partea inclinata

spre interiorul scobiturii si lama perpendiculara pe piesa;
x Se aplica in manerul daltii cateva lovituri usoare, cu ciocanul, pana
cand taisul patrunde in lemn, comprimand brele si apropiindu-se
astfel de semn (g. 102, b);
x Aschia obtinuta astfel se indeparteaza prin inclinarea daltii spre spate,

dupa ce a fost putin retrasa, pentru a nu se taia marginea scobiturii;
x Se executa apoi, din nou, taieturi perpendiculare pe piesa, alternand
cu taieturi oblice, pana cand se obtine adancimea necesara si pana
ce taietura se apropie de semnul care delimiteaza celalalt capat al
scobiturii (g. 102, c);
x Se executa apoi numai taieturi oblice, pana cand directia taieturii se
apropie de perpendiculara pe fata (g. 102, c);
x Se schimba pozitia daltii, asezand-o cu taisul oblic spre interiorul
scobiturii si se executa taieturi pana cand ultima este si perpendiculara
pe fata (verticala);
x Aschiile din interior se scot prin miscarea unei dalti mai inguste
(inainte si inapoi), in interiorul scobiturii, fara insa a se atinge
marginile acesteia.
Daca scobitura este patrunsa pe intreaga grosime a piesei (g. 102, d),
trasarea semnelor se face pe ambele parti ale piesei. Daltuirea se face pe o
parte a piesei, pana la jumatatea grosimii, apoi piesa se intoarce si se executa
daltuirea si pe cealalta jumatate a grosimii.
Nu trebuie sa se scobeasca mult material odata, pentru a nu se aschia
lemnul si a nu se rupe dalta. Mana nu se tine in fata taisului (in caz contrar, se
pot produce raniri).
In cazul fasonarii pieselor cu dalti se pot obtine: tesituri sau rotunjiri ale
muchiilor, daltuirea suprefetelor curbe, sculturi de diferite forme. Aceasta
operatie se face dupa urmatoarele reguli:
x Se executa taierea de intrerupere a brelor din loc in loc, e prin
crestari cu dalta, e cu ferastraul, pentru prevenirea craparii pieselor;
x Se evita taierea contra brelor, pozitionandu-se taisul e in jos, e in
sus, in functie de forma piesei.
Pentru daltuire, piesele mici se xeaza pe bancul de lucru, iar cele mari se
xeaza prin asezarea dulgherului peste ele.
Aceasta operatie este folosita mai des in tamplarie, dar sunt multe cazuri
cand se foloseste si in dulgherie.
A.6. Gaurirea;
Pentru a executa gaurirea pieselor, trebuie sa se traseze mai intai centrul
gaurii, in care se va aseza varful burghiului. Trasarea se face pe ecare piesa
care trebuie gaurita, in cazul in care piesele subtiri sunt gaurite in pachet,
trasarea se face numai pe piesa de deasupra. Pentru gaurire, piesele se asaza
in pozitia cea mai convenabila si fara sa se poata deplasa.
Pentru gaurirea perpendiculara pe suprafata piesei, pozitia burghiului
trebuie sa e perfect verticala. Daca acesta se inclina putin, gaura burghiului
va stramba, iar burghiul se poate rupe.
Pentru gaurirea inclinata, pe suprafata piesei se formeaza mai intai un

prag perpendicular pe directia de gaurire (e cu dalta, e prin increstarea cu
ferastraul), pentru ca vaful burghiului sa nu alunece pe piesa.
Pentru executarea gaurilor adanci in piesele groase, burghiul trebuie scos
din cand in cand (prin invartire in sens invers) pentru a curatat de aschii,
evitand astfel inecarea burghiului in piesa.
Pentru executarea gaurilor strapunse, in cazul folosirii burghiului melc,
gaurirea se face de pe o singura parte. in cazul folosirii burghielor elicoidale,
gaurirea se face de pe ambele parti, evitandu-se astfel aschierea pieselor in
partea opusa gauririi. In cazul folosirii burghielor cu coarbe, bratul coarbei se
roteste uniform spre dreapta, apasand manerul uniform si urmand pastrarea
directiei corecte a burghiului. Pentru a nu se frange tija burghiului din cauza
balansarii coarbei, se recomanda sprijinirea mainii care cuprinde manerul (cu
fruntea, pieptul sau barba), in functie de inaltimea de xare a piesei care se
gaureste.
A.7. Pilirea:
Raspelele si pilele se pot manui cu ambele maini, cand piesele sunt xate,
sau cu o mana, cand piesele nu sunt xate, cu cealalta sprijinindu-se piesa. in
timpul manuirii, uneletele de pilit se vor deplasa pe toata lungimea lor si se
vor apasa numai cand sunt impinse.
A.8. Baterea si scoaterea cuielor:
Aceste operatii sunt des utilizate in
dulgherie, pentru asamblare, pieselor
sau pentru xarea anumitor accesorii
metalice.
Dimensiunile
cuielor
precum si numarul de cuie necesare,
sunt in functie de structura pieselor
asamblate, dimensiunile pieselor si
modul in care actioneaza sarcinile care
tind sa separe piesa.
In general, lungimea cuielor este
egala cu de doua sau trei ori grosimea
piesei pe care o xeaza. Diametrul Fig. 103 Batere cuielor in capatul piesei
cuiului nu va depasi un sfert din
grosimea celei mai subtiri piese care se asambleaza si va de cel mult 1/5
din grosimea piesei, cand cuiele o strapung. Se recomanda urmatoarele reguli
in cazul baterii cuielor;
cand piesa trebuie prinsa cu mai multe cuie, acestea nu vor prea
apropiate sau nu vor pe directia aceleiasi bre;
dimensiunile cuielor si distantele la care se bat vor precizate in

proiect, pentru constructii importante;
in cazul cuielor batute la capatul lemnului, pentru a se preintampina
smulgerea usoara a lor, cuiele de la margine vor avea varful indreptat
spre interior (Fig. 103);
capetele cuielor se pot introduce cu un dorn de otel sub nivelul
suprafetelor pieselor de lemn in care se bat, pentru a nu ramane in
afara acesteia cand lemnul se va usca;
in cazul in care varfurile cuielor au strabatut piesa, vor batute cu
ciocanul (tinut oblic) in lungul brelor.
Scoaterea cuielor se va face cu grija pentru a nu distruge suprafata
lemnului, in cazul in care acesta va reutilizat. Pentru aceasta, sub cleste se
poate aseza o bucata mica de lemn. Nu se vor scoate cuiele prin smulgere, ci
numai prin apasarea in jos a falcilor clestelui. Cuiele se mai pot scoate prin
baterea dinspre varf cu ciocanul (apoi, se scot cu clestele, cu ranga sau cu
dispozitivul de scos cuie).
A.9. Montarea si demontarea suruburilor;
Suruburile pentru lemn (autoletante) se vor introduce numai prin
insurubare si niciodata prin batere (altfel, scade rezistenta asamblului); Pentru
usurarea acestei operatii, suruburile pot unse cu ceara. Surubul inainteaza in
piesa de lemn prin rasucirea si apasarea surubelnitei, dupa ce varful acesteia a
fost potrivit in crestaatura.
Pentru a preveni ruperea surubului sau craparea pieselor din lemn care
se asambleaza (mai ales in cazul speciilor tari, in care se monteaza suruburi
groase), e necesar ca in locurile insemnate pentru introducerea surubului sa
se execute gauri cu burghiul. Diametrul acestor gauri nu trebuie sa e mai
mare decat diametrul interior al partii letate. In caz contrar, asamblarea nu
va rezistenta, surubul nemaiputandu-si face let in lemn prin insurubare.
In cazul in care se folosesc suruburi mecanice (buloane), in locurile trasate
pentru montarea lor se vor executa gauri cu burghiul, diametrul gaurilor
respective avand diametrul egal cu cel al surubului. Dupa executarea gaurii,
se introduce surubul, apoi saiba de protectie si apoi piulita care, la inceput, se
insurubeaza cu mana, apoi cu o cheie potrivita marimii ei, pana la strangerea
maxima.
B. Operatii de prelucrare mecanizata
Principalele categorii de operatii care se pot executa mecanizat si succesiunea lor sunt urmatoarele: operatii de croire a lemnului, care includ retezari,
spintecari, tiviri, decupari; operatii de indreptare si rindeluire; operatii de
retezare nala; operatii de frezare, cepuire, strunjire; operatii de gaurire si

scobire; operatii de slefuire.
In cazul in care, dupa executarea operatiilor de croire mentionate, se mai
fac si alte operatii de prelucrare mecanica (rindeluire, frezari, cepuire etc.), este
necesar ca dimensiunile de croire sa e prevazute cu adaosuri de prelucrare,
pentru ca, dupa efectuarea tuturor operatiilor, piesa sa ajunga la dimensiunile
nale necesare. Daca lemnul este umed, adaosul se suplimenteaza cu 3-10%
(in functue de umiditate).
Mainile xe se folosesc pentru prelucrarea lemnului n atelier. Este
important ca muncitorii care lucreaz cu aceste maini s cunoasc bine
caracteristicile tehnice ale mainilor respective, operaiile care se pot executa,
reglarea corect a mainilor pentru a obine dimensiunile cerute la piesele
prelucrate, tipurile de scule care se pot folosi i caracteristicile lor, modul de
ntreinere i exploatare.
Mainile folosite la prelucrarea lemnului se folosesc la operaii de
retezare, spintecare, rindeluire, tierea diferitelor prole, guriri, decupri,
lefuiri etc.
Tierea cu ferstrul circular portativ (Fig. 104) se face astfel: se ncepe
tierea numai dupa 2-3 minute de mers n gol, pentru ca rotirea discului s
ajung la turaia normal. Ferstrul se mic nainte pe linia trasat, fr
smucituri i fr ca dulgherul s apese pe ferstru sau s-i foreze naintarea,
deoarece discul se poate nepeni, iar motorul se poate supranclzi. n cazul
n care s-a produs nepenirea discului n piesa de lemn, ferstrul circular
trebuie tras afar. Se ateapt revenirea la turaia normal i apoi se continu
tierea. In Fig. 104 sunt prezentate operaiile care se pot executa cu ferstrul
circular portativ.
La gurirea cu burghiul electric portativ se procedeaz astfel: vrful
burghiului se xeaz deasupra locului nsemnat pentru gurlre, se pune ii
funciune i se apas uor n lemn. Se veric directia de gurire n timpul
lucrului. Dac gaura este adnc, burghiul se poate scoate afar din cnd
pentru inlaturarea talaului. Dac gurile sunt strpunse, n momentul
apropierii burghiului de fundul gurii, se reduce viteza de rotaie a burghiului
pentru a se evita achierea lemnului pe partea opus.
La gurirea cu burghiul electric portativ se procedeaz astfel: vrful
burghiului se xeaz deasupra locului nsemnat pentru gurire, se pune in
funciune i se apas uor n lemn. Se veric dlrectia de gurire n timpul
lucrului. Dac gaura este adnc, burghiul se poate scoate afar din cnd
pentru inlaturarea talaului. Dac gurile sunt strpunse, n momentul
apropierii burghiului de fundul gurii, se reduce viteza de rotaie a burghiului
pentru a se evita achierea lemnului pe partea opus.
La rindeluirea cu rindeaua electric portativ se procedeaz astfel:
maina este pus s funioneze n gol cteva minute, n pozitie rsturnat,
pn se atinge turaia normal. Din acest moment dulgherul poate ncepe
lucrul micnd rindeaua inainte pe direcia brelor, cu micri uoare i fr
smucituri i apsri, pentru a nu toci cuitul i a nu supranclzi motorul.
Se repet cursele de naintare pe pies, paralel cu brele, pn se atinge
netezimea corespunztoare a suprafeelor.
Fig. 104 Tipuri de taieturi realizate cu

erastraul circular portativ:
a) spintecarea (taierea longitudinala)
b) retezarea (taierea transversala)
c) taierea falturilor sau a cepurilor
C. Imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie

Pentru executarea elementelor de constructie din lemn, materialul lemnos
trebuie asamblat pentru a se obtine legaturile dintre piese, care trebuie sa aiba
rezistenta prescrisa si dimensiunile necesare pentru elementele de constructie,
avand in vedere ca dimensiunile sortimentelor din lemn si dimensiunile
bustenilor sunt limitate atat ca lungime, cat si ca sectiune (latime si grosime)
C.1. Clasicarea imbinarilor dulgheresti
Deoarece in lucrarile de dulgherie se folosesc foarte multe tipuri de
imbinari este necesara o clasicare a lor in functie de mai multe criterii.
Dupa rolul pe care il au in constructie: exista variantele prezentate in
continuare (Fig. 105).
Fig. 105 Imbinari dulgheresti:
a) imbinare in lungime
b) imbinare in latime
c) solidarizare
d) colturi
e) ramicatii
f) incrucisari
Innadirile sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin piese cu lungime sau

latime mai mare decat a materialului lemnos disponibil, corespunzator din
punct de vedere a rezistentei. Innnadirile pot de doua feluri:
x Innadiri in lungime (prelungiri), cand piesele de lemn se imbina in
lungime capat la capat, prin diferite metode de asamblare pentru a se
asigura lungimea necesara diferitelor elemente de constructie.
x Innadiri in latime, cand piesele de lemn se imbina pe canturi paralel
una fata de alta, pentru a se obtine latimile necesare elementelor de
constructie.
Solidarizarile se folosesc pentru intarirea peselor din lemn (obtinanduse sectiuni compuse din mai multe piese de lemn) si sunt necesare
pentru prelucrarea unor sarcini importante, acolo unde solicitarile sunt
foarte mari. In acest caz, piesele imbinate sunt tot paralele, insa se
suprapun.
Nodurile (sau intaririle) sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin
legaturile dinte piese. Ele pot de mai multe feluri:
x Colturi, cand piesele imbinate se opresc la locul intalnirii (pot forma
un unghi de 90 sau un unghi oarecare)
x Ramicatii, cand numai una dintre piesele imbinate se opreste la locul
imbinarii, cealalta continuandu-se in ambele sensuri
x Incrucisari, in cazul cand ambele piese se continua in ambele sensuri.
Imbinari prin piese de legatura se fac cu ajutorul pieselor din lemn sau
metal care sunt sub forma de tije, pene, inele, lamele, eclise, etc. prin ele se
transmit eforturile de la un element la altul, deoarece nu permit deplasarea
intre elementele de lemn imbinate.
Imbinarile prin incleiere se fac cu adezivi rezistenti la apa si solicitari.
Dupa locul de executare, imbinarile pot exeutate in ateliere pe santiere. Ele
pot executate in varianta demontabila sau in varianta nedemontabila (xa).
In cazul executarii imbinarilor din lemn, se vor respecta urmatoarele
conditii:
x Slabirea sectiunii prin chertare (taiere), baterea cuielor, xarea
suruburilor sau a altor accesorii trebuie sa e minima, pentru a se
asigura rezistenta necesara;
x Imbinarea trebuie sa e usor de executat si de intretinut
x Imbinarile vor astfel executate (mai ales in cazul solidarizarii) incat
sa se evite efectele defavorabile ale umarii si contragerii lemnului
(atentie la orientarea brelor!);
x Este important ca imbinarile sa nu faciliteze aparitia mucegaiului,
sa nu permita stagnarea apei si sa nu impiedice aerisirea); in locurile
expuse umezelii, se prevad gauri pentru scurgerea apei, care permit
aerisirea si uscarea naturala a pieselor imbinate;
x Trebuie sa se mentina in nod axalitatea eforturilor din bare (iar contrar,

apar forfecari);
x Se vor folosi numai imbinari de acelasi tip pentru transmiterea
aceluiasi efort;
x Suprafetele de contact imbinate trebuie sa e netede;
x Innadirea pieselor verticale nu va depasi o treime din lungimea totala
a piesei, executandu-se la partea superioara a acesteia;
x Innadirea pieselor orizontale sau oblice trebuie sa e executata in
apropierea unui reazem;
x Elementele de strangere a accesoriilor se vor monta in locuri vizibile
si accesibile, pentru a putea revizuite periodic, evitandu-se slabirea
imbinarilor ca urmare a contractiilor lemnului;
x Lemnul nu trebuie sa aiba umiditate prea mare la montarea in
constructie, deoarece prin uscare se contrage si scade rezistenta
imbinarilor.
C.2. Exemple de imbinari dulgheresti
C.2.1. Innadiri
Innadirea pieselor in latime sau lungime se poate face prin chertari, prin
piese de legatura sau prin incleiere.
C.2.1.1. Innadiri prin chertari in lungime (prelungiri)
Exista urmatoarele tipuri de prelungiri: cap la cap, la jumatate, cu taietura
oblica, cu prag, cu cep si scobitura.
Innadirea cap la cap poate dreapta sau oblica. Innadirea dreapta
(Fig.106) se foloseste pentru elementele verticale si se poate intari cu eclise,
cu scoabe, etc. Eclisele pot din lemn sau metalice si pot aplicate sau
ingropate. Ele se pot xa cu buloane (distanta intre doua buloane va egala
cu grosimea pieselor). Innadirea oblica se foloseste pentru elementele de
constructie asezate in pozitie oblica (la acoperisuri inadirea capriorilor, etc).
Fig. 106 Innadiri in lungime cap la cap
prin taiere dreapta, cu eclise:
a) lemn ecarisat
b) lemn rotund
Fig. 107 Innadiri in

lungime la jumatatea
lemnului, la piesele
orizontale din lemn
ecarisat:
a) dreapta
b) cu varf
Innadirea la jumatatea lemnului (Fig. 107 si 108) se realizeaza la

piesele orizontale din constructii si se poate face in doua variante: dreapta (se
consolideaza cu buloane asezate la distante egale si dispuse pe diagonale) sau
cu varf. Este mult mai rezistenta si impiedica deplasarea pieselor intre ele,
innadirea se poate consolida cu buloane asezate pe axa pieselor, la o distanta
cel putin egala cu grosimea piesei. La piesele verticale din lemn rotund se
foloseste innadirea la jumatate cu capetele drepte sau oblice. Piesele pot
intarite cu bride sau zbanturi.
Fig. 108 Innadirea la jumatatea

lemnului, la piesele verticale din
lemn rotund: a) cu capete drepte;
b) cu capete oblice
Fig. 109 Innadirea cu Fig. 110 Innadirea cu taietura

taietura oblica, cu prag
oblica, cu dinte
Innadirea cu taietura oblica cu prag

(Fig.109) se poate folosi la elementele verticale, orizontale si oblice. Ea
se poate consolida la lemnul ecarisat, iar cel rotund cu buloane sau bride
metalice asezate la 1,25 ... 1,5 d, unde d este diametrul pieselor;
Innadirea cu taietura oblica cu dinte (Fig. 110) se foloseste la
prelungirea elementelor orizontale din lemn ecarisat, ind foarte rezistenta
Inndirea cu prag se folosete, n general, la lemnul ecarisat, n cazul
elementelor orizontale i oblice. Nu se folosete la elementele verticale.
Exist urmtoarele tipuri de nndiri: nndirea dreapt cu prag, care se poate
consolida cu dou buloane xate la jumtatea limii piesei, i nndirea
oblic cu prag, care se folosete la tlpile i contraele fermelor pereilor

din lemn etc.
Indirea n cep i scobitur.
Aceasta se folosete mult la piesele verticale. Se ntrebuineaz
urmtoarele tipuri de cepuri (Fig. 111): cep simplu drept; cep simplu nclinat;
cep dublu drept; cep multiplu drept; cep simplu drept, cu umeri prolai;
cep simplu drept cu canturi rotunjite; cep simplu drept aplicat; cep simplu
cilindric, care poate aplicat i propriu; cep cilindric aplicat; cep drept ptrat;
cep coad de rndunic. Pentru lemnul rotund, nndirea din Fig. 112 este
cea mai rspndit.
Adncimea scobiturii trebuie s e cu 1,5-1 cm mai mare dect nlimea
cepului, pentru a se evita transmiterea sarcinii prin capul cepului pentru a
permite tasarea pieselor n urma uscrii lemnului.
Fig. 111 Tipuri de cepuri:

a, b) cepuri simple drepte; c) cep simplu inclinat;
d) cep dublu drept; e) cep multiplu drept;
f) cep coada de randunica
Fig. 112 Innadirea in lungime cu prag:

a) dreapta, b) oblica
Fig. 114 Innadirea in lungime

cu cep:
a) de capat
b) de mijloc
Fig. 115 Innadirea

prin alaturare
Fig. 113 Innadirea in lungime cu

cep si scobitura pe toata grosimea
lemnului (la lemn rotund)
C.2.1.2. nndirea prin chertri n lime. Se folosesc urmtoarele

tipuri de chertri: prin alturare, prin suprapunere cu tietur dreapt, oblic,
curb, cu fal, cu lamb i uluc.
nndirea prin alturare se mai numete mbinare neted. Se poate
realiza n urmtoarele variante: cu chingi, cu cepuri sau cu scoabe. nndirea
cu chingi (Fig. 114) se utilizeaz pentru obinerea panourilor.
Chingile pot de capt sau de mijloc i pot aplicate sau ngropate i

au forme: drepte, cilindrice, n coad de rndunic, picot etc. Cepurile
vor avea urmtoarele dimensiuni: grosimea cepului va egal cu o treime
din grosimea pieselor mbinate (n cazul cepului drept i al celui cilindric)
sau jumtate din grosimea pieselor mbinate (n cazul cepului coad de
rndunic, lungimea cepurilor va aproximativ egal cu dublul grosimii
pieselor mbinate. Aceste trei variante de ntrire se folosesc, n general,
pentru scnduri i dulapi i se utilizeaz la confecionarea pereilor din lemn
sau a cptuelilor. La grinzi, nndirea prin alturare se poate ntri cu buloane
sau cepuri suplimentare.
Fig. 116 Innadirea prin

Fig. 117 Innadirea cu taietura
suprapunere:
curba, intarita cu chingi
a) cu clapa; b) cu pandremea
(la lemn rotund)
Fig. 118 Innadirea cu falt
Inndirea prin suprapunere (Fig. 116) se folosete pentru dulapi

i scnduri, la confecionarea pereilor, acoperiurilor i a construciilor
provizorii; nndirea cu tietur dreapt sau curb (Fig. 117) se folosete la
lemnul rotund. nndirea se poate ntri e cu cepuri proprii sau aplicate n
diferite forme, e cu chingi. Cepurile se dispun alternativ, pentru a nu pe
aceeai vertical.
Inndirea cu fal (Fig. 118) se folosete foarte mult la duumele.
Inndirea cu lamb i uluc (Fig. 119). Lamba poate x sau aplicat i
poate avea form dreapt, triunghiular, trapezoidal (coad de rndunic).
Fig. 120
Innadirea cu
pene tesite
Fig. 119 Innadirea cu lamba trapezoidala
(coada de randunica) si uluc
C.2.1.3. nndiri prin piese de legtur. Piesele de legtur se introduc

n mbinri i mpiedic deplasarea reciproc a elementelor de construcie
mbinate.
Inndiri cu pene. Penele pot confecionate din lemn tare (stejar, fag,
pin) sau din metal (font, oel, metale uoare).
a). Pene din lemn. Acestea vor tiate
perpendicular pe bre i pot avea forme teite
(Fig. 121), cilindrice sau prismatice drepte
(Fig. 122). Penele teite sunt reglabile, iar
nclinarea feei teite este de 1/6-1/10. La
montare, ele vor mai lungi cu 2-3 cm dect
piesele care se mbin. Aceste pene permit o
bun strngere a mbinrii. Penele prismatice
drepte pot montate longitudinal. Penele Fig. 121 Innadirea cu pene cilindrice
cilindrice se monteaz numai transversal.
Prescripii pentru mbinrile cu pene din lemn:
x se pot realiza cu sau fr interspaii ntre piesele componente;
x se folosesc la nndirile n prelungire solicitate alternativ la ntindere
i compresiune;
x adncimea chertrii pentru pene va la lemnul ecarisat de cel puin 2
cm, i egal cu maximum 1/5 din grosimea piesei n care se xeaz,
iar la lemnul rotund va avea adncimea minim de 3 cm i egal cu cel
mult 1/4 din grosime:
x pana i locaul ei vor avea colurile rotunjite, pentru a se evita surarea
pieselor mbinate;
x unde exist ocuri, vrful penei va prevzut cu gaur pentru splint
(cui de siguran).
Fig. 122 Innadirea in lungime cu pene prismatice si tesite: a) cap la cap cu eclise ingropate
(la lemn rotund); b) cu taietura oblica si eclise aplicate; c dreapta cu parg si pene tesite
Imbinrile cu pene din lemn se folosesc la:

x prelungiriie cap la cap. n acest caz, consolidarea realizandu-se cu
eclis ngropat, xat cu pene prismatice drepte i ntrit cu buloane
(Fig.122, a)
x prelungirile cu tietur oblic (Fig. 122, b), unde consolidarea are loc
cu eclise aplicate xate cu buloane;
x prelungirile cu prag (Fig. 122, c), unde pragurile pot drepte sau
oblice. n acest caz, se folosesc dou pene teite, cu grosimea egala cu
nlimea.
Penele metalice se folosesc uneori la nndi prelungire i, n special, la
executarea nodurilor grinzilor cu zbrele.
In Fig. 123 este prezentat un tip de nndire n lungime cu inele. n cazul
n care se folosesc pene cu dini i gheare metalice (Fig. 124). Acestea se
introduc forat, cu dispozitive speciale, adecvate ecrui tip de pan.
Condiiile de utilizare a penelor metalice sunt urmtoarele:
Fig. 123 Innadirea in prelungire cu inele (pene metalice)
x mbinrile cu pene metalice se pot solidariza cu uruburi prevzute cu

aibe, aezate n centrul ecrei pene;
x pana inelar neted trebuie s ptrund n ambele elemente mbinate
cu jumtate din nlimea sa;
x limea elementelor mbinate cu pene metalice trebuie s mai mare
cu cel puin 4 cm dect diametrul interior al penelor;
x grosimea elementelor mbinate cu pene metalice trebuie s e cu cel
puin 3 cm mai mare dect nlimea penei i de cel puin 5,8 cm;
x se interzice montarea inelelor n piese cu defecte, acestea neind
rezistente;
x distana de la centrele inelelor la capetele pieselor nndite trebuie s
e egal cu cel de puin 1,5 ori diametrul inelului.
Fig. 124 Tipuri de pene metalice
Inndiri cu tije. Tijele sunt piese metalice, din lemn tare (stejar), mase
plastice, care se introduc n elementele care se mbin. Se folosesc urmtoarele
tipuri de tije cilindrice: cuie, uruburi etc. In afar de tijele cilindrice, se
folosesc la nndiri i tije lamelare, care pot sub form de plcue din lemn
Fig. 125 Imbinari cu tije: a) simetrice, b) asimetrice
tare sau plcue din oel (plci exibile);

Dup modul de execuie a mbinrilor cu
tije, acestea pot :
x mbinri la care tijele se introduc n
locauri sau guri pregtite nainte
(exemple: uruburi uzuale i buloane; Fig. 126 Dispunerea cuielor
dornuri i tifturi cu diametre mai mari folosite la imbinari: a) in siruri
dect 5 mm, uruburi pentru lemn i longitudinale, b) in siruri oblice;
c) in zig-zag, d) modul de batere
cuie cu diametre mai mari.
a cuielor
x mbinri la care tijele se introduc prin batere direct (dornuri i tifturi

cu diametre mai mici de 5 mm; cuie cu diametre mai mici de 6 mm);
x mbinri la care tijele se introduc prin nurubare (uruburi cu diametre
mai mici de 4 mm).
Dupa modul de solicitare, mbinrile cu tije cilindrice pot simetrice sau
asimetrice (Fig. 125).
Condiiile de utilizare a tijelor sunt prezentate n cele ce urmeaz.
uruburile, buloanele, dornurile i tifturile se amplaseaz pe un numr
par de rnduri, pentru a se evita aezarea unui rnd de tije n zona central
a inimii lemnului (care are rezistena sczut); nu se recomand aezarea n
zig-zag. Cuiele se pot amplasa pe un numr de rnduri att par, ct i impar,
drept, n zig- zag i pe diagonal (Fig. 126).
La mbinrile de prelungire realizate cu ajutorul buloanelor, pentru
economie, o parte din tijele cilindrice folosite, pot dornuri sau de alt tip,
ns cel puin 25% vor buloane.
De regul, nu se folosesc mai puin de 2 buloane la o mbinare, iar diametrul
bulonului se alege de obicei ntre 1/4 i 1/30 din grosimea pachetului care se
strnge.
In cazul folosirii dornurilor, tifturilor i buloanelor la prelungiri, nndirea
se face cu piese ajuttoare numite fururi (din lemn sau metal), aezate ntre
piesele care se mbin (g. 127). n cazul mbinrilor scndurilor i dulapilor,
grosimea fururilor va egal cu cea a pieselor mbinate iar la nndirea
grinzilor cu seciune simpl se recomand ca grosimea fururii s e egal cu
cel puin 0,6 din grosimea grinzii. Nu se folosesc mai puin de 4 dornuri sau
cuie la o mbinare.
Nu se admit mbinri de prelungire la piesele solicitate la ntindere
realizate cu ajutorul cuielor. n cazul mbinrilor cu ajutorul cuielor, pentru
a se respecta distanele prescrise, se recomand utilizarea unor abloane pe
care sunt trasate linii i noduri n care vin btute cuiele
Tehnologiile moderne folosesc tot
mai multe plci metalice perforate
pentru baterea cuielor, ceea ce permite
mecanizarea acestor operaii.
Pentru ca lemnul s nu crape,
distana dintre cuiele de pe un rnd va
de 15-25 ori diametrul cuiului, iar
distana de la cui la marginea piesei
va de cel puin 15 ori diametrul
cuiului, n lungul brelor, sau de 4
Fig. 127 Baterea cuielor in adancimea
ori diametrul cuiului, transversal fa pieselor: a si b) exterioare pe ambele fete; c)
de bre (Fig. 127). Distana minim exterioare pe o fata si ascunse pe cealalta
dintre rndurile de cuie va egal cu de 4 ori diametrul cuiului, la rndurile

longitudinale, reprezentnd de 3 ori diametrul cuiului, la rndurile oblice sau
n zig-zag. Pentru a se evita crparea lemnului, cuiele consecutive trebuie
s se bat deplasat. nndirile executate cu cuie se realizeaz cu ajutorul
ecliselor sau fumurilor. Posibilitile de ptrundere a cuielor n parchetul de
mbinat sunt prezentate n Fig. 128.
C.2.1.4. Inndiri ncleiate. In
ultimul timp, mbinrile ncleiate se
folosesc din ce n ce mai mult i n
construcii, realizndu-se cu ajutorul
lor soluii constructive moderne,
ndrznee, i tehnologii noi de
montare i asamblare. nndirile Fig. 128 Posibilitati de patrundere a cuielor:
ncleiate prezint urmtoarele avan- a) pe intreaga grosime a parchetului, b)
taje: construciile realizate din lemn depasing grosimea parchetului, c) inecat
au deschideri mai mari, sunt de 4-5 ori mai uoare i sunt de 25-30% mai
ieftine dect construciile asemntoare din beton armat. Construciile
din lemn ncleiat prelucrate corespunztor i bine ignifugate i pstreaz
capacitatea portant pn la 500C (n timp ce construciile metalice, numai
pn la 45C); este nlturat posibilitatea deformrii independente a pieselor
componente; se realizeaz mbinri fr slbiri ale seciunilor. mbinrile
ncleiate sunt, pentru construciile din lemn, de o importan asemntoare
cu cea pe care au mbinrile sudate pentru construciile metalice. Se folosesc
urmtoarele tipuri de nndiri prin ncleiere (Fig. 129):
x cap la cap (se folosesc la elementele supuse comprimrii sau
ncovoierii);
x pe suprafaa teita cu nclinare 1/10-1/20 (sunt rezistente);
x cu dini (sunt foarte rezistente).
La executarea nndirilor trebuie
aleas mbinarea cea mai potrivit
pentru legtura care trebuie s se
obin. Pentru aceasta, trebuie s se
in cont i de natura solicitrilor
la care sunt suprapuse elementele
respective (Fig.130). La elementele
supuse la compresiune, se recomand
urmtoarele nndiri: cap la cap cu
tietur dreapt consolidat cu eclise; Fig. 129 Innadiri incleiate: a) cap la cap
la jumtatea lemnului ntrit cu (N-forta de compresiune), b) cu suprafata
c) cu dinti triunghiulari (N-forta de
inele, bride, spirale, manoane etc.; cu tesita,
tractiune; M- moment de torsiune).
tietur oblic; cu cep i scobitura. La elementele supuse la ntindere se pot

folosi urmtoarele nndiri: cap la cap cu tietur cu eclise xate n buloane i
pene; cu tietur oblic cu dinte; cu tietur dreapt cu prag i oblic cu prag
ntrit cu pene, inele, dornuri, tifturi, buloane.
Celelalte tipuri de nndiri, cum ar nndirea cap la cap ntrit cu
scoabe sau nndirile n lime, sunt numai mbinri constructive care permit
obinerea mrimilor necesare n lungime sau lime, fr a mbinri de
rezistent.
C.2.2. Solidarizari
Solidarizarile se obtin prin imbinarile pieselor in grosime sau in grosime
si latime, rezultand piese cu rezistenta sporita, in functie de noua sectiune,
care se folosesc mult pentru elementele de constructii supuse la incovoiere.
Ele se pot obtine prin chertari, piese de legatura sau incleieri.
Fig. 130 Solicitari la elementele

din lemn: a) compresiune,
b) intindere, c) incovoiere
Solidarizari prin chertari Cele mai

folosite sunt chertarile cu praguri consolidate
cu buloane (Fig.131), la care adancimea
pragurilor nu trebuie sa depaseasca 1/3 din
suma grosimilor pieselor solidarizate (se
folosesc, de exemplu, la solidarizarea talpilor
fermelor)
Solidarizari prin piese de legatura
Acestea sunt mai rezistente, se realizeaza cu
economie de material. Se pot realiza dupa Fig. 131 Solidarizare cu praguri
cum se va arata in continuare.
Solidarizari cu pene din lemn (Fig.132). Solidarizarea pieselor alipite
se face cu pene prismatice drepte montate longitudinal sau oblic, iar
solidarizarea pieselor cu interspatii se poate face cu pene prismatice drepte
sau tesite (reglabile). Cele mai rezistente solidarizari sunt cele cu pene si prag
sau cu pene si dinte (folosite, de exemplu, la grinzile planseelor din lemn).
Solidarizari cu pene metalice inelare. Aceste solidarizari sunt rezistente,
se realizeaza cu economii de material si se folosesc cu aceleasi prescriptii ca
cele de la innadiri (se folosesc, de exemplu, la grinzile planseelor de lemn cu
deschidere mare).
Solidarizari cu lamele (Fig. 133) trebuie consolidate cu alte piese.
Fig. 132 Solidarizare cu pene de lemn: a) cu

pene prismatice, montate longitudinal fata de
piese fara interspariu, b) cu pene prismatice
drepte, montate la piese cu interspatiu, c) cu
pene prismatice drepte montate oblic fata de
piese fara interspatiu, d) cu piese prismatice
tesite, montate la piese cu interspatiu
Lamelele pot din lemn tare si

trebuie respectate urmatoarele conditii
de utilizare:
Grosimea lemnelor va egala
cu 10-15 mm;
Fibrele lemnului trebuie sa e
transversale fata de lamele;
Adancimea de ingropare a
lamelei trebuie sa e cel putin
egala cu de 2 ori grosimea ei si
trebuie sa e egala in ambele Fig. 133 Solidarizare cu lamele: a) lamele
pe toata latimea piesei, b) lamele pe o parte
piese solidarizate;
din latimea piesei
Adancimea totala a locasului
nu trebuie sa depaseasca 1/5
din grosimea ecarei piese
care se imbina si trebuie sa
e mai mare cu 1-2 mm decat
inaltimea lamelei;
Lungimea lamelelor poate e
gala cu latimea pieselor sau
putin mai mare;
Distanta dintre lamele trebuie
sa e egala cu de aproximativ 9
ori grosimea lamelei; lamelele
se pot monta pe toata latimea Fig. 134 Solidarizari prin incleiere: a)
piesei sau, alternative, pe o alaturare directa, b) alturare cu tesire, c)
cap la cap pe grosimea piesei, d) cu dinti
parte si pe alta a latimii (vezi pe grosimea piesei, e) asezarea corecta a
materialului in raport cu inelele actuale.
Fig.134.b);
Lamelele pot din placute de otel cu sau fara dinti; daca au dinti,
placutele se monteaza in locasuri chertate in prealalbil, iar daca nu
au dinti, ele se monteaza prin batere (acestea se folosesc mult la
executarea grinzilor compuse).
Solidarizari prin incleiere Piesele din lemn solidarizate prin incleiere
formeaza un corp care preia eforturile direct, fara a se mai folosi alte
elemente ajutatoare, si au proprietati elastice si mecanice superioare fata de
ale elementelor realizate din lemn obisnuit.
Sporul de rezistenta al elementelor incleiate se realizeaza pe seama
dispunerii concrete a materialului lemnos de diferite calitati in alcatuirea
sectiunii transversale, in raport cu marimea si natura solicitarii din sectiune.
Astfel, in zonele puternic solicitate se foloseste material de calitate superioara
(clasa I sau II), iar in zonele mai slab solicitate se foloseste material de calitate
inferioara (clasa III sau IV).
Se pot folosi elementele din lemn cu sectiuni si lungimi reduse, asiguranduse astfel valoricarea superioara a materialului lemnos. Elementele masive
din lemn lamelat incleiat au rezistente mai mari la foc datorita dimensiunilor
mai mari si datorita rosturilor de adeziv.
La realizarea solidarizarilor prin incleiere nu se produce slabirea
sectiunilot elementelor din lemn. De asemenea, se pot alcatui sectiuni
compuse pentru elementele de constructii si se pot realiza pe cale industriala
o serie de elemente si subansambluri necesare constructiilor.
La solidarizarea lemnului prin incleiere se folosesc scanduri, dulapi sau
rigle, in urmatoarele conditii: grosimea maxima a pieselor folosite este de
50 mm, iar lungimea lor minima este egala cu de 20 de ori grosimea; lemnul
trebuie sa aiba umiditate scazuta (mai mica decat 18%); la incleierea pieselor
tebuie sa se tina seama de directia inelelor anuale si a brelor, pentru a evita
desfacerea imbinarii datorita deformarii lemnului (Fig.134.e).
Solidarizarile in grosime si latime se pot realiza astfel (Fig. 134):
Prin alaturare directa cap la cap si pe latime; pentru a rezistenta,
alaturarea cap la cap trebuie sa alterneze in lungul piesei solidarizate,
la distante cel putin egale cu de 20 ori grosimea pieselor
Prin alaturare cu tesirea pieselor, solidare care asigura, astfel, o
incleiere mai rezistenta; alaturarea pe lungime trebuie sa alterneze la
intervale cel putin egale cu de 10 ori grosimea pieselor incleiate.
Intr-o sectiune transversala a elementului incleiat, numarul pieselor
intrerupte nu trebuie sa depaseasca 25% din numarul total al pieselor.
Executarea elementelor incleiate se realizeaza in locuri de munca
inzestrate cu: utilajele necesare pentru prelucrarea lemnului si pregatirea
solutiei de adeziv, precum si prese sau dispozitive de incleiere; amenajari
speciale pentru uscarea lemnului si conditionarea lui dupa incleiere, incaperi

incalzite pentru lucrarile de incleiere (la minimum 12C, pentru adezivi pe
baza de cazeina, si la minimum 16C, pentru adezivi fenolformaldehidici).
Suprafetele care se incleiaza, trebuie sa e netede si bine curatate de praf,
pete sau alte impuritati, inainte de incleiere cu cel mult 12 ore,
Adezivii folositi trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa e
rezistenti la apa, sa e rezistenti la actiunea ciupercilor; sa e usor lucrabili
si ieftini; sa nu e toxici. In constructii se folosesc urmatorii adezivi:cleiuri
pe baza de cazeina sau cleiuri pe baza de cazeina ciment; adezivi
fenlformaldehidici; adezivi ureo si melaminoformaldehidici etc)
Adezivii se pot aplica manual (cu pensula) sau mecanizat (cu valturi sau
instalatii speciale). Grosimea peliculelelor de adezivi va egala cu 0,1 0,3
mm. Dupa aplicarea adezivului, piesele se preseaza in dispozitive sau prese
manuale, pneumatice, hidraulice, etc.
Solidarizarile incleiate nu se folosesc la elementele solicitate la intindere
in directia perpendiculara pe pelicula de adeziv.
C.2.3. Noduri (sau intalniri)
Se folosesc multe tipuri de imbinari pentru alcatuirea nodurilor. Alegerea
lor trebuie sa se faca, insa, in functie de rolul si pozitia pe care o au in
constructie, de unghiul sub care se intalnesc piesele, precum si de directia si
natura solicitarii la care este supusa piesa respectiva. Nodurile (atat colturile,
si ramicatiile, cat si incrucisarile) se pot executa prin chertari, piese de
legatura, incleiere.
C.2.3.1.Noduri executate prin chertari
Aceste tipuri de noduri sunt prezentate in continuare.
Colturi realizate prin chertare Nodurile realizate prin chertare pot la
90 sau la un unghi oarecare. Exista urmatoarele tipuri de astfel de imbinari:
Prin alaturare, care se pot realiza prin taiere dreapta sau oblica dupa
bisectoare, pentru a folosita la lemnul ecarisat; elementele imbinate
se prind, de obicei, cu scoabe;
La jumatatea lemnului (Fig. 135),
care se executa in aceleasi conditii
ca cele de la innadiri si se folosesc
la imbinarea colturilor grinzilor,
Fig. 135 Colt cu taietura la jumatate
planseelor de lemn, etc.;
La treimea lemnului (Fig.136), la care rezistenta coltului se sigura
lasand, de la capatul piesei pana la chertare, o distanta egala, de obicei,
cu latimea piesei;
Aceste imbinari se folosesc mult la pereti

confectionati din lemn ecarisat;
Cu taietura curba (Fig.137), care se foloseste la peretii confectionati din barne;
distanta de la margine la chertare va
egala cu jumatate din diametrul barnei;
In coada de randunica pe jumatate
(Fig.138), care se aseamana cu coltul
la jumatatea lemnului, cu deosebirea ca
fetele care merg in grosimea chertarii
Fig. 137 Colt cu

taietura dubla
Fig. 136 Colt la treimea lemnului
Fig. 138 Colt cu

taietura la jumatate,
in coada de
randunica
sunt oblice, tesirea ind egala cu 1/4 - 1/5 din latimea piesei; aceasta
imbinare se poate folosi si la lemnul rotund, tesirea facandu-se pe
cel putin jumatate din diametrul piesei si lasandu-se pentru coada de
randunica o portiune egala cu diametrul piesei, iar daca se foloseste la
peretii din lemn rotund, se prevede, in plus, un parg sau un cep ascuns
pentru sporirea rezistentei;
Cu cep la ambele piese (Fig.139), acesta folosindu-se la lemnul
ecarisat;
Cu cep si scobitura (Fig.140), la care cepurile pot ascunse,
semiascunse, strapunse;
Fig. 139 Colt cu cep la

ambele piese
Fig. 140 Colt cu cep

si scobituri:
a) la 90, cu cep drept
cu prag
b) ascuns
c) la 45 cu cep drept
deschis
d) la 90 cu cpe drept
deschis
Deschise si pot avea forme variate (drepte, drepte cu prag, trapezoidale,

oblice, etc); imbinarea poate la 90, la 45 (in gherung) sau la un
unghi oarecare;
Cu prag, care se poate folosi atat la lemnul

rotund, cat si la lemnul ecarisat; imbinarea cu
prag poate pentru colturi in unghi drept sau
ascutit;
Cu chertari laterale (Fig.141), care se foloseste
de obicei, la colturile in unghi ascutit ale
elementelor de lemn ecarisat; chertarile pot
la o piesa sau la ambele, pe fetele pieselor,
si se recomanda sa e perpendiculare pe una
din piese: distanta de la capatul piesei pana Fig. 141 Noduri cu chertari
la chertare trebuie sa e de minimum 20 cm
laterale
si egala cu cel mult 5 ori grosimea piesei
introduse in scobitura;
Cu lamba si uluc (Fig.142), care se foloseste la scanduri si dulapi si
poate imbinarea directa sau imbinare cu stalp.
La imbinarea pentru colturi in unghi drept, adancimea peretelui va egala
cu 1/5 din grosimea piesei, iar latimea pragului va egala cu jumatate din
latimea piesei. Imbinarea se poate intari cu scoabe sau buloane. Se foloseste
mult la colturile formate din grinzi si la stalpii peretilor (Fig.143).
Fig. 142 Colturi cu lamba si uluc:

a) imbinare directa; b) imbinare cu stalp
Imbinarea pentru colturi in unghi

ascutit poate cu prag simplu sau cu
prag dublu (Fig.144). In primul caz,
portiunea de la capatul piesei, scobita
pana la prag, trebuie sa e egala cu
dublul inaltimii, de minimum 20 cm.
Adancimea minima a pragului este de
2 cm la lemnul ecarisat, iar cel rotund,
de 3 cm.
Adancimea trebuie sa e mai mica
decat o treime din grosimea piesei
Fig. 143 Colturi in muchie, drept, cu prag
Fig. 144 Ramicatii prin

alaturare
scobite. Colturile cu prag simplu pot ingropate partial sau total. De regula,
colturile cu prag se prind cu buloane avand diametrul egal cu aproximativ
1/25 din lungimea lor, dar de cel putin 12 mm. Cand unghiul dintre doua
piese este mai mic decat 30, buloanele se xeaza perpendicular pe axa
piesei, introduse in scobitura. Cand unghiul dintre cele doua piese este mai
mare decat 30, buloanele sunt perpendiculare pe tesitura pragului. In ambele
situatii, bulonul trece aproximativ prin mijlocul tesiturii. In ambele situatii,
bulonul trece aproximativ prin mijlocul tesiturii. In ambele situatii, prinderea
se face cu scoabe sau zbanturi asezate pe linia de contact a celor doua piese,
la o adancitura egala cu 1/3 din grosimea piesei scobite.
Nerespectarea distantelor prescrise sau dimensionarea si montarea
incorect a buloanelor au ca efect forfecarea contrapragului sau indoirea
bulonului.
In Fig. 145 sunt prezentate cateva exemple de colturi in unghiuri ascutit
cu prag simplu, gresit executate.
Imbinarea cu prag dublu se realizeaza la lemnul rotund ca Fig. 146.
Aceasta imbinare se aplica in cazul in care unghiul dintre piese este prea mic
sau grosimile piesei imbinate sunt aproapa egale. Conditiile de realizare a
imbinarii sunt urmatoarele:
Fig. 145 Colturi in unghi ascutit, cu prag

Fig. 146 Colturi in unghi ascutit, cu prag
simplu, gresit executate: a) cu taietura
dublu, la lemn rotund: 1) talpa superioara,
perpendiculara pe piesa scobita, b) cu taietura 2) talpa inferioara, 3) subgrinda, 4) cosoroaba.
dupa bisectoarea unghiului obtuz al piesei,
5) hirdroizolatie, 6) cuie,
c) cu tesitura paralela cu fata piesei scobite,
7) buloane solidarizate
d) cu prag de fund
Cele doua praguri trebuie sa se intalneasca pe linia axei piesei

introduse in scobitura;
Al doilea prag trebuie sa e mai adanc decat primul cu cel putin 2 cm,
insa adancimea totala a lui trebuie sa e egala cu minimum 1/3 din
grosimea piesei scobita.
La colturile la care ambele praguri au aceeasi adancime sau la care
pragurile nu se intalnesc pe axa piesei introduse in scobitura, nu se recomanda
acest tip de imbinare.
Ramicatii (intalniri la mijloc). Aceste noduri sunt de mai multe tipuri,

prezentate in continuare.
Ramicatia realizata prin alaturare (Fig.144) se foloseste pentru lemn
ecarisat. La ramicatia de la capatul stalpului (de exemplu, la acoperisuri)
se foloseste o subgrinda pentru rezemarea grinzii pe o suprafata mai mare.
Pentru o rezistenta mai mare se folosesc si contrase, care se pot imbina cu
stalpul e cu cep si scobitura, e cu prag.
Ramicatia cu tesitura (Fig.147) se poate folosi la imbinarea contraselor
cu stalpii peretilor sau cu popii sarpantelor. Tesitura poate perpendiculara
pe axa piesei introduse in scobitura, daca unghiul dintre piese este mai mare
decat 75, oblica fata de axa, daca unghiul dintre piese este mai mic decat
75, sau tripla (cu trei suprafete). Piesele imbinate se taie dupa bisectoarea
unghiurilor formate de axele lor. Ramicatia se poate consolida cu eclise
xate in buloane.
Fig. 147 Ramicatii in unghi oarecare: a)

pentru unghi mare mare decat 75, b) pentru
unghi mai mic decat 75, c) ramicatie tripla
Fig. 148 Ramicatie cu chertare

triunghiulara, la jumatatea lemnului
Ramicatia realizata la jumatatea lemnului poate ascunsa sau strapunsa.

In unele cazuri, ramicatia se poate executa cu chertare triunghiulare
(Fig.148).
Ramicatia in coada de randunica este realizata prin imbinare pe jumatate
de sectiune. Poate laterala (la 90 sau la un unghi oarecare) sau frontala.
Coada de randunica poate dreapta (Fig. 149) sau oblica (Fig. 150), iar
ramicatia se poate intari cu pana.
Fig. 149 Ramicatie laterala
in coada de randunica
Fig. 150 Ramicatie oblica
in coada de randunica,
strapunsa cu pana
Fig. 151 Ramicatie cu cep si scobitura,

lemn rotund si lemn ecarisat
Fig. 152 Ramicatii la lemn ecarisat:

a) cu taietura la jumatate, b) in cruce
Ramicatiile cu cep si scobitura (Fig. 151) sunt asemanatoare cu

imbinarile de la noduri si sunt foarte variate. Cepul poate x sau aplicat
strapuns sau ascuns, avand diferite forme. Adancimea scobiturii va egala
cu maximum 1/3 din grosimea piesei scobite, in cazul lemnului ecarisat. La
lemnul rotund, cepul se executa pe 1/3 din diametrul piesei si are lungimea
egala cu cel mult 1/2 din diametrul piesei scobite, patrunzand cel mult pana
la jumatatea acesteia.
Ramicatia la jumatate pe o treime este prezentata in Fig. 152,a.
Ramicatia in cruce este prezentata in Fig. 152,b. Conditiile de executare
a acestor imbinari sunt similare cu cele de la colturi.
Fig. 153 Ramicatii oblice cu prag:

a) cu prag dupa bisectoarea unghiului
pieselor
b) cu prag perpendicular pe axa
pieselor introduse in scobitura,
c) imbinari la nodurile unei grinzi cu
zabrele
d) imbinarea contrasei cu grinda si cu
popul;
1) talpa superioara
2) talpa inferioara
3) montant; 4) diagonala
5) grinda; 6) popi; 7) cep
8) scoabe
Ramicatiile cu prag pot cu prag simplu sau dublu, dupa bisectoarea

unghiului format de piese, sau cu prag perpendicular pe axa piesei introduse
in scobitura (Fig. 153).
Fig. 154 Ramicatii oblice cu calcai (la lemn ecarisat):

a) la piesele orizontale; b) la piese verticale
Ramicatii cu calcai (Fig. 154). Calcaiul este o piesa xata cu buloane, pe

care se reazema una din piesele imbinate.
Forma calcaiului este diferita pentru ramicatiile de la piesele verticale.
Ramicatia in foarfece se foloseste la imbinarea lemnului ecarisat (Fig. 155).
Fig. 155 Ramicatii in foarfece

la lemn ecarisat
Fig. 156 Incrucisari la jumatatea lemnului, pe

toata latimea: a) la 90, b) la unghi oarecare
Incrucisari (intretaieri) realizate prin chertare. Incrucisarile care fac

parte din aceasta categorie sunt prezentate in continuare, ele avand loc:
Pe toata latimea pieselor (Fig. 156), putand la 90 sau la un unghi
oarecare;
Pe o treime a latimii (Fig. 157), o piesa avand doua taieturi la

jumatate, separate printr-o treime netaiata; aceasta metoda se foloseste
la incrucisarea dintre capriori si panele, la arbaletrierii fermelor, etc.
Fig. 157 Incrucisari la jumatatea lemnului, pe o treime a latimii pieselor (la lemnul ecarisat)
In cupa (Fig. 158), incrucisare care se foloseste la lemnul rotund si

se obtine prin taierea curba (taierea in cupa) a unei piese si tesirea
celeilalte; nodul se consolideaza cu buloane, iar pentru o imbinare mai
rezistenta se poate prevedea si cep;
In cruce (Fig. 159), nod care se consolideaza cu scoabe, etc. si se poate
folosi, de exemplu, la incrucisarea dintre popi si clesti.
Fig. 158 Incrucisarea in

cupa (la lemn rotund)
Fig. 158 Incrucisarea in

cruce (la lemn rotund)
Noduri executate prin piese de legatura. Aceste noduri se poat realiza cu

pene, dornuri, cuie, suruuri, inele, elemente metalice sau mixt.
Elementele imbinarii pot prevazute cu chertari sau nu. In acest caz, se
aplica prescriptiile de la innadiri si solidarizari.
Nodurile executate prin piese de legatura pot : cu pene din lemn (Fig.
161) sau otel, cu suprafetele netede sau nervurate.
Fig. 161 Noduri executate

cu piese de legatura cu
pene din lemn
Fig. 160 Noduri executate cu ajutorul

dornurilor: a) colt cu dorn din lemn,
b) ramicatie cu dorn din lemn
VII. EXECUTAREA SCARILOR

A. Generalitati
Scarile sunt elemente de constructie alcatuite din plane orizontale
denumite trepte, asezate denivelat, la distante egale, plane pe care se circula
urcand sau coborand, asigurandu-se comunicarea dintre etajele cladirii.
Aglomerarile urbane au determinat aparitia unor mijloace circulante pe
verticala mai rapide si mai comode cum ar :
Ascensoarele
Scarile rulante
Scarile au evoluat in timp atat ca materiale cat si ca forma de executie.
Tipuri de scari dupa forma in plan:
Scari cu rampe drepte (Fig. 162 a,b,c,d,e);
Scari cu rampe curbe (Fig. 162 f,g).
Fig. 162 forme in plan

ale scarilor:
a, b, c, d si e) scari cu
rampe drepte
f, g) scari cu rampe
curbe
B. Cofrarea scarilor
Din punct de vedere al nisajelor, scarile pot de la scara simpla, de
incendiu, la scara monumentala.
Odata cu aparitia betonului armat, s-au putut executa scari sub orice
forma, determinate de necesitati constructive si arhitecturale, utilizand in
conditii optime, spatiul disponibil.
Casa scarii este spatiul unde se
amplaseaza scara si trebuie sa e:
Usor vizibila;
Sensul de urcare sa e in sensul
intrarii in cladire
Sa se asigure ventilarea si iluminarea
naturala.
Fig. 163 Scari exterioare
Scarile exterioare pot paralele sau perpendiculare pe peretele exterior

al cladirii (Fig. 163 a si b) sau intr-o casa a scarii independenta, acoperita sau
descoperita (Fig. 163 c).
B.1. Criterii de clasicare a scarilor:
Dupa destinatie
Dupa forma in plan
Dupa pozitia fata de cladire
Dupa comportarea la foc
Dupa inaltimea treptelor
Dupa materialul din care se executa (Tabel 1)
Clasicare
dupa:
Domeniu de utilizare
Observatii,
caracteristici,
clasicari
Se executa pe unul sau

maximum 2 niveluri,
in holurile unor cladiri
importante;
Indeplinesc un
rol functional si
un rol arhitectural
deosebit
Se executa in cladiri cu
multe niveluri
Asigura atat
crculatia obsinuita
cat si evacuarea in
caz de pericol;
Se recomanda
ca latimea sa nu
depaseasca 2,4 m
Secundare
Se executa pe intreaga
inaltime a cladirii sau
numai intre anumite
niveluri sau pentru
circulatia spre subsoluri
si poduri;
Se executa cu
latimi minime;
De incendiu
Se folosesc exclusiv
pentru evacuarea in caz
de pericol;
Industriale
Sunt destinate
intretinerii sau
exploatarii utilajelor
industriale
Categorii de
clasicare
Criteriu
de
clasicare
Monumentale
Principale
Destinatia
cladirii
Pozitia fata
de cladire
Latimea l
a scarii
Exterioare
La cladiri cu gradul
de rezistenta la foc I,II
si III
Scari din beton,

piatra si materiale
ceramice
Interioare
Incombustibile
Modul de
comportare
la foc
Se executa de
obicei din metal si
se amplaseaza in
exteriorul cladirii;
Se executa din
metal, cu panta
foarte mare
(>=60)
Pot acoperite
sau nu
Greu
combustibile
Semicombustibile
Combustibile
Materialul
de
constructie
Sari metalice
La cladiri cu gradul de
rezistenta la foc IV si V
Scari din lemn

ignifugat
Scari din lemn
Clasicare
dupa:
Categorii de
clasicare
Criteriu
de
clasicare
Observatii,
caracteristici,
clasicari
Recomandabile
pentru circulatia
copiilor, batranilor
sau bolnavilor
Scari cu trepte
joase h <=16,5 m
Scari principale in
cladiri inalte (>P + 3 E)
si in scoli, spitale, etc;
Scari cu trepte
mijlocii, la care
16,5<h<=17,5 cm
Scari principale in
cladiri putin inalte
(<P + 3E) sau scari
secundare in cladiri
inalte
Sunt scarile cele

mai copmode si de
folosinta curenta
Scari cu trepte
inalte, la care
17,5<h<=22,5 cm
Scari secundare in
cladiri joase sau scari
de acces in subsoluri si
poduri
Scarile cu trepte
cu h>19,5 cm se
admit numai ca
scari de serviciu
sau care deservesc
un singur etaj
Scari cu trepte
abrupte, cu
22,5<h<=30 cm
Scari verticale de
incendiu sau scari de
acces in spatii tehnice
Scari drepte
Scari principale si
secundare pentru
cladiri multietajate
Scari curbe
Domeniul de utilizare
limitat
Scari elicoidale
Scari de utilizare
accidentala,desfasurate
pe inaltimea unui nivel
Scari folosite numai

la locuinte individuale
sau la cladiri cu numar
redus de niveluri (max.
P + 2E) si cu cel mult
trei apartamente la
scara;
Nu se admit ca scari
principale in scoli.
Balansarea
treptelor se face pe
zona de schimbare
a sensului de
urcare, unde nu
este posibila
executarea unui
podest;
Latimea treptelor
balansate masurata
pe linia pasului,
trebuie sa e egala
cu latimea treptei
drepte;
Latimea treptelor
balansate la vangul
inferior, trebuie sa
e de minimum
12 cm, iar la
vangul exterior, de
maximum latimea
treptei plus 20 cm
Inaltimea
treptelor
Forma
in plan a
treptelor
Latimea b
a treptelor
Scari balansate
Cu trepte cu
forma in plan
dreptunghiulara
Conditia de
siguranta a
exploatarii obliga
ca raza curbei
vangului interior
sa e de cel putin
1,5 m
Clasicare
dupa:
Categorii de
clasicare
Criteriu
de
clasicare
Scari din lemn
La constructii
provizorii, scari
interioare la
apartamente duplex
Scari metalice
Scari secundare de
acces la rampe sau
platforme, scari de
incendiu, scari de acces
pentru intretinerea
constructiilor speciale
si inalte (bazine,
rezervoare, cosuri de
fum, turnuri)
Materiale
de
constructie
Materialul
de
constructie
Observatii,
caracteristici,
clasicari
Sunt usoare, calde,
estetice;
Au executie
simpla, dar sunt
combustibile si au
consum mare de
lemn;
Se foloseste lemnul
de stejar pentru
scari principale si
de rasinoase pentru
scari secundare
Sunt usoare, au
executie simpla dar
duc la un consum
mare de otel;
Piesele scarilor
metalice se
protejeaza
impotriva
coroziunii cu
vopsele pe baza de
miniu de plumb;
Se recomanda
folosirea pietrelor
dure, rezistente la
uzura, la actiunea
apei si a agentilor
atmosferici (granit,
gresie, calcar)
Scari din piatra

naturala
Scari exterioare la
intrare in cladiri
Scari din
materiale
ceramice
Scari interioare la
cabane si case de
odihna
Se foloseste
caramida dublu
presata, bine arsa
si fara stirbituri, de
marca minim 100
Scari principale si
secundare la constructii
social culturale si de
locuit
Sunt
incombustibile, au
capacitate portanta
si rigiditate mare,
ofera posibilitatea
realizarii unor
forme variate;
Este materialul
cu cel mai larg
domeniu de
utilizare
Scari din beton

armat
C. Alcatuirea scarilor
Partile componente ale scarilor sunt:
1 Rampa
2 Vanguri
3 Podest
4 Linia pasului
5 Mana curenta
6 Balustrazi
7 Treapta
8 Contratreapta
Fig. 164 Elementele scarii
9 Inltimea nivelului
C.1. Rampa este elementul inclinat al unei scari formate din trepte si
poate avea o forma in plan dreapta sau curba (Fig. 164)
Se recomanda ca rampa sa aiba minimum 3 trepte si maxim 16 trepte.
La cladirile de locuit (P ... P+2E), rampa are 18 trepte
C.2. Treapta este un element orizontal al rampei cu latimea b si inaltimea
h numita contratreapta si reprezinta suprafata verticala a treptei.
Latimea rampei l este egala cu lungimea treptelor.
C.3. Linia pasului este proiectia in plan orizontal a liniei de folosire a
treptelor si este situata la o distanta de 50 ... 60 cm in vangul inferior
C.4. Vangul este marginea libera a unei rampe si se prezinta sub doua
forme:
1. rampa cu doua vanguri
2. rampa cu un singur vang
(rampa rezemata pe peretii
casei scarii).
Grinda de vang este grinda dispusa
in lungul vangului
C.5. Podestele sunt plane orizon- Fig. 165 Tipuri de trepte si contratrepte: a)
tale care se intercaleaza intre rampe scara cu contratrepte; b) scara cu contratrepte
cu scopul odihnirii si a schimbarii verticale; c) scari cu contratrepte cu nas
(ciubuc); d) scari fara contratrepte
directiei de mers.
1) treapta; 2) contratreapta; 3) intrados neted;
4) intrados cutat
Grinda podest este grinda dispusa
pe linia de separatie a rampelor de
podeste.
C.6. Balustrada este elementul vertical asezat spre partea libera a rampei
sau a podestului si este formata din doua parti:
Parapetul care este structura de rezistenta a balustradei;
Mana curenta care este elementul de nisaj pentru sprijin.
D. Functiuni si conditii de utilizare

Exigente pe care trebuie sa le indeplineasca scarile:
Rezistenta si stabilitate;
Securitate la foc;
Securitatea utilizarii;
Confort antropodinamic si higrotermic;
Durabile;
Estetice;
Economice.
Una din conditiile cele mai importante de care se va tine seama la
realizarea unei scari, este respectarea urmaroarei relatii de calcul:
2htr + ltr = (62...65) cm unde:
htr = inaltimea contratreptei numita
oglinda;
ltr = latimea treptei;
D.1. Siguranta structurala si de exploatare
Scarile impreuna cu celelalte elemente de rezistenta: pereti, stalpi,
plansee, trebuie sa realizeze o structura rigida inclusiv la calamitati naturale
(seisme), incendii, explozii.
D.2. Protectia si siguranta contra focului
Scarile trebuie sa reziste in timpul incendiilor pe o durata cat mai mare
pentru a permite:
Indeplinirea cerintelor (Tabel 2):
Tabel 2
Specicare
Clasa de combustibilitate admisa pentru cladiri cu grad de

rezistenta la foc
I
II
III
IV
Peretii de la casa scarii
Incombustibili
Greu combustibili
Puturi de ascensoare
Incombustibile
Grinzile, podestele si
treptele scarilor interioare
Incombustibile
Greu combustibile
Evacuarea in deplina securitate a locatarilor cladirii prin cel putin

doua cai;
Latimea libera a scarii (Fig. 166 si Fig. 167) trebuie sa aiba cel putin
valorile indicate in tabelul 3 si tabelul 4;
Lungimea caii de evacuare sa nu depaseasca valorile indicate in
tabelul 5;
Materialele de executie trebuie sa e rezistente la incendii
Fig. 166 Latimea scarilor

a) cu ux de circulatie
b) cu doua uxuri
c) cu trei uxuri
1) linia pasului
Tabel 3
Latimea libera minima pentru rampe si podeste (m)
Numar de niveluri
<=2
3...5
6...8
>=9
Scari principale
Alte tipuri de scari
0,95
1,05
1,20
1,25
0,90
Tabel 4
Numarul de uxuri
F=N/C
Latimea libera minima pentru

rampe si podeste (m)
0,80
1,10
1,60
2,10
1.50
Observatii
N numarul de persoane care
trebuie sa treaca prin calea de
evacuare (considerat pentru etajul
din care provine cel mai mare
numar de uxuri);
C capacitatea de evacuare a unui
ux exprimata prin numarul total
de persoane (90 in cazul cladirilor
de locuit), care se evacueaza pe
toata durata operatiei de evacuare.
Tabel 5
Gradul de
rezistenta la foc
I si II
III
IV
V
Lungimea maxima (in m) a caii de evacuare,

atunci cand evacuarea se poate face:
Intr-o singura directie
In doua directii diferite
(coridor infundat)
50
25
30
24
25
23
20
18
Observatii
Distantele
in interiorul
apartamentelor
de locuit nu se
limiteaza
Fig. 167 Latimea

podestrelor in dreptul
ascensoarelor
a) in cazul ascensoarelor
cu usi batante spre
exterior
b) in cazul ascensoarelor
cu usi glisante
D.3. Siguranta circulatiei in imobil

Persoanele care circula pe casa scarii nu trebuie sa e expuse pericolului
de accidentare, astfel asigurandu-se:
Asigurarea partilor libere cu balustrade de 90 cm inaltime. La gradinite
se monteaza o mica centura suplimentara la 50 60 cm la nivelul
treptelor;
Asigurarea unui spatiu sucient cu rampe si
trepte dreptunghiulare;
Asigurarea unei iluminari suciente;
Absenta obstacolelor la inaltimea omului
(buiandrugi, grinzi). Se recomanda o inaltime
libera h<= 2,00 m (Fig. 168);
Fig. 168 Stabilirea
Evitarea folosirii la pardoseala a materialelor inaltimii
libere la scari
derapante (alunecoase)
D.4. Confortul circulatiei
Circulatia pe scari trebuie sa se faca comod, cu o senzatie minima de oboseala.
Treptele si contratreptele aceleiasi rampe trebuie sa aiba aceleasi
dimensiuni.
D.5. Confortul vizual
Cel putin un perete la casa scarii
trebuie sa aiba fereastra (Fig. 169).
Fig. 169 Iluminarea se sus a scarilor:

a t50 cm la cladiri cu mai putin de 4 niveluri
a t1,00 m la cladiri cu mai mult de 4 niveluri
D.6. Confortul termic

Casa scarii trebuie incalzita iar peretii sa e prevazuti cu termoizolatie.
D.7. Exigenta estetica

Este esentiala pentru scarile constructiilor monumentale si se asigura prin
forma in plan, dimensiuni, calitatea nisajelor, balustrade decorative, etc.
D.8. Exigenta de durabilitate
Impune asigurarea rezistentei scarilor, pardoselilor la uzura datorita
circulatiei ocupantilor cladirii.
D.9. Exigente economice
Se refera atat la cheltuielile de investitie cat si la cele de functionare si de
intretinere in timp.
E. Tipuri de scari
E.1. Materiale si domeniu de utilizare;
Scarile se pot executa din lemn, metal, materiale ceramice, piatra naturala,
beton simplu, beton armat monolit sau din elemente prefabricate din beton
armat (Tabel 1)
E.1.1. Scarile din lemn;
Se realizeaza numai cu trepte sau trepte si contratrepte rezemate pe grinzi
vang aparente sau ascunse.
Intradosul poate aparent sau inchis cu scanduri faltuite sau cu tencuiala
pe sipci si trestie.
Fig. 170 Scari din lemn
a) cu vang aparent
b) cu vang ascuns
1) treapta
2) contratreapta
3) vang
4) balustrada
E.1.2. Scari metalice;

Se executa tot numai cu trepte sau trepte si contratrepte. Se confectioneaza
din tabla si reazama pe grinzi vang realizate din prole laminate U sau L,
tabla groasa intarita cu corniere din prole compuse (Fig. 171).
Fig. 171 Scari metalice
a) cu vang aparent
b) cu vang ascuns
1) trepte din lemn
2) vang aparent din prol laminat
3) vang din otel beton
4) montant balustrada
Pentru spatii mici se executa si scari spirala din trepte identice solidarizate
pe un stalp central (Fig. 172).
Fig. 172 Scara metalica in spirala

a) elevatia in timpul executiei, b) plan, c) detaliu treapta, 1) pilon central, 2) manson de xare,
3) treapta independenta
E.1.3. Scari din materiale ceramice;

Sunt executate din caramizi asezate pe muchie sau pe lat cu rosturile
umplute cu mortar (Fig. 173).
Fig. 173 Scari din caramida
a) cu trepte nesprijinite
b) cu trepte sprijinite
1) cu caramida presata plina
2) rost umplut cu mortar de ciment
3) umplutura din mortar sau ciment
4) pamant compactat
E.1.4. Scarile din beton armat;

Sunt cele mai utilizate scari pentru constructii civile, social culturale, de
locuit.
E.1.4.1. Scari din beton armat monolit;
Se executa prin turnarea pe loc a betonului intr-un cofraj care reproduce
exact forma intradosului scarii.
Continuitatea intre elemente se poate asigura prin intermediul armaturilor.
Fig. 174 Posibilitati de executie a
scarilor din beton armat monolit
1) beton armat
2) beton simplu
E.1.4.1.1. Executarea treptelor

Fig. 175 Finisarea treptelor
a) cu mozaic turnat; b) cu dale din piatra
naturala; c) cu placi prefabricate; d) cu
covor din PVC;
1) mozaic buceardat
2) dale din piatra naturala
3)placi prefabricate mozaicate
4) martor de poza
5) covor din PVC
6) prol din PVC
7) prazn
Treptele se pot executa din:

Beton armat turnat odata cu placa rampei (Fig. 174a)
Beton simplu turnat odata cu placa rampei (Fig. 174b)
Placa solutie cutata (Fig. 174c)
Finisarea treptelor (Fig. 175) din beton armat se realizeaza cu:
Mortar de ciment sclivisit;
Mozaic turnat;
Placaj din piatra naturala;
Placi prefabricate din mozaic pe sapa;
Covor PVC
Prolele treptelor se pot proteja cu platbanda, corniere metalice, etc.
E.1.4.1.2. Parapetul scarilor;
Parapetul se poate realiza din metal sau beton armat.
E.1.4.1.3. Tehnologia scarilor din beton armat monolit;
Scarile se pot turna odata cu planseele sau dupa turnarea acestora. Daca
scarile se toarna dupa executarea planseelor, este necesar sa se lase mustati de
armatura din podeste si din grinzile de podeste pentru legarea cu armaturile
rampei sau a vangului.
Executarea monolita a scarilor din beton armat cuprinde urmatoarele
lucrari:
1 Trasarea scarilor;
2 Cofrarea scarilor;
3 Armarea scarilor;
4 Turnarea si compactarea betonului;
5 Decofrarea.
E.2. Trasarea scarilor
Fig. 176 Trasarea prolului

treptelor de latime:
1) scandura orizontala
2) scandura inclinata
3) r cu plumb
Cuprinde urmatoarele etape:

Se studiaza cu atentie planul casei scarii si detaliile de executie;
Se traseaza linia oblica ce indica partea inferioara a rampei (vangului);
Se traseaza intradosul treptelor;
Se stabileste prolul primei si ultimei trepte pentru trasarea prolului
treptelor pentru ecare rampa;
Se verica distanta dintre trepte pentru a corespunde cu numarul si
latimea treptelor din proiect;
Se traseaza linia oblica ce trece prin varfurile treptelor;
Se traseaza linia orizontala la nivelul podestului;
Pe linia orizontala se traseaza impartirea treptelor dupa latimea lor pe
lina oblica cu rul cu plumb (Fig. 85)
Trasarea se materializeaza pe peretele care limiteaza scara si pe scandurile
care cofreaza golul scarii.
E.3. Cofrarea scarilor

Scarile din beton armat monolit pot executate in doua variante:
a) intr-o singura etapa: rampa, vang si trepte, unde avem urmatoarele
faze: se executa cofrajul inclinat a rampei sau vangului si cofrajul pentru
contratreapta. Cofrajul trebuie executat conform proiectului, cu o precizie
sporita si se contravantuieste cu deosebita grija.
b) In doua etape: intai se executa rampa si apoi treptele unde avem
urmatoarele faze:
Se cofreaza elementele de rezistenta (podeste, vanguri);
Se betoneaza podestele si vangurile;
Se executa cofrajul treptelor.
Cofrajul podestelor si vangurilor sunt identice ca la cofrajul pentru placi
si grinzi.
Cofrajele se pot realiza din cherestea sau panouri de cofraj sustinute cu
elemente de interior.
Cofrajul pentru contratrepte se realizeaza ca un tipar, reprezentand
negativul contratreptei (Fig. 177) pentru a permite operatiile de betonare si
nisare.
Fig. 177 Cofrarea treptelor
scarii:
1) cofraj cu contratreapta
2) caramizi de xare
3) ipsos
E.4. Decofrarea scarilor din beton armat monolit

Ordinea de decofrare este:
Se decofreaza partile laterale: contratrepte, vang, rampe;
Se decofreaza partile orizontale sau inclinate: podeste, rampe, grinzi.
Pentru decofrarea partilor laterale, betonul trebuie sa aiba rezistenta la
compresiune de minimum 25 daN/cm2.
Pentru decofrarea partilor orizontale sau inclinate, betonul trebuie sa aiba
50-70% din clasa betonului.
F. Scari din beton armat prefabricat
Se folosesc la blocurile de locuit la care scarile sunt drepte, cu una sau
doua rampe.
Scarile se realizeaza din elemente prefabricate, de dimensiuni mici sau
mari.
Fig. 178 Scari din elemente prefabricate de dimensiuni mari:

1) piesa monobloc; 2) agrafe de agatare; 3) mustati de legatura; 4) podest de nivel; 5) element
prefabricat cuprinzand o rampa si jumatate din podestul intermediar; 6) podest intermediar,
prefabricat; 7) rampa prefabricata; 8) mustati pentru monolitizare rampa podest; 9) goluri
pentru agatare la montaj
Prefabricatele de dimensiuni mici (Fig.179) se realizeaza din elemente

separate: grinzi de vang, trepte si contratrepte.
Fig. 179 Scari din elemente prefabricate de dimensiuni mici:

1) treapta; 2) contratreapta; 3) vang; 4) grinda de podest; 5) treapta cu goluri;
6) grinda vang cu goluri; 7) treapta in forma de L
Prefabricatele de dimensiuni mici prezinta urmatoarele avantaje:

Greutate mica a elementelor;
Se detine o tipizare de serie mare dezavantaje
Grad redus de industrializare
Prefabricatele de dimensiuni mare (Fig.178) prezinta urmatoarele
Avantaje:
Sporeste gardul de industrializare;
Dezavantaje:
Necesita utilaje mari de ridicare; au greutate mare.
Alte tipuri de scari se pot realiza din piese prefabricate, monobloc astfel:
o O rampa, jumatate din podestul intermediar si o parte din podestul
casei scarii (g. 178a)
o Rampa si jumatate din podeste, rampa si jumatate dintr-un podest,
celalalt podest ind separat (Fig. 178b)
o Rampa si podest individuale (Fig. 178c)
VIII. EXECUTAREA STALPILOR

A. Cofraje pentru stalpi cu caloti din bare drepte
Aceste panouri sunt alcatuite din panouri modulate, cu completari sub
forma de panouri puse pe verticala si fururi pe orizontala (Fig. 180).
Fig. 180 Cofraje pentru stalpi:

1) panou de cofraj cu placaj
modulat; 2) calot din teava
dreptunghiulara; 3) tirnat;
4) zavor; 5) placuta de ancoraj;
6) sipca triunghiulara; 7) rama de
trasare si rezemare; 8) scandura
de asamblare si aliniere; ; 9)
scandura de asamblare si aliniere
In cazul in care pe o latura a stalpului se pun doua panouri, pentru

mentinerea acestora in acelasi plan, se poate folosi e o scandura care se
xeaza in cuie in lungul rostului celor doua panouri alaturate (g. 180), e
un distantier prin care este trecut un tirant cu zavor de blocare (g.181) si
placute U pentru ancorare.
Panourile de completare se prind de panourile modulate cu chingi
orizontale batute peste rosturi, pentru asigurarea continuitatii cofrajului.
Panourile de cofraj pentru formarea fundului unui stalp se monteaza
folosind caloti din doua bare drepte din teava dreptunghiulara de 40X70X3,
asamblate prin sudura cu distantieri metalici, legati la capete cu tirantii
prevazuti la un capat cu placuta U de ancoraj, iar la celalalt capat cu zavor de
blocare.
Indiferent de forma, de modul de montare si asamblare a panourilor de
cofraj, ecare cofraj de stalp cuprinde:
Rama de trasare arata suprafata sectiunii transversale a stalpului;
Calotii ajuta la xarea elementelor cofrajului;
Capacul sau fereastra pentru curatarea cofrajului pe una din laturile
stalpului;
Sipcile triunghiulare pentru inchiderea rosturilor cofrajului si tesirea
muchiilor stalpului.
Imbinarea cofrajului stalpului cu cofrajul grinzilor se face astfel incat
cofrajul grinzilor sa se sprijine pe capul cofrajului stalpului, ceea ce permite
o asamblare usoara si corecta iar decofrarea stalpului se poate face inaintea
grinzilor, aceasta avand nevoie de un timp mai mare de asteptare in stare

cofrata (Fig.181).
Fig. 181 Cofrarea stalpilor
structurilor in cadre cu
panouri modulate, folosind
caloti cu bare drepte:
1) panou de cofraj cu placaj
modulat;
2) panou de completare
3) scandura de solidarizare
4) calot din tevi
dreptunghiulare
5) tirant; 6) zavor;
7) placuta de ancoraj;
8) distantier;
9) con de capat
10) sipca triunghiulara
11) rama de trasare
12) calot de scanduri
13) capac pentru curatarea
cofrajului
14) jug pentru cofrajul grinzii
15) chinga jugului
16) beton
B. Cofrarea stalpilor
B.1. Montarea panourilor de cofraj pentru stalpi cuprinde
urmatoarele faze:
Se traseaza axele perpendiculare si conturul stalpului;
Se xeaza rama de trasare;
Se xeaza cu cuie sipca triunghiulara pe fetele panourilor de cofraj;
Se monteaza panourile de cofraj pentru trei laturi sprijinindu-se
provizoriu;
Se monteaza armatura;
Se monteaza provizoriu fereastra de control pe latura a IV-a
Se continua cofrarea laturii numarul IV, cu panouri de cofraj;
Se monteaza calotii metalici si se strang cu tirantii prevazuti cu
placuta de ancoraj si zavor, iar in cazul folosirii calotilor triunghiulari,
strangerea se face cu bolti cu pana;
Se scoate fereastra de control;
Se curata interiorul cofrajului de aschii si eventualele gunoaie si se
monteaza denitiv fereastra de control;
Se monteaza calotul de baza din scandura si calotul metalic care
imbraca rostul la partea superioara a ferestrei de control.
B.2. Cofraje pentru stalpi cu caloti triunghiulari tip CS K1
Fig. 182 Caloti mealici triunghiulari

CsTI (cifrele din paranteza se refera la
calorii CsTI A iar celelalte la CsTI B)
Elementele principale ale cofrajului CS K1 sunt calotii metalici tip CSt IA

si tip CSt IB (Fig,182) si panourile de cofraj tip MEFMK.
Pentru realizarea stalpilor cu dimensiuni pana la 60 cm, se utilizeaza
caloti CSt IA, iar pentru dimensiuni cuprinse intre 60 110 cm, caloti CSt IB.
Prinderea calotilor pe panouri se realizeaza prin suruburi pentru lemn.
Un set de cofraje pentru 100 ml stalpi cuprinde 704 caloti CSt IA sau
caloti CSt IB dupa caz.
Cofrajele pentru stalpi sunt alcatuite din doua subansambluri spatiale
in forma de L, care se muta de la un
loc de turnare la altul, cu ajutorul
mijloacelor de ridicat. Legatura dintre
subansambluri se realizeaza prin pene
metalice prinse de caloti.
Alegerea calotilor in functie de
dimensiunile stalpului ab ce urmeaza
a cofrat de face ca in g.183.
Realizarea unui subansamblu de
cofraj pentru stalp cuprinde urmaFig. 183 Alegerea calotilor CstkI
in functie de dimensiunile stalpilor
toarele faze (Fig. 184):
Stabilirea schemei de asamblare;
Alegerea planurilor de cofraj, astfel incat latimea panoului sau suma
latimii panourilor sa e cu minimum 50 mm mai mare decat latura
sectiunii de stalp cofrat;
Asezarea panourilor pe capre de montaj de aproximativ 1 m inaltime;
Trasarea pozitiei calotilor pe panouri (tolerante 1 mm) conform
schemei alese (Fig. 184 a);
Asezarea calotilor pe panouri si marcarea pozitiei gaurilor care se va
face pe panouri. Fiecare panou se va prinde de calot cu cel putin 3
suruburi (Fig. 184b);
Asezarea calotilor de panouri si

xarea lor cu suruburi pentru lemn;
Montarea urechilor de ridicare;
Asamblarea panourilor cu caloti
in subansambluri de cate doua, in
unghi diedru (Fig. 184c)
Se depoziteaza subansamblurile in
vederea transportului la locul de
montaj.
B.3. Montarea cofrajului CsKI
Cuprinde urmatoarele faze:
Nivelarea terenului si trasarea;
Aducerea cu macaraua a subansamblului I de cofraj si asezarea lui la
pozitie (Fig. 185b)
Aducerea cu macaraua a subansamblului II de cofraj, asezarea
lui la pozitie si baterea benelor
de legatura intre cele doua subansambluri (Fig. 185c);
Montarea talpilor sprait pe doua
laturi in cazul stalpilor de colt si Fig. 184 Tehnologia de realizare a
CstkI:
pe patru laturi in cazul stalpilor a, b, c)subansamblului
faze tehnologice de montaj
marginali.
Se lesteaza (echilibreaza) talpile sprait cu dale de beton de 50 kg
ecare. Pentru inaltimi mai mari de 3 m se monteaza cate doua dale pe
ecare talpa sprait (Fig. 185d).
Fig. 185 Tehnologia de montare

a cofrajului CsKI:
a, b, c) faze tehnologice de montaj
Fig. 186 Cofraj mixt usor pentru

placi si stalpi
C. Decofrarea elementelor de beton armat

Aceasta operatie trebuie executata cu atentie, prin slabirea lenta a
dispozitivelor de decofrare, fara a se produce socuri, lovituri, etc care ar putea
deteriora muchiile sau suprafetele de beton, ori materialul cofrat.
C.1. Termenele minime la care se poate executa decofrarea
Durata de mentinere a betonului in cofraje depinde de:
Dimeniunile constructiei
Marimea deschiderii
Marca betonului
Tipul si marca cimentului
Temperatura si umiditatea mediului ambiant.
Partile laterale ale cofrajului, care nu suporta greutatea betonului se pot
indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 25 daN/cm2, astfel
incat sa nu se deterioreze fetele si muchiile elementelor.
In lipsa unor precizari date prin proiect:
1. cofrajele fetelor interioare la placi si grinzi se vor indeparta, mentinand
sau remontand popi de siguranta atunci cand rezistenta betonului a atins fata
de marca urmatoarele procente:
50%, pentru elementele cu deschidere de max. 6m;
60%, pentru elemente cu deschidere mai mare de 6 m;
2. popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a
atins fata de marca, urmatoarele procente:
70% pentru elemente cu deschidere de max. 6 m
80% pentru elemente cu deschidere de 6 12 m
90% pentru elemente cu deschidere mai mare de 12 m
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile unei constructii se va face
prin incercarea eprubetelor de control confectionate in aceste scop si pastrate
in conditii similare elementelor in cauza sau prin incercari nedistructive.
In lipsa incercarilor, pentru cazurile curente se vor respecta termenele
minime indicate in tabelul urmator.
In tabelul 6 sunt prezentate termenele minime la care se pot decofra fetele
laterale ale cofrajelor, la grinzi, stalpi, pereti, fundatii:
Tabel 6
Tipul cimentului
F25
M30; Hz35; SRA35
Pa35
P40
Timpul de decofrare pentru temperatura mediului (zile)

+5C
4
3
2
2
+10C
3
2
2
1
+15C
2
1
1
1

interioare, cu mentinerea popilor de siguranta:
Tabelul 7
Conditii tehnologice
Termen de turnare (zile)
Tipul cimentului
Temperatura mediului (C)
Plansee cu grinzi cu
deschidere de max 6 m
Grinzi cu deschidere > 6 m
M30; Hz35
Pa35
Pa40
+5
+10
+15
+5
+10
+15
+5
+10
+15
10
14
12
10
In tabelul 8 sunt prezentate termenele minime la care se pot indeparta

popii de siguranta.
Tabelul 8
Termen de turnare (zile)
Tipul cimentului
Temperatura mediului (C)
Plansee cu grinzi cu
deschidere de max 6 m
Grinzi cu deschidere intre
6 -12 m
Grinzi cu deschidere >12 m
M30; Hz35
Pa35
Pa40
+5
+10
+15
+5
+10
+15
+5
+10
+15
24
18
12
12
18
14
10
32
24
16
14
18
12
14
11
42
32
21
36
28
18
D. Tehnologia de executare a stalpilor din beton armat monolit

Stalpii executati din beton armat moonlit cuprind:
x Lucrari de armare;
x Lucrari de cofrare;
x Lucrari de turnare si compactare a betonului;
x Lucrari de decofrare.
La executia monolita a stalpilor constructiilor etajate, se intalnesc doua
situatii diferite:
1. stalpii se executa in aceeasi etapa cu planseul pe care il sustin;
2. stalpii se executa in doua etape; in prima etapa se toarna betonul pana
la nivelul de sub elementul planseului, iar in a doua etapa se toarna
planseul, inclusive portiunile de stalpi cuprinse in grosimea lui.
In prima situatie exista avantajul ca se realizeaza o mai buna legatura de
continuitate a elementelor verticale si orizontale ale structurii de rezistenta
dar exista si urmatoarele dezavantaje:
x lucrari mai diferite de cofrare a zonei de intersectie a stalpului cu
elementele planseului;
x turnarea betonului in stalp este dicila din cauza retelei dese de
armaturi din imbinare;
x deteriorarea armaturii din planseu din cauza circulatiei;

x necesitatea contravantuirii de ansamblu a cofrajelor, pentru asigurarea
stabilitatii si pozitiei lui in timpul turnarii si compactarii betonului;
A doua situatie prezinta urmatoarele avantaje:
x betonul se toarna mai usor datorita lipsei retelei dese de armaturi
orizontale la partea superioara;
x stalpii turnati in prima etapa au sucienta rigiditate pentru a
contravantui cofrajul planseului;
x se poate contravantui cofrajul ecarui stalp in parte.
Principalul dezavantaj este faptul ca stalpul are pe inaltimea unui etaj,
doua rosturi de lucru unul la fata superioara a planseului si altul la fata
inferioara ceea ce determina doua planuri de discontinuitate a betonului
in stalpi, cu consecinte negative in ceea ce priveste rezistenta si rigiditatea
constructiei, mai ales la actiunea incarcarilor orizontale seismice.
D.1. Armarea stalpilor din beton armat monolit
Lucrarile de armare a stalpilor constau in alcatuirea carcaselor si legarea
acestora la armaturile celorlalte elemente ale structurii de rezistenta. Carcasele
se pot realiza e direct in cofraj, la pozitia indicata in proiect, e pe bancul de
lucru si se monteaza ulterior la pozitie.
Asamblarea carcaselor pe banc este mai des utilizata, deoarece duce la
cresterea productivitatii si asigura o calitate superioara a lucrarilor de armare.
Inainte de montaea carcaselor se elimina deseurile de la baza stalpilor,
se indreapta mustatile de continuitate si se pun in pozitia necesara pentru
imbinare. Dupa montarea carcasei, barele ei verticale se imbina cu mustatile
lasate din fundatie sau din stalpul etajului inferior. Imbinarea se realizeaza
prin legarea cu sarma moale sau prin sudare.
D.2. Cofrarea stalpilor din beton armat monolit
In functie de tehnologia adoptata, lucrarile de
cofrare prezinta o serie de particularitati.
La turnarea intr-o singura etapa a stalpilor si a
planseului pe care acestia il sustin, este necesara
introducerea unor completari pentru realizarea
imbinarilor stalp grinda.
La cofrarea stalpilor se folosesc atat cofraje
demontabile alcatuite din panouri, juguri si sprijiniri
metalice de inventar, cat si cofrajul metalic pentru
stalpi cu toate piesele necesare cofrarii imbinarii Fig. 187 Cofrarea stalpului
si a imbinarii grinda-stalp,
stalp grinda (Fig.187).
folosind cofrajul metalic
Lungimea panourilor de cofraj se alege astfel
pentru stalp (CSM)
incat sa se realizeze inaltimea stalpului pana sub
grinda, reducandu-se la minimum volumul completarilor. La partea inferioara

a cofrajului se lasa o fereastra pentru a se putea scoate din cofraj, inainte
de turnarea betonului, deseurile care s-au adunat in interiorul cofrajului, la
baza stalpului. Fereastra este prevazuta cu un capac ce astupa golul in timpul
turnarii betonului.
La executarea stalpilor in doua etape, nu mai apare dependenta intre
cofrajul stalpului si cel al planseului, disparand necesitatea folosirii
completarilor. Se folosesc aceleasi tipuri de cofraje, care pot sa depaseasca
inaltimea pana la care se toarna betonul in stalp.
Inaintea betonarii se efectueaza urmatoarele operatii:
x se verica etanseitatea si stabilitatea cofrajului, solidarizarile si
sprijinirile;
x se verica legatura etrierilor de armaturile longitudinale, pentru
ca acestia sa nu alunece in timpul turnarii betonului si sa permita
ambarea armaturii longitudinale datorita impingerii betonului;
x se verica prezenta distantierilor, pentru asigurarea acoperirii cu
beton;
x se verica daca mustatile de continuitate sunt curate;
x se curata prin fereastra de la partea inferioara zona de contact dintre
betonul vechi si cel proaspat;
x se spala cu jet de apa betonul vechi, care inainte de betonare trebuie sa
e umed;
x se inchide fereastra cu capacul.
D.3. Turnarea si compactarea betonului la stalpii din beton armat
monolit
Stalpii cu inaltimi mici, pana la 3 cm, se betoneaza in mod obisnuit pe la partea superioara a lor,
betonul turnandu-se in straturi de cate 30...50 cm.
Compactarea se va face cu vibratorul de interior,
butelia ind introdusa pana la partea superioara si
cufundand-o de 2...4 ori in betonul proaspat, in
functie de sectiunea stalpului (Fig. 188 a). distanta
dintre peretele cofrajului si butelie trebuie sa e de Fig. 188 Compactarea cu
minimum doua ori diametrul buteliei si maximum vibratoare de interior a
betonului turnat in stalp
jumatate din raza ei de actiune. Pentru a putea folosi
vibrarea interioara, trebuie ca butelia vibratorului sa poata patrunde in reteaua
de armaturi de la partea superioara a stalpului. Daca acest lucru nu este posibil,
se poate introduce butelia printr-o fereastra laterala prevazuta in cofraj (Fig.
188b). vibrarea interioara se recomanda pentru stalpi cu sectiunea de cel putin
40x40 cm.
Daca stalpul are sectiunea cu dimensiuni mai mici de 30x30 cm si are

armaturi dese la partea superioara, betonul se toarna prin ferestre laterale
(g.189), care sunt prevazute in peretii cofrajului la distante de 2 ... 3 m.
cand betonul a ajuns la nivelul ferestrei, aceasta se inchide cu un capac si se
xeaza bine, turnarea continuandu-se prin fereastra urmatoare. Compactarea
betonului se realizeaza cu vibratoarele de cofraj: vibratoarele se xeaza pe
caloti prin intermediul unor piese de prindere care permit o xare si o mutare
usoara a vibratoarelor. Vibratoarele de cofraj se amplaseaza pe fetele opuse la
acelasi nivel si in sah pe verticala (Fig.190).
Fig. 189 Turnarea betonului in stalpi,

prin ferestre laterale, cu ajutorul
hobotilor
Fig. 190 Pozitiile succesive ale vibratoarelor

de cofraj la vibrarea unui stalp cu sectiune
dreptunghiulara: A,B,C,D - fetele stalpului; 1-18)
pozitii succesive ale vibratoarelor
La stalpii executati in doua etape, betonul se toarna pe rand in ecare

stalp, folosind tubul exibil asezat la bena de beton sau palnii de turnare.
Absenta armaturii grinzilor permite introducerea buteliei vibratorului pe la
partea superioara a stalpului. Vibrarea exterioara cu vibratorul de cofraj este
utilizata atunci cand armatura transversala a stalpului impiedica introducerea
buteliei de interior. Calitatea vibrarii se verica prin ciocanirea cofrajului,
pentru a constata umplerea completa cu beton a acestuia.
La betonarea stalpilor trebuie acordata o atentie deosebita inaltimii libere de
cadere a betonului, pentru a nu se produce segregarea (inaltime sub 2,5...3 m).
D.4. Decofrarea stalpilor din beton armat monolit
Decofrarea se face la termene care depind de:
x tipul cimentului utilizat;
x dozajul de ciment;
x temperatura mediului ambiant.
Cofrajele se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum
25 daN/cm2, astfel incat fetele si muchiile stalpului sa nu e deteriorate. La
decofrare, nu se permite folosirea de baroase, rangi, etc, pentru a nu se produce
degradarea elementelor din beton si ale cofrajelor. In general decofrarea se
desfasoara in ordinea inversa cofrarii, evitandu-se aruncarea de la inaltime a
partilor componente. Dupa decofrare, panourile de cofraj se curata de laptele
de ciment intarit, se repara si se ung cu solutie de decofrol. Elementele de
solidarizare de inventar se curata, se ung si se depoziteaza pe categorii.
IX. EXECUTAREA GRINZILOR

A. Generalitati
Grinzile sunt elemente principale de rezistenta intr-o cladire asezate
pe orizontala sau inclinat. Ele au rolul de a prelua incarcarile primite de la
plansee si de a le transmite mai departe stalpilor de rezistenta.
A.1. Clasicarea grinzilor dupa materialele din care sunt executate
1) Grinzi din lemn;
2) Grinzi metalice;
3) Grinzi din beton armat.
Grinzile din beton armat pot :

Monolit;

Prefabricate;

Preturnate.
Din punct de vedere a sectiunii transversale, grinzile pot :

Cu inima plina;

Cu zabrele (ferme).
Grinzile din beton armat monolit sunt elemente de rezistenta la care toate
lucrarile se executa direct pe santier, la fata locului.
Grinzile din beton armat prefabricat sunt elemente de rezistenta la care
toate lucrarile se executa in poligoanele de prefabricate urmand ca ele sa e
transportate la punctul de lucru montate.
Grinzile din beton armat preturnat sunt elemente de rezistenta la care
toate toate lucrarile se executa pe santier in apropierea punctului de lucru,
urmand a se face operatia de montare a prefabricatului pe pozitie.
Toate cele trei categorii de grinzi de beton armat necesita urmatoarele
lucrari:
Urmarirea proiectului si detaliile de executie;
Vericarea si trasarea conform proiectului de executie;
Confectionarea cofrajelor pentru grinzi;
Montarea esafoadelor, popilor de sustinere, fermelor extensibile;
Montarea cofrajelor grinzii a fundului grinzii
Montarea cofrajelor grinzii a peretilor laterali;
Montarea distantierilor cofrajului, chingilor si jugurilor;
Legarea cofrajului ca un tot unitar;
Consolidarea sistemului de sustinere a intregului cofraj;
Vericarea rezistentei si etanseitatii cofrajului;
Montarea puricilor (distantierilor) pentru armatura;
Confectionarea carcaselor de armatura;
Montarea si legarea carcaselor, a barelor, etrierilor;
Vericarea montarii inainte de turnarea betonului conform proiectului

(pozitia barelor, stratul de acoperire);
Udarea cofrajului cu apa inainte de turnare;
Turnarea betonului in cofraj concomitant cu turnarea (vibrarea);
Finisarea si udarea betonului proaspat pana la intarire;
Decofrarea elementului de beton armat conform proiectului
respectandu-se conditia timpului minim de intarire;
Strangerea tuturor materialelor de cofraj, a dispozitivelor, utilajelor,
etc. dupa terminarea lucrarii.
A.2. Tehnologia de executie a grinzilor din beton armat monolit
Executia monolita a grinzilor cuprinde trei mari categorii de lucrari:
A.2.1. Cofrarea grinzilor
In general, grinzile monolit au sectiune dreptunghiulara, ceea ce simplica
mult modul de executie a cofrajului.
In acest caz, se folosesc cofraje demontabile din panouri tipizate sau
netipizate din scandura sau din placaj.
Cofrajele demontabile netipizate sunt alcatuite din trei panouri din
scanduri solidarizate cu chingi, reprezentand partile laterale si partea
inferioara a cofrajului grinzii.
La partea inferioara, partile laterale sunt prinse cu cuie de panoul de fund
iar la partea superioara sunt prinse cu sipci dispuse transversal.
Panoul de la partea inferioara are latime egala cu latimea grinzii si
rezemand pe popi de lemn care au la partea superioara scandura asezata pe
muchie. La partea de jos, popii reazema prin intermediul unor pene pe talpii
din dulap. Popii se aseaza in axele grinzilor si se solidarizeaza intre ei cu
clesti sau contravanturi (Fig.191).
Fig. 191 Detaliul intersectiei cofrajului grinzii cu cel al nervurii: a) sectiune transversala I-I
prin grinda; sectiune transversala II-II prin nervura; 1) panou pentru cofrajul placii; 2) panou
lateral pentru nervura; 3) panou de fund pentru nervura; 4) chinga; 5) panou tipizat; 6-7)
scanduri de solidarizare; 8) proptea; 9) crucea popului; 10) diagonala; 11) cuie; 12) panou
tipizat; 13, 14) scanduri de sustinere a panourilor placii
Cand grinzile reazema pe stalpi, cofrajul grinzii intra in locasul prevazut

in panourile cofrajului pentru stalpi.
Cand grinzile reazema pe ziduri portante, cofrajul se executa pe lungimea
corespunzatoare distantei dintre ziduri.
Cofrajele demontabile tipizate sunt alcatuite din panouri de cofraj
modulate, completari si sustineri obisnuite sau de inventar.
Panourile de fund au latimea egala cu latimea grinzii, iar cele laterale
au latimea egala cu inaltimea grinzii pana sub placa planseului plus latimea
panoului de fund.
A.2.2. Fazele tehnologice pentru cofrarea grinzilor din beton armat
Urmarirea proiectului, detaliilor, trasarea axelor si unghiurilor
grinzilor;
Trasarea cotelor de nivel fundul grinzii, nervurii, partea superioara a
grinzii, nervurii, partea inferioara, superioara a placii;
Asezarea popilor pe axa grinzilor, nervurilor pe talpi;
Executarea crucii popului si a diagonalelor;
Executarea peretilor grinzii, unul de fund si doua laterale;
Aseazarea pe pozitii a fundului cofrajului de grinda;
Baterea proptelelor pentru fundul grinzii dupa asezarea cofrajelor
laterale de grinzi;
Baterea scandurilor de solidarizare pe panourile laterale;
Executarea completarilor;
Executarea chingilor;
Montarea popilor pe panou de fund pentru nervura (grinda secundara);
Asezarea panourilor laterale pentru nervura, proptelelor, scandurilor
de solidarizare, completari;
Confectionarea panoului si montarea lui pentru placa.
La toate operatiile se va avea grija sa se respecte dimensiunile din proiect
si sa se verice de ecare data orizontalitatea si verticalitatea ecarei etape.
A.2.3. Armarea grinzilor
Grinzile se pot arma direct in cofraj sau
prin executia carcaselor la punctul de lucru
si montarea ulterioara in cofraj.
Grinzile se pot arma direct in cofraje
(Fig. 192) dupa montarea armaturii stalpilor
astfel:
x Se traseaza cu creta sau creionul pe
marginea cofrajului pozitia indicata
in proiect pentru etrieri;
Fig. 192 Armarea grinzilor cu bare

independente
x Se introduc etrierii in cofraj in dreptul semnelor; daca etrierii sunt

inchisi, latura lor superioara se lasa deschisa pentru a se putea
introduce barele longitudinale;
x Se introduc barele drepte de la partea inferioara a grinzii, se aseaza la
pozitia din proiect, inchizandu-se etrierii si legandu-se uc sarma;
x Atentie deosebita trebuie data respectarii pozitiei armaturii in cofraj si
pe reazeme precum si acoperirii cu beton atat pe fundul grinzii cat si
lateral.
Grinzile armate cu carcase laterale, necesita urmatoarele operatii:
x Se ridica carcasele de cofraj cu ajutorul macaralei folosind dispozitive
de ridicare cu traverse si juguri mobile pentru carcasele mai lungi de
3...4 m.
x Carcasa grinzii se aseaza cu un capat pe cofraj, pe un suport iar al
doilea capat se lasa in cofraj;
x Se scoate suportul si se lasa si celalalt capat in cofraje executanduse legaturile cu armaturile din celelalte elemente ale structurii de
rezistenta (g. 193).
Fig. 193 Armarea grinzilor
cu carcase sudate: K1 ... K3
carcase
A.2.4. Turnarea si compactarea betonului

Operatiile inainte de betonare sunt:
Se verica etanseitatea si solidarizarea cofrajelor
Se curata de impuritati si se umezeste cofrajul
Se verica pozitia armaturilor, rezemarea
si legarea barelor pentru a nu se deplasa sau
Fig. 194 Pozitia buteliei
deforma in timpul turnarii;
vibratoare in timpul
Se traseaza nivelul partii superioare a betonului compactarii betonului
in grinda.
Betonul se toarna in grinzi odata cu turnarea betonului in placi si centuri,
dupa betonarea elementelor verticale (pereti, stalpi). Betonul se toarna in straturi
a caror inaltime este in functie de lungimea buteliei vibratoare (g. 194).
Turnarea betonului trebuie sa e continua, intreruperile accidentale ind
admise numai in zonele cu solicitari minime.
Betonul se protejeaza impotriva evaporarii apei pentru a preveni
diferentele de contractie prin crearea unui mediu umed (stropirea cu apa)
timp de 7 zile.
A.2.5. Decofrarea
Se desfac in primul rand panourile laterale ale cofrajului cand betonul
are o rezistenta la compresiune de minimum 25 daN/cm2 si apoi panourile ce
cofreaza partea inferioara a grinzii.
Este foarte important a se respecta termenele de decofrare ale panourilor
de fund in functie de: temperatura mediului ambiant, tipul cimentului utilizat
si deschiderea grinzii.
La decofrare, trebuie sa se aiba in vedere sa nu se deterioreze cofrajele
sau elementul cofrat prin folosirea sculelor neadecvate sau prin producerea
de socuri sau izbituri.
B. Cofraje pentru grinzi si nervuri cu caloti
din teava dreptunghiulara
Aceste cofraje sunt alcatuite din panouri de cofraj modulate si completari
cu chingi batute in cuie pentru rost in vederea asigurarii planeitatii.
Panourile puse cap in cap (alaturate) se vor solidariza cu chingi batute in
lungul rostului pentru a se asigura planeitatea. Panoul de cofraj pentru fundul
grinzii trebuie sa e cuprins intre panourile de cofraj a fetelor laterale, pentru
a permite mai intai decofrarea fetei laterale, panoul de fund ind retinut de
elementele de sustinere a grinzii.
Elementele de constructie verticale (stalpi, pereti) pot decofrate dupa
o perioada mai scurta decat elementele orizontale (grinzi, placi) deoarece
elementele orizontale trebuie sa aiba o rezistenta mai mare a betonului.
Calotarea grinzilor se face cu ajutorul jugurilor formate din tevi
dreptunghiulare care se leaga intre ele cu tiranti din otel beton 10 mm
avand la un capat placuta U de ancoraj, iar la celalalt capat zavorul de blocare.
Distanta dintre fetele cofrajelor este asigurata de distantieri din PVC prin
care trec tirantii (Fig. 195).
Fig. 195 Cofrarea grinzilor cu

panouri modulate: 1) panou
de cofraj cu placaj; 2) grinda
extensibila; 3) jug; 4) traversa
din teava de schela; 5) tirant;
6) zavor; 7) placuta de ancoraj;
8) distantier; 9) con de capat;
10) pop telescopic; 11) longrina din
teava de schela; 12) contravantuire
transversala; 13) nod de legatura;
14) contravantuire longitudinala;
15) longrina de cherestea;
16) beton
B.1. Fazele tehnologice la montarea cofrajelor pentru grinzi si nervuri

1) Faza I: se traseaza axul grinzilor si
latimea lor;
2) Faza II: se verica pozitia in plan
orizontal si vertical a grinzilor
extensibile fata de cotele din proiect;
3) Faza III: se verica rezemarea
dintre grinzile extensibile si popii
telescopici precum si modul de
asezare a popilor pe talpile de
rezemare;
4) Faza IV: se verica contravanturile
popilor;
5) Faza V: se verica pozitia traverselor
de pe grinzile extensibile pe care
urmeaza a se aseza cofrajul grinzii;
6) Faza VI: se monteaza panourile de
cofraj pentru fundul grinzilor;
7) Faza VII: se monteaza panourile
de cofraj pentru partile laterale;
Fig. 196 dispozitiv tip TS21RC
se consolideaza intre ele la rosturi
pentru cofrarea grinzilor.
cu chingi batute in cuie, se bat Ansamblu si montajrea panourilor
de cofraj:
scandurile de aliniere pe traversele a) ansamblu; b) montarea panourilor
de pe grinzile extensibile care au de cofraj; 1) montant; 2) reazem de
stut; 3) caseta; 4) traversa;
rosul de a strange cofrajul grinzii la 5) blocaj
cu pana; 6) tirant ) 12;
partea inferioara;
7) panou pentru cofrat
8) Faza VIII: se monteaza jugurile si se
strang cu tiranti cu zavor care trec
prin distantieri din PVC si au rolul
de a mentine la distanta xa fetele
laterale ale cofrajului.
B.2. Sustinerea cofrajelor
Sprijinirea cofrajelor la grinzi,
nervuri, placi se face prin esafodaje,
ferme din grinzi extensibile sustinute
de popi metalici;
Fig. 197 Elemente componente ale
Esafodajul de sustinere a cofrajului
dispozitivului TS21RC
1) montant; 2) reazem de stut;
(popi si grinzi extensibile) trebuie
b,d) caseta; e) blocaj cu
sa prezinte sucienta rezistenta si c) traversa;
pana; f) tirant 1-1500
stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea

cofrajului, betonului proaspat, sculele si dispozitivele de lucru, echipa
de muncitori;
Masurile de contravantuire a popilor pe doua directii perpendiculare
atat cu bare orizontale cat si cu bare oblice pentru a realiza guri
geometrice nedeformabile (triunghiuri), se vor lua intotdeauna,
indiferent de tipul popilor folositi pentru sustinerea esafodajului;
Rezemarea grinzilor extensibile sau articulate pe popi, se face prin
intermediul unei rigle de lemn care va asigura si alinierea popilor;
Popii reazema pe o tabla continua din lemn (grinda) in special atunci
cand terenul este mai putin compact sau umed.
C. Cofraje pentru grinzi folosind dispozitivul TS21RC rezemat pe
esafodajul E75
Dimensiunile grinzii care se poate cofra cu acest dispozitiv sunt de
maximum 0,65 m latime si de maximum 1,10 m inaltime (dimensiunile se
refera la sectiunea transversala a grinzii).
Pasul de reglaj al inaltimii este de 50 mm.
Distanta dintre montanti este de maximum 1,20 m.
Lungimea de grinda cofrata cu un set este de 100 m.
Acest dispozitiv este alcatuit din urmatoarele elemente (Fig. 106 si Fig.
197):
Montant din prole U 100x28x4 cu b=1350 mm (a)
Reazem cu stut placa 20x200 mm si cu stut din teava 42x4 mm (b);
Traversa prol U12 cu b=1920 mm (c);
Caseta tabla de 5 si 8 mm (d);
Blocaj cu pana (e);
Tirant 12 mm (f).
C.1. Faze tehnologice de montare a dispozitivului
1) Faza I: Se traseaza axul grinzii; se monteaza la partea superioara a
esafodajului E75 un numar de patru reazeme cu stut orientate cu axul
gaurilor de sus paralel cu axul grinzii care se cofreaza. Se asigura cu
zavoare de la E75;
2) Faza II: Peste reazemele cu stut, pe directia axului grinzii, se monteaza
xandu-se cu ajutorul suruburilor M16x120.
3) Faza III: Se monteaza casetele xate cu pene perpendicular pe aceste
traverse, la distanta impusa de pozitia si latimea grinzii cofrate;
4) Faza IV: Se introduc montantii in casete xandu-se cu bolturi de 20
mm;
5) Faza V: Se monteaza cofrajul grinzii, distantierii din plastic, tirantii cu

12 mm si blocajele cu pana (b);
6) Faza VI: Se decofreaza panourile laterale dupa turnarea betonului.
Se desfac blocajele cu pana si se recupereaza tirantii, se demonteaza
montantii prin scoaterea lor pe verticala si se demonteaza panourile de
cofraj laterale.
Panourile de fund raman rezemate pe traverse pana la atingerea marcii
prescrise a betonului. Ansamblul unui cofraj pentru grinzi realizat cu
dispozitivul TS21RC este prezentat in Fig. 197.
D. Decofrarea grinzilor din beton armat
D.1. Stabilirea duratei de mentinere a betonului in cofraje
Depinde de:
Dimensiunea cofrajului;
Marimea deschiderii;
Marca betonului;
Tipul si marca cimentului;
Temperatura si umiditatea mediului inconjurator.
Partile laterale ale grinzilor se pot decofra cand betonul a atins o rezistenta
de minimum 25 daN/cm2, fara deteriorarea muchiilor grinzilor.
In lipsa unor precizari date in proiect:
1. Cofrajele fetelor interioare la grinzi se vor indeparta mentinand sau
remontand popi de siguranta atunci cand rezistenta betonului a atins
fata de marca valoarea de:
- 50% pentru grinzi cu deschidere 6 m;
- 60% pentru grinzi cu deschidere 6 12 m
2. Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a
atins fata de marca valoarea de:
- 70% pentru elementele cu deschidere 6 m;
- 80% pentru elementele cu deschidere intre 6 12 m
- 90% pentru elementele cu deschidere 12 m
laterale ale cofrajelor la grinzi, stalpi, pereti, fundatii:
Tabelul 9
Tipul cimentului
F25
M30; Hz35; SRA 35
PA35;
P40
Termenul de decofrare pentru temperatura mediului (zile)

+ 5C
+10C
+15C
4
3
2
3
2
1
2
2
1
2
1
1
In tabelul 10 sunt date termenele la care se pot decofra fetele interioare ale
cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranta:
Tabelul 10
Termenul de la turnare (zile)
M30; Hz35
Pa35
Tipul cimentului
Pa40
Temperatura mediului C
+5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10
+15
Plansee cu deschidere de max

6m
10
Grinzi cu deschidere mai mare de 6 m 14
12
10
In Tabelul 11 sunt prezentate termenele minime la care se pot indeparta

popii de siguranta:
Tabelul 11
Tipul cimentului
Temperatura mediului C
Plansee, grinzi cu deschidere de max 6 m
Grinzi cu deschidere 6...12 m
Grinzi cu deschidere > 12 m
Termenul de la turnare (zile)

M30; Hz35
Pa35
+5 +10 +15 +5 +10 +15 +5
24 18 12 12 18 14
9
32 24 26 14 18 19 14
42 32 21 36 28 18
2
Pa40
+10 +15
10
8
11
7
2
4
D.2. Demontarea panourilor de cofraj

Dupa demontare, panourile de cofraj de curata, se ung si se aseaza in
pachete mici pe suporti la
15 20 m fata de punctul de lucru.
Curatarea panourilor se face cu carpe uscate.
Ungerea se face cu emulsie de parana cu ajutorul carpelor sau a periilor.
Dupa demontarea cofrajelor grinzilor se vor rascheta imediat bavurile de
pe suprafata betonului cu raschete simple, dalti, polizoare sau golurile se vor
umple cu un mortar numai de ciment.
La operatiile de decofrare a grinzilor, trebuie sa se respecte urmatoarele
conditii:
1. Decofrarea se urmareste integral de conducatorul tehnic al lucrarii;
2. Se decofreaza stalpii;
3. Sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii
continuand simetric treptat catre reazeme;
4. Slabirea pieselor de xare se face treptat nu brusc, pentru a se putea
evita socurile ce ar duce la producerea accidentelor;
5. Decofrarea se face treptat, mai lent, fara a incalca elementele de
constructie brusc;
6. La grinzi cu deschidere > 3 m, se lasa popi de sustinere;
7. La grinzi 5 m deschidere, se lasa un pop de siguranta la mijloc;
8. La grinzi > 5 m deschidere, se lasa mai multi popi astfel ca distanta
dintre popi sa e 3 m;
9. Popii la diferite etaje se lasa de preferat unul sub altul;
10. Nu se indeparteaza popii de siguranta ai unei grinzi care se decofreaza
sau se betoneaza;
11. Nu se depoziteaza materiale de constructie pe un element proaspat
decofrat;
12. Pentru grinzi cu deschidere > 8 m se intocmeset un proiect de
decofrare;
13. Dupa decofrare, se examineaza ecare element de rezistenta.
Ordinea de decofrare este in general inversa montarii pentru grinzi de
beton armat:
x Desfacerea jugurilor;
x Desfacerea scandurilor de aliniere;
x Desfacerea chingilor;
x Demontarea panourilor de cofraj, fetelor laterale;
x Curatarea si ungerea panourilor de cofraj;
x Descentrarea din let a popilor extensibili;
x Demontarea panourilor de cofraj de la fundul grinzii;
x Curatarea si ungerea panourilor de la fundul grinzii;
x Demontarea contravanturilor simultan cu decofrarea grinzilor
extensibile si a popilor.
Ultimele trei operatii se executa mai tarziu, primele se pot executa odata
cu decofrarea elementelor de constructii verticale.
E. Cadre de beton armat monolit
Structurile cu schelet in cadre sunt alcatuite dintr-un ansamblu spatial de
bare orizontale si verticale, stalpi si grinzi imbinate rigid in noduri.
Executia monolita a cadrelor din beton armat se foloseste atunci cand
este necesara realizarea unor noduri rigide la imbinarea dintre stalpi si rigle
(grinzi).
E.1. Tehnologia de executie monolita a cadrelor din beton armat
Cuprinde urmatoarele lucrari:
x Cofrarea si armarea stalpilor;
x Cofrarea si armarea riglelor;
x Cofrarea si armarea nodurilor;
x Turnarea si compactarea betonului in stalpi si rigle;
x Decofrarea;
E.1.1. Cofrarea elementelor cadru

Aceste lucrari sunt similare celor prin care se realizeaza ecare element in
parte (stalpi si grinzi).
Cele mai importante lucrari la cadre sunt cofrarea si armarea nodurilor.
Etapele de executie sunt:
x Trasarea pozitiei cofrajului pe fundatie, a axelor si centrului stalpului;
x Asezarea cofrajului stalpului, xarea provizorie si denitiva cu
ajutorul spraiturilor;
x Armarea si turnarea stalpilor cadrului;
x Trasarea pozitiei cofrajului pentru rigla si nodul de inchidere intre
stalp si grinda (rigla);
Executarea esafodajului pentru rigla cadrului se face identic ca pentru o
grinda din beton armat;
x Montarea cofrajului riglei, strangerea si xarea denitiva;
x Executarea armaturilor riglei si nodurilor;
x Inchiderea nodurilor cu cofraje;
x Turnarea betonului concomitent in rigla si noduri;
x Decofrarea si demontarea esafodajului riglei, a spraiturilor stalpilor in
ordine inversa montarii;
F. Arce din beton armat monolit
Betonul armat monolit este din ce in ce mai rar folosit deoarece prezinta
urmatoarele dezavantaje:
x Consum mare de manopera;
x Durata mare de executie;
x Masuri speciale privind precizia de executie;
x Imposibilitatea betonarii pe timp friguros.
F.1. Tehnologia de executie a arcelor din beton armat monolit
Cuprinde urmatoarele etape de executie: cofrarea, armarea, turnarea,
compactarea betonului si decofrarea.
Datorita impingerilor mari care apar in rosturile arcului, acestea sunt
prevazute cu tiranti din beton armat sau din beton precomprimat.
F.1.1. Cofrarea arcelor
Avand in vedere forma si dimensiunile arcelor pentru cofrare sunt
necesare esafodaje specice tipului de arce.
Sectiunile transversale ale arcelor sunt:
In mod curent dreptunghiulare;
Sectiune T;
Sectiune I casetata.
Arcul se cofreaza cu panouri de cofraj tipizate sau netipizate, demontabile
sau nedemontabile, identic ca la grinzile din beton armat monolit.

Pentru sustinerea panourilor de cofraj, se folosesc schele metalice si popi
de inventar; cofrajul mai poate sustinut de armatura rigida a arcului.
F.1.1.a. Executarea arcelor monolit cu tirant din beton armat
Are urmatoareel etape:
Executarea nasterilor arcului (fundatii de capat, reazem);
Executarea esafodajului pentru sustinerea cofrajului boltii;
Executarea cofrajului arcului;
Executarea cofrajului tirantului;
Montarea armaturii arcului si tirantului inainte sau dupa betonare,
daca este din beton armat sau beton precomprimat;
Inchiderea cofrajului arcului si tirantului;
Turnarea betonului in cofrajul arcului si tirantului (Fig. 198);
Decofrarea arcului.
Fig. 198 Arce monolite cu tirantul din beton armat: a) cu tirantul din bare cu diametrul
mare care sunt inglobate in beton dupa incarcarea arcului; b) cu tirantul betonat inainte de
deschidere; c) prinderea arcului de stalp
F.1.1.b. Executarea arcelor monolite cu schelet din armatura rigida

Cuprinde urmatoarele faze:
Executarea nasterilor arcului (fundatii, reazem);
Executarea paleelor de montaj;
Montarea armaturii rigide care are rolul de a sustine cofrajul;
Executarea cofrajului sustinut de palee si armatura rigida;
Inchiderea cofrajului inainte de betonare;
Turnarea betonului in arc;
Decofrarea arcului (Fig. 199).
Fig. 199 Arc de beton armat cu schelet de armaturi rigide care sustine cofrajul in timpul
executiei: 1) arc metalic autoportant intre palee; 2) beton turnat in cofraje sustinute;
3) palee de montaj realizata din schela metalica
G. Arce din lemn

Arcele din lemn s-au utilizat in trecut la realizarea acoperisurilor mari;
sali de sport, expozitii, hale industriale, etc. Ele se folosesc pe scara redusa
datorita faptului ca lemnul este un material decitar.
Arcele din lemn se mai folosesc la constructii provizorii demontabile,
acolo unde materialul se gaseste in zona.
Fig.200 Arce din lemn:
a) arce cintru;1) cu doua
randuri de lamele; II) cu trei
randuri de lamele; III) cu patru
randuri de lamele, b) arce triplu
arcuit de tirant, realizat din
doua grinzi cu talpa superioara
curba, cu inima din scanduri
incrucisate; c) arce triplu
arcuite, cate doua grinzi cu
zabrele, cu talpa
Se pot utiliza arce sau grinzi cu zabrele din lemn la executarea unor
cofraje speciale pentru placi curbe subtiri din beton armat, pentru bolti etc.
Clasicarea arcelor de lemn:
Arce de tip cintru cu doua, trei, patru sau mai multe randuri de lamele;
Arc triplu articulat cu sau fara tirant;
Arce cu inima plina sua cu zabrele (Fig.200);
Arce inalte sau arce pleostite.
H. Cadre din lemn

Se pot utiliza numai la constructii provizorii demontabile, organizare de
santier, constructii denitive din mediul rural acolo unde materialul lemnos
se gaseste din abundenta.
Se utilizeaza in cazul gabaritelor mici.
Cadrele din lemn se pot executa din:
Lemn ecarisat;
Lemn cioplit sau rotund;
Preduse derivate din lemn PAL dur sau PFL;
Fig. 201 Carde din lemn:
a) cadru triplu arcuit din scanduri
incrucisate; b) cadru dublu articulat cu
rigla realizata dintr-o grinda cu inima
plina din scanduri incrucisate; c) cadru
dublu articulat cu rigla realizata dintr-o
ferma din lemn
Se pot realiza mai multe solutii:

1. stalpi sau rigle cu inima plina (Fig. 201a);
2. rigle cu inima plina si stalpi dintr-o singura piesa de lemn masiv
(ecarisat sau cioplit) (Fig. 201b)
3. rigle din bra de lemn (grinda cu zabrele) (Fig. 201c).
I. Tehnologia de executie si montare a elementelor prefabricate
(grinzi prefabricate)
Executarea prefabricatelor se compune din mai multe etape:
1. executarea elementelor in poligoanele de prefabricate sau preturnarea
lor pe santier;
2. transportul elementelor prefabricate de la poligon la santier si
descarcarea lor;
3. montarea elementelor cu ajutorul utilajelor specice acestor lucrari;
macarale si dispozitive de prindere speciale;
4. monolitizarea elementelor care consta in:
xlucrari de trasare;
xlucrari de armare;
xlucrari de cofraje;
xlucrari de betonare;
xlucrari de decofrare.
X. PREGATIREA OBIECTIVULUI PENTRU RECEPTIE

A. Calitatea lucrarilor de dulgherie. Receptia
Deoarece durata de viata a cladirilor este foarte mare, lucrarile de executie
trebuie sa e de buna calitate pentru a rezista in timp la diferite solicitari.
Cu ani in urma, s-a trecut la industrializarea lucrarilor de constructii ceea
ce a dus la reducerea duratei de executie precum si a costurilor lucrarilor dar
cu toate aceste avantaje s-a avut in vedere asigurarea calitatii.
Principalele metode de industrializare sunt:
1. folosirea materialelor noi sau cu caracteristci tehnice imbunatatite;
2. mecanizarea lucrarilor de constructii;
3. folosirea elementelor prefabricate la montarea cladirilor;
4. aplicarea unor tehnologii bine studiate prezentate in sele tehnologice.
Industrializarea executarii cladirilor cu multe etaje a fost posibila
datorita descoperirii metodei de executie a panourilor mari sau a elementelor
prefabricate (stalpi, grinzi, etc).
Pentru ca durata de viata a unei cladiri sa e foarte mare, trebuie ca pe
langa materialele de buna calitate ce se folosesc, si executia sa e ireprosabila.
Executia elementelor de rezistenta ale unei cladiri (fundatii, stalpi, pereti,
grinzi, plansee, etc) depinde de:
x modul de executie a cofrajelor;
x modul de armare;
x turnarea si vibrarea betonului;
x timpul de intarire a etonului;
x modul de executare a decofrarii;
x remedierea defectiunilor.
Calitatea lucrarilor de dulgherie conditioneaza capacitatea de rezistenta si
stabilitatea intregii cladiri la presiunea vantului si la efectele cutremurelor in
regiunile cu grad seismic ridicat.
Urmarirea calitatii lucrarilor printr-un control tehnic intern continuu, este
de cea mai mare importanta deoarece ajuta la evitarea greselilor de executie,
previne si inlatura orice fel de abatere de la prevederile proiectelor si de la
conditiile tehnice privind calitatea lucrarilor, se evita in acelasi timp punerea
in lucrare a unor materiale (caramizi, mortare, buiandrugi etc.) de calitate
necorespunzatoare si inlesneste luarea pe loc a masurilor de remediere a
eventualelor greseli, nepotriviri, abateri dimensionale, etc.
Organizarea muncii la astfel de lucrari se bazeaza pe cateva principii
fundamentale:
x organizarea procesului de lucru dupa cele mai bune metode;
x diviziunea muncii si cooperare in munca;
x realizarea conditiilor celor mai bune pentru desfasurarea muncii

(aprovizionarea cu materiale, scule, dispozitive si utilaje mecanizate)
si aducerea fortei de munca ca numar de muncitori si categorii de
calicare.
Elementele necesare pentru organizarea lucrarilor in scopul realizarii unei
calitati superioare a lucrarilor sunt urmatoarele:
x natura constructiei (sistemul ei constructiv si dimensiunile);
x frontul de lucru, sectorul de lucru si etajele de lucru;
x procesul tehnologic de lucru;
x operatiile de lucru care compun procesul tehnologic cat si fazele de
lucru si manuirile necesare.
In baza acestor elemente se stabilesc:
x metodele de lucru in functie de elementele de constructie care vor
executate din zidarie;
x formatiile de lucru si impartirea sarcinilor;
x materialele, utilajele si uneltele necesare;
x locurile de munca, zona de depozitare a materialelor si zona de
circulatie;
Orice metoda de lucru s-ar alege, ea se bazeaza pe organizarea executiei
in lant a manuirilor, fazelor, operatiilor si proceselor de lucru.
B. Urmarirea calitatii lucrarilor
Grija pentru calitate este exprimata prin controlul tehnic de urmarire
zilnica a calitatii lucrarilor deoarece greselile de executie sunt stopate chiar
in cursul acelei zile.
Urmarirea calitatii lucrarilor prin controlul tehnic intern are o importanta
deosebita deoarece inlesneste evitarea greselilor de executie, previne si
inlatura abaterile de la prevederile proiectului si de la conditiile tehnice
privind calitatea lucrarilor evitand in acelasi timp si punerea in lucrare a unor
materiale necorespunzatoare calitativ.
Urmarirea calitatii lucrarilor se face de catre uitatile C.T.C. (control tehnic
de calitate) care functioneaza pe baza unor instructiuni speciale. Controlul
tehnic de calitate face receptia interna a lucrarilor executate de echipe pe
tronsoane si niveluri de cladiri.
C. Receptia interna
Receptia interna pe parcursul lucrarilor este necesara atat pentru asigurarea
calitatii lucrarilor ascunse cat si pentru asigurarea calitatii lucrarilor pe
niveluri, mai ales a lucrarilor pentru executia elementelor de constructie
portante care se suprapun.
Receptia interna a lucrarilor se face pe masura executarii lor tinandu-se

seama de urmatoarele argumente:
1. Pana nu se va receptiona intern ecare lucrare terminata, nu va mai
incepe o alta lucrare, astfel turnarea fundatiilor nu va incepe pana cand
nu au fost receptionate sapaturile sau executarea zidariei la un nivel
nu va incepe pana cand nu vor receptionate lucrarile de zidarie de la
nivelul inferior;
2. La receptia fundatiilor si a subsolurilor trebuie sa se controleze
calitatea materialelor si a executiei zidariei si a turnarii betonului
precum si concordanta dintre cotele din proiect cu cele de pe teren;
3. La golurile lasate pentru usi si ferestre, trebuie sa se controleze modul
de executie si lungimea reazemelor buiandrugilor precum si calitatea
si modul de asezare a ghermelelor, prasnurilor sau a ramelor oarbe;
4. La peretii despartitori trebuie sa se controleze verticalitatea si
planeitatea lor, legatura cu elementele de rezistenta intre care sunt
executati precum si xarea lor intre plansee;
5. La zidaria cosurilor si a canalelor de fum, trebuie controlat in mod
special distanta acestora pana la lemnaria sarpantei sau pana la grinzile
de lemn ale planseului;
6. Se verica daca in timpul executiei s-au prevazut in zidarie, santurile
si golurile necesare instalatiilor precum si rosturile de dilatatie;
7. In cazul montarii peretilor, balcoanelor, planseelor, scarilor, etc. din
elemente prefabricate din beton armat, se va controla in special modul
in care acestea sunt ancorate si rezemate;
8. La cornise se va controla executarea lor corecta pentru asigurarea
stabilitatii la rasturnare;
9. La fatadele de caramida aparenta se va controla modul de asezare a
caramizilor aparente;
10. Controlul lucrarilor de zidarie se face conform instructiunilor pentru
vericarea calitatii lucrarilor de constructii montaj;
11. Pentru a se obtine lucrari de calitate atat in timpul executiei cat si
la terminarea lucrarilor, se vor face urmatoarele vericari care vor
consemnate in caietul de santier (in special in cazul lucrarilor ascunse)
cat si in procesele verbale de receptie:
xDimensiunile si calitatea materialelor;
xMarimea deschiderilor pentru usi, ferestre, nise, goluri etc.;
xVericarea peretilor si stalpilor pe toata inaltimea si pe portiuni
folosind un r cu plumb si o rigla gradata in mm avand lungimea de
2,50 m;
xAdancimea fundatiilor si izolatiile la peretii subsolului;
xDimensiunile privind pozitia peretilor, stalpilor, grinzilor, etc.;
xLegaturile cu ancore metalice,centuri, plansee, etc.;
xIncastrarea peretilor despartitori in peretii portanti cat si a altor

elemente de constructie ca grinzi, placi, cornise, etc.;
xRosturile de tasare si dilatatie cat si functionarea lor libera;
xLegaturile dintre peretii de umplutura si elementele de rezistenta;
xLucrarile executate pe timp friguros;
xLucrarile de protectie contra focului;
xLucrari prevazute pentru a asigura cladirile impotriva cutremurelor.
12. De asemenea trebuie sa se urmareasca si sa se verice respectarea
conditiilor tehnice speciale elaborate de proiectant si care fac parte din
proiectul de executie;
13. La controlul si vericarile care se fac atat pentru urmarirea calitatii
lucrarilor cat si pentru receptia interna si nala a acestora, se vor folosi
instrumente si unelte specice.
C.1. Calitatea lucrarilor de sprijiniri

Sprijinirile trebuie sa e cat mai simple, sa se execute rapid si sa nu ocupe
mult spatiu pentru a se putea desfasura si celelalte lucrari. Piesele ce compun
sprijinirile trebuie sa aiba dimensiuni adecvate, bine incheiate pentru ca
sprijinirea sa e nedeformabila, stabila, iar demontarea sa se poata face cat
mai usor.
Pentru ca sprijinirile sa poata indeplini toata aceste conditii, este necesara
respectarea urmatoarelor reguli:
Piesele din lemn folosite la sprijiniri nu vor avea crapaturi in zona
imbinarii sau parti parti putrede, sa aiba cat mai putine noduri si sa e
cat mai drepte;
Umiditatea lemnului nu trebuie sa e mai mare de 30% deoarece prin
uscare s-ar slabi imbinarile;
Se vor respecta cu strictete regulile de imbinare cunoscute;
Prinderea cu scoabe se va face in asa fel incat piesele sa e solicitate
numai la intindere si nu la compresiune;
Proptelele sau spraiturile se contravantuiesc atat in sensul transversal
cat si longitudinal, iar prinderea contravanturilor se face cu buloane
sau cuie;
Sprijinirea proptelelor sau spraiturilor prin pene trebuie sa e efectuata
pe o suprafata stabila (talpi sau dulapi) si nu direct pe pamant, moloz,
etc.
C.2. Conditii de calitate pentru elementele cofrajului
Sunt urmatoarele:
x Materialul lemnos folosit la executarea pieselor pentru cofraje nu va
avea crapaturi, noduri sau zone si se va cauta sa e cat mai drept;
x Umiditatea lemnului nu trebuie sa e mai mare de 30% deoarece prin

uscare s-ar slabi imbinarile;
x Dimensiunile elementelor de cofraj trebuie sa corespunda cu cele
indicate in proiectul de executie;
x Scandurile folosite vor avea aceeasi grosime, traversele vor avea
aceeasi latime, iar popii vor avea inaltimea indicata in schita de cofraj;
x Capetele pieselor trebuie sa e taiate cu exectitate si la unghiurile
prevazute in plan pentru ca acestea sa se poata asambla usor;
x Piesele metalice trebuie sa corespunda cu dimensiunile, numarul si
pozitia cu cele indicate in planuri;
x Piesele pentru instalatii vor montate in goluri realizate din timp in
locuri indicate in planuri, montandu-se in acest scop cutii, capace,
dibluri, sipci, etc.
C.3. Prescriptii tehnice la montarea cofrajelor
Cofrajul montat trebuie sa corespunda exact dimensiunilor si formei
ecarui element de constructie. De aceea, vericarea dimensiunilor, a
corespondentei axei ecarei piese este foarte importanta si obligatorie pe
parcursul executarii cofrajelor, de la confectionare si montare pana la turnarea
betoanelor.
Pentru sustinerea corespunzatoare a cofrajelor, popii se aseaza la o
distanta de 0,60 1,20 m in functie de dimensiunile elementelor din beton.
La constructiile cu etaje, popii de la etaj se suprapun perfect peste cei de la
etajul inferior. Unii popi vor ramane montati si dupa decofrare jucand rol de
popi de siguranta pana la intarirea corespunzatoare a betonului. Si in acest
caz popii de siguranta de la etajul superior se vor suprapune perfect peste
popii de siguranta ai etajului inferior.
La placi, popii innaditi se pot monta intr-un procent de maximum 50%
din numarul total, iar la grinzi si nervuri, acestia pot forma cel mult 1/3 din
numarul total al popilor care sustin grinda sau nervura respectiva. Popii
innaditi se vor repartiza cat mai uniform pe suprafata cofrajului.
Inainte de cofrare, cofrajele se revizuiesc, se completeaza unde este
necesar si se astupa crapaturile cu fasii de carton asfaltat sau cu sipci de lemn.
Dulgherul va supraveghea starea cofrajului in timpul betonarii, luand
masuri pentru ca eventualele reparatii sa aiba loc cat mai rapid, neputanduse executa decat intr-un interval de 3 4 ore de la prepararea betonului
din ciment cu priza normala. Dupa aceasta perioada orice interventie este
interzisa.
C.4. Conditii de calitate pentru peretii din lemn
Imbinarile se vor executa cu mare grija si exactitate iar cele expuse ploilor
vor prevazute cu oricii pentru scurgerea apei.

Legatura peretilor de lemn cu elementele de zidarie trebuie bine realizata
pentru a se evita aparitia crapaturilor datorita tasarii lemnului.
Izolarea hidrofuga a suprafetelor acestor pereti se va realiza cu atentie
deosebita, precum si izolarea termica a acestora.
C.5. Conditii de calitate pentru plansee
Pentru asigurarea calitatii planseelor, se vor respecta urmatoarele
prescriptii:
Nu se vor folosi plansee din lemn peste subsoluri sau incaperi cu
umiditate mare (bai, bucatarii, spalatorii, etc.);
Nu se vor folosi plansee din lemn cu deschideri mai mari de 6 m;
Planseele se vor executa din lemn bine uscat;
La poduri, planseele din lemn se protejeaza impotriva incendiilor prin
acoperirea cu straturi de lut, mortar sau zgura;
Grinzile incovoiate se vor aseza cu sageata in sus;
Capetele grinzilor se vor aseza numai pe caramizi sau pe strat de
mortar nu pe pene din lemn;
Finisarea dusumelelor se va face numai dupa un an de la montare.
C.6. Conditii de calitate pentru acoperisuri
Pentru acoperisuri de calitate, sarpantele trebuie sa respecte proiectul.
Fata de dimensiunile din proiect se permit urmatoarele abateri: cel mult 5 mm
pentru sarpante cu deschideri mai mici decat 15 m si maxim 10 mm pentru
cele cu deschideri mai mari de 15 m.
Pozitia fermelor fata de elementele de constructie pe care se reazema
trebuie stabilita cu exactitate, prevazandu-se repere inca din timpul executiei
peretilor si planseelor.
Pentru evitarea producerii incendiilor, elementele din lemn vor tratate
prin ignifugare.
C.7. Conditii de calitate pentru constructiile din lemn
Pentru asigurarea calitatii acestor constructii, se impune respectarea
urmatoarelor cerinte:
Constructiile din lemn vor xate cat mai rigid posibil pe fundatii;
Elementele prefabricate trebuie marcate cu atentie si cat mai vizibil si
vor depozitate in locuri ferite de umezeala;
Elementele prefabricate vor montate cu grija pentru a nu se deteriora;
Demontarea constructiilor prefabricate se va face cu atentie pentru a
se putea reutiliza cat mai des elementele componente;
Izolarea hidrofuga se va face cu grija deoarece in caz contrar
elementele din lemn putrezesc;

Vor respectate toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor
specicate in proiectul de executie.
C.8. Stabilirea si alegerea claselor de precizie
Pentru industria prelucrarii lemnului au fost adoptate doua clase de
precizie: I si II si sunt prezentate in tabelul 1 si 2.
Abateri limita in clasa I de precizie:
Tabel 12
Asamblari
Imbinari
Interval de
dimensiuni
(mm)
Cepul
Scobitura
Abateri in functie de treapta de ajustaj
Abateri
limita
(mm)
Fortat
1-10
+0,10
0
+0,15
+0,05
+0,10
0
+0,15
-0,05
11-30
0,20
0
+0,30
+0,10
+0,20
0
31-100
0,30
0
+0,45
+0,15
101-200
0,40
0
201-800
801-2500
Aderent Cu frecare Alunecator
Liber
Larg
0
-0,05
-0,05
-0,15
-0,10
-0,20
+0,10
-0,10
0
-0,20
-0,10
-0,30
-0,20
-0,40
+0,30
0
+0,15
-0,15
0
-0,30
-0,15
-0,45
-0,30
-0,60
+0,60
+0,20
+0,40
0
+0,20
-0,20
0
-0,40
-0,20
-0,60
-0,40
-0,80
+0,60
0
0,30
0
-0,60
-0,30
-0,90
-0,60
-1,20
+0,90
0
0,30
0
-0,90
-0,145
-1,35
-0,90
-1,80
(mm)
Abateri limita in clasa II de precizie:

Tabel 13
Interval de
dimensiuni
(mm)
Imbinari
Scobitura
Abateri
limita
(mm)
+0,20
0
Aderent
0,20
0
0,10
11-30
0,40
0
0,40
0
31-100
0,60
0
101-200
Liber
Larg
0
-0,20
-0,10
-0,30
-0,20
-0,40
0,20
0
-0,40
-0,20
-0,60
-0,40
-0,80
0,60
0
0,30
0
-0,60
-0,30
-0,90
-0,60
-1,20
0,80
0
0,80
0
0,40
0
-0,80
-0,40
-1,20
-0,80
-1,60
201-800
+1,20
0
0,60
0
-1,20
-0,60
-1,80
-1,20
-2,40
801-2500
+1,80
0
0,90
0
-1,80
-0,90
-2,70
-1,20
-3,60
1-10
Asamblari
Cepul
Abateri in functie de treapta de ajustaj
Cu frecare Alunecator
(mm)
XI. PARDOSELI
Clasicarea pardoselilor dupa natura materialelor folosite este data de
STAS 3490-52.
Dupa modul de aezare se deosebesc pardoseli cu rosturi de forma regulata
sau neregulata si pardoseli cu suprafee continue, monolite, cu sau fara rosturi
de dilatatie.
La o pardoseala se deosebesc doua parti: pardoseala propriu-zisa care este
suprafaa pe care se circulate uzura si strat suport care formeaz fundaia
pardoselii. La pardoseli aezate direct pe pamant, stratul - suport poate o
umplutura bine batuta, din pamant nisipos, zgura sau lut, un strat poros de
10... 15 cm, din nisip, balast sau pietris. Un strat de pietri cu lut btut in
grosime de 12... 15 cm, dau un strat din beton simplu, eventual armat cu 3..7
bare cu diametrul 6 mm sau pe l m, de 8.12 cm.
A. Pardoseli din pamant
Un sistem de pardoseala din pamant consta in indepartarea stratului
vegetal si baterea cu maiul a pmntului peste care s-a aezat un strat de
pietris,piatra sparta sau zgura, astfel ca pietriul sa ptrund in pamant pe o
adncime de 4..6 cm. Pe suprafaa pardoselii astfel executate se poate turna
o emulsie de bitum sau de gudron la rece (1,5...4 kg/m ptrat). La executarea
acestei pardoseli se va tine seama de nomenclatorul C.S.A.C. 08.01-53.
Alte sisteme de pardoseala din pamant consta in asternerea unui strat de
balast de 10... 15 cm. btut cu maiul, peste care se aterne in straturi succesive
de 5..8 cm un amestec din nisip, argila si zgura udat cu apa, straturile ind
btute cu maiul. Stratul de amestec compactat va avea o grosime de 15...30
cm. Stratului supercial i se poate adaug paie tocate sau rumegu.
In ultimul timp se folosesc pardoseli din argila stabilizata, executate
dintr-un amestec de argila, gregate minerale si liani negri (bitum, smoala sau
gudron).
Pardoselile din pamant se folosesc in prezent la o serie de cldiri agricole si
industriale in hale de incarcare, remize, ateliere de forja, ateliere de tratament
termic, etc. Aceste pardoseli nu se vor folosi in incaperi unde exista umezeala,
sau se pot produce inltraii de apa subterana sau apa din precipitaii.
B. Pardoseli din lemn
Pardoselile din lemn sunt cele mai folosite in prezent in cldiri de
locuit,putnd folosite in industrie.
B.1.Pardoselile din scnduri

Pardoselile din scnduri sau duumelele, se executa din scnduri de brad
brute de 18...24 sau 28 cm. latime, btute alturat, sau cu interspatii de 1,5...3
cm, pe grinzisoare de tufan sau pe lemn semirotund de diametru 14cm., aezate
Ia distante de 65..80 cm. Dusumelele pot executate si din scnduri geluite
pe o parte. Pentru a preintampina cascarea scndurilor, se pot folosi scnduri
faltuite tip FSI (STAS 1837-50) sau scnduri din lamba si uluc (STAS 258-49).
Cand lungimea scndurilor nu este destul de mare ca sa ajung de la un
perete al camerei la celalalt, se poate executa inadirea lor. Inadirea scndurilor
nu se va face pe o singura linie ci cu rosturi alternante. Aceasta alternanta se
numete estura duumelelor.
La pereti, pentru a acoperi rostul dintre duumea si perete se bat pervazuri
din lemn prinse in cuie de duumea. In loc de pervaz se poate monta o plinta
care se prinde in uruburi de diblurile xate in zidria peretelui.
B.2.Parchete
Pardoselile din parchet se monteaz pe o duumea oarba (montata pe
grinzisoare sau xata in asfalt sau alt liant si in panouri din lamele).
Pentru montarea pardoselii din parchet pe duumeaua oarba se folosete
parchet tip PI cu lamba si uluc din stejar,fag sau cer (STAS 228-59 ),sau
parchete din nuc comandate special.
Aezarea parchetelor se face la 45 grade ,sau dupa diferite modele.In
incaperi monumentale se folosete parchetul din stejar amestecat cu parchetul
din nuc dupa anumite modele,creindu-se prin diferite nuane de culoare efecte
estetice deosebite.
Parchetul montat pe duumea oarba btuta pe grinzisoare cere o inaltime
mare de constructie.Parchetul montat intr-o incapere umeda,inchisa,trage
umezeala,se uma la mijloc si se smulge din cuie.Deci incaperile in care se
monteaz parchetul trebuie bine aerisite.iar umplutura de sub parchet trebuie
sa e uscata.
Daca parchetul se uzeaz mai mult pe o anumita poriune din incapere
(de exemplu in dreptul usii),el se va remonta schimbandu-se locul lamelelor
uzate care vor aezate langa perei,sau in alte puncte de circulaie redusa ale
incaperii.
Parchetul folosit pentru a montat in asfalt are o forma speciala,cu lamba.
uluc si coada de rndunica in partea inferioara.Astfel este parchetul din stejar,
fag si cer tip P2 (STAS 228-59). Montarea parchetului se face intr-un strat din
asfalt cald de 15..20 cm. grosime compus din bitum, ler si nisip.
Parchetul montat in asfalt are avantajul unei inaltimi de construcie
mici,reduce consumul de material lemnos, nu prezint goluri in care sa
se ncuibeze gndaci si arde mai greu.In schimb cere manopera sporita la
montare, nu este destul de elastic, se repara greu si nu permite splarea cu
benzina.
Modul de aezare al lamelelor de parchet in asfalt este identic cu felul in

care se aseaza parchetul pe duumeaua oarba.
Parchetul de lamele montat in panouri este format din panouri din lemn
incleiate in tblii care formeaz baza pe care se incleiaza lamelele de stejar,
paltin, nuc, etc, groase de 7.. 15 cm.
Panourile cu lamele se executa la fabrica si se xeaz pe grindisoare puse
la nivel prin cuie.
B.3.Pardoseli din pavele din lemn
Pavelele din lemn sunt de forma prismatica si cilindrica cu bre pe
verticala (STAS 3344-52 ).EIe se monteaz dupa STAS R 2868-51 si
normativul CSAC 205-53. Pavelele se aseaza pe un strat de nisip sau mastic
bituminos, iar rosturile se umplu cu bitum ca suprafaa sa devin etansa.Intre
pardoseala din pavele din lemn si perei si in jurul fundaiilor de maini se va
lasa un spaiu de 3 cm. umplut cu bitum,pentru a permite umarea lemnului.
Pardoselile din pavele de lemn se folosesc in cldiri industriale.
XII. TAMPLARIE DIN LEMN
Executarea tamplariei se face dupa STAS-urile in vigoare pentru toate
cldirile civile si industriale obinuite. Pentru cldiri monumentale ,tamlparia
se poate executa cu forme si dimensiuni dupa proiecte speciale ,pentru a se
incadra in arhitectura cldirii.La construcii vechi, in cazul inlocuirii pariale
a tamplariei existente cu prilejul reparaiilor sau lucrrilor de transformari.
amenajari.etc tamplaria noua trebuie sa e executata la fel cu restul tamplariei
existente.
La xarea tamplariei trebuie sa se dea o atenie deosebita verticalitii
perfecte a acesteia, caci o montare greita duce la funcionarea defectuoasa.
Ghermelele de care se prinde tocul tamplariei trebuie sa nu permit deplasarea
tamplariei sau ieirea ei din perete, ceea ce se realizeaz prin folosirea
ghermelelor in cruce. Daca grosimea peretelui nu permite introducerea
ghermelelor in cruce, se vor folosi ghermele simple imbricate in plasa de
sarma sau piese din beton prefabricate cu diblu de lemn in coada de rndunica.
La perei subtiri,asigurarea unei bune xri a tamplariei si in special a
uilor este deosebit de importanta, motiv pentru care se folosesc uneori usi cu
parte xa (tocul) metalica sau se executa o prindere cu otel lat inzidit.
Dupa prinderea tamplariei de ghermele, se face impanarea cu lemn a
golului intre toc si ghermea, restul golului umplandu-se cu tencuiala sau
eventual cu hrtie indesata. Rostul se acoper apoi cu un pervaz sau se
tencuieste.
STAS 799-56 stabilete felul cherestelei intrebuintate la tamplarie,defectele
lemnului admise la diferite piese si defectele ce trebuie eliminate.
La primirea tamplariei pe santier,se va verica calitatea si dimensiunile

ferestrelor si uilor bucata cu bucata,refuzandu-se cele necorespunzatoare.
Calitatea lemnului si a execuiei se verica visual.Se verica nchiderea
foilor prin manevrarea lor,asigurandu-se prin repetate inchideri si deschideri
ca ele funcioneaz uor si se inched fara joc.Se va cerceta de asemenea
umiditatea tamplariei primate.Unitatea care a executat tamplaria este datoare
sa inlocuiasca piesele gsite necorespunzatoare sau sa le recondiioneze.
Ferestrele si uile se vor depozita si pstra pe antier pana la montarea in
incaperi acoperite,ferite de precipitaii admosferice,de umezeala si de razele
soarelui,iar iarna aceste incaperi vor inchise.Piesele de tamplarie trebuie
depozitate pe grupe de tipuri si dimensiuni,stivuite la 25 cm. de suprafaa
pardoselii si 15 cm distanta de perei.
Denumirea de usa sau fereastra de dreapta sau de stnga (STAS 1637-50)
se da dupa partea in care se aa foaia sau cerceveaua dupa deschiderea ei prin
impingere.
A. Ferestre
Ferestrele pot cu cercevele mobile,folosite la construcii de locuit,
social-culturale, administrative, etc., sau xe, folosite la cldiri industriale.
Ferestrele xe sunt fcute dintr-o rama impartita prin sprosuri in ochiuri.
In locul unuia sau a mai multor geamuri se pot executa cercevele mici pentru
aerisire.
Toate prile ferestrelor se executa din lemn masiv.Ferestrele cu cercevele
pot simple sau duble, dupa cum sunt cu un singur rand sau cu doau rnduri
de cercevele. Ferestrele mai pot cu deschidere obinuita sau cu deschidere
interioara .Daca cerceveaua se deschide in afara tocului,ferestrele se numesc
cu deschidere obinuita,iar daca cercevelele se deschid spre interiorul
tocului,ferestrele se numesc cu deschidere interioara.
Pentru a se putea realiza ferestre cu deschidere interioara,se executa o
rama prinsa de toc,din care cauza de la exterior ele par cu toc foarte gros. Ca
sa nu apar in faada o grosime atat de mare.o parte a ramei se acoper cu o
ureche a zidriei denumita spalet.
Ferestrele pot cu supralumina (oberlicht) in care caz exista o cercevea
cu o nlime mai mare in partea inferioara si o cercevea cu o inaltime mai
mica (supralumina)in partea superioara. Aceste ferestre se executa cu o
traversa orizontala denumita chempfer.
Ferestrele pot executate cu unul,doua,trei sau patru canaturi, prin canat
intelegandu-se cerceveaua. Canaturile se inchid la mijloc prin mbinarea a
doua cercevele. mbinarea cercevelelor se poate face e in sistem gura de lup
e cu dublu falt si sipci de lovire (slaglaisten).
Ferestrele cu deschidere obinuita sunt mai bune dect cele cu deschidere
interioara, caci in caz de vant cerceveaua este presata inspre toc devenind mai
etansa,in timp ce la ferestrele cu deschidere interioara vntul indeparteaza

cerceveaua din toc. Ferestrele cu deschidere interioara mai au dezavantajul ca
permit ptrunderea apelor spre interior,motiv pentru care cerceveaua exterioara
a ferestrei.precum si supralumina au la partea inferioara totdeauna un prol ce
iese in exterior cu lacrimar(vasernaze),iar tocul ferestrei are in prag o scobitura
in forma de albie pentru colectarea apei care eventual s-ar inltra.
La ferestrele cu doua canaturi este de preferat ca inchiderea cercevelelor
sa se faca in sistem gura de lup care asigura imbinarea cercevelelor pe toata
lungimea lor.Sistemul de nchidere cu dublu falt si slaglaisten se folosete
numai la ferestrele duble cu nchidere interioara.
Se mai executa ferestre cuplate la care cercevelele duble sunt cuplate intre
ele,ferestre ghilotina care se deschid prin alunecare pe verticala intr-un uluc,
ferestre cu forma semirotunda in partea superioara,ferestre rotunde,etc.
Dimensiunile ferestrelor normale sunt stabilite prin STAS 5333-59
pentru ferestrele cldirilor de locuit si prin STAS 5405-56 pentru ferestrele
construciilor industriale.In tabele 26 sunt date dimensiunile modulate.
dimensiunile golului in zidariesi a tocurilor pentru cldiri de locuit.
Detaliite de execuie a ferestrelor standardizate sunt date in STAS 46555 pentru ferestre ,usi de balcoane si obloane din lemn pentru construcii
civile,STAS 469-55 pentru ferestrele simple ale cldirilor industriale,STAS
3493-57 pentru ferestrele magaziilor de cereale,STAS 3491-57 pentru
ferestrele construciilor zootehnice si STAS 3366-59 pentru obloane rulante.
Alegerea poziiei de montare a ferestrelor in zidrie are o importanta
deosebita in vederea asigurrii unei iluminri bune.O iluminare buna se
obine daca stlpii dintre ferestre nu sunt prea mari si daca ferestrele nu sunt
prea apropiatede pereii laterali.Iluminarea pana in adncimea incaperii se
obine prin ferestre inalte.Dupa scopul incaperii,ferestrele se monteaz la
inaltimi diferite de la pardoseala ,respectandu-se aspectul unitar al faadei.
B. Usi
Uile se pot executa din lemn masiv,cu tblii din lemn masiv sau tblii din
placaj,din rame acoperite cu placaj simplu sau furniruit si din panele sau placi
celulare din lemn,simple sau furniruite,sau placi aglomerate din lemn.
Uile au doua parti distincte: partea xa de zidrie si partea mobile,denumita
foaia uii sau canat.
Partea xa a uii poate ,dupa modul in care se executa ,toc sau captuseala.
Tocul uii este o rama care se face diferit,dupa cum foaia uii este cu falt sau
fara falt.
Cptueala imbraca toata grosimea peretelui,iar de cptueala se prinde
la nivel cu una din fetele peretelui un toc cu dimensiuni mai reduse in care
se imbuca foaia uii.Cptuelile pot simple, dintr-un dulap drcpt, din tblii,
din tblii placate sau din tblii placate si furniruite.La uile pe captuseli.de jur
mprejurul golului, pe ambele parti, se monteaz pervazuri prolate.
Uile pe toc se folosesc de obicei ca usi exterioare,iar cele pe cptueli
ca usi interioare. La montarea uilor pe toc, pragul se ingroapa Ia nivelul
pardoselii.La montarea uilor pe captuseli,captuselile se vor duce pana la
stratul suport al pardoselii,astfel ca pardoseala sa xeze mai bine cptueala.
Uile cu doua canaturi se inchid la mijloc, folosind sipci prinse pe foile
uii numite sipci de lovire (slaglaisten).
Partea mobila a uilor (foaia sau canatul) se face dintr-o rama cu tblii, e
din rama cu geamuri in loc de tblii, e din placa celulara placat pe ambele
parti cu placaj ce poate furniruit, e cu panel.
Canatul in tblii se executa dintr-o rama confecionat din dulapi.
Dulapii verticali se numesc frizuri, iar cei orizontali traverse. Frizurile se
incheie cu traversele prin imbinare cu cep si bucea. mbinrile sunt xate
cu clei si consolidate cu cepuri (cuie de lemn). Golurile ramase in interiorul
ramei se umplu cu tblii din scandura plina sau din placaj. Pentru prinderea
tabliilor,frizurile si traversele au in partea interioara a ramei un uluc in care
se imbina tblia fara a se incleia,pentru ca lemnul sa poat lucra.Traversa
orizontala inferioara se face intotdeauna mai inalta, iar in locurile cu
circulaie mare pe aceasta traversa se va monta o tabla pe o inaltime de 40 cm
pe ambele parti pentru protectie, in special la uile batante. In loc de tblii, in
partea superioara a uii se pot monta geamuri.
La uile cu canatul in tablii, captuselile se vor executa de asemenea cu
tblii.
La uile exterioare cu deschidere spre interior se va asigura scurgerea apei
executandu-se pragul tocului cu panta spre exterior, iar la foaie se va adaug
in partea inferioara un prol cu lacrimar.
Dimensiunile pentru uile pivotante sunt stabilite prin STAS 5333-59.
In afara uilor pivotante se mai executa usi batante cu balamale speciale
cu arc.
Uile batante permit deschiderea in ambele sensuri avand balamale cu
arc, batante. Ele se executa fara fait.
Uile glisante se folosesc acolo unde nu exista spaiu pentru deschiderea
foii. Ele se executa ca sa gliseze in afara peretelui. Pentru a asigura o glisare
usoara, se monteaz cate o sina de ghidare in pardoseala si in perete.Pe usa se
monteaz sus si jos rotile care gliseaz pe cele doua sine.
Uile invartitoare (turnante) se compun dintr-un tambur cilindric de
obicei cu perei din geamuri, cu un diametru 1,9 - 2,5 min interiorul cruia
se invartesc trei sau patru foi de usa xate de un ax vertical aat in centrul
tamburului.
Uile pliante se folosesc mai rar. Ele se executa din mai multe foi ce se
pliaz la deschidere prin glisare.
Detalii pentru executarea uilor sunt date in SRAS 466-55 pentru usi la
construcii civile,STAS 470-55 pentru usi la cldiri industriale, STAS 46555 pentru usi la balcoanele construciilor civile si STAS 4928-55 pentru
glasvanduri.
La amplasarea uilor trebuie sa se aiba in vedere ca o usa deschisa sa
nu loveasc peretii, oprindu-se la 8 cm de perete, sa nu loveasc radiatorul
montat in spatele uii si sa nu loveasc alta usa.
Usile glisante se pot executa ca sa gliseze in afara
peretelui, ramanand aparente la deschidere sau sa gliseze
in interiorul unui perete dublu. Pentru a asigura o glisare
usoara, se monteaza cate o sina de ghidare in pardoseala si
in perete. Pe usa se monteaza sus si jos rotite care gliseaza
pe cele doua sine (Fig. 202).
Usile invartitoare (turnante) se compun dintrun tambur cilindric (cusca) de obicei cu pereti
din geamuri, cu un diametru de 1,90 ... 2,50 m
in interiorul caruia se invartesc patru sau trei foi
de usa xate de un ax vertical aat in centrul
tamburului. Aceste foi de usa se pot rabata vara
pentru a lasa intrarea libera (Fig. 203).
Fig. 202 Sistemul
Usile pliante se folosesc mai rar. Ele sunt executate superior de rulare a
din mai multe foi ce se pliaza la deschidere prin unei usi glisante
glisare (Fig. 204).
Dimensiunile usilor la cladiri de locuit sunt date in tabelul 14
Detaliile pentru executarea usilor sunt date prin STAS 466-55 pentru usi
la constructii civile, STAS 470-55 pentru usi la cladiri industriale , STAS
465-55 pentru usi la balcoanele constructiilor civile si STAS 4928-55 pentru
glasvanduri.
Marimea golului
modulat
Latime Inaltime Latime Inaltime Latime Inaltime*)

7 X 19
700
1900
710
1910
690
1895
8 X 19
800
1900
810
1910
790
1895
9 X 19
900
1900
910
1910
890
1895
10 X 19
1000
1900
1010
1910
990
1895
7 X 21
700
2100
710
2110
690
2095
8 X 21
800
2100
810
2110
790
2095
9 X 21
1000
2100
1010
2110
990
2095
10 X 21
1500
2100
1510
2110
1490
2095
*) Inaltimea de executie a tocului se obtine prin adaugarea a 25 mm.
Observatii
1
1
1
1
1
1
1
2
Se folosesc la subsoluri,
mansarde si dependinte
Numar de
module
Numar de
canaturi
Tabel 14
tocului sau
Marimea golului Marimea
captuseala pana la
de executie
nivelul pardoselii
Fig. 203 Usa turnanta

a) in pozitie normala; b) in
pozitie rabatata
Fig. 204 Usa plianta
Fig. 205 Modul de deschidere

si realizare a usilor
a) deschidere gresita
b) deschidere corecta
c) dispozitie gresita a usii
d) dispozitie corecta a usii
BIBLIOGRAFIE
1. Cartea dulgherului autor: C. Rosoga, I. Davidescu;
2. Constructii si tehnologia lucrarilor autori: R. Constantinescu, C.
Pavel, V. Voinescu;
3. Desen tehnic pentru constructii autori: V. Florea, D. Prundeanu, R.
Mergineanu;
4. Culegere de standarde de desen tehnic autori: E. Diaconescu, Al.
Constantinescu;
5. Materiale de constructii si instalatii autori: V. Maciuca, M. Birzescu;
6. Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii si instalatii autori: A.
Mihail, R. Al. Popa, E. Gorbanescu, M. Darie, s.a.;
7. Constructii civile, industriale si agrozootehnice autori: R.
Constantinescu, C. Pavel, M. Voiculescu;
8. Constructii civile autori: D. Ghiocel, Fl. Dabija, M. Daria, s.a.;
9. Cofraje autori: M. Plesa, N. Gabreanu, A. Fodor, s.a..

N MESERIA DE

DESEN TEHNIC DE CONSTRUCII
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic

A.1.Linii
Grosimea de baza (b) se alege n funcie de mrimea i natura desenului
ntre 0, 2 i 2 mm.
Clasa de precizie se simbolizeaz printr-o cifr i anume:
- linia groas (b) prin cifra 1;
- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;
- linia subire (circa b/4) prin cifra 3.
Tabel 1
Tipul liniei
Destinaia
Groas (C1i)
Mijlocie (C2)
Continu
Subire (C3)
Intrerupt (l) Mijlocie (l2)

Linie-punct
(p)
Mijlocie (P2)
Subire (P3)
Contururi de seciune sau tabele; chenare

pentru desene;
Muchii vzute n vedere i seciuni; Curbe de
nivel principal; Construcii geometrice.
Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri,
axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
i ntrerupere ;
Linii de referin sau de indicaie pentru cote,
notri sau observaii fcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de seciuni rabtute.
Muchii nevzute ascunse dup alte elemente;
Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate
la C3 i P3.
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secionare;
Linii de ntrerupere;
Pri situate n faa planului de
secionare.
A.2. Cotarea
A.2.1. Reguli generale
Prin cotarea unul desen de construcii se nelege nscrierea n acel desen
a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis i clar
a tuturor elementelor construciei.
Cotarea trebuie fci n aa fel nct s nu e nevoie de calcule suplimentare
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Msurarea direct
pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor
necotate ale elementelor ce urmeaz a executate.
Desen tehnic - 147
A.2.2.Elementele cotrii sunt:

Fig. 1
cota, care indic valoarea

numeric a dimensiunii considerate, n unele cazuri poate
exprimat i printr-o liter;
linia de cot, care indic
lungimile sau unghiurile la care
Fig. 2
se refer cota;
liniile ajuttoare, care delimiteaz poriunile cotate i se folosesc n
cazurile cnd linia de cot nu taie conturul elementului;
liniile de indicaie sau de referin (linii frnte), care se folosesc
cnd spaiul dintre extremitile liniei de cot nu este sucient pentru
nscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin se folosesc pentru
diferite alte notri;
cota de nivel, care indic valoarea aderentei de nivel dintre o fa a
elementelor i un reper ales;
simbolul pentru nscrierea cotei de nivel.
Fig. 3
Liniile ajuttoare pot s nceap direct de la reprezentarea elementului

sau de la o distant apropiat de aceasta. In general ele sunt perpendiculare
pe pe linia de cot i le depete cu aproximativ 2 mm. In mod excepional,
liniile ajuttoare pot s se ntretaie cu liniile de cot la 45 sau 60, dac
cotarea devine astfel mai clar. La reprezentrile conturate cu linii groase,
liniile ajuttoare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).
148 - Desen tehnic
Fiecare cot are o linie de cot

corespunztoare. Liniile de contur, Fig. 4
axele, liniile ajuttoare i prelungirile
lor, nu pot utilizate ca i linii de cot.
Liniile de cot se traseaz paralel cu
dimensiunile la care se refer.
Pentru cotarea arcelor de cerc, sau
a elementelor cu alte curburi, linia de
cot se duce echidistanat de curba
elementului sau prin translatarea curbei i se delimiteaz cu linii ajuttoare
care s e normale la curb sau paralele ntre ele.
Fig. 5
Deasupra cotelor, msurnd lungimi curbilinii, se pune semnul de arc ().

Pentru cotarea unui unghi, linia de cot se duce circular, cu cerc n vrful
unghiului i se delimiteaz cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora
prin linii ajuttoare.
Delimitrile liniilor de cot se indic prin puncte, linioare scurte la 45
fa de linia cotei, sau sgei.
Pentru accenturi ale indicaiilor, liniile de referin pot terminate cu
puncte, cnd se opresc pe o suprafa i cu sgei, cnd se opresc pe o linie.
Pe acelai desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot.
In cazul liniilor de cot terminate cu sgei, pentru cotarea intervalelor mici,
sgeile extreme pot plasate la exterior i intermediar nlocuite cu puncte.
Dac este necesar cotarea reprezentrilor perspective, liniile ajuttoare
se vor trasa urmnd direciile liniilor din reprezentarea perspectiv (Fig. 4).
Fig. 6
Desen tehnic - 149
Grosimea stratelor, foliilor, plcilor se poate indica fr linii de cot,

pe linii de referin, cota ind precedat de indicaia d=..............
, sau
de indicarea stratului.
Cotele dimensiunilor prezentate la scar se subliniaz, cu excepia
elementelor de construcie gurate ntrerupt. Cotele care nu se pot indica i
trebuie vericate la faa locului, vor precedate de semnul (~) (vezi Fig.5).
Pe desenele de ansamblu, dac specicul desenului nu are alte
reglementri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic n metri, cu dou
zecimale (chiar dac acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic
n centimetri. Dac trebuie indicai milimetrii, acetia se nscriu sub form de
exponeni (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic dup
specicul desenului (Fig.6).
Pe desenele de ansamblu, cotele vor cele ale dimensiunilor de coordonare,
iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz.
Exemplu: grosimea pereilor de crmida din desenele de ansamblu se vor
cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar n desenele de detaliu, cotele vor 63, 115,
24, 365 cm sau 63, 115, 24, 365 mm.
Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional . Aceast notare
nu este obligatorie pe reprezentrile cu contururi circulare. In cazul cercurilor
concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi
cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).
Fig. 7
Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenional, litera R

dac nu este dat n desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc
se vor indica printr-un cercule sau printr-o cruciuli, n caz c nu sunt
determinate de intersecia a dou axe. Dac centrul nu poate reprezentat n
cadrul desenului, dar indicarea lui este totui necesar, linia de cot a razei
se va trasa n direcia centrului i se va proceda ca n Fig.8.
Dac n reprezentare, linia de
cot a razelor, diametrelor sau
Fig. 8
unghiurilor este mai mic de 6
mm, sgeile se indic dinspre
exterior, sau se utilizeaz o
linie de referin (vezi Fig. 9).
Cotele se scriu imediat
deasupra liniei de cot, fr s
Fig. 9
150 - Desen tehnic
e lipite de aceasta i pe ct posibil la mijlocul intervalului. Se recomand

nltimea nominal de 2, 5 sau 3, 5 mm.
La reprezentrile fcute la aceeai scar, pe aceeai plan, scrierea cotelor
se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa de nclinarea
liniei de cot se face astfel nct s poat citit din fa i din dreapta, desenul
avnd poziia normal (cu indicatorul n dreapta jos). Se va evita trasarea
liniilor de cot cu nclinarea cuprins n zona de 30 haurat (Fig.10).
Valoarea unghiurilor se
va scrie dup aceeai regul
Fig. 10
pe linia de cot circular,
nclinarea liniei de cot
ind asemuit cu cu direcia
coardei unghiului respective
(vezi Fig.10).
Dac distana dintre extremitile liniei de cot este prea mic
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia
de cot, pe prelungirea acesteia, n dreptul unei linii de indicaie, sau
imediat pe prelungirea liniei de cot, respectiv n intervalul cotei
vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul planului din Fig. 7.
Fig. 11
Pe ct posibil, cotele nscrise nu trebuie s e intersectate de linii
din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile
unui cmp se ntrerup pentru scrierea cotelor (g.11).
Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot
indicate pn la axa sa de simetrie ntr-o singur parte; cotele generale se
indic obligatoriu complete.
Dac elementul simetric este reprezentat numai pn la axa sa de simetrie,
cotele se vor indica i raporta pn la aceast ax (Fig.12).
In cazul elementelor circulare, linia de cot ntrerupt depete cu 5-10
mm axa de simetrie i se coteaz cu valoarea diametrului precedat de semnul
conventional . In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie
cu semnul:
Pantele se vor indica printr-o sgeat paralel cu panta i avnd sensul
de urcare pentru scri, rampe de circulaie etc. i de coborre pentru pantele
de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie
sub form de raport sau de procent fcut ntre proiecia pe vertical i cea pe
orizontal a pantei, iar valoarea se nscrie deasupra sgeii (Fig. 13).
Exemplu de calcul al pantei:
1,50-0,90
4,00
x l00=15%
In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Distana ntre dou linii succesive, ca i distana ntre linia de cota i
elementul cotat, va de minimum 7 mm. In caz c nu se poate respecta
Desen tehnic - 151
Fig. 12
Fig. 13
aceast distan, se admite ntreruperea liniei de cot care, dup necesiti,

poate trasat la o distan mai mare fa de elementul cotat.
Cotele aezate pe linii de cot paralele, intersectate de o ax de simetrie
se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei, sau se ntrerupe axa n dreptul
cotelor (Fig.12).
Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face ncepnd cu cele pentru
cotele pariale -n imediata apropiere a conturului elementelor- i terminnd
cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe ct posibil:
- intersectarea liniilor de cot ntre ele sau cu liniile ajuttoare ale altora;
- ptrunderea liniilor de cote exterioare n interiorul reprezentrii
obiectului;
- trecerea liniilor de cot prin goluri;
- intersectarea liniilor de indicaie sau de referin;
- trasarea liniilor de indicaie sau de referin paralele cu liniile de
contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot i cu haurile din zonele
nvecinate sau traversate;
- repetarea cotelor pe un acelai element, sau pe mai multe reprezentri
ale acestuia din acelai desen.
Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic i simbolurilor literale
utilizate n desenele necotate cifric.
A.2.3.lndicaii de detaliu;
Axele de trasare ale construciei se marcheaz cu cifre arabe i litere
majuscule nscrise n ptrate cu latura de 6 ...9 mm, dup scara desenului.
Se recomand s se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale
construciei i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14).
Cotele de nivel se indic n metri, cu dou zecimale (chiar dac acestea
sunt zero).
Cotele de reper se indic prin 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper
sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, n general, nivelul pardoselii
nite de la parterul corpului principal al cldirii numit cota zero, notat cu
semnul 0, 00. n cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate
lua ca reper i alt nivel caracteristic.
152 - Desen tehnic
Fig. 14
Fig. 15
Pentru nscrierea cotelor de nivel se utilizeaz, att n seciuni i faade ct

i n planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu nlimea egal cu
a cifrelor de cot ). Simbolurile se utilizeaz astfel:
pentru cote n raport cu nivelul reper, simbolul jumatate nnegrit;
pentru cote n raport cu alt nivel dect cel de reper stabilit, simbolul
nennegrit, menionndu-se care este acel nivel;
n planuri, simbolul se completeaz cu un dreptunghi, n care se nscrie
cota.
Simbolurile pot reprezentate i numai prin jumtate triunghi echilateral
folosind pe acelai plan o notaie unitar (Fig. 16).
O
Fig. 16
Pentru claritatea nscrierii cotei de nivel, se poate distana dup necesitate,

braul orizontal pe care se scrie cota, sau se nscrie pe o linie de referin, cu
indicarea simbolului triunghiular. In funcie de claritatea desenului, braul
poate orientat la stnga sau la dreapta, iar vrful sgeii n jos sau n sus.
Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii
din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de la axele lor la un
reper determinat.
Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de la marginea
golului la reperul cel mai apropiat (zid, stlp etc., Fig.6).
Desen tehnic - 153
Dimensiunile stlpilor vor cotate ca n Fig 17; poziia lor se va indica,

dup necesitile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e
prin distana dintre feele lor.
Fig. 17
Fig. 18
Fig. 19
La repetarea n ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe

aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot total ntre axele
sau feele elementelor marginale, scris sub forma unui produs ntre numrul
distanelor egale i dimensiunea care se repet. La captul irului se coteaz
unul sau dou elemente, precum i dimensiunea care se repet ( Fig. 17 i 19).
Pentru poziionarea unor elemente de construcii amplasate diferit ntre
ele, se pot utiliza i cote cumulate fa de un reper comun. In acest caz linia
comun de cot va terminat cu un punct pe linia de referin i cu sgei pe
liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).
Fig. 20
Seciunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn,

couri, anuri pentu conducte etc.) pot cotate i prin
nscrierea pe o linie de referin a cotelor celor dou
laturi nmulite ntre ele. Prima cot va latur de baz a
Fig. 21
elementului, dup poziia sa n construcie sau din poziia
normal a desenului (Fig.21).
Inlimea de la care ncepe golul unui co de fum sau canal de ventilaie
fa de nivelul pardoselii se inscrie sub cota seciunii lui i precedat de
notaia h=.........
Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic nivelul pe care
l deservesc: subsol, parter, etaj I etc.
Dac este necesar a se diferenia n plan destinaia anumitor canale, se pot
utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile n plci se vor reprezenta ca n Fig. 23.
La scri, dimensiunile treptelor se nscriu pe linia pasului, i anume
limea deasupra, iar nlimea dedesubt. Treptele vor numerotate de la
palier la palier, sau n continuare.
Limea pardoselelor va cotat pn la linia contratreptei (linia ntrerupt).
In cazul scrilor fr contratrepte, cotele se vor da pana la vrful treptei.
154 - Desen tehnic
Nivelul planului de secionare se va indica

prin ngroarea liniei treptei respective.
Pe palierele rampelor i scrilor se vor indica
obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24).
Inlimea de la care ncepe golul unei
ferestre se noteaz prin p = ..... i reprezint
cota parapetului respectiv care este distana de
la nivelul pardoselei pn la cota de ncepere a
golului de fereastr.
Fig. 22
Trimiterile la detalii sau la note explicative se
indic n fracii nscrise n cercule; la numrtor
se trece numrul sau indicativul detaliului, iar la
numitor nr. planei n care este desenat detaliul
Fig. 23
(fig. 25). Cnd sunt prevzute dou alternative
de execuie, cotele pentru a doua alternativ vor
fi scrise ntre paranteze. n desenele destinate execuiei se recomand a se evita
aceast dubl cotare, preferndu-se ntocmirea a dou desene.
Fig. 24
Fig. 25
Scrierea cotelor i delimitarea lor pe desenele executate n creion se va

face de preferin n tu.
A.3. Reprezentri convenionale
A.3.1. Seciuni
n desenele de construcii seciunea este reprezentarea unui obiect dup
tierea imaginar a acestuia cu un plan convenional i ndeprtarea prii
dintre planul de tiere i ochiul observatorului.
Ea se execut paralel cu unul din planele de proiecie pe care este reprezentat
obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa i n alte poziii, cu condiia
ca planul de tiere s e perpendicular pe unul din planele de proiecie.
Seciunea orizontal fcut printr-o construcie la un nivel caracteristic se
numete plan (Fig. 6). Denumirea simpl de seciune se utilizeaz, n general,
numai pentru seciunile verticale (Fig. 26 i 27).
In desenele de construcii se utilizeaz dou feluri de reprezentri:
- seciuni propriu-zise, n care desenul reprezint numai ceea ce gsete
n planul de tiere (Fig. 28-a);
- seciuni cu vedere, n care desenul reprezint i vederea elementelor
ce se gsesc n spatele planului de tiere i a cror reprezentare este
necesar pentru o mai bun nelegere a desenului (Fig. 28-b).
Desen tehnic - 155
Pe seciunile cu vedere se pot reprezenta i elemente care se aa n faa

planului desenndu-le cu linie punct subire.
Elementele secionate se coteaz cu linii mai groase, pentru a se deosebi
uor de cele vzute, pentru mai mult claritate i n anumite cazuri, se pot i
nnegri sau haura cmpurile secionate (Fig. 28 i 29).
In planuri, elementele de construcii care nu merg pn la tavan vor indicate
i cotate prin trimitere la nota explicativ. n cazul pereilor despritori, nlimea
lor se poate indica i prin notaia h= scris n lungul peretelui. Elementele
pentru care se ntocmesc alte desene sau detalii pot s nu mai e indicate n
seciuni, sau pot indicate simplicat (de exemplu foi de ui; buiandrugi,
prefabricate de planee, arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.)
Urma planului de tiere de pe planul de proiecie pe care este perpendicular
se numete traseu de secionare.
Traseul de secionare are rolul de a scoate n eviden ct mai multe
elemente ale unui desen i se stabilete n funcie de necesitile de indicare,
prin seciuni, a poriunilor caracteristice din construcii i se marcheaz
cu cifre sau litere. Traseul de secionare se reprezint printr-o linie-punct
subire (P3), avnd la capetele traseului i n locurile de frngere ale acestuia,
segmente de dreapt trasate cu linie continu groas (C1). Segmentele de linie
continu groas, nu trebuie s intersecteze linii de contur.
Direcia de privire se indic prin sgei subiri, perpendiculare pe traseul
de secionare, care se sprijin pe segmentele groase.
In funcie de traseul de secionare, avem ( Fig. 30):
1. seciuni rectilinii, fcute dup un traseu drept de secionare;
2. seciuni decalate fcute dup un traseu de secionare compus dintr-o
serie de segmente paralele, decalate ntre ele, urma planului de
decalare ind perpendicular pe aceste segmente i reprezentat cu o
linie continu subire (C3) ( Fig.6 i 31);
3. secuni desfurate, fcute dup un traseu de secionare n linie frnt,
seciunile pariale ind desenate n ordine succesiv, desfurat. In
acest caz, direcia de privire se indic la mijlocul segmentelor (Fig.6
i 31). Dac este necesar a se schimba traseul de secionare la unele
nivele, acesta se va indica pe planul ecrui nivel n parte.
Obiectele simetrice se pot reprezenta secionate i numai pn la axa de
simetrie (Fig. 29).
Fig. 26
156 - Desen tehnic
Fig. 27
Fig. 28
Fig. 29
Fig. 30
A.3.2.Reprezentarea convenional a materialelor;

Reprezentrile convenionale ale materialelor n seciuni sunt cele din
tabelul 2.
Reprezentrile convenionale de materiale se folosesc numai cnd n
alctuiri complexe, este necesar a se scoate n eviden materialele.
Dac, din cauza scrii desenului sau a dimensiunilor mici ale cmpului
sau din alte cauze, nu se pot gura reprezentrile din tabel 2, se admite
haurarea uniform, nnegrirea continu, lsarea fr nici o reprezentare a
cmpului, sau alte reprezentri, adugndu-se n caz de necesitate o not sau
legend explicativ.
In general haurile oblice se trag la 45 fa de cadrul desenului. Dac
liniile de contur ale elementului reprezentat au fa de plan, o nclinare
Desen tehnic - 157
de 45, sau apropiat, haurile oblice se pot trage la 45, fa de direcia
principal din conturul elementului.
In astfel de cazuri, precum i atunci cnd este necesar o difereniere
a suprafeelor n contact, se pot folosi i hauri la 60, respectiv 30 fa
de cadrul desenului, corespunztor folosirii normelor echerelor curente.
Pe cmpuri nvecinate, haurile cu aceeai nclinare se decaleaz sau se
inverseaz.
Tabel 2
Materialul
Pmnt stnc
Lichide
Reprezentarea
Materialul
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Beton armat la scara
<1: 50
Beton armat prefabricat la
scara > 1:50
Umplutur
Metal: prole i bare

rotunde
Piatr natural
Lemn n seciune
longitudinal
Zidrie n general
Lemn n seciune
transversal
Zidrie de prmat
Izolaie termic, fonic, etc.
Tencuial
Izolaie hidrofug
Mozaic
Azbociment, produse din

ipsos
Rabi
Geam
Beton simplu
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
ale cmpului, haurare
uniform
158 - Desen tehnic
Reprezentarea
Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai

dese, n funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea
seciunilor se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea
aceluiai material, trebuie s e identic pe toate desenele la aceeai scar a
unuia i aceluiai element.
In seciunile la care prile componente n contact sunt din acelai
material, se modic distana dintre hauri.
Reprezentarea convenional ntr-o seciune a umpluturilor, materialelor
n praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lng liniile de
contur i mai rar spre mijlocul cmpului ce se detaliaz; dac n reprezentare
se folosete o haurare, aceasta se traseaz uniform pe ntreaga suprafa a
cmpului (Fig. 31).
Fig. 31
In cazul cnd cmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor

se poate face numai pe o fie ngust, la marginea cmpului. Dac este
necesar reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai
pe o poriune redus n zona de contur a cmpului respectiv.
A.4. Rupturi;
Ruptura este o reprezentare convenional care indic ruperea i
ndeprtarea presupus a unei poriuni din obiectul reprezentat n vederea
unei reprezentri simplicate i mai reduse ca ntindere.
Liniile de ruptur sau ntrerupere pentru diferite materiale sunt indicate
n Fig. 31. Cnd ruptura delimiteaz mai multe elemente din acelai material,
pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 i 32).
Fig. 32
Fig. 33
Desen tehnic - 159
In cazul elementelor ntrerupte, indiferent de material, indicarea ntreruperii se

poate face prin dou linii-punct (P3) (Fig. 5 i 33). Indicarea liniilor de ruptur
nu este necesar la cmpurile haurate sau cu reprezentri convenionale de
materiale din seciuni (Fig.31).
A.4.1.Ui i ferestre;
In desenele executate la scara 1:100 i mai mici, uile i ferestrele se
reprezint n plan ca n Fig. 34.
Cotarea este obligatorie numai n desenele de execuie, de asemenea
Fig. 34
Fig. 35
sensul deschiderii uilor. In desenele executate la scara 1:50 i mai mari,

reprezentrile sunt indicate n tabelul 3.
Tabel 3
Denumire
Ui simple, fr prag
Ui simple, cu prag
160 - Desen tehnic
Reprezentarea convenional
Ui duble, cu
deschidere n ambele
sensuri, fr prag
Ui duble, cu
deschidere n ambele
sensuri, cu prag
Ui duble, cu
deschidere n acelai
sens, cu prag
Ui batante
Ui (glasvanduri) cu
pri laterale xe
Ui glisante
Ui turnante
OBSERVAII:
Cotele nscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor n
perei astfel;
limea golului
nlimea golului
In cercul de pe linia axei, se nscrie indicativul uii din tabelul de tmplrie;
Sensul deschiderii uilor poate reprezentat i prin linie nclinat (ua ntredeschis), dac
spaiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.
Desen tehnic - 161
Ui (glasvanduri) n 3
i 4 canate
Ua armonic
Ferestre simple, fr i

cu urechi
Ferestre duble, fr i

cu urechi
Ui-ferestre, fr i cu
urechi
Ferestre i ui -ferestre

cu ni de radiator la
parapet
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu ching n
stnga sau n
dreapta
Fereastr ghieu
OBSERVAII:
Cotele nscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale
golului n perei, astfel:
limea golului
nlimea golului
162 - Desen tehnic
n cercul de pe linia axei se nscrie indicativul ferestrei din tabelul de

tmplrie, cercurile se xeaz n exteriorul cldirii.
nlimea parapetului, de la nivelul pardoselii nite, se noteaz cu P=
si se trece:
a) la cteva ferestre, atunci cnd este acelai;
b) la toate ferestrele cu parapete de nlimi diferite.
niele pentru radiatoare de nclzire din perete se indic punctat ;
n caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se
poate indica punctat sensul de deschidere.
Fig. 36
Golurile suprapuse se reprezint i se coteaz separat dup cum sunt cuprinse

n planul de seciune sau situate desupra planului de secionare (Fig. 36).
Fig. 37
Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit,

cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor n zidrie n care nu se
monteaz tmplrie, se pstreaz acelai sistem de cotare fr a se mai nscrie
indicativul.
Desen tehnic - 163
B. Explicarea detaliilor din desenele de executie

B.1. Detaliul
Este o poriune dintr-un desen de ansamblu care scoate n eviden
dimensiunile i formele elementelor desenate.
Scrile utilizate n desenul de execuie sunt:
1. scri grace uzuale:
- 1:200;
- 1:100;
- 1:50.
2. scri pentru detalii:
- 1:10;
- 1:20.
Elementele de zidrie se coteaz prin poziionarea n raport cu axele de
trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considernd c axa zidurilor
exterioare este ntodeauna la 125 cm fa de interior iar cea a zidurilor
interioare de rezisten se a n axa geometric.
Poziia se mai coteaz i prin
dimensiunea i distana dintre perei,
prin cote interioare.
Linia de cot este trasat n aa
fel nct s intersecteze elementele
caracteristice, la distana de minimum 1
cm fa de perete.
Golul din zidrie se coteaz la
dimensiunea
lui nominala (Fig.
39) fr urechi, tencuial sau tmplrie,
printr-o fracie care la numrtor
are scris limea, iar la numrtor,
nlimea golului de la faa pardoselii, la
ui, sau de la parapet, la ferestre.
Fig. 38
In Fig 39 b. se prezint un gol de
fereastr n care:
- p=90; arat nlimea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are
nlimea de 90 cm) ;
- 180 cm este limea golului de fereastr;
- 150 cm este nlimea golului n care se va introduce tocul de fereastr.
In Fig. 40 se prezint un gol de u n care:
- 90 cm este limea golului de u n care va intra tocul;
- 2, 10 m reprezint nlimea golului egal cu nlimea tocului de u.
Tot n aceast gur este prezentat cu linie ntrerupt o fereastr la etajul
inferior n care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, limea ferestrei este egal
cu 80 cm iar nlimea ei este de 1, 80 m..
164 - Desen tehnic
Fig. 39
Arcul de cerc gurat n detaliu arat sensul de deschidere a uii.

In cerculeul care nsoete detaliul, se a o linie de fracie unde la
numrtor se trece numrul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se
trece nr. planei (15) n care este desenat detaliul.
Fig. 40
Golurile exterioare la ui i ferestre se coteaz n exterior, poziia ind

indicat prin cotarea succesiunii de plinuri i goluri. La golurile inferioare,
poziia se indic fa de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40)
se reprezint i se coteaz separat; cele care nu sunt cuprinse n planul de
secionare sunt reprezentate prin linii ntrerupte i prin cota respectiv a
parapetului.
La partea superioar a golului se prevd buiandrugi, n general prefabricai.
Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat n (Fig. 41) ind n
funcie de grosimea zidului i de limea golului.
Desen tehnic - 165
Fig. 41 Buiandrugi prefabricai pentu zidrie

1,2,3,4 i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante
b)
a)
Fig. 42 Detaliu fereastr

a) cu glaf de lemn
b) cu glaf din marmur sau plci
mozaicate
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior
cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite ndeprtarea rapid a apei
Fig. 43 Seciune
prin pragul unei
ui la balcon
166 - Desen tehnic
provenite din ploi sau din topirea zpezii, de pe prolul golului. La interior se
prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din plci mozaicate (Fig. 42, b).
La uile exterioare (Fig. 43) ntre nivelul pardoselii din interior i cel din
exterior se realizeaz o denivelare de 2 cm care mpiedic ptrunderea apei la
interior.
Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz traforuri realizate din
zidrie de crmid sau elemente prefabricate.
Pentru realizarea traforurilor din crmid aparent, gurat n elevaie
cu linie plin, sau din crmid tencuit, gurat n elevaie cu linie ntrerupt
(Fig. 44), se folosesc scrile de detaliu 1:20 sau 1:10, n vedere ind desenat
sistemul de esere a crmizilor, prin poziia i dimensiunile lor fa de gol.
Vederea se completeaz cu o seciune orizontal i una vertical, n care se
indic i poziia de montare a tmplriei ferestrelor respective. Se coteaz
Fig. 44 Trafor de crmid aparent sau tencuit

1-gol; 2-plin de crmid; 3-buiandrug; 4-zidrie de crmid cu goluri verticale; 5-pant din
tencuial la glaf; 6-pant de tencuial pe elemente de crmid
Fig. 45 Cotarea courilor de fum din crmid

Desen tehnic - 167
Fig. 46
Reprezentarea
strpungerii coului
din crmid prin
nvelitoare
golurile ferestrelor, golurile traforului i dimensiunea crmizilor care le

ncadreaz, grosimea rosturilor dintre crmizi, precum i grosimea zidurilor.
Courile de fum i de ventilaie se reprezint n planuri printr-o seciune
a canalelor, realizate prin eserea zidriei din crmid sau din elemente
prefabricate. Courile de crmid se coteaz cu dimensiuni multiplu de 12, 50
(Fig. 45), innd seama de amplasarea canalelor n afara centurilor zidurilor de
rezisten i de toate detaliile de alctuire a racordrii cu nvelitoarea (Fig. 46).
Courile din elemente prefabricate se reprezint ca n Fig. 47. Suprafeele
vizibile ale courilor cptuite cu crmid se deseneaz ca n Fig. 48.
Copertina de la partea de sus a cosurilor este redata ca in g. 48.
Inlimea courilor se coteaz n funcie de poziia lor fa de coam (Fig
50) iar la terase, fa de nivelul ultimului strat (1, 50 m).
Ventilaiile se reprezint i se coteaz la fel ca i courile de fum, deoarece
au seciuni similare. Reprezentarea courilor realizate pentru regiuni seismice
indic i consolidarea lor n poriunea de peste ultimul nivel: armarea la
c)
a)
b)
Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate
a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricat la
courile de fum
168 - Desen tehnic
Fig. 49 Cptuirea courilor de fum i de ventilaie
Fig. 50 nlimea
coului fa de coam
exterior, zidirea cu mortar de ciment i aplicarea unei tencuieli de mortar

M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn
Piesele din lemn se reprezint n desen prin semne convenionale.
Dimensiunile cotate se refer la lungime, lime, adncime sau grosime ct
i la determinarea poziiei n ansamblu respectiv. Dac piesele nu se execut
din lemn de rinoase, specia se menioneaz pe desen.
Desen tehnic - 169
C.1. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute

Aceste materiale se folosesc sub form de lemn rotund (bile, manele sau
prjini) i se repreziont printr-o secine transversal i o elevaie.
In Fig. 51 este reprezentat cotarea lemnului rotund unde:
simbolul seciunii circulare;
- reprezint diametrul mediu al piesei dat n cm;
- L lungimea elementului cotat in m cu dou zecimale
a)
b)
Fig. 51 Cotarea lemnului rotund

a) reprezentarea la scar 1:50
b) reprezentarea la scar 1:50
Lungimea L se scrie deasupra

liniei de referinta dar cand nu este
posibil, ea se poate trece si sub
aceasta linie.
C.2. Reprezentarea elementelor
a)
din materiale lemnoase ecarisate
(prelucrate);
In Fig. 52; a, b, c, d sunt
b)
prezentate cteva produse din lemn
semiecarisat la care elementele
cotrii se exprim astfel:
- ruptura se reprezint cu linie
c)
frnt;
- arat c piesa are o
seciune semirotund;
d)
- diametrul mediu al
Fig.
52
Cotarea
lemnului
semiprelucrat:
seciunii circulare;
a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50
- 1 lungimea piesei prelucrate b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50
(1=4,35 arat c lungimea c) lemn rotund cioplit, cu dou fee plane
d) lemn rotund cioplit, cu dou patru plane
este de 4,35 m);
Semne conventionale care arat seciunea transversal a
piesei;
170 - Desen tehnic
- h distanta ntre fetele paralele ale piesei n cm;

(Fig. 54; e, f, g, h.) 28x24 arat grosimea (28 =28 mm) X nlimea (24 cm);
C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;
In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:
Fig. 53 Cotarea lemnului
prelucrat:
e) scndur aezat pe lat
f) scndur aezat pe muchie
g) rigl
h) grind
e)
f)
g)
h)
a)
c)
b)
d)
e)
Fig. 54 Reprezentarea convenional pentru produse derivate

din lemn: a) placaj; b) panel secionat transversal; c) panel
secionat longitudinal; d) PAL; e) PFL
PAL reprezint plci din achii aglomerate de lemn;

PFL plci din bre din lemn.
Desen tehnic - 171
D. Reprezentarea elementelor asamblate

Elementele de asamblare sunt: cuiele, uruburile, buloanele, scoabele,
eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint cu linie continu n planul de
secionare i cu linie ntrerupt cnd sunt n afara planului (Fig.55).
Fig. 55 Asamblri prin cuie:

a) reprezentare obinuit;
b) reprezentare simplicat;
1) cui n planul de secionare;
2) cui n afara planului de secionare
a)
b)
Cui 3x50 simbolizeaz un cui cu diametrul de 3 mm i lungimea de 50 mm.

In Fig.56 se arat modul de ptrundere a cuielor n pachetul de imbinat
unde:
- c este grosimea piesei i ea nu trebuie s e mai mic de 4xd pentru a
se mpiedica crparea pieselor;
- d este diametrul cuiului folosit la mbinare,
Fig. 56 Posibiliti de
ptrundere a cuielor n
parchetul mbinat
In Fig. 57 se arat modul de dispunere a cuielor ntr-o mbinare de

prelungire, unde distana de la margina elementelor de mbinat pn la
primul rnd de cuie sau ntre rndurile de cuie este egal cu 4xd, undc d este
diametrul cuiului.
Fig. 57 Dispunerea cuielor
ntr-o mbinare de prelungire:
a) n rnduri drepte;
a) n zig-zag;
172 - Desen tehnic
a)
b)
Fig. 58 Reprezentarea bulonului:
a) obinuit; b) spintecat;
a)
b)
d)
c)
e)
Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi:

a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru
forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)
reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, n vedere; e) reprezentarea
asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, n seciune;
In Fig. 59 este prezentat o asamblare cu buloane unde bulonul este reprezentarea simplicat printr-o ax, piulia
sub form de X iar rondela printr-o linie
perpendiculara pe axa bulonului.
In Fig. 59, se poate observa o
asamblare cu urub unde simbolul M
6x20 are urmtoarea semnicaie:
- M tipul letului (metric);
- 6 diametrul letului n mm;
- 20 lungimea urubului n mm.
In Fig. 60, sunt prezentate scoabele
care se reprezint printr-o linie ngroat
unde 12 reprezint diametrul de 12 mm
al scoabei iar ls (deschiderea) = 200 mm.
Fig. 60 ndirea n lime

a doi dulapi cu scoabe:
a) vedere lateral; b) plan;
Desen tehnic - 173
E. Reprezentarea mbinrii pieselor din lemn;

Elementele din lemn se mbin ntre ele prin diferite tieturi care, prin
alturare, suprapunere sau ntreptrundere i solidarizare cu anumite elemente
ajuttoare, piesele s capete o form, o poziie i o rezisten specic pentru
a rezista la eforturi.
Dup forma i felul pe care l au, tieturile:
- chertare (Fig. 61);
- cep i scobitur (Fig. 62);
- cu fal (Fig.63);
- cu lamb i uluc (Fig.64).
Fig. 61 Chertare: a) de capt; a) de mijloc;

c) simpl; d) n prag;
Fig. 63 Falt
Fig. 62 Cep i scobitur
Fig. 64 Lamb i uluc: 1) lamb; 2) uluc
E.1. Imbinarea de prelungire;

Prin aceast mbinare se asigur continuitatea n lungime a piesei din
lemn aezate cap la cap i asamblat printr-un mijloc de mbinare (Fig. 65).
Fig. 65 mbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) seciune; a) cu eclise de lemn; b) cu

eclise de lemn la stlp; c) prin chertare i buloane;d) prin chertare i zbanuri;
174 - Desen tehnic
Fig. 66 mbinare de solidarizare cu pene: 1)

vedere; 2) seciunea A-A
Fig. 67 mbinare prin chertare: 1)

ncruciarea n cep coad de rndunic pe
toat lungimea; 2) ncruciarea n cep coad
de rndunic pe toat lungimea
E.2.Imbinarea de solidarizare;
Prin aceast mbinare se realizeaz seciuni compuse necesare pentru
preluarea unor solicitri (Fig. 66).
E.3. Imbinarea la noduri sau la intersecii de piese;
In Fig. 67 este prezentat o astfel de mbinare prin chertare:
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn:
Scrile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele
ind date n cm pentru dimensiuni sub un m i n m, cu dou zecimale, pentru
dimensiuni mai mari de 1 m.
F.1. Reprezentarea pereilor din lemn:
Fig. 68 Planeu din lemn: a) plan; b) seciunea A-A; c) seciunea B-B;

d) detaliu D; e) detaliu C;
Desen tehnic - 175
Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul
panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a
materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, i a modului de
montare.
Planeul de lemn (Fig. 68) se reprezint n plan la scara 1:50 unde
elementele cotrii au urmtoarea semnicaie:
- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint un numr de 11 buci grinzi cu limea
de 10 cm i nlimea de 15 cm;
- A-A, B-B sunt seciuni executate n anumite zone ale planeului;
- Parchet 22x 4 exprim grosimea plcii de parchet egal cu 2, 20 cm iar
limea de 4 cm;
- Duumea oarb 24x12 arat o grosime a duumelei de 2, 40 cm i o
lime a acesteia de 12 cm;
- Scndur 24 x 16 arat o grosime a sndurii de 2, 40 cm i o lime a
acesteia de 16 cm;
- ipci 24 x 48 arat o grosime a ipcii de 2, 40 cm cu o lime de 4, 80 cm.
F.2. arpantele din lemn:
Sunt reprezentate prin proiecii (Fig. 69) i se deseneaz la scrile 1:50 sau
1:100 n care cuprind toate datele necesare. Cele mai importante proiecii sunt:
- seciunea longitudinal;
Fig. 69 arpanta: a) plan; b) seciune

176 - Desen tehnic
- seciunea transversal;
- detaliile execuiei.
Proiecia orizontal (planul arpantei) este desenat dup planul cldirii,
urmrindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiului se
delimiteaz pe linia streainii (numit i linia picturii). Cpriorii se gureaz
prin axele lor iar penele se reprezint la scar prin muchiile de contur. Popii,
cletii, tlpile, contraele etc., se reprezint, e la scar, e prin linii
ntrerupte notndu-se distanele ntre axele scaunelor sau fermelor i toate
cotele necesare pentru a stabili poziia n plan a pieselor.
F.3. Seciunea transversal a arpantei;
Se deseneaz la scara la scara 1:50 sau 1:20 i cuprinde nlimea arpantei
precum i modul de aezare a elementelor. Fiecare pies este denit printr-o
marc nscris ntr-un cerc la captul unei linii de referina care se mai trec i
dimensiunile i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b).
Cnd acoperiurile sunt simetrice, seciunea se deseneaz numai pe
jumtate.
F.4. Detaliile arpantei
La scrile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint diferite elemente ale arpantei i
ecare nod cu mbinrile respective i se noteaz cu o liter mare.
Fig. 70 arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4
Desen tehnic - 177
In plana de detalii se mai reprezint i alte elemente ale acoperiului,

astfel: streain, strpungerile pentru couri etc.
F.5. Ferme din scnduri;
Se gureaz pe desen poziia tuturor elementelor componente (Fig. 71).
Piesele care alctuiesc elementele fermei, sunt prevzute cu linii de referin
pe care sunt indicate dimensiunile respective.
Fig. 71 Ferme din

scnduri btute n cuie
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat

G.1. Notarea fundaiilor
Elementele cotrii unui stlp se explic astfel (Fig. 72):
- F este simbolul fundaiilor;
- A1 este indicativul stlpului pe care-l
susine fundaia i se trece ca un indice
al fundaiei (FAi) ;
- A i 1 reprezint axele de trsare care se
intersecteaz n dreptul stlpului SA1
i i stabilete poziia n plan;
- SA1 este indicativul stlpului;
- F1 nlocuiete indicativul FA1, n cazul
n care o serie de fundaii sunt identice,
avnd aceleai forme geometrice i Fig. 72 Reprezentarea fundaiei unui
stlp, notat cu indicativul stlpului
acelai mod de armare;
G.2. Notarea stlpilor
Se simbolizeaz cu litera S (Fig. 72) urmat de un indice format din
indicativele axelor care se intersecteaz, determinnd poziia stlpului (SA1).
Valorile 30 x 30 reprezint dimensiunile n cm ale seciunii stlpului (latura
mare x latura mic).
178 - Desen tehnic
O alt simbolizare poate S1...Sn.

G.3. Notarea grinzilor;
Grinzile se noteaz cu litera G urmat de simbolul nivelului notat cu
majuscule (pentru planeul peste subsol S i peste parter P, sau cu cifre
romane I, II etc., pentru planeele peste etaje) completat cu un indice numeric
care rezult din numerotarea grinzilor aceluiai planeu. Notaia grinzilor
este urmat de cele dou dimensiuni ale seciunii transversale desprite prin
semnul de mulire (b x h), unde b este limea grinzii iar h este nlimea
grinzii (Fig. 73).
Cnd desenul se execut la scar mic, indicativul grinzii i dimensiunile
sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).
Fig. 73.a Notarea grinzilor n plan
Fig. 73.b Notarea grinzilor ntr-un plan executat

la scar mic
In elevaie grinzile se noteaz pe o linie de referin (Fig. 74) unde la

numrtor se trece indicativul grinzii (GP1) iar la numitor se trec dimensiunile
b x h unde b este limea grinzii iar h nlimea ei. Dimensiunile pot trecute
i n continuarea indicativului (GP1 -25 x 35).
Pentru grinzile ntoarse, notarea va precedat de aceast specicare:
GRIND NTOARS G13 - 25 x 45.
Fig. 74 Notarea grinzilor i stlpilor n elevaie

Desen tehnic - 179
G.4. Notarea centurilor;

Centurile se noteaz cu litera C urmat de un indice numeric pentru
diferenierea lor n plan (Fig. 75). Dup indicativ se trec dimensiunile centurii
astfel b x h unde b este limea centurii iar h este nlimea ei (C2- 25 x 20;.
In elevaie, centurile se noteaz la fel ca i grinzile.
Fig. 75 Notarea centurilor i buiandrugilor
G.5. Notarea buiandrugilor;

Buiandrugii legai monolit cu placa sau centura se noteaz cu literele B
sau G urmate de un indice numeric ce specic tipurile asemenea cuprinse n
plan. Dup indicele numeric se noteaz i dimensiunile seciunii transversale
b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75).
In elevaie buiandrugii se noteaz la fel ca grinzile.
G.6. Notarea diafragmelor (perei din beton);
Se noteaz cu o liter majuscul urmat de un indice numeric care rezult
din numerotarea lor n plan. Literele utilizate reprezint n general, poziia
peretelui n construcia respectiv atfel: diafragmele se noteaz cu D, pereii
longitudinali cu L i pereii transversali cu T.
Notaia se scrie pe proiecia n plan a diafragmei sau deasupra liniei de
contur, fr linie de referin, cum ar : D5, T8, L2.
G.7. Notarea elementelor prefabricate n planurile de montare;
Aceste elemente se noteaz cu litere majuscule urmate de un indice
numeric, pentru diferenierea tipurilor.
Exemplu de notare la construcii din panouri mari:
- I, T sau L - perei interiori portani, transversali sau longitudinali;
180 - Desen tehnic
- E, F- perei exteriori sau de faad;

- D - perei despritori;
- P - plci de planee.
Exemplu de notare la construcii industriale:
- C, A - cheson de acoperi;
- P - pan de acoperi;
- S - stlpi;
- F - ferm etc.
Fig. 76 Armarea i ancorarea courilor de fum
H. Desenarea planurilor
In desenul proiectului, planul este determinant reprezentnd primul element
al rezolvrii cldirii. Cu ajutorul planului se rezolv simultan funciunea
circulaia sistemul constructiv si plastica cldirii. Planurile unei construcii
sunt seciuni orizontale obinute prin secionarea cldirii cu un plan orizontal
imaginar, la o nlime de 1, 10....1, 20 m aleas n aa fel nct s taie toate
elementele caracteristice ale cldirii. Planul la scara 1:200 i 1:100 (Fig. 77)
constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive
(ziduri, stlpi) i a tuturor compartimentrilor interioare. In aceste desene se
indic golurile uilor i ale ferestrelor, treptele scrilor etc. In planurile la scara
1:200 nu se indic sensul de deschidere a uilor, aceast indicaie aprnd
numai n planurile la scara 1:100 sau la scar mai mare. Cotele date sunt cele
principale: n interior, pentru lungimi ale ncperilor, pentru grosimi de ziduri,
Desen tehnic - 181
Fig. 77 Reprezentarea planului unei cldiri la scara 1:100
iar n exterior, pentru interaxele structurii de rezisten i dimensiunile totale.

Uneori se indic i mobilarea indicativ a planurilor.
Scara 1:50 se utilizeaz la desenarea planului n proiectele de execuie
(Fig.78 a i b) permind o reprezentare clar i o cotare amnunit a
elementelor de construcie, completate cu precizri privind: zidurile, courile
de fum i canalele de ventilaie, golurile n zidrii n funcie de dimensiunile
i tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, nie pentru instalaii, nie
pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezint scrile prin proiectarea
ortogonal a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la
subsoluri, sobele de nclzire etc., folosind semnele convenionale specice.
Planul se completeaz cu desenul pardoselilor la cmri, bi, closete,
laboratoare, spltorii etc., cu indicarea dotrilor, cu mobilarea ncperilor,
cu amplasarea indicaiilor, echipamentelor i cu precizarea tehnologiilor (n
cazul halelor industriale i al construciilor agrozootehnice), toate desenele
la scara proiectului i cu indicarea utilizrii ct mai economice a spaiilor
disponibile. De asemenea, pe plan, se indic toate cotele necesare execuiei:
grosimi de ziduri, dimensiunile ncperilor, gabarite, deschideri de goluri
i determinarea lor n plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie cotarea
corect a dimnensiunilor golurilor i corespondena n tabelele de tmplrie
prin numrul nscris ntr-un cerc ce corespunde cu simbolul nscris n acestea.
182 - Desen tehnic
Fig. 78a Plan parter
In planuri este important trasarea arcului deschiderii foii de u, pentru

a determina n ncperi spaiul necesar bunei funcionri la deschiderenchidere, fr a stnjeni circulaia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele
i uile exterioare se amplaseaz urmrind axele de compoziie i principiile
stabilite pentru rezolvarea armonioas a faadelor.
La ecare ncpere se scrie destinaia, suprafaa ( la construciile industriale
se cere uneori i volumul), nisajele folosite (pardoseli i zugrveli) ; Fiecare
ncpere se numeroteaz, de exemplu P 05, P 06...etc, adic P =parter iar 05
i 06 etc., arat numrul camerelor uurnd operaiile de recunoatere din
documentaia economic. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...)
n sens longitudinal i cu cifre (a, b, c.) n plan transversal, nivelele, parapetele
ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secionare (stabilit dup necesiti),
astfel ales nct s treac prin goluri de ferestre i ui. Dac acest traseu trece
la alte niveluri prin pri mai puin importante, planul de secionare se poate
decala. Se fac trimiteri la detaliile de construcii, prin fracii nconjurate de un
cerc, n care la numrtor se trece numrul planei al proiectului respectiv i
Desen tehnic - 183
la numitor numrul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la

dispoziiile constructive, indicaii pentru ntocmirea pieselor economice, etc.
Pentru proiecte de transformare sau adaptare, n legenda planului se
menioneaz felul haurilor utilizate i msurile de luat pentru succesiunea
operaiilor de ordin constructiv.
Dac unele elemente importante din ncperi se a deasupra planului de
secionare, i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totui
reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot de ventilaie
deasupra unei maini de gtit, plafoane decorative etc.).
Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint partea din cldire amplasat e
direct pe teren, e nlat cu una sau mai multe trepte, care primete cota
de nivel zero la nivelul pardoselii nite a parterului corpului principal, i se
reprezint n dreptul uii de intrare, artat cu semnul urmtor:
Planul parterului mai poate reprezenta n exterior treptele scrilor
exterioare de la intrri, intrarea principal, peronul de intrare i intrrile
secundare, scara exterioar pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit,
trotuarul din jurul cldirii, jardiniere, eventual curi de lumin, indicarea
acceselor la subsol, linia soclului etc. n interior, planul conine piesele de
intrare specice parterului, holului de intrare, accesul la scri i lifturi, piese
specice la: cldiri publice (portar, informaii etc.).
Scara este reprezentat considernd c este sec-ionat de un plan
secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. n consecin apar numai
primele trepte de la pornire, linia de ntrerupere
dus la 45 i treptele
care vin de la subsolul
cldirii, secionarea scrii
considerndu-se nainte de
palierul intermediar.
n planurile etajului,
desenul scrii apare n
ntregime, cu podestele
respective, avnd liniile
de ntrerupere la 45,
pentru marcarea nivelului
planului secant al etajului;
numai scara de la ultimul
nivel, dac nu are acces la
pod, apare complet (Fig.
78b). Ca detalii speciale
ale planulului etajelor Fig. 78b
apar podestele de sosire
184 - Desen tehnic
i plecare ale scrilor i lifturilor, prezena balcoanelor, logiilor, terasele

cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor
se reprezint la fel ca planul parterului fr amenajrile terenului. In unele
cazuri se prezint i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) cnd
poate amenajat special pentru locuit (ca mansard dac este sucient de
nalt).
Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, ind sub nivelul
parterului, n ntregime sau numai parial pe spaiul de sub parter. In
general, acest plan cuprinde spaiile amenajate pentru depozitare (pivni)
sau pentru accesoriile instalaiilor cldirii (central termic, garaje, postul
de transformare, spltorii, atelier de ntreinere, boxe etc.) i uneori spaii
pentru locuit, cu respectarea anumitor condiii de igien i confort.
Planul acoperiului se deseneaz la scrile 1:100 sau 1:50, att pentru
acoperiurile cu pante,
ct i pentru cele n
teras. La acoperiurile
cu pante se traseaz
nti liniile perimetrale,
respectiv
pictura,
(Fig.79), apoi se duc
bisectoarele unghiurilor,
care se ntlnesc dou
cte dou, determinnd
coame de pant sau
dolii. Linia care unete
punctele de intersecii
ale coamelor pe pant
formeaz coama de
Fig. 79 Reprezentarea planului
creast.
nvelitorii - varianta cu arpant
Pentru intersecii de
volume diferite, reprezentarea acoperiului se bazeaz pe acelai principiu
al trasrii liniilor de intersecie la 45, rezolvarea ind n funcie de limea
volumelor, nlimea lor, sau unghiul sub care se intersecteaz.
Planul acoperiului este proiecia n plan orizontal a pantelor, cu
trasarea coamelor, a doliilor i detaliilor, xarea poziiilor courilor de
fum, ventilaiilor, rsutorilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor,
lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz punctat
zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz linia exterioar a corniei,
sau a streainii acoperiului i se coteaz pe dou direcii toate elementele,
pentru determinarea cu precizie a poziiei lor i pentru a uura realizarea lor
de ctre constructor. Panta se indic cu sgei pe care se precizeaz valoarea
n procente (de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperiurilor se coteaz
prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pictur,
Desen tehnic - 185
corelate cu dimensiunile ultimului nivel i cu cotele de detaliu pentru toate

elementele constructive ale acoperiului. Se ine seama c acoperiul unei
cldiri poate avea pante de mrimi diferite i c liniile de la pictur pot s nu
e la acelai nivel.
Dac acoperiul are linia picturii la acelai nivel i pantele de aceeai
mrime, proprietile geometrice eseniale pentru a efectua trasarea lor sunt
urmtoarele: liniile vrfului sunt la aceeai distan de liniile de pictur i
proiecia liniilor coamelor nclinate i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor
formate de liniile picturii sau de prelungirile lor.
Pentru acoperiurile cu linia picturilor la mai multe niveluri, n primul
rnd se execut trasarea punctat a planului construciei i apoi a perimetrului
versanilor.
Pe planul acoperiului de tip teras (Fig.80) este gurat planeul de beton
armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) i izolaiile hidrofuge i termice.
Fig. 80 Reprezentarea planului nvelitorii - varianta cu teras
Pentru a putea preciza poziia sifoanelor de scurgere interioar sau a

jgheaburilor i burlanelor pentru scurgerea exterioar, zidurile se traseaz cu
linii punctate.
Pe planul acoperiului de tip teras se deseneaz i rosturile de dilataie
i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prevd rebordurile la dou cldiri
alturate cu niveluri diferite, punctele de strpungere a hidroizolaiei pentru
antenele de televiziune, ventilaii, paratrsnete, chepenguri de acces etc.
186 - Desen tehnic
Pantele de separaie ale suprafeelor nclinate formeaz panouri n form de

triunghi; pe ele se traseaz o sgeat pe care se indic panta de scurgere a
apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.).
Planul terasei se deseneaz, ca i la acoperiurile cu pante, la scara
ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic toate elementele terasei, se coteaz
dimensiunile generale i pariale, determinndu-se poziia ecrui element
din plan.
I. Desenarea seciunilor
Planurile nu pot preciza n mod explicit diferite nlimi ale construciilor
proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc seciunile
verticale imaginare prin volumul construciei, realizate printr-un plan secant
perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin, la scar,
diferite nlimi caracteristice, interioare i exterioare ale construciei.
Seciunea longitudinal este planul secant paralel cu faada longitudinal,
iar seciunea transversal, considerat caracteristic pentru cldire ( de
obicei prin intrarea principal a cldirii), este planul secant paralel cu faada
lateral. Numrul seciunilor verticale depinde de complexitatea construciei.
De multe ori traseul de secionare se poate desfura dup o linie frnt,
trecnd prin elementele caracteristice ale cldirii, pentru evidenierea ct mai
multor detalii constructive, trasnd prin goluri nu prin ziduri pline. Seciunea
caracteristic este considerat cea trasversal, ntruct cuprinde majoritatea
elementelor constructive
Traseul seciunii se marcheaz n planuri prin segmente liniare mai groase
(linie-punct), cu vrful sgeilor indicative ndreptate spre planul de vedere.
Intr-o cldire se pot gura una sau alta din cele doua fee secionate, aceasta
depinznd numai de interesul reprezentat din punct de vedere constructiv, n
general ind preferat vederea de la dreapta spre stnga.
Seciunile determin dimensiunile pe vertical ale cldirii (Fig.81) i
evideniaz principalele ei elemente constructive (ziduri, planee, scri,
podete, fundaii, acoperi etc.); de asemenea, redau detaliile de nisaj
panta nvelitorii etc. Dac cldirea are mai multe etaje deservite de o scar
principal, seciunea vertical trebuie s treac n mod obligatoriu prin scar,
pentru a scoate n eviden caracteristicile casei scrii.
In seciune se arat suprapunerile zidriei de la fundaie pn la
nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (crmizi blocuri
de zidrie etc.), felul planeelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn
etc.), acoperiul cu pante, terasele, dac exist pod, mansard etc. In cazuri
speciale, se evideniaz rezolvarea decorativ a traseelor cu indicarea detaliilor
studiate la scri convenabile; de asemenea se evideniaz: nlimile de ziduri,
parapetele, buiandrugii, balcoanele, niele de calorifer, courile, ventilaiile,
stlpii, arcele, nlimile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu
Desen tehnic - 187
Fig. 81 Reprezentarea unei seciuni transversale
supralumin, luminatoarele, acoperiurile cu pante diferite, precum i alte

particulariti ale construciei, concordanta detaliilor din seciuni cu cele la
scar mrit (detalii); se marcheaz curile de lumin, subsolurile, accesele,
trotuarele, scrile exterioare etc., accesoriile acoperiului (cornie, streaini,
lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), arpante.
Metoda desenrii seciunilor este identic cu cea a planurilor, inndu-se
seama de axele principale i secundare luate din plan i urmrindu-se traseul
prilor secionate.
Dac scara permite, pe seciuni, se gureaz i prolul decoraiilor
exterioare, ancadramentele ferestrelor i uilor, frontoanelor, brurilor,
soclul etc. Desenul pornete de la cota 0, 00 care reprezint nivelul nit al
pardoselii parterului.
Fig. 82 Reprezentarea faadei principale

188 - Desen tehnic
J. Desenarea faadelor
Desenul faadelor reprezint proieciile vederilor cldirii pe un plan
vertical de proiecie. La toate cldirile se deseneaz nti fada principal, cu
indicarea intrrii principale, apoi faada posterioara i faadele laterale; dac
faadele laterale sunt asemntoare, se prezint numai una dintre ele. Faadele
redau grac aspectul exterior al viitoarei construcii. Ele reprezint imaginea
plastic i real a volumelor, cu indicarea precis a poziiilor ferestrelor,
a uilor de intrare (principale i secundare), a decoraiilor exterioare, a
nisajelor arhitecturale. Faadele se deseneaz dup ce s-au desenat planurile
tuturor nivelurilor i seciunilor cldirii. Planurile, seciunile i faadele
trebuie corelate, determinnd mpreun volumul construciei.
Pentru desenarea faadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru
lungimi sau limi, iar pentru nlimi, cotele sau nivelurile de seciuni. Tot
la scar se rezolv i celelalte elemente ale faadei, care se iau din planele
de detalii, pentru indicarea streainii, corniei, prolaturilor, a soclului, a
scrilor exterioare etc.
Pentru desenarea corect a faadelor, se ridic din plan axele principale i
secundare de compoziie i traveile, se determin poziia golurilor i, n prima
faz se traseaz toate elementele componente cu linii uoare de creion; apoi
se xeaz dimensiunile soclului, brurilor, prolelor etc.
Desenarea elementelor funcionale i plastice ale faadelor ncepe de la
linia de pmnt pn la coama acoperiului sau linia superioar a parapetului
terasei.
In cazul cldirilor cu volume compuse i curi interioare, se pot uni faadele
cu seciunile respective, desenul primind denumirea de seciune-faad.
La scara 1:200 sau 1:100, faadele se deseneaz ntr-o form schematic,
reprezentnd n special volumele i golurile.
La scara 1:50 se indic amnunit toate elementele din proiecia vertical
i se reprezint materialele de nisaj ale faadei (tencuiele din praf de piatr,
cu desenele respective; crmida aparent; placajele ceramice, piatra brut
sau n apareiaj, prelucrat cu bosaje, cu sculpturi; betonul aparent; brnele
din lemn etc.
Acoperiul se deseneaz n pante, n teras sau cu formele specice;
indicativ se redau: materialele nvelitorii (igla, ia, indrila etc.), forma
streainilor i a cornielor, cu prolurile de legtur, conform cu indicaiile
date la construciile grace. Pe desen se gureaz i elementele accesorii,
ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, couri, ventilaii etc. De asemenea
se redau toate elementele constructive ale faadei: balcoane, logii, porticuri,
cerdacuri, copertine, decrouri, proluri, scri exterioare, trotuare, parapete,
jardiniere, balustrade etc.
Faadele se deseneaz cu linii subiri, reprezentarea materialului s e ct
mai sugestiv. La aceast scar se prevd cote pe vertical, pentru delimitarea
Desen tehnic - 189
diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot reprezentate n planuri.

Aceste cote se scriu, pe ct posibil, pe o linie comun de referin, vertical;
de asemenea se dau note explicative pentru nisaje i se fac trimiteri pentru
gsirea detaliilor de faad n planele respective.
In proiectele de execuie se detaliaz toate elementele constructive i
de nisaj, care nu apar sucient de clar n cadru desenului efectuat la scara
1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faad,
pe seciunea transversal sau longitudinal, n plan i chiar pe faade, sunt
incercuite zonele care urmeaz s se detalieze i se fac trimiteri la planele
care conin detaliile respective. Detaliile se deseneaz la scara 1:5, pentru
elementele de beton sau zidrie (Fig.90), i chiar la scara 1:1, dac se detaliaz
tmplria sau alte elemente care nu pot sucient de explicite la o scar mai
mic.
Pentru un proiect de execuie, numrul detaliilor care se deseneaz nu este
limitat, depinznd de complexitatea construciei i de rezolvrile diferitelor
elemente. Aceste detalii trebuie s e suciente ca numr i grad de detaliere,
pentru a face posibil execuia.
Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi: a) detaliu streain, varianta cu arpant;

b) detaliu corni cu jgheab, varianta la planeu-teras.
190 - Desen tehnic
K. Planuri de cofraj
Aceste planuri se ntocmesc la scara 1 : 50 iar n funcie de claritate i
complexitate, la scrile: 1 : 20 sau 1 : 100.
Planul de cofraj este desenul care reprezint muchiile interioare ale
cofrajului.
Stlpii de sub planeu se reprezint secionai (Fig. 76 a).
Planul de cofraj pentru scar este alctuit, dup poziia scrii ntre
niveluri, din unul sau dou podete i placa nclinat care constituie rampa
scrii (Fig.77a). Cotele n plan determin dimensiunile podestului, grosimea
zidului, dimensiunile golului scrii, distana dintre linia de ncepere i
terminare a plcii de pant, precum i limea acesteia.
Pe podestul de la parter i etaj i pe podestele intermediare, se scriu cotele
de nivel relative (cotele de nivel la faa nit a plcii).
Pe plan se specic marca betonului i, deoarece acesta cuprinde i
planul de armare, se indic i tipul de oel folosit.
Fig. 84 Copertin din beton armat: a) plan cofraj
Desen tehnic - 191
Bibliograe:
1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu i
Al. Constantinescu;
2. Desen de construcii i instalaii-autori: Veronica Florea,
Delia Prundeanu i Radu Mrgineanu;
3. Cartea zidarului;
4. Cartea dulgherului autor: C. Rosoga, I. Davidescu
192 - Desen tehnic

N MESERIA DE

MATEMATIC APLICAT
Matematic aplicat - 1
2 - Matematic aplicat
CAPITOLUL I
1. OPERAII CU NUMERE NTREGI. ADUNAREA I SCDEREA
ntlnim numere naturale atunci cnd numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai ntlnim n unele probleme de msurare.
Scznd pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducnd i numere negative; ca urmare, cu numerele ntregi se
efectueaz adunri, scderi, nmuliri i mpriri.
Numerele ntregi se folosesc i n unele msurri, ca de exemplu n msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N 0, 1, 2, 3, ... , pentru mulimea numerelor naturale;
N* = 1, 2, 3, 4... , pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = 0, r 1, r 2, r 3, r 4... , sau ...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... , pentru
mulimea numerelor ntregi. De asemenea, Z* = Z - 0.
Adunarea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (ntregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c n calcule putem efectua adunrile indiferent
n ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr ntreg
are un opus, notat a, care este i el numr ntreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului ntreg b din numrul ntreg a poate nlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c putem desina o parantez n faa creia se a semnul -,
schimbnd semnele tuturor termenilor ce se a n parantez.
Folosind proprietile adunrii, putem calcula:
-5 3 + 2 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,

5 1 + 2 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 5 + 2 = 2,
(+8) (+6) (-2) + (+4) (+4) = 8 6 + 2 + 4 4 = 2 + 2 + 0 = 4,
(+18) (+36) (-12) + (+24) (+14) = 18 36 + 12 +24 14 =
(18 + 12) (36 + 14) + 24 = 30 50 +24 = 54 50 = 4,
(8 3 10) (-3 + 8 12) = 8 3 10 + 3 8 +12 =
= (8 8) + (3 3 ) + (12 10) = 2
EXERCIII
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e ct mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare dect 1.831. Care este numrul"
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare dect 511. Care este numrul"
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic dect 592. Care este acest numr"
B) Alt numr este cu 855 mai mic dect 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 122; b. 3 271 3 070; c. 142 140; d. 3 030 971;
e. 10 001 999;
f. 172 431 72 453.
6) Aranjai n ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) (+4); d) (-4) (-9); e. (+7) (+9)
f. (-11) (+13); g. (-8) (-17); h) (+9) (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) (-12) (+27); k) (+36) (-12) (+27);
l) (+14) (-24) (+14) (-27) + (-36) + (+23); m) (5 4 10) (-4 + 5 13);
n) (+14) (+24) + (-48) (+14) (-27) + (-34);
o) (-12) (+14) (-9) (+16) (-8) (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);
e) (+18) (+15) ! (+18) (+5).
9) n dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
n alte dou vase, unul avnd volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas"
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate n cel mult 5 minute:

7+
5+
88+
36+
312+
3 411+
522+
85+
34
13
878
1 827
1 416
2 413
12 803
9 014+
3 211 856+
1 837 011
41
75
161
2 303
38
326
45 320
4 022 485
70
42
451
6 041
817
4 041
2. NMULIREA I MPRIREA NUMERELOR NTREGI

Reamintim c nmulirea numerelor ntregi se efectueaz innd seam de
urmtoarea regul:
Valoarea absolut a produsului a dou numere este egal cu produsul
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, cnd cei doi
factori au acelai semn, i este -, cnd cei doi factori au semne diferite.
Regula semnelor este deci:
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.
nmulirea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a x b = b x a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar numerele a, b i c;
Distributiv fa de adunare, adic a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar
numerele a, b i c.
Numrul 1 este element neutru pentru operaia de nmulire.
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma
a x b + a x c (adic dou nmuliri i o adunare), preferm s-l efectum sub
forma a x (b + c), scond factor comun.
Folosind proprietile nmulirii, s calculm:
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,
(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70
Exerciiu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;
c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5
Rezolvare. a) Ar trebui s efectum cele dou nmuliri, apoi adunarea.
Obinem rezultatul mai repede, dac observm c putem scoate factor comun
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.
b) La fel ca mai nainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem:

55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800
c) Scond factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860
Dac a i b sunt dou numere ntregi, astfel nct b 0, ctul dintre a i b,
notat prin a : b, este acel numr ntreg c, n cazul n care el exist, pentru care
a = b x c.
Se scrie c = a : b.
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.
Observm c regula semnelor este, pentru mprire, aceeai ca i pentru
nmulire.
Problem rezolvat. Un metru ptrat de linoleum cost 1 300 lei. Ct cost
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4
m i limea de 3 m"
Rezolvare. Am nti aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri ptri). Dac 1 mp de
linoleum cost 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost de 12 ori mai mult,
adic 12 x 1 300 (lei). Efectund nmulirea, obinem costul linoleumului =
15 600 lei.
EXERCIII
1) a) Un numr este de 23 ori mai mare dect 17. Care este numrul" Alt
numr este de 28 ori mai mare dect 381. Care este numrul" c) Ionic
merge spre coal cu viteza de 4 km/h. Pe lnga el trece un automobil
ce are viteza de 12 ori mai mare dect viteza lui Ionic. Aai viteza
automobilului.
2) a) Un metru ptrat de covor cost 2 300 lei. Ct cost un covor
dreptunghiular cu lungimea de 3 m i limea de 2 mp? b) Un dreptunghi
are nalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare dect nlimea. Ct
este aria sa?
3) Calculai, scond mai nti factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +
106 x 21.
4) Calculai ct mai repede posibil: a) 88 x 15 88 x 3;
b) 69 x 46 36 x 69; c) 504 x 33 404 x 33; d) 1 050 x 48 48 x 950.
5) Efectuai nmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x
(-6) x (-8).
6) Calculai:
7) a) 3 + (-5)2; b) 23 5; c) (+80) (+7) + (-8) + (+7) + (-80) (+4); d) (+2
9 10 + 1) + (-3 + 10 1); e) (-8) (+3) + (-10) (-8) (+8) (-8);
f) (20 + 22) x >24 23 x (22 2)@;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 42; c) (+19) (+9) + (-7) + (+9) + (-19) (+3); d)
(3 7 11 +5) + (-1 + 12 6); e) (-7) (-4) + (-9) + (-7) (+5) + (-7);
9) Scriei mulimea divizorilor ntregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8
a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:
A = x N _ x divide pe -12
B = x Z _ x divide pe 8
C = x N _ -13 divizibil cu x
D = x Z _ 6 divizibil cu x
3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE

Atunci cnd lum pri dintr-un ntreg sau cnd msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat ntregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie m , n care numratorul m este un numr ntreg, iar
n
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
m
Numerele raionale negative pot scrise n forma - n , unde m i n sunt
numere naturale (iar n 0). De exemplu, numrul raional 10 poate scris
m -6 m
- 10 sau - 5 . Numerele raionale pot scrise n forma + n , sau n , unde m
6
3
i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem 5
3
m 2m 3m 4m
n = 2n = 3n = 4n
Numerele m i n pot alese prime ntre ele, n care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem n vedere ca = m : n.
Exemple: n loc de se mai scrie i 0,1; n loc de se scrie 0,4, iar n loc de - se
scrie i -0,75.
Dac ncercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecnd perioada ntre paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4).
90
n general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci n dreapta virgulei

apare un numr nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
n form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie n form de fracie 12 sau (dup
99
9
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform n fracie n felul urmtor:
352-3
349
3,(52) = 99 = 99
Numrul raional 3,5(2) se transform n fracie n felul urmtor:
3,5(2) = 352-35 = 317
90
90
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, innd ns seama de virgul. De exemplu:
11,4 +
11,4 3,25
3,25
14,65
8,15
EXERCIII
1) Sunt prime ntre ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
Simplicai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42
12 24 90 54
3) Simplicai fraciile (obinnd fracii ireductibile):
a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ;
6
50
33
9
4 144
90 510 120 64
166 1666
16666
166666
k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 .
4) Comparai ntre ele (aducndu-le la acelai numitor) fraciile:
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5
8
9
27 29 60 61
5) Scriei n form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
9
4
5
2
14
3
6
7
9
3
4. NMULIREA I MPRIREA NUMERELOR NATURALE
Dac numerele raionale sunt scrise n form de fracie, produsul lor se

obine nmulind numrtorii ntre ei i numitorii ntre ei:
m p mxp
n q = nxq
Dac numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup
regulile obinuite, innd seam de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.
Regula semnelor rmne valabil. Aadar,
(+) x (+) = (-) x (-) = +;
(+) x (-) = (-) x (+) = -;
nmulirea numerelor raionale este comutativ, asociativ i distributiv
fa de adunare.
Orice numr raional a 0 are un invers, notat 1 . nmulind numrul a cu
a
inversul su, obinem ca rezultat 1:
1
a x a= 1
De exemplu, inversul lui 2 este 1 = 0,5 iar inversul lui 2 este 3 . n
3
2
2
m
general, dac a = n , atunci 1 = n .
a m
mprirea numrului raional a cu numrul raional b ( 0) se denete ca
ind nmulirea lui a cu inversul lui b:
1
a:b=axb
Dac numerele sunt scrise n form de fracie, mprirea se face
nmulind dempritul cu inversul mpritorului sau, altfel spus, nmulind
cu fracia rsturnat. Dac numerele sunt scrise zecimal, mprirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai nmulirile:
a) 2 x 3 ; b) 5 x 9 ; c) 4 x 5 ; d) (- 1 x(- 2 ; e) (- 2 x(+ 5 ; f) 10 x(- 3 ;
3 4
3 10
3 2
2
3
3
6
7
4
(
5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE

RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI
n general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel nct p = a2.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel:
.
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64;
= 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina
16
4
4
ptrat a lui
.
Numrul 1,4 este rdcina ptrat a lui
Deoarece 02 = 0, vom considera c 0 este ptrat perfect i ca
= 0.
Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. ns nu orice numr raional pozitiv
este ptrat perfect.
Metod de extragere a rdcinii ptrate:
Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:
Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
2) Care este rdcina ptrat a numrului?
3) Care din propoziiile ce urmeaz sunt adevrate?
4) Aai rdcina ptrat a urmtoarelor numere:

a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136
5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint pe:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR

Calculai:
CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Fie a i b numere raionale pozitive, b 0. Raportul lor este a , iar k =

b
a
este valoarea raportului b .
Observaii:
- a i b sunt termenii raportului;
- dac a i b sunt mrimi exprimate cu aceei unitate de msur, atunci
raportul mrimilor este raportul numerelor care exprim cele dou msuri.
Exemplu:
De cte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem
, deci limea este de dou ori mai mic dect
lungimea.
- dac termenii raportului sunt dou msuri diferite, exemplu distan i
timp atunci raportul lor este o marime nou, viteza.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
p
Raportul de forma 100 (p Q, p 0) se numete raport procentual.
p se citete p la sut sau p procente i nseamn p .
100
Exerciii:
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i limea de 2 m. Completai:
a. Raportul dintre lungimea i limea dreptunghiului este .................;
acest raport arat c lungimea este de ................ ori mai mare dect
limea sau c laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic
dect lungimea.
b. Raportul dintre limea i lungimea dreptunghiului este..............; acest

raport arat c limea este .............. din lungime.
2. Lungimea unui teren n form de dreptunghi este de 20 km i limea 8 hm.
a. Care este raportul dintre lungimea L i limea l a terenului? Ce
reprezint acest raport?
b. Care este raportul dintre limea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce
reprezint acest raport?
3. tiind c
76
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic dect numrul b i 1 din numrul c.
7
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i 1 ;
7
d. Raportul dintre c i b;
e. De cte ori este mai mare c dect b;
f. Ct la sut din b este c.
CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:
1 km
1 hm
1 dam
1m
1 dm
1 cm
1mm
1000 m
100 m
10 m
1m
0,1 m
0,01 m
0,001 m
Pentru a transforma o unitate de masur n alta, utilizm urmtoarea schem:

km
hm
dam
dm
cm
mm
unitile mari se transform n uniti mici prin nmultire cu 102n;

unitile mici se transform n uniti mari prin mprire cu 102n,
n ind numrul de segmente dintre cele dou uniti;
Lungimile se masoar cu diverse instrumente de msurat lungimi: rigla

gradat (folosit n proiectri i de colari), metrul obinuit (folosit n special
la msurarea pnzei), metrul tmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul,
ublerul, micrometrul etc.
Orict de bun ar un instrument folosit, el masoar cu o anumit eroare.
De aceea orice msurare presupune o aproximare.
B. Uniti de masur pentru suprafee, transformri:
1 km2
1 hm2
1 dam2
1 m2
1 dm2
1 cm2
1 mm2
10002
m2
1002
m2
102
m2
1
m2
m2
m2
m2
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea schem:
km2
hm2
dam2
m2
dm2
cm2
mm2
unitile mari se transform n uniti mici prin nmulire cu 102n;

unitile mici se transform n uniti mari prin mprire cu 102n
(n este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
C. Uniti de msur pentru volum, transformri:

1 km3
1 hm3
1 dam3
1 m3
1 dm3
1 cm3
1 mm3
10003
m3
1003
m3
103
m3
1
m3
m3
m3
m3
Multiplii metrului cub se utilizeaz foarte rar n viaa practic.

Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea
schem:
km3
hm3
dam3
m3
dm3
cm3
mm3
unitile mari se transform n uniti mici prin nmulire cu 103n;

unitile mici se transform n uniti mari prin mprire cu 103n (n
este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
Exerciii:
1.
a.
b.
c.
Transformai in kilometri:
200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are limea de 23 cm. S se calculeze lungimea sa tiind

c dac aceasta se mrete de dou ori, iar limea se mrete cu 2 atunci aria
dreptunghiului se mrete cu 1215 m2.
3. Pentru un pavaj se folosesc plci de mozaic cu suprafaa de 120 cm2,
aezate n rnduri a cte 12 plci ecare. Aai aria suprafeei pavate.
4. Transformai n mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023
km3; 0,42 dam3.
5. Transformai n m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3;
3250 dm3; 4500 cm3.
6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm.

7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4
cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Cte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu
lungimea de 96 cm, limea de 20 cm i nlimea de 25 cm.
8. S-au transportat 3 m3 de pmnt cu o rab n care ncap 60 000 cm3. Cte
transporturi au fost efectuate?
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?
b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,
8 cm i 9 cm?
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vrful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept
m ( O) = 90o
ascuit
m ( A) 90o
obtuz
m ( B) > 90o
ascuit
m ( C) = 180o
Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente.

Notaie: congruent
m ( O) = m ( OI);
AOB AI OI BI
Unghiuri complementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor lor

egala cu 90o.
Unghiuri suplementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor egal cu
180o.
Dou unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt
congruente.
Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt cu
originea n vrful unghiului, situat n interiorul unghiului, astfel nct cele
dou unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s e congruente.
AOB BOC
AI OI CI BI OI CI
>OC = bisectoare
>OI CI = bisectoare
Unghiurile formate n jurul unui punct au ca sum a msurilor lor 360o,

m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360o .
Unghiuri opuse la vrf sunt dou unghiuri care au acelai vrf i laturile
unuia sunt n prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
AOB AI OI BI opuse la vrf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept (patru unghiuri drepte).
a A b, (a, b) = 90o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular pe segment n

mijlocul segmentului.
Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vrful comun, o

latur comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a
dreptei care conine latura comun.
TRIUNGHIUL
Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
2)
dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz

unghiul drept; ipotenuz, latura opus unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante n triunghi
1) Mediana este segmentul care unete vrful unui unghi al triunghiului cu

mijlocul laturii opuse.
Notaie:
AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de

greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c se a la
2/3 fa de vrf i 1/3 fa de baz.
2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.

Cele trei bisectoare se interesecteaz ntr-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului nscris n triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal deprtat de laturile unghiului respectiv.
3) nlimea este perpendiculara dus din vrful unui unghi pe latura

opus; e notat de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunztor cu latura pe care este
dus).
>AAI@; >BBI@; >CCI@ nlimi
AAIABC; BBI AAC; CCIAAB
AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc
Punctul de intersecie al nlimilor se numete ortocentru i e notat de
obicei cu H.
n triunghiul dreptunghic ortocentrul este n vrful drept al triunghiului.
n triunghiul obtuzunghic ortocentrul este n exteriorul triunghiului.
n triunghiul ascuitunghic ortocentrul este n interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construit pe latura unui triunghi,

n mijlocul laturii. Scriem c xy este mediatoarea corespunztoare laturii
(BC) astfel:
AI >BC@ i >BAI@ >AC@ i xyABC i AI xy.
Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris

triunghiului.
Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceeai proprietate.
O gur geometric care conine toate
punctele din plan (sau spaiu) avnd
o aceeai proprietate, este un loc
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,
cercul, sfera, ...)
CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE

Deniie: Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile (omoloage)
congruente dou cte dou i unghiurile (scrise n ordinea dat)
corespunztoare congruente.
Deci: 'ABC 'AI BI CI dac: >AB@>AI BI@; >BC@>BI CI@; >CA@>CI
I
A @ i
A AI; B BI; C CI.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au cte dou laturi i
unghiul cuprins ntre ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au cte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.
Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel:

Cazul 1: LUL (latur, unghi, latur)
Cazul 2: ULU (unghi, latur, unghi)
Cazul 3: LLL (latur, latur, latur)
Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au
urmtoarea formulare:
Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au cte o
catet i cte unul dintre unghiurile ascuite congruente.
ipotenuzele congruente i cte unul dintre unghiurile ascuite
congruente.
ipotenuzele i cte o catet respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
Deniie: Dou drepte distincte, a i b, coninute n acelai plan, care nu
au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a b =
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid
Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist o singur paralel la
dreapta dat.
Unghiurile formate de dou drepte paralele cu o secant (sau transversal).
Perechile:
1 i 5
2 i 6 sunt unghiuri
4 i 8 corespondente congruente
3 i 7
4 i 6
3 i 5
unghiuri alterne
interne congruente
1 i 7
2 i 8
unghiuri alterne externe congruente
3 i 6
4 i 5
unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare
1 i 8
2 i 7
unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare

Teorem: Dou unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv

perpendiculare) sunt congruente dac sunt ambele ascuite sau ambele obtuze
i sunt suplementare dac unul este ascuit iar cellalt obtuz.
Teorem: Suma msurilor unghiurilor unui triunghi este 180o.

m(A) + m(B) + m(C) = 180o
Consecine:
1. ntr-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. ntr-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
n triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. ntr-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui
triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.
ACD
este
unghi
exterior
triunghiului. Msura unghiului
exterior al unui triunghi este egal cu
suma msurilor celor dou unghiuri
neadiacente cu el.
m(ACD) = m(A) + m(B)
Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete

bisectoare exterioar a triunghiului.
>BE = bisectoarea interioar
ABE EBC
>BF = bisectoarea exterioar:
CBF FBD
Proprietate: Bisectoarea interioar i cea exterioar a unui unghi al unui

triunghi sunt perpendiculare, deci: BEABF.
Deniie: Se numete linie mijlocie n triunghi segmentul care unete
mijloacele a dou laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Deniie: Patrulaterul este gura geometric care ndeplinete condiiile:
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate n
ordinea scris.
Clasicare:
1. convex
2. concav
Segmentul care unete dou vrfuri opuse se numete diagonal.

>BD@ i >AC@ = diagonale
Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.
Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ >DC@; >BC@ >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A C; B D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta n prti congruente:
4.
Unghiurile alturate aceleiai laturi sunt suplementare:

m(B) + m(C) = m(A) + m(B) = ... = 180o
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).
Paralelograme particulare: Deniii i proprieti
1. Dreptunghiul este un paralelogram care un unghi drept (toate

unghiurile drepte).
Proprieti. Are proprietile
paralelogramului (4)
5. Diagonalele sunt
congruente: (AC) (BD)
6. Mediatoarelor laturilor
sunt axe de simetrie ale
dreptunghiului
2. Rombul este paralelogramul care are dou laturi consecutive congruente

(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele patru proprieti
ale paralelogramului.
5. Diagonalele sunt perpendiculare
(AC A BD) i sunt bisectoarele
unghiurilor lui.
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. Ptratul este un dreptunghi care are dou laturi consecutive congruente

(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele 6 proprieti ale dreptunghiului i:
7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC A BD i (AC) (BD).
8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective.
9. Ptratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
nlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = nlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel
Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A B; D C.
2. Diagonalele sunt congruente: >AC@ >BD@; DE A AB
Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.
Linia mijlocie n trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor

neparalele
MN linie mijlocie i este paralel cu bazele MN // AB // DC
Linia mijlocie n trapez este egal cu semisuma bazelor.
CERCUL
Deniie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal

departate de un punct x (numit centrul cercului).
Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz R.
Linii n cerc
1. Raza este segmentul care unete orice punct
al cercului cu centrul cercului.
Dac: A; B; C; D; E C(O;R) atunci OA; OB
... sunt raze.
Raza se noteaz cu R sau r.
2. Coarda este segmentul care unete dou
puncte de pe cerc: >BC@ = coarda.
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul
cercului (DE/coarda; O (DE); >DE@ = 2R)
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mrginit de dou puncte. BC =
arcul BC.
Unghiuri n cerc
1. Unghi la centru este unghiul cu vrful n

centrul cercului i laturile raze.
AOB = unghi la centru
m(AOB) = m(AB) (deci se msoar prin
msura arcului cuprins ntre laturi)
2. Unghi nscris n cerc este unghiul cu vrful
pe cerc i laturile coarde.
BAC nscris n cerc;
Unghiul nscris n cerc are ca msur

jumtatea msurii arcului cuprins ntre laturi.
Un unghi drept (de 90o) subntinde un
diametru: 'MNP dreptunghic.
m (NMP) = 90o ; NP = 2R
3. Unghiul format de o coard i tangenta

ntr-o extremitate a ei (tangenta ind o
dreapt care are un singur punct comun
cu cercul):
Deci BAC are ca msur jumtatea

msurii arcului subntins de coard.
4. Unghiul interior este unghiul format

de dou secante care se intersecteaz n
interiorul cercului.
Deci unghiul interior se msoar prin

semisuma msurilor arcelor cuprinse ntre
laturi.
5. Unghi exterior este unghiul
cu vrful n exterior i laturile
secante sau tangente cercului
Deci unghiul exterior are ca

msur semidiferena msurilor
arcelor cuprinse ntre laturi.
Poligoane regulate nscrise in cerc
Dup numrul laturilor, poligoanele sunt:
1. triunghiul, cu 3 laturi
2. patrulaterul, cu 4 laturi
3. pentagonul, cu 5 laturi
4. hexagonul, cu 6 laturi
5. decagonul, cu 10 laturi, .a.
Numrul diagonalelor unui poligon este:

nr. diag. =
unde n este numrul laturilor poligonului.
Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile

congruente i toate unghiurile sale congruente.
Latura, apotema i aria unui poligon regulat nscris n cerc, n funcie de
raza cercului circumscris poligonului:
Aria unui poligon se denete ca suma ariilor unor triunghiuri n care se
descompune poligonul.
Aria unui poligon regulat este:
An =
unde p = perimetrul poligonului i an = apotema poligonului
sau:
1. Ptratul
2. Triunghiul echilateral
3.
Hexagonul regulat
ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
AABCD = A'ABD + A'BCD
3. Paralelogramul
A = a*b sau A = ab sin A
4. Dreptunghiul
h
b
5.
Ptratul
6.
ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circular
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE N SPAIU
Propoziii despre puncte, drepte, plane
Planul este o suprafa care include o dreapt orientat n toate direciile.
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.
Un plan poate determinat n urmtoarele condiii:
1. dou drepte paralele;
2. dou drepte concurente;
3. o dreapt i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt
coninut n acel plan.
Deniie: Numim perpendicular pe un plan o dreapt perpendicular pe

dou drepte neparalele coninute n acel plan.
O dreapt perpendicular pe un plan este perpendicular pe orice dreapt
coninut n acel plan.
Teorem: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o
singur perpendicular i numai una.
Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus din
acel punct la plan.
CORPURI GEOMETRICE
1.
2.
Poliedre
Corpuri rotunde
1. Poliedre
Deniie: Poliedrul este un corp geometric mrginit de suprafee plane,

deci de fee poligonale.
Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Prisma corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme
i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).
nlimea prismei este distana dintre baze.
Prisma dreapt este prisma n care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic este prisma n care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = nlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei nmulit cu nlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se ntlnesc n acelai vrf, d = diagonala.
Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan,
numit baz, i un punct exterior planului su.
Punctul exterior se numete vrful
piramidei.
Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB,
'VAB, ...
Segmentul care unete vrful piramidei cu un
vrf al bazei se numete muchie lateral.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus din vrful piramidei pe planul bazei se
numete nlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
nlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
ntr-o piramid regulat, nlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
VO = h o putem determina din:

'VOM dreptunghic n O
'VOA dreptunghic n O
VM = aI o putem determina din:
'VOM dreptunghic n O
'VMA dreptunghic n M
Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru.
Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre
aria unei fee i nlimea care este perpendicular pe ea (n orice tetraedru).
Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia
unei piramide cu un plan paralel cu baza i ndeprtnd partea dinspre vrf.
Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regulat, el se numete

trunchi de piramid regulat. Feele laterale sunt trapeze isoscele.
nlimea unei feei se numete apotema trunchiului.

OOI A (ABC), OOI A (AI BI CI)
OOI = nlimea h o putem aa din: 'MIEM dreptunghic n E i 'DIFD
dreptunghic n F.
aI = apotema trunchiului o putem aa din 'MIEM dreptunghic n E i
I
'B NB dreptunghic n N.
n plan: raportul ariilor a dou poligoane asemenea este egal cu ptratul

raportului de asemnare.
n spaiu: raportul volumelor a dou piramide asemenea este egal cu cubul
raportului de asemnare.
Unde V i VI sunt volumele a dou piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins ntre o suprafa
cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz suprafaa cilindric.
Conul
Deniie: Se numete con circular corpul geometric mrginit de o pnz

conic circular i de planul cercului care genereaz pnza conic.
Dac pnza conic circular de vrf V i baz cercul C (O,R) are proiecia lui
V n centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt.
Trunchiul de con
Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o
pnz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de
aceeai parte a vrfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac
pnza conic circular este dreapt.
C(O,R) = baza mare
C(OI, r) = baza mic
Sfera
Deniie: Se numete sfer de centru i raz R ! 0 locul geometric al
punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic
ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
5. Piramid regulat
6. Trunchiul de piramid (oarecare)
7. Trunchiul de piramid regulat
8. Cilindrul
9.Conul
10. Zona sferic

N MESERIA DE
DULGHER TMPLAR - PARCHETAR

NOIUNI DE ORGANIZARE
I LEGISLAIA MUNCII
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 1
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor
n cadrul economiei de pia
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic n care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. ntr-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vnzare-cumprare are n vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, ntregul consum, att productiv, ct i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are n vedere, att relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, ct i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
n plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, nainte de a intra n consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
genernd o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar n relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentnd n consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c,
ntradevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inndu-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care i pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
Piaa construciilor, particularitate a mediului economic.
Pentru o analiz corect a pieei construciilor, a acestui domeniu n general,
se impune, pe lng studierea i cunoaterea structurii i a particularitilor
domeniului, nelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de
manifestare n cadrul pieei respective, avnd totodat n vedere condiiile
reale de desfurare a activitii n construcii.
Construciile au reprezentat n toate timpurile una dintre componentele
eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desfurrii principalelor
activiti economice, sociale i politice.
O prim mare problem a sectorului construciilor o reprezint identicarea

unor noi orientri, pe baze raionale, care s permit proiectarea activitii n
construcii ca element al permanentei dezvoltri economice.
O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, n contextul
economiei de pia, eciena activitii n construcii, principalul deziderat al
oricrei activiti economice i care este n prezent n primul rnd rezultatul
progresului tehnic, al aplicrii imediate, corecte i permanente a inveniilor i
inovaiilor tehnologice, al mecanizrii i automatizrii proceselor de producie,
precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan
economic.
Aspectele specice ale pieei construciilor sunt determinate, n
mare msur, de particularitile acestui domeniu. n primul rnd, aceste
particulariti denesc i delimiteaz sectorul construciilor ca domeniu
distinct al economiei, iar n al doilea rnd genereaz anumite implicaii n
desfurarea activitii specice, provocnd forme de manifestare caracteristice
fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare n
studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste msuri pentru
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particulariti asupra
ecienei economice.
n cadrul acestui capitol ne-am propus s prezentm unele dintre reperele
ce marcheaz locul sectorului construciilor n cadrul economiei naionale,
elemente ce determin specicitatea respectivei piee, precum i cteva
particulariti ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor.
Locul sectorului de construcii n cadrul economiei romneti
Timpul a demonstrat c domeniul construciilor, prin produsele sale,
cldiri, elemente de infrastructur, amenajri ale teritoriului etc., a jucat i
joac un rol esenial n desfurarea i dezvoltarea activitilor economice i
social-culturale, acionnd deosebit de favorabil asupra evoluiei societii
umane.
Se poate, deci, arma c progresul oricrei societi este bazat, printre
altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite
s contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i
suprastructurii de care dispune ecare ar.
n complexul de eforturi, precum i n cadrul de realizare a investiiilor
respective, un rol important revine sectorului de construcii, att n calitate de
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii,
ct i n calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile
alocate respectivelor investiii.
Pentru o ct mai bun nelegere a aspectelor referitoare la locul i
importana domeniului construciilor n economia i macrostructura unui
242 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
stat, inclusiv n Romnia, ct i a fenomenelor generate i cu ajutorul crora

se poate asigura simultan o argumentaie tiinic i pragmatic, prezentul
studiu apeleaz la o dubl abordare, conceptual i statistic. Conceptual,
pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate n cadrul
societii de ctre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului
evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic, pentru
a nfia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor
generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor
exercitate asupra dezvoltrii durabile a societii romneti.
Argumente statistico-economice privind importana sectorului de
construcii n cadrul economiei romneti
Solicitrile societii la care trebuie s rspund sectorul construciilor.
n Romnia, domeniul construciilor cunoate, n prezent, o nou orientare,
n direcia realizrii de produse capabile s rspund exigenelor societii
contemporane, e c este vorba de exigene de natur economic, social sau
de mediu. Principalele cerine la care trebuie s rspund sectorul construciilor
n Romnia, ar aat n plin proces de dezvoltare i restructurare economic,
sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea
infrastructurii cilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum
i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban ind,
n general, peste media admisibil). Aceste cerine impun soluii, abordri i
strategii distincte pentru activitile din domeniul construciilor, arhitecturii,
amenajrii teritoriului i urbanismului n ara noastr. Prin strategia naional
de dezvoltare economic pe termen mediu, Romnia i-a stabilit, ca unul
dintre principalele obiective, integrarea n Uniunea European. Reformele
specice domeniului de construcii, ce urmeaz a realizate n vederea
materializrii strategiei respective i a valoricrii disponibilitilor de care
ara noastr dispune contureaz, totodat, i necesitatea crerii unor mecanisme
de conducere specice, capabile s ofere soluii problemelor complexe ce
apar, att la nivelul macroeconomic, ct i n cadrul ecrui domeniu de
activitate n parte. Creterea economic durabil poate realizat numai prin
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. n cadrul
acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea
durabil a teritoriului naional, reprezint temelia pentru ntreaga activitate
economico-social i deci, n consecin, obiectivele pe care societatea
romneasc i le-a xat n acest domeniu capt o importan deosebit. Cile
de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale,
care trebuie s propun soluii viabile i eciente, capabile s ofere metode
i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic a
economiei romneti.
Avnd n vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie

s dein o pondere semnicativ din totalul investiiilor realizate la nivel
naional. n principal, investiiile n domeniul construciilor s-au materializat n
ansamblul lucrrilor prin care au fost realizate noi obiective, n reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cldirilor deja existente, n lucrrile
de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu ntregul complex de
operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor,
precum i xarea pe fundaii a acestora.
Specicitatea pieei construciilor
Piaa construciilor are n vedere sistemul de relaii specice generate
de activitile desfurate de ctre ntreprinderile care i ofer produsele i
serviciile de construcii altor ntreprinderi sau organizaii, ct i populaiei.
Drept urmare, ea se particularizeaz, n cadrul pieei globale, att prin natura
produselor, ct i prin specicul clienilor pe care i intereseaz produsele i
serviciile respective, deci individualizndu-se att prin modul de manifestare
i concretizare a cererii i ofertei, ct i prin modul de realizare a tranzaciilor.
Pentru a delimita piaa construciilor, ca i n cazul altor piee componente
ale pieei globale, este necesar luarea n consideraie a unui ansamblu de
elemente specice: consumul; numrul, categoria i importana organizaiilor
i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz
oferta specic construciilor.
Elemente ale procesului de cercetare a pieei n domeniul construciilor.
Piaa construciilor, ca de altfel orice pia, grupeaz toi utilizatorii de
obiective sau servicii specice domeniului, att pe cei ai ntreprinderii care
cerceteaz piaa, ct i pe cei ai altor uniti economice de prol. Organizaia
care apeleaz la cercetrile de marketing i dorete s determine dimensiunile
propriei sale piee trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele
sale i, n aceeai msur, partea i puterea de penetraie a produselor realizate
de celelalte ntreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat, foarte
important este i identicarea principalelor tendine de evoluie ce se
manifest pe piaa construciilor.
Astfel, ca i n cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are
o component calitativ i una cantitativ. Prima component are n vedere
identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua
urmrete cuanticarea importanei acestor utilizatori i a capacitii lor de
absorie, prin intermediul unor procese de cercetare specice.

2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de
construcii ROF Societate
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare l folosim att de frecvent, nct viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmn, ntlnirile de
afaceri, ntlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
ntr-o ntreprindere, organizarea se refer, n mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu ntr-un mod determinist. Aceasta nseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice ntreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional ct mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate ntr-un proces dinamic, n sensul c se
pot modica oricnd este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele cmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul n care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie n componente funcionale din ce n ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const n stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,

compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, n vederea realizrii n cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur ntreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
cnd se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face n mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. n practic, se ncearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz n mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, ncearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor n funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor n timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse n mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, n sensul c ntreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate n urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune n mai
multe activiti. La rndul ei o activitate se poate descompune n mai multe
atribuii. Continund aceast descompunere de sus n jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:Sarcina reprezint o component de baz a
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie

la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane.
La descompunerea atribuiilor n sarcini se au n vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinznd de contextul operaional al rmei. ntr-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind ncrcat cu ct mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
ntr-o rm mare, procesul de munc se descompune n componente
ct mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, ntr-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc n componente tot mai mici se modic
n timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii n entiti omogene ct mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite ntr-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, n urm cu dou decenii, introducerea datelor n
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. ntr-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune ntr-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. n sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; ntreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz n dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
Funcia nanciar-contabil
n condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciarcontabile a crescut tot mai mult, att pentru rme ct i pentru instituiile
publice. n realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
2. Structura organizatoric a ntreprinderii
Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite
nct s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i
cuprinde dou pri:
a) structura de conducere sau funcional,
b) structura de producie sau operaional.
n cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,
funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul
ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component
al rmei. Obiectivele postului se regsesc n sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena
organizaional ce poate ierarhic atunci cnd acioneaz asupra persoanelor
i funcional cnd se exercit asupra unor activiti.
n afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.
Functiile pot grupate n:
- funcii de conducere,
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu
continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar
activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate ntr-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot :
- operaionale,
- funcionale.
Relaiile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legturilor dintre

componentele structurii stabilite prin reglementri ociale. Relaiile
organizatorice pot :
- de autoritate,
- de cooperare,
- de control,
- de reprezentare.
Nivelurile ierarhice sunt alctuite din ansamblul subdiviziunilor
organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan fa de
managementul de vrf al rmei.
Numrul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea rmei,
diversitatea activitilor, complexitatea produciei dar i de competena
managerilor.
Ponderea ierarhic reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit
de un cadru de conducere i nregistreaz valori diferite. Astfel pe verticala
structurii organizatorice crete ctre nivelurile inferioare iar pe orizontala
structurii organizatorice se amplic pe msura trecerii de la compartimente cu
activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate operaional.
Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane,
materiale i nanciare condiioneaz eciena desfurrii activitii necesare
realizrii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului
decizional i conguraia sistemului informaional.
Sistemul organizaional trebuie s realizeze obiectivele stabilite n
condiiile minimizrii costului economic i social, contribuind astfel la
armonizarea intereselor individuale i de grup.
Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat att de factori
endogeni ct i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat
n creterea ecienei managementului rmei.
Alturi de aceast form de organizare poate exista i o organizare
informal alctuit din ansamblul gruprilor i al relaiilor interumane stabilite
spre satisfacerea unor interese personale.
Aceast organizare informal, dei nsoete organizarea formal
acioneaz, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei
organizrii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de
pregtire, calicare i origine social.
Componentele organizrii informale sunt grupul informal, liderul informal,
relaiile informale.
ntre cele dou tipuri de organizare este o strns interdependen
determinat de unele asemnri i anume: sunt constituite n cadrul aceleeai
organizaii, servesc realizrii unor obiective, au un caracter dinamic i general.
Se deosebesc prin marea mobilitate a organizrii informale i subordonarea
acesteia realizrii unor aspiraii personale.
Inuenele organizrii informale pot att pozitive ct i negative, rolul

managementului formal constnd n cadrul organizrii formale, realizndu-se
astfel nct obiectivele individuale ct i cele de grup.
Variabila organizaional este reprezentat de factorii interni sau externi
unitii care condiioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici
utilizai n abordarea comparativ a mai multor rme.
Variabilele organizatorice sunt:
- dimensiunea rmei,
- complexitatea rmei,
- caracteristicile procesului tehnologic,
- nivelul dotrii tehnice,
- gradul de specializare i cooperare n producie,
- dispoziia teritorial,
- caracterul procesului de desfacere,
- ritmul de nnoire a produselor i tehnologiilor.
Acestea inueneaz conguraia structurii organizatorice precum i
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identicrii factorilor care
in de managementul rmei i de luarea lor n consideraie, cnd se utilizeaz
diferite metode i tehnici de conducere.
Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou criterii:
1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de mbinare i
raporturile ce se stabilesc ntre elementele de natur funcional i operaional
se disting urmtoarele tipuri de structuri:
a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un numr redus de
componente operaionale, ecare persoan ind subordonat unui
singur ef iar conducerea ecrui compartiment exercit toate
atribuiile conducerii la acel nivel;
b) structura funcional caracterizat prin existena compartimentelor
operaionale i funcionale, conductorii sunt specializai ntr-un
anumit domeniu iar executanii primesc ordine att de la ei ierarhici,
ct i de la conducerea compartimentelor funcionale;
c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existena componentelor
operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului
ierarhic;
2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, eciena, exibilitatea
structurii:
a) privat tradiionale,
b) sisteme birocratice,
c) sisteme moderne.
3.Cerine i etape n proiectarea unei structuri organizatorice eciente.
Procesul de analiz, proiectare, evaluare i mbuntire a structurii
organizatorice presupune respectarea urmtoarelor cerine:

a. Asigurarea unui evantai optim al subordonrii adic una dintre cele
mai valoroase caliti ale unei structuri organizatorice este supleea ei
caracterizat printr-un numr mic de nivele ierarhice;
b. Crearea i dependena compartimentelor, adic ecare funciune ce
prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei
ntreprinderi trebuie s se constituie ntr-un compartiment specializat.
Exist patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:
- importana lor,
- frecvena legturilor dintre ele,
- interdependena lor,
- competena managerului.
c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente.
Un serviciu funcional nu este ecient pentru ntreprindere dect dac
este alctuit din persoane responsabile, operaionale, competente,
active i eciente.
d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura ecient trebuie s
minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodicate;
e. Folosirea delegrii n cadrul procesului de conducere. Pentru
problemele curente de rutin conducerea trebuie s e descentralizat
i ct mai aproape de executani.
Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
- analiza obiectivelor ntreprinderii,
- denirea activitilor i stabilirea coninutului lor,
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre
ele,
- proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice,
- evaluarea funcionalitii i a laturii constructive a ntreprinderii.
Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit
perfecionri continue pe baza unor studii realiste care s e bazate pe
conceptele tiinei manageriale.
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a ntreprinderii.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmtoarele
documente:
a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci pri i
anume:
- prima parte, denumit organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale,
actul normativ de ninare, obiectul de activitate, tipul societii,
statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice;
- partea a doua se refer la atribuiile rmei;
n partea a treia se fac precizri cu privire la conducerea rmei.

Se precizeaz care sunt atribuiile adunrii generale a acionarilor,
atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive
cu detalierea responsabilitilor pentru funciile de director general i
director pe funciuni;
- partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru ecare
compartiment funcional i operaional;
- partea a cincea cuprinde dispoziii generale;
b) a postului este un document operaional important ce prezint n
detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest s-i poat exercita n
condiii normale activitatea.
Fia postului cuprinde:
- denumirea i obiectivele postului,
- compartimentul din care face parte,
- competenele i responsabilitile,
- cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini.
Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui
salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
c) organigrama - o reprezentare grac a structurii organizatorice a
ntreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume:
- compartimente,
- nivelurile ierarhice,
- relaiile organizaionale,
- ponderea ierarhic.
Organigrama este un instrument important folosit n analiza
managementului rmei.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot :
- organigrame generale,
- organigrame pariale
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a
relaiilor dintre ele, organigramele pot :
- piramidale,
- circulare,
- orientate de la dreapta la stnga.
Post, funcie compartiment
Metaforic vorbind, structura organizatoric este similar structurii
arhitecturale a unei cldiri, respectiv a modului n care aceasta este
compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cldirii,
aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au fcut att din raiuni
inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construciei, ct i din raiuni
funcionale care s asigure desfurarea n cele mai bune condiii a activitilor
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire
industrial. Dar i reciproca este adevrat, n sensul c pentru asigurarea
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. n orice organizaie coexist
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,
care asigur realizarea primului n condiii de ecien economic i
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate
i omogenitate n domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc ntre ele pentru
realizarea n mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate n
raport cu specicul unitii respective. Atunci cnd este proiectat, o structur
organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine
generale:
- s acopere ntregul spectru de activiti din organizaie;
- s distribuie aceste activiti astfel nct s se evite suprapunerile i
paralelismele;
- s asigure continuitate i uiditate n realizarea activitilor;
- s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe ct
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;
- s e exibil, n sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum
ar amplicri n cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi n
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se
analizeze modul n care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta nseamn
c structura trebuie s e gndit i proiectat n funcie de spectrul de activiti
din organizaie i nu n funcie de persoanele care urmeaz s lucreze n cadrul
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituii publice de la noi, att nainte, ct i dup 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i
atunci cnd se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este
gndit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme.
De aceea, n activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti
i incoerene. Indiferent de ntreprinderea sau instituia la care ne referim,

elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urmtoarele:
Postul.
Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric
cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective,
competene i responsabiliti ce revin, n mod regulat i permanent, unui
singur angajat. Principiul de agregare a acestora l constituie omogenitatea
activitilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale
ale utilitii postului, ce exprim necesitatea crerii lui, precum i criterii
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se
realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale,
a autonomiei decizionale i a autoritii formale de care dispune persoana
angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune
asociat unui post n vederea realizrii obiectivelor propuse constituie
autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint
obligaia moral i legal ce revine angajatului de a-i ndeplini obiectivele, la
nivelul cerinelor impuse de calitate i ecien.
Funcia.
Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici
principale formeaz o funcie. Rezult c ntr-o organizaie, pentru aceeai
funcie pot exista mai multe posturi de munc, pe care s se fac angajri. De
exemplu, ntr-o organizaie pot lucra mai muli angajai avnd funcia de ef
de secie sau ef de birou. n concordan cu procesele fundamentale dintr-o
organizaie, funciile pot de execuie sau de management.
Ponderea ierarhic/norma de conducere.
Ponderea ierarhic reprezint numrul de salariai condui nemijlocit de
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al
organizaiei, precum i de concepia managerial existente.
De exemplu, ntr-o ntreprindere de mrime mijlocie sau mare ponderea
ierarhic este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate n jumtatea superioar
a piramidei manageriale i poate s creasc pn la 20-30 de subalterni, pe
msur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei
Compartimentul.
Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene
sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind
subordonate aceluiai manager. Necesitatea crerii acestor compartimente
deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integrrii
activitilor i oamenilor ce le realizeaz. Dup modul de executare a
autoritilor n cadrul grupului, compartimentele pot :
a) compartimente de baz, n care n afar de conductorul compartimentului
nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea
subordonailor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate
unic a mai multor compartimente de baz i n care autoritatea ierarhic
se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al
compartimentului de baz.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai
distan ierarhic fa de vrful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu ct ponderea
ierarhic are o valoare mai mic, cu att vor mai multe niveluri ierarhice n
organizaia respectiv. Cu ct numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
att piramida managerial este mai nalt i invers, cu ct numrul de niveluri
ierarhice este mai mic cu att piramida devine mai aplatizat.
Conexiunile funcionale.
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca ntre diferitele
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea
informaiilor de jos n sus i a deciziilor de sus n jos. Cu alte cuvinte, aceste
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea ntre compartimente
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot :
- structuri organizatorice nalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice
n literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri
organizatorice, care se difereniaz prin modul n care se grupeaz funciile i
posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.

3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie
1. Denirea conceptului de proces de producie:
ntreprinderile productive i realizeaz funciunea de producie prin
desfurarea n bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie
contribuie att la obinerea diferitelor produse, lucrri i servicii, ct i la
crearea unui ansamblu de relaii de producie ntre persoane ce concur la
realizarea acestuia.
Conceptul de proces de producie poate denit prin totalitatea aciunilor
contiente ale angajailor unei ntreprinderi, ndreptate cu ajutorul diferitelor
maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente n scopul transformrii lor n produse, lucrri sau servicii cu
anumit valoare de pia.
n cadrul unui proces de producie componenta principal o constituie
procesele de munc iar n anumite ramuri industriale la acestea se adaug i
anumite procese industriale. innd seama de aceste componente, conceptul
de proces de producie mai poate denit prin totalitatea proceselor de munc
i a proceselor naturale ce concur la obinerea produselor sau la execuia
diferitelor lucrri sau servicii. Procesul de producie poate abordat i sub
raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente
denumite ieiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate denit
prin trei componente: intrri, ieiri, realizarea procesului de produie.
Componenta principal a procesului de munc poate denit prin
aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente n vederea transformrii lor n bunuri
economice.
2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de
producie
Componentele procesului de producie pot clasicate dup mai multe
criterii:
- n raport cu modul n care particip la executarea diferitelor produse,
lucrri sau servicii n procesul de munc ce constituie principala component
a unui proces de producie sunt:
a) procesele de munc de baz prin care se neleg acele procese care
au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale n
produse, lucrri sau servicii care constituie obiectul activitii de baza
a ntreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur obinerea
unor produse sau lucrri care nu constituie obiectul activitii de baza

a ntreprinderii, dar care asigur i condiioneaz buna desfurare a
proceselor de munc de baz;
c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activitii de baz sau activitii
auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz buna desfaurare
att a activitii de baz, ct i a celor auxiliare;
- procesele de producie se mai pot clasica i n raport cu modul este
execuie, dup care sunt:
a) procese manuale,
b) procese manual mecanice,
c) procese de aparatur;
- n raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime:
a) procese de munc directe - atunci cnd produsul nit se obine ca
urmare a efecturii unor operaii succesive asupra aceleeai materii
prime;
b) procese sintetice - atunci cnd produsul nit se obine din mai multe
feluri de materii prime dup prelucrri succesive;
c) procese analitice cnd dintr-un singur fel de materii prime se obine o
gama larg de produse.
- n raport cu natura tehnologic a operaiilor efectuate:
a) procese chimice,
b) procese de schimbare a conguraiei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- n raport cu natura activitii desfaurate:
a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese i operaii elementare se reunesc ntr-un anumit mod
formnd un ux de producie specic fabricrii diferitelor produse sau
executrii diferitelor lucrri sau servicii.
Producia, vazut ca rezultat al realizrii procesului de producie
Conceptul de producie are o accepiune complex, ceea ce necesit o
abordare dup diferite criterii:
a) dup natura produciei se deosebesc:
- ntreprinderi care furnizeaz servicii,

- ntreprinderi care i realizeaz producia prin montaj,
- ntreprinderi care fabric produse prin transformarea materiilor prime
i a materialelor.
n prima categorie intr prestrile de servicii sau prestrile de ordin
intelectual care nu se concretizeaz ntr-un produs material.
n a doua categorie intr acele ntreprinderi care efectueaz numai
operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achiziioneaz de la alte ntreprinderi.
n a treia categorie intr ntreprinderile care obin produse prin transformarea
materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii.
b) Sub raportul continuitii desfurrii lor, procesele de producie se pot
clasica:
- procese de producie discontinue, adic procese de producie neliniare,
ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se obin prin prelucrri
succesive la diferite locuri de munc grupate n ateliere sau secii de
producie, iar producia discontinu este o producie fabricat pe laturi
de unicat i producie de mas;
- procese de producie continue, a cror producie este de tip liniar i se
caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime
i materialelor nu se ntrerupe ntre dou locuri de munc consecutive
i necesit stocaje intermediare ntre posturi.
Producia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabricaie
caracterizate printr-o vitez regulat de transformare i de transfer i cu
aprovizionare continu.
c) Dup tipurile de fabricaie care denesc relaiile ntreprindere-client:
- fabricaia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu
se execut dect dup primirea unei comenzi ferme care stabilete
felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie;
- fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se
execut fr a se cunoate cumprtorii, produsele putnd comandate
imediat de clieni;
- fabricaia mixt reprezint o variant a produciei la comand,
ntreprinderea executnd pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta
n mod operativ la comanda beneciarilor.
4. Tipurile de producie, concept, criterii de clasicare, caracteristici
Conducerea i organizarea activitii de producie din cadrul ntreprinderii
se a ntr-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie
se nelege o stare organizatoric i funcional a ntreprinderii, determinat
de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare
poziie din nomenclatur, gradul de specializare a ntreprinderii, seciilor i
locurilor de munc, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,

semifabricate de la un loc de munc la altul.
n practic se disting 3 tipuri de producie:
- tipul de producie n serie,
- tipul de producie n mas,
- tipul de producie individual.
Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz o ntreprindere impune
metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz auxiliare i de servire
precum i modul de pregtire a fabricaiei noilor produse de eviden i control
a activitii productive.
Tipul de producie n mas este caracteristic ntreprinderilor care fabric
o gam redus de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut n
cantiti foarte mari, adic n mas. n condiiile acestui tip de producie are
loc o specializare a ntreprinderii n ansamblu sau pe secii i ateliere pn la
nivelul locurilor de munc. La acest tip de producie deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face n mod continuu, de regul bucat cu
bucat, folosindu-se n acest scop mijloace de transport n cea mai mare parte
mecanizate i automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de producie n mas creeaz condiii pentru
automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice n ux.
Tipul de producie n serie caracterizeaz ntreprinderile care fabric o gam
mai larg de produse n cantitii mari, mijlocii sau mici.
n raport cu nomenclatorul produselor fabricate i mrimea seriilor de
fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de
munc, acesta poate mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face n catiti egale cu mrimea lotului de
transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, n cazul seriilor mari i cu mers
discontinuu n cazul unor serii mici de fabricaie.
La ntreprinderile caracterizate prin tipul de producie n serie amplasarea
diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie n ux.
5. Tipul de producie individual
ntreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut o gam
foarte larg de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executndu-se n
cantiti foarte reduse.
n cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i
locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini,
utilaje i fora de munc cu caracter universal pentru a adaptate rapid la
execuia unei varieti de feluri de produse n condiii de ecien economic.
O alt caracteristic a acestui tip de producie o constituie faptul c
produsele sau piesele se deplaseaz de la un loc de munc la altul, bucat cu
bucat sau n loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport

cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei
largi de produse, pregtirea tehnic a fabricaiei nu este la fel de detaliat ca la
tipul produciei n mas.
6. Metode de organizare a produciei de baz
Pornind de la marea diversitate a ntreprinderilor care i desfoar
activitatea n cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i
tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de ntreprinderi, avnduse n vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a
produciei de baz are inuen gradul de transformare al produselor nite,
precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei n
ux, pe linii de fabricaie, specic ntreprinderilor care fabric o gam redus
de feluri de produse n mas sau n serie mare. n aceste cazuri organizarea
produciei n ux se caracterizeaz n metode i tehnici specice cum sunt:
organizarea pe linii tehnologice pe band, pe linii automate de producie i
ajungndu-se n cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe
ateliere, seci sau a ntreprinderii n ansamblu, cu productia n ux, n condiiile
unui grad nalt de mecanizare i automatizare.
Organizarea produciei n ux se caracterizeaz prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub
raportul volumului de munc i precizarea celei mai raionale succesiuni
a executrii lor,
- repartizarea excutrii unei operaii sau al unui grup restrns de operaii
pe un anumit loc de munc,
- amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea
executrii operaiilor tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de
munc la altul n mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat
sau liber, n raport cu gradul de sincronizare al executrii operaiilor
tehnologice;
- executarea n mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc
n cadrul liniei de producie n ux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de
la un loc de munc la altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea n cadrul formei de organizare a produciei n ux a unui fel
de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare din punct
de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate.
n concluzie, se poate spune c organizarea produciei n ux se poate
deni c acea form de organizare a produciei caracterizat prin specializarea
locurilor de munc n executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin
amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea executrii
operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, ntregul proces de producie
desfurndu-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda
produciei individuale i de serie mic.
n cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care
execut o gam larg de produse n loturi foarte mici sau unicate.
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau n serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.
n acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat
n acest caz exist ntreprinderi foarte mari n procesul de producie, ceea ce
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie n care se vor
stabili urmoarele aspecte:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,
b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile,
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.
Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative
grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad de timp i costuri ridicate.
8. Tendinele actuale i de perspectiv n organizarea produciei
n cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie i
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie n condiiile
de ecien i competitivitate.
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine
specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil n orice condiii.
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste
100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute n mediul
economic n care activeaz.
Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s se adapteze

la sarcini de producie diferite, att sub raportul formei i dimensiunilor, ct i
al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se consider c un sistem exibil de fabricaie trebuie s aib urmtoarele
caracteristici:
1. integrabilitate,
2. adecvare,
3. adaptabilitate,
4. dinamism structural.
n practic nu poate vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot atinse
simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor
exibile de fabricaie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea exibil de prelucrare
Aceasta reprezint, de regul, o main complex, echipat cu o magazie
multifuncional, un manipulator automat care poate funciona n regim
automat.
2. Celula exibil de fabricaie
Aceasta este constituit din dou sau mai multe uniti exibile de
prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul exibil de fabricaie
Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate
de transport, iar ntreg sistemul se a sub controlul direct al unui calculator
care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de msurare automat
i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin
intermediul calculatorului electronic.
Fa de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint urmtoarele
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la modicrile survenite prin schimbarea
pieselor de prelucrat avnd loc modicarea programelor de calculator
i nu schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra semifabricate n ordine aleatoare;
- autonomie funcional pentru trei schimburi, fr intervenia direct a
operatorului uman;
- utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric, a roboilor i a
sistemelor automate de transport i control;
- posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat n funcie de
necesitile de producie.
Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea
robotizrii constituie direcii noi de organizare, inducnd efecte importante
asupra tuturor subsistemelor de producie. n introducerea noilor tehnologii
robotizate cea mai mare importan o au activitile de pregtire organizatoric.

S-a constatat c n multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este
folosit n proporie de numai 50-55%. Aceast situaie nu se datoreaz unor
erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului,
ci unei incorecte organizri i conduceri ale unitilor de producie. Aceasta
nseamn c pericolul modicrilor tehnologice nu const n efectul acestora
asupra omului, ci mai curnd n imposibilitatea acestora de a la recunoate i
deci de a-i sesiza i inuena efectele.
Introducerea robotizrii modic situaia nanciar a unitii industriale
mrindu-i volumul de mijloace xe, mbuntind condiiile de producie,
ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea abilitii
sistemelor operative, de execuie i de conducere.
Gestiunea produciei
Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activitilor
efectuate de o ntreprindere din momentul identicrii unei cerine de pia
pn n momentul distribuirii ctre beneciari a bunurilor solicitate.
n mod practic, pentru a putea identica activitile implicate n gestiunea
produciei este necesar s se porneasc de la ciclul complet de activiti
realizate de ntreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei
lucrri.
ntr-o ntreprindere industrial ciclul activitilor legate de gestiunea
produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie,
producia andu-se practic la interferena acestora.
Gestiunea produciei reprezint o activitate complex pentru desfurarea
creia se utilizeaz o serie de metode:
1. Programarea liniar folosit n optimizarea alocrii resurselor
Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restricii.
Programarea liniar poate folosit n gestiunea produciei pentru rezolvarea
unor probleme:
- de repartizare a produciei pe diferite maini n condiiile maximizrii
protului,
- privind transportul produselor ntre locurile de munc i ntre acestea i
punctele de distribuie,
- de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PERT
Se aplic n cazul produciei de unicate complexe i de mare importan,
la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de
prioritate i de termene.
3. Metoda Just in time
Aceasta este considerat de specialiti ca o condiie important pentru
obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie
la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime,

materiale, piese i subansambluri.
9. Ciclul de producie - noiune i structur
Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produciei i al muncii n
cadrul ntreprinderii industriale. n procesul de producie materiile prime i
materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc i n diferite
secii, ntr-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic.
Ciclul de producie reprezint o succesiune de activiti prin care materiile
prime i materialele trec n mod organizat pe uxul tehnologic pentru a
transformate n semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de
producie reprezint intervalul de timp dintre momentul lansrii n fabricaie
a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor prin
prelucrri succesive n produse nite.
Durata ciclului de producie reprezint un element de baz folosit n
programarea produciei n scopul stabilirii termenelor de ncepere a procesului
de producie a unui produs sau lot, a elaborrii programelor operative de
producie, a calculului stocului de producie neterminat, necesarului de
mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de
producie inueneaz toate laturile activitii acesteia. Cu ct este mai mic
durata ciclului de producie, cu att vor folosite mai raional resursele
materiale i umane n ntreprindere.
Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz
att mrimea elementelor structurale ale ciclului de producie, ct i perioada
de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta.
Prin structura ciclului de producie se nelege totalitatea elementelor
componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului
de producie.
Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar pentru stabilirea
duratei lui, precum i pentru identicarea msurilor tehnice i organizatorice
ce trebuie luate n scopul reducerii acesteia.
Durata total a ciclului de producie se mparte n dou pri: perioada de
lucru i perioada de ntreruperi.
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor
naturale i durata activitii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai
mare n structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinznd duratele
tehnologice i durata operaiunilor de pregtire-ncheiere. Durata proceselor
naturale reprezint perioada de timp de-a lungul creia, sub inuena condiiilor
naturale, procesul de munc nceteaz, procesul de producie continu.
Activitatea de servire asigur condiiile normale de lucru pentru desfurarea
operaiilor de transformare nemijlocit a obiectelor muncii n produse nite.
n cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de la un loc de munc la
altul i controlul tehnic de calitate.
Perioada de ntrerupere cuprinde ntreruperile care au loc n procesul

de producie. n cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate
ntreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile
locului de munc.
n funcie de cauza care le-a guvernat, ntreruperile pot grupate n:
- ntreruperi n cadrul schimbului sau interoperaii,
- n afara schimbului sau de regim.
10. Politici de producie
O ntreprindere productiv, pe baza strategiei alese, poate adopta politici
de producie diferite, innd seama de obiectivele economice stabilite de
resursele de care dispune i de piaa potenial.
De regul se pot deosebi dou politici importante:
- ntreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau
lucrri prin folosirea propriilor uniti de producie grupate n aceeai
incint sau dispersate teritorial,
- ntreprinderea execut, n totalitate sau parial, produse folosind
componente realizate de alte ntreprinderi.
n primul tip de politic, ntreprinderea execut politica sa iar unitile de
producie, ca i conducerea administrativ, sunt grupate ntr-un singur loc. Pe
msura dezvoltrii pe baza efecturii de noi investiii se poate adopta o politic
de descentralizare a produciei prin crearea de noi uniti de producie. O astfel
de politic de producie ridic probleme noi privind achiziionarea de terenuri,
construirea de noi cldiri, atragerea sau formarea de for de munc.
A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucrri
apelnd n totalitate sau parial la componentele executate de alte ntreprinderi
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de producie bazat pe
subfurnizori este acela care se desfoar n situaia n care o ntreprindere,
numit cea care d dispoziie de producie, ncredineaz execuia unor lucrri
care concur la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte ntreprinderi i este
denumit subfurnizor.
Politica de producie bazat pe furnizori este cu totul altceva dect furnizarea
de ctre o ntreprindere de produse, lucrri sau servicii altei ntreprinderi i,
deci, care intr n conceptul de aprovizionare tehnico-material. Politica de
producie cu subfurnizori presupune existena unor legturi speciale ntre cel
ce d dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor
pn la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor
componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat economic,
juridic, strategic atunci cnd nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau
atunci cnd subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o
calitate mai bun, n comparaie cu cele produse n unitile proprii sau atunci
cnd ei sunt specializai n execuia anumitor lucrri.
Sub raport juridic, o ntreprindere apeleaz la subfurnizori atunci cnd

posibilitile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existenei unei legi
antitrust, iar sub raport strategic - cnd exist riscul n crearea de noi capaciti
proprii sau cnd ntreprinderea urmrete ca n timp subfurnizorii s i devin
liale.
n afara celor dou politici prezentate anterior, pe plan economic exist
i o politic de producie care presupune realizarea unei largi cooperri ntre
ntreprinderi. Cooperarea ntre ntreprinderi reprezint procesul economic
prin care se stabilesc legturi strnse de producie ntre ntreprinderi care
concureaz la fabricarea diferitelor produse.
Cooperarea poate :
- pe produse, atunci cnd anumite ntreprinderi, denumite conexe,
livreaz unele produse nite;
- pe piese;
- tehnologic - atunci cnd o ntreprindere, folosind excedentul de
capacitate de care dispune, efectueaz prelucrri tehnologice pentru alte
ntreprinderi.
Implicarea factorilor de mediu n activitatea ntreprinderii moderne
Consideraii generale cu privire la relaia ntreprindere - mediul ambiant
Firma i organizeaz i desfoar activitatea sa sub impactul condiiilor
concrete ale mediului su ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu
de factori eterogeni de natur economic, social, politic, tiinicotehnic, juridic, geograc i demograc ce acioneaz pe plan naional i
internaional asupra ntreprinderii, inuennd relaiile de pia.
ntreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component
economic a acestuia.
n condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism
accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecvenei schimbrilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor
vizibile;
- mediu schimbtor, unde schimbrile sunt frecvente, de o amploare
variat, dar n general previzibile;
- mediu turbulent, unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activitii ntreprinderii i greu de
anticipat;
Componentele mediului ambiant ale ntreprinderii sunt: micromediul,
mezomediul, macromediul.
Micromediul ntreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intr n relaii directe.
Acestea sunt:
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care
ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;
- furnizorii forei de munc sunt unitile de nvmnt, ociile forei de
munc i persoanele care caut un loc de munc;
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, ntreprinderi
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de ntreprindere;
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,
mediile de informare n mas i publicul consumator;
- concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai
categorie de clieni, iar n situaii frecvente aceiai furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar n
explicarea evoluiei macroeconomice a ntreprinderii. Pentru remedierea
oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul ntreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat ntreprinderii si care poate un
intermediar ntre macromediul si micromediul ntreprinderii.
Mezomediul trebuie s intereseze n mod deosebit sistemul de conducere
al ntreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau
n termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O ntreprindere poate face
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit industrie,
- o zona geograc sau administrativ,
- un grup de ntreprinderi.
Aceste sisteme sunt n msur s inueneze aciunile, deciziile i
rezultatele unei ntreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate att
direct ct i indirect, dar are un caracter general, n sensul c inueneaz
toate ntreprinderile care aparin aceluiai sistem.
Activitatea oricrei ntreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul
micromediului ntreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu,
care acioneaz pe o arie mai larg.
Legtura care se stabilete ntre ntreprindere i aceti factori este de regul
industrial, inuena exercitndu-se pe termen lung i formnd macromediul
ntreprinderii
Componentele macromediului sunt:
mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de
vrst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii.
Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint

punctul de pornire n evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei
ntreprinderii;
- mediul economic,
Ansamblul elementelor care compun viaa economic a spaiului n care
acioneaz ntreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta
determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor baneti,
marimea cererii de mrfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei;
mediul tehnologic,
ntreprinderea se implic n dinamic mediului tehnologic, att ca
beneciar ct i ca furnizor, n principal prin intermediul pieei. Este una din
cele mai dinamice componente ale macromediului ntreprinderii i dobndete
o exprimare concret prin invenii, inovaii, mrimea i orientarea fondurilor
destinate cercetrii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei
tradiionale, reglementri privind delimitarea tehnologiilor poluante;
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz
statutul oamenilor n societate;
- mediul politic reect structurile societii, clasele sociale i rolul lor
n societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare
al statului n economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,
zonal, internaional.
- mediul instituional cuprinde ansamblul reglementrilor de natur
juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a ntreprinderii;
- mediul natural - condiiile naturale ce determin modul de localizare
i de distribuire n spaiu a activitii umane. Aceast conjunctur
economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor,
proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei
naionale. Importana sa este dat de reducerea resurselor de materii
prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare;
Relaiile ntreprinderii cu mediul extern
n calitatea sa de component a mediului, ntreprinderea se a ntrun contact permanent cu diferite componente. ntreprinderea intr ntrun ansamblu de relaii prin care i orienteaz i nalizeaz activitatea
economic. Aceste relaii dintre ntreprindere i componentele mediului su
extern sunt prin natura i coninutul lor de dou feluri: relaii de pia i relaii
de concuren.
Din multitudinea de relaii ale ntreprinderii cu mediul su extern se
remarc prin amploare i complexitate relaiile de pia. Acestea au ca obiect
vnzarea i cumprarea de mrfuri i servicii, mprumutul de capital i
angajarea forei de munc. Studierea pieei constituie premisa i punctul de
plecare n activitatea oricrei ntreprinderi.
Mecanismul pieei reprezint pentru ntreprinderea modern termenul de

confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv, sursa de idei pentru
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
Relaiile ntreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare,
producie, desfacere.
De asemenea, aceast relaie se reect i n orientarea activitii
ntreprinderii ctre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea n condiii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea
rentabilitii i ecienei economice pe baza sporirii vnzrilor totale i a
protului unitar.
Relaiile ntreprinderii cu piaa vizeaz trei mari componente i anume:
- piaa mrfurilor,
- piaa capitalului,
- piaa forei de munc.
Natura i dimensiunile relaiilor ntreprinderii depind de o serie de factori
generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi ntreprinderii, cei
mai importani ind: cadrul economico-social, specicul pieei i caracterul
ntreprinderii.
Relaiile ntreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot
grupa dup mai multe criterii:
- dup obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile ntreprinderii
cu piaa sunt de dou feluri:
- relaii de vnzare-cumparare,
- relaii de transmitere, receptie de informaii.
Relaiile de vnzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de
mrfuri, achiziionarea de mrfuri i servicii, prestarea de servicii, nchirierea,
mprumutul precum i activitile de intermediere.
Principalele forme pe care le mbrac succesiv relaiile de vnzarecumparare sunt:
- relaii precontractuale
- relaii contractuale,
- relaii postcontractuale.
Relaiile precontractuale se realizeaz n principal prin negociere,
comand, cerere de ofert i ofert ferm.
Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adaug o serie de activiti ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i
decontarea.
Relaiile postcontractuale apar n perioada de garanie i postgaranie.
Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea
relaiilor de vnzare-cumprare, realizndu-se prin publicitate, relaii publice
i alte forme de promovare.
Dup prolul agenilor de pia, relaiile pot : cu furnizorii, cu prestatorii

de servicii, cu beneciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat;
Dup frecven, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
Dup gradul de concentrare, relaiile pot concentrate dimensional, spaial
sau temporal i relaii dispersate.
Obiectivele economice ale ntreprinderii n condiii concureiale
n condiiile actuale ntreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urmrete maximizarea protului, ci este un organism complex,
ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia
ecrei ntreprinderi.
Concurena const ntr-o multitudine de forme de comportament ce se
manifest n cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei
clientele ct mai numeroase.
Pentru a deni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea n
vedere urmtoarele aspecte:
- interesele i aspiraiile clientelei,
- libertatea de a aciona,
- interesele i aspiraiile productorilor n calitate de ofertani,
- existena n mediul economic a unor reglementri juridice i a unei stri
psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite aciuni sau
comportamente din partea agentului economic.
n condiiile economiei de pia concurena apare ca o necesitate obiectiv,
face parte din regulile de joc ale pieei.
Competitivitatea unui agent economic este determinat n principal de trei
mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate.
Ansamblul raportului de interaciune n care intr agenii economici n
lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere
formeaz sistemul relaiilor de concuren. Mijloacele i instrumentele
utilizate n relaiile de concuren se pot delimita n jurul produsului, preului,
promovrii i distribuiei.
Concurena este de dou tipuri:
- direct, manifestat ntre ntreprinderile care realizeaz bunuri identice
sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi;
- indirect - manifestat ntre ntreprinderile care se adreseaz acelorai
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru
a se asigura desfurarea n bune condiii a activitaii economice,
statul trebuie s asigure un cadru concurenial normal care presupune
existena urmatoarelor elemente i anume:
- autonomia ntreprinderii,
- libertatea de ninare a oricrui tip de ntreprindere,
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor ecrei rme,
- reglementri economico-nanciare egale pentru toi agenii economici,

indiferent de forma de proprietate,
- formarea liber a preurilor,
- stabilitate prin reglementri bugetare pe piaa extern,
- msuri pentru favorizarea participrii pe piaa extrabugetar,
- reglementri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor
nerentabile.

4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier
Organizarea antierului
antierul este spaiul n care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea n care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele n care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele n care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura n antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru n activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele n care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere n funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse n planul de organizare atrage
dup sine stnjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate n
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai n formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. n cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa
operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa
operaii i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin mprirea lucrrii de
executat.
Metode de organizare a lucrrilor
Exist trei metode de lucru : n paralel, n succesiune, n lan.
Prin metoda de lucru n paralel, n toate sectoarele se execut acelai proces
de munc, n acelai timp. n cazul metodei de lucru n succesiune, lucrrile
dintr-un sector ncep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru n lan, dup terminarea unui proces de lucru dintrun sector se trece n urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru.
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului i nceperea lucrrilor de organizare a antierului.

5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile
de constructii
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a
proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.
Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:
- organizarea muncii sau studiiul metodelor
- masurarea muncii.
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare
a masurilor rezultate pe aceasta baza.
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei
activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a
acesteia.
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor
dupa metoda noua sau imbunatatita.
Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea
lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.
1. Structura procesului si a timpului de munca
1.1. Structura procesului de munca
Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie
reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca
manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).

Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc
de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie
la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.
1.2. Structura timpului de munca
La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei
in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de
productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru
executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca
In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului
de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie,
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si

aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile
si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit
prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare.
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de
durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe
zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate vandut intr-o anumita
unitate de timp etc.
De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot exprimate si sub forma
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea
sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.
2.1.1 Norma de timp si norma de productie
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima
legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru
realizarea acestora.
Prin norma de timp (de munca) NT - se intelege timpul real necesar
stabilit unui executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre
un executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate
normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de timp se ecprima in unitati de timp ora (secunde om, minute
om, ore om, zile om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc.,
kg., m., etc) pe unitatea de timp om (secunda om, minut om, ora om,
schimb om, zi om etc.).
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata deosebita de
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca
pe langa unitatea de timp sa se adauge si notiunea de norma. In felul
acesta, norma de timp va exprimata in ore om norma.
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis
unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza
daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau
la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de ore echipa brigada
norma, iar in cel de-al doilea caz ore om norma
Normele de timp pot foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte

norme si, in primul rand, a normelor de productie.
Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa
si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o
perioada mai lunga de timp.
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la
procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de
deservire
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie numarul de
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata numarul

de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.
2.1.3. Norme de personal (Np)
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la
productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,
etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei
norme de personal.
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea,
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma
de timp (1 minut echipa sau 3 minute om, pentru baterea unui nit), se
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea
si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
ecare.
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii
ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre
executanti a timpului de munca.
La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)
sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de

timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.
2.2. Clasicarea normelor de munca
Normele de munca se clasica in:
- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii
sau lucrari; acestea pot exprimate sib forma normelor de timp, de
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de
normele pe elemente, cele grupate nu pot exprimate, de regula, decat
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele
de timp pot exprimate si sub forma normelor de productie.
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca
Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata realizata
de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu
intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice
prevazute.
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca
urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de
consumat de catre un executant mediu.
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara
lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat
corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport

cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate
arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori,
normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa
nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia,
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.
Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de
indeplinire a normelor.
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de
regula, o distributie de tip Gauss, a carei forma poate diferi in functie de
tipul productiei si caracterul muncii.
3. Normativele de munca
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de
muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care
se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi
ale diferitelor categorii de personal.
3.1. Normativele de munca
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot :
- normative de timp (de munca)
- normative de deservire
- normative de personal.
Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate
incat normele de munca sa poata calculate prin insumarea timpilor din
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.

Normativele de timp se exprima in unitati de timp om pe unitate naturala
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto),
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.
b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice
si organizatorice precizate.
Normativele de timp pot elaborate si pentru elementele structurale ale
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ de baza sau
ajutator timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
ziologice).
Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu,
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.
Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de
factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi
pentru un autocamion.
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de
munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe
grup de unitati economico sociale.
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau
la baza calculului necesarului de munca, cum sunt:
Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita
pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si
instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea
procesului de productie; poate dat in legatura cu tipul sau caracteristiile
masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de
perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,
aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).

normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii
actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de
timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de
particularitatile productiei ce se efectueaza.
Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti
factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura
timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata
frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re.
De asemenea, daca la executarea productiei pe masini uneltele trebuie
efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de
deplina securitate a muncii.

N MESERIA DE

SNTATEA I SECURITATEA MUNCII,
SITUAII DE URGEN
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 1
Capitolul I
Identicarea, pregtirea i curairea instrumentelor, sculelor,
uneltelor, mainilor, utilajelor i instalaiilor.
A. lntroducere
Domeniul Construciilor se bucur de o larg varietate de instrumente,
scule, unelte, maini, utilaje i instalaii care uureaz foarte mult efortul zic
al muncitorilor.
In funcie de lucrrile ce urmeaz a se executa, muncitorii trebuie s
e capabili s-i stabileasc ntreaga gam de dotri necesare, chiar din
momentul n care el studiaz proiectul de execuie.
Dup lucrrile care se execut, se pot identica urmatoarele instrumente,
scule, unelte, maini, utilaje i instalaii care, nainte de nceperea lucrului,
trebuie pregtite iar la terminarea operaiilor, trebuie curate i depozitate
corespunztor.
In ceea ce urmeaz, sunt prezentate aceste instrumente, scule, unelte,
maini, utilaje i instalaii; rolul acestora, precum i cteva modaliti de
curare i pstrare.
B. Instrumente de msur si control
B.1. Metrul; confecionat din lemn, plastic sau metal, este utilizat
la msurarea dimensiunilor. Este gradat n milimetri (cu simbol mm) i
centimetri (cu simbol cm).
Deoarece n domeniul construciilor se lucreaz cu tolelante mai mari
dect n alte domenii (domeniul mecanic etc; unitile de msur cel mai des
folosite sunt centimetrul i metrul (simbolizat m).
La terminarea lucrului, petele de murdrie vor terse cu o crp moale
ce nu va zgria scala gradat a metrului. Se va pstra n cutii sau pe rafturi
fr a suporta greutatea altor obiecte.
B.2. Ruleta; o panglic metalic cu

dimensiuni de 1; 2; 3; 5; 10, 15; 20; 25; 50 m.
Este gradat n mm, cm i m. La fel ca metrul,
se utilizeaz la msurarea lungimilor.
Dup terminarea lucrrilor, petele de murdrie vor terse cu o crp

moale ce nu va zgria scala gradat a ruletei dup care se va unge cu o
pelicul n de ulei de in. Se va pstra n cutii speciale.
B.3. Panglica de oel; este o panglic din oel divizat n acele dimensiuni
ca ruleta i se folosete la msurarea dimensiunilor mai mari. Are dimensiuni
cuprinse ntre 10; 15; 20; 25; 50; 100 m.
B.4. Bolobocul; este un instrument de vericare a orizontalitii i
verticalitii ce se bazeaz pe stabilitatea unei bule de aer introdus ntr-un
tub transparent montat ntr-o form paralelipipedic din lemn, plastic sau
metal.
La terminarea vericrilor, muncitorul va
terge petele de murdrie cu o crp moale ce
nu va zgria geamul transparent al tuburilor
de sticl dup care se va unge cu o pelicul
n de ulei de in. Se va pstra n cutii sau pe rafturi fr a suporta greutatea
altor obiecte.
B.5. Firul cu plumb sau cumpna; este folosit la vericarea verticalitii
i se compune dintr-o sfoar de care este agat o greutate.
La terminarea lucrului, zidarul va terne greutatea rului cu o crp moale
i o va pstra ntr-o cutie special. In cazul pauzelor lungi n activitate, se
va unge cu o pelicul n de ulei de in pentru a-l proteja mpotriva oxidrii
(ruginirii)
B.6. Furtunul de nivel alctuit dintr-un furtun de
cauciuc lung de 15-20 m, prevzut la ambele capete
cu tuburi transparente Furtunul este umplut cu ap ce
ajunge pn la nivelul celor doua tuburi din capetele lui.
Se folosete la stabilirea nivelului orizontal i lucreaz
pe principiul vaselor comunicante.
La terminarea lucrului, se va elimina apa din furtun,
se vor terge petele cu o crp moale att de pe furtun
ct i de pe tuburi, dup care se va nchide ntr-o cutie
special.
B.7. Echerul x este n form de L i este numit colar. Este cel mai
utilizat i poate avea valori de 90 45 i de 135(Fig. a).
B.8. Echerul reglabil se xeaz la un unghi dup un ablon sau raportor.
Aceste echere se pot folosi att la msurare ct i la vericarea unghiurilor
(Fig. c).
286 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
B.9. Raportoarele se folosete la

msurarea unghiurilor interioare sau
exterioare i sunt de mai multe feluri
iar cel mai complex este raportorul cu
vernier (Fig. d).
Se confecioneaz din lemn, metal
sau material plastic.
La sfritul lucrrilor, se va va
terge cu o crp uscat dup care se va
aeza pe o suprafa perfect dreapt pentru evitarea modicrilor de form.
Echerele din metal se vor proteja cu o pelicul n de ulei de in.
B.10. nsemntorul se folosete
la trasarea liniilor paralele cu bra
lemnului.
B.11. Zgrieciul se folosete la trasarea liniilor perpendiculare pe bra
lemnului.
B.12. Compasul se folosete la
trasare cercurilor.
B.13. abloanele pentru trasat se
utilizeaz la trasarea diferitelor tieturi
ale pieselor. Cu ajutorul abloanelor se
economisete timp la trasare.
B.14. Sfoara servete la trasarea tuturor rndurilor de crmizi, ea se xeaz la capete cu ajutorul unor scoabe putnd mutat la ecare rnd sau la mai
multe rnduri de crmizi. La terminarea lucrului, se spal, se terge iar dac
perioada de staionare este mai mare, se va aplica o pelicul n de ulei de in.
C. Scule folosite n dulgherie
C.1. Pilele pentru ascuirea sculelor tietoare
precum i la netezirea asperitilor rezultate
n urma prelucrrii lemnului cu diferite unelte
de tiat, pentru rotunjirea muchiilor, fasonarea
pieselor din lemn i pentru tunderea furnirelor.
Sunt confecionate din oel special pentru a rezista
la uzur.
a) b) c) d) e)
Pile: a) dreptunghiular;
b)semirotund; c) ptrat;
d) rotund; e) cuit
La terminarea operaiilor, se vor terge

cu o crp uscat dup care se vor pstra
n cutii speciale. Rapelele se folosesc la
degroarea pieselor din lemn.
Rapele:
a) dreptunghiular
cu canturi
paralele;
b)dreptunghiular
cu canturi curbe;
c) semirotund;
d) rotund
C.2. Periile de srm folosite la

curarea suprafeelor. Sunt executate
din re de srm otelit iar la terminarea
lucrrilor se pstreaz n rafturi sau n cutii.
a)
b)
c)
d)
C.3. Lopata din tabl prevzut cu o coad din lemn, se utilizeaz la

manipularea varului-past, agregatelor, cimentului, mortarului, pmntului
etc. La sfritul lucrului, partea metalic se va spal, se va terge cu o crp
dup care o va proteja cu o pelicul n de ulei de in.
C.4. Toporul se folosete la cioplirea, despicarea i retezarea lemnului;
C.5. Securea sau toporica are coad mai scurt i greutate mai mic
dect toporul, i are aceeai ntrebuinare;
C.6. Barda are lama lat i ntoars puin ntr-o parte, are coada scurt i
tiul pe o parte i se folosete la cioplirea lemnului i baterea cuielor;
C.7. Tesla se folosete la cioplire, retezare, despicare, batere i scoatere de
cuie.
C.8. Joagrul se folosete pentru tierea butenilor, a grinzilor groase, sau
a pieselor din lemn n pachete i are lungimea de 1, 20-2 m. Exist joagre
pentru pentru tieri longhitudinale(pnza acestora se ngusteaz de la un
capt la cellalt, de la 25 cm la 11 cm) i joagre pentru tieri transversale(au
latura curb, lama avnd la capete 6 cm iar la mijloc 13-18 cm pentru a putea
tia prin retragere);
C.9. Ferstraiele sunt folosite
frecvent la lucrrile de dulgherie
existnd urmtoarele tipuri:
C.9.1.Ferstraie ncordate au
mai multe mrimi iar forma dinilor
variaz n funcie de felul tierii(dini cu faa oblic n raport cu linia bazei,
dantura ind n form de L - folosit la spintecri sau tieri longitudinale sau
n form de triunghi lateral n T folosit la retezri sau tieri transversale).
Ascuirea dinilor se va face dup 3-4 ore de lucru deoarece dinii se tocesc.
La terminarea lucrului, ferstrul se decordeaz i se cur;
C.9.2.Ferstru coad de vulpe se folosete acolo unde nu poate folosi erstrul

ncordat din cauza cadrului. Se folosete la tieri
complicate, la piese cu dimensiuni mici precum i la tierea panourilor;
C.9.3.Ferstrul lat cu mner; are pnza de
aceeai lime ca i ferstrul coad de vulpe
dar nu se ngusteaz spre vrf i are aceeai
utilizare;
C.9.4. Ferstrul de potrivit cu mner x sau
mobil se folosete la ajustarea mbinrilor sau
la executarea tierilor ne la piesele mici sau
subiri;
C.9.5. Ferstru coad de oarece are
lama ngust i ascuit la vrf. Se folosete la
tierea canturilor curbe, la decupri, la tierea
gurilor i locaurilor;
C.9.6. Ferstrul de tiat furnir are
dimensiuni mici i se folosete la croirea
furnirelor cu care se acoper unele suprafee. Pentru a putea folosite, ferstraiele
trebuie ceaprazuite i ascuite nainte de folosire. Ceaprazuirea este operaia
de ndoire a dinilor alturai, alternativ ntr-o parte i n cealalt (sau de
turtire a vrfurilor dinilor). Aceast operaie se face n scopul obinerii unei
tieri mai largi dect grosimea pnzei, pentru a se evita nfundarea dinilor n
materialul lemnos. Folosirea abloanelor la anumite tieri duce la economisire
de timp.
C.10. Rindele pentru ndreptat i netezit suprafee plane
Rindeluirea este operaia
de ndeprtare de pe piesele
de lemn a asperitilor produse
de sculele mainilor cu care
piesele au fost prelucrate
nainte. Pentru aceast operaie
se folosesc urmtoarele tipuri
de rindele:
C.10.1. Rindeaua cioplitor se folosete la netezirea

primar a suprafeelor. Corpul rindelei este ngust i are un
cuit cu ti convex montat la 45;
C.10.2. Rindeaua ftuitor se utilizeaz la curarea
suprafeelor prelucrate cu rindeaua cioplitor sau la
netezirea pieselor tiate cu ferstrul care nu au denivelri
mari. Corpul rindelei este mai lat i are un cuit cu ti
drept, montat la 45;
C.10.3. Rindeaua cu cuit dublu niseaz suprafeele
prelucrate cu rindeaua ftuitor sau piesele de lemn scurte.
Cuitul este dublat pe o anumit lungime cu un contraer
pentru ndeprtarea achiilor.
C.10.4. Gealul (geluitorul) sau rindeaua lung
se utilizeaz la curarea i netezirea pieselor de
dimensiuni mari. Corpul gealului este lung, iar
cuitul poate simplu (pentru curire) sau cu contrai
(pentru netezire);
C.10.5. Rindeaua pentru fluit se folosete la
executarea falurilor;
C.10.6. Rindeaua pentru nuit este reglabil i
se folosete la executarea ulucelor (anurilor);
C.10.7. Rindeaua pentru zimuit se folosete la
zimuirea suprafeelor late (nu i a canturilor) care
urmeaz a ncleiate;
C.10.8. Rindele pentru prolat folosite la executarea diferitelor prole.
C.10.9. Rindele pentru fasonat i netezit suprafee curbe se folosesc
pentru operaiile i suprafeele menionate. Cuitul rindelor se poate demonta
i ascui iar talpa rindelei se unge periodic cu ulei de in.
C.11. Cuitoaia se folosete la ndreptarea pieselor din lemn de dimensiuni
mari.
C.12.Unelte pentru dltuit:
Operaia de dltuire se folosete la;
Scobituri pentru mbinare;

Locauri pentru accesorii;
Scobiri;
Tieri;
ndeprtarea adezivului rmas sau scurs;
Sclupturi.
Tiul dlilor ptrunde n lemn datorit
mpingerii sau lovirilor aplicate cu ciocanul.
C.12.1. Dalta ngust are lama groas i ti
pe o fa. Se folosete la executarea scobiturilor
adnci.
Tipuri de dli:
C.12.2. Dalta lat are lama subire i se a) dalt ngust; b) dalt lat;
folosete la obinerea scobiturilor puin adnci i c) dalt semirotund subire
pentru fasonarea lemnului;
C.12.3. Dalta semirotund subire se folosete la sclupturi.
Dlile se ascut pe o singur parte a tiului.
C.13. Unelte pentru gurit
Lama burghielor folosite la gurit au forma
spiral, elicoidal, melc, lingur etc. Burghiele se
ntrebuineaz n urmtoarele scopuri:
Executarea locaurilor pentru cepurile cilindrice;
Executarea locaurilor pentru diferite accea)
b)
sorii;
pentru burghie:
Pentru prentmpinarea crprii lemnului Coarbe
a) cu cric; b) simple
la introducerea cuielor sau uruburilor cu
diametre diferite;
Pentru a permite utilizarea altor unelte de prelucrat (ferstru coad de
oarece n cazul decuprilor, dlile etc.
Burghiele pot prevzute cu mner din metal sau
din lemn, cu coarbe, care pot cu cric sau simple sau
cu vrile. Burghiele au tiuri diferite n funcie de
dimensiunea i direcia gurii fa de bre i anume:
C.13.1. Burghiul melc (sfredelul) se folosete
pentru guri mici cu diametrul ntre 2-12 mm n lemn
tare;
C.13.2. Burghiul elicoidal pentru guri adnci i
mari cu diametrul ntre 6-50 mm n orice direcie;
Burghie cu maner:
a) maner din metal;
b) maner din lemn;
Vrile: a) cu rotire alternativ;

b) cu rotire ntr-o singura direcie;
C.13.3. Burghiu spiral folosit la

gurile mari n orice direcie;
C.13.4. Burghiu lat pentru guri
Tipuri de burghie: a) burghiu melc;
mari executate oblic fa de bre;
b) burghiu spiral; c) burghiu elicoidal;
C.13.5. Burghiul lingur folosit d) burghiu lat cu centru; e) burghiu lingura;
f) burghiu pentru frezat
la guri mari executate n lungul
brelor.
C.14. Unelte pentru btut i scos cuie
C.14.1. Ciocanul sau dispozitive speciale pentru btut cuie. Sunt folosite
manual iar dispozitivele au avantajul c au productivitate mai mare.
C.14.2. Cletele pentru scoaterea cuielor sunt executate n mai multe
variante.
La sfritul zilei, se va spal prin frecare cu o perie de srm iar resturile
de moloz vor depozitate n locuri special amenajate.
Dispozitiv pentru batut cuie: 1) vergea cu

maner; 2) tub; 3) palnie; 4) cutie pentru cuie
Unelte pentru scos cuie: a) cleste; b) cleste

patent; c) ranga; d) ranga picior de capra
Dispozitive pentru scoaterea cuielor:

a) dispozitiv (1 - maner; 2 - manson;
3 - guler; 4 - falci; 5 - brat curb);
b) cleste pentru scos cuie din cofraje
(1 - brat de actionare; 2 - falci;
3 - brat curb; 4 - prelungitor)
C.15. Unelte pentru nurubat i bulonat

In acest scop se folosesc urubelnie, chei
xe (de diferite dimensiuni i chei cu flci
mobile).
C.16. Roaba confecionat din tabl pe o
roat din cauciuc, se folosete la transportul
materialelor.
Unelte pentru insurubat
Dup o zi de munc, roaba se spal cu ajusi bulonat:
torul unei perii de srm i ap iar n cazul n a) surubelnite; b) cheie xa;
c) cheie cu falci mobile (fanceza)
care perioada de staionare este mai ndelungat,
partea metalic se protejeaz cu o pelicul n de ulei de in dup care se
pstreaz ntr-o magazie.
C. 17. Cruciorul de materiale
Folosete la transportul materialelor. Este confecionat din tabl pe un
cadru metalic sprijinit pe dou roi din cauciuc.
La terminarea lucrului, cruciorul se spal cu ajutorul unei perii de srm
i ap iar n cazul n care perioada de staionare este mai ndelungat, partea
metalic se protejeaz cu o pelicul n de ulei de in dup care se pstreaz
ntr-o magazie.
C.18. Scafa metalic
Este o cutie cilindric decupat n fa i prevzut cu mner. Are capaciti
de 500, 1000 i 2000 ml i se utilizeaz la manipularea materialelor n vrac.
La terminarea lucrului, scafa se spal cu ajutorul unei perii de srm i
ap iar n cazul n care perioada de staionare este mai ndelungat, partea
ntr-o magazie.
C.19.Tomberonul Este o cutie metalic ce poate rsturnat n jurul
axei celor doua roi metalice. Are capacitatea de 0, 175 mc i se folosete la
transportul materialelor n antier.
Dup o zi de munc, tomberonul se spal cu ajutorul unei perii de srm
i ap iar n cazul n care perioada de staionare este mai ndelungat, partea
ntr-o magazie
C.20.Conteinerul folosit la transportul i
ridicarea materialelor prin manipularea lui cu
ajutorul macaralei (crmizi, BCA, saci etc).
La terminarea unei zile de munc, conteinarul se spal cu ajutorul unei

perii de srm i ap iar n cazul n care perioada de staionare este mai
ndelungata, partea metalic se protejeaz cu o pelicul n de ulei de in
dup care se pstreaz ntr-o magazie
C.21. Benele verticale pentru
ridicarea mortarului sau betonului cu
ajutorul macaralelor. Pentru manipulare
ele se aga n crligul macaralei
cu ajutorul cablurilor din oel. La partea inferioar sunt prevzute guri de
descrcare. La terminarea lucrului benele sunt splate cu ap i peria de
srm iar n cazul staionrilor mai ndelungate, sunt protejate anticoroziv i
depozitate n locuri ferite de umezeal. De la locul de descrcare materialele
se ncarc n ben dup care se pot transporta cu un crucior pn la macara.
D. Maini utilizate la lucrrile de dulgherie
D.1. Autobetoniera se compune
dintr-o toba dublu tronconic montat
pe asiul unui autovehicul. Toba este
acionat de un motor termic, altul dect
cel folosit la deplasarea autovehiculului.
Autobetoniera are capaciti de 3 sau 6 mc
(metri cubi).
Se folosete la prepararea i transportul mortarului i betonului la
distane mari deoarece ea are proprietatea de a amesteca n timpul mersului
componentele mortarului sau betonului, lucru ce nu permite ntrirea
materialului transportat.
De curare, intretinere i exploatare, se va ocupa oferul -mecanic ce
deservete autobetoniera.
D.2. Transportorul mobil cu
band se folosete la transportul
materialelor vrsate sau n buci pe
orizontal sau n plan nclinat. Are
lungimea benzii de 15 m pe o lime
de 500 mm.
Se compune din:
covor din cauciuc pe care se aeaz materialele;
rolele pe care circul banda;
tambur de acionare a benzii manevrat de un reductor pus n micare
de un motor electric;
asiul transportorului este o construcie sudat;

dispozitiv de nclinare a saiului.
Dup terminarea lucrului, se cur toate piesele componente ale benzii
transportoare iar n cazul cnd perioada de stagnare este mai lung, piesele
vor protejate cu o pelicul n de ulei de in.
Deplasarea se face prin tractare.
D.3. Autocamioanele transport materialele de la fabrici la depozitele rmelor
i de aici pe antier la punctele de lucru.
Ele pot cu:
platform x;
platform basculant (autobasculante).
Au sistem de deplasare propriu prevzut cu toate instalaiile necesare,
montate pe un asiu cu ben utilizat la ncrcarea materialelor.
Dup aprovizionare, benele vor mturate i splate iar de ntreinerea
autocamioanelor se vor ocupa oferi deserveni.
D.4.Tractoarele; sunt folosite la remorcarea diferitelor maini, utilaje i instalaii care
nu au sistem de deplasare propriu. Sistemul de
deplasare poate pe:
roi;
enile.
Pe tractoare se pot monta diferite echipamente ce dau posibilitatea
mecanizrii lucrrilor de terasamente (buldozer, screper, ncrctor etc.). De
splarea i ntreinerea tractorului se va ocupa tractoristul.
D.5. Remorcile sunt platforme montate pe
roi i pot :
xe (treilre) utilizate la transportul
sarcinilor grele i voluminoase;
basculabile.
Transport materialele de la productori la depozitele rmelor i de aici
pe antier la punctele de lucru. Remorcile cu
platform x destinate transportului sarcinilor
grele, poart denumirea de semiremorci;
D.6. Semiremorcile folosite la transportul
materialelor n vrac (var, ciment etc.);
Cimentrucul este o semiremorc pentru
transportul materialelor n vrac. Dup aproviSntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 295
zionare, benele i platformele remorcilor vor mturate i splate iar

ntreinerea va fcut de ctre oferul deservent.
D.7. Fierstrul circular pentru tiat n lungime are un cadru de susinere
1(batiu) xat pe o fundatie special sau pe pardoseal. Masa de lucru 2 (din
font sau lemn) este montat la partea de sus a batiului i este prevzut la
mijloc cu un loca n care se rotete discul 3 al erstrului. Axul 4 al acestui
disc este montat pe batiu, sub masa de lucru i este pus n micare de un motor
electric. Pe masa de lucru, de o parte i de alta a locaului discului, se a
dou anuri pentru xarea dispozitivelor de ghidare 5.
Taierea cu erastraul circular:

a) erastraul circular stationar
pentru spintecare;
b) cutit de despicat;
c) impingator in scobitura;
d) schema de organizare a locului de
munca la erastraul circular pentru
taiat in lungime
Pentru a preveni nfundarea tieturii i blocarea prii din spate a discului

n timpul lucrului, aceast main unealt este dotat cu un cuit de despicat
6, care este montat n spatele discului (la 10-13 cm) i n planul acestuia, iar
dinii discului au un ceapraz.
Pentru prevenirea accidentelor de munc, erstrul este prevzut cu
anumite dispozitive de protecie 7 cum ar :
dispozitiv de ghidare xat n partea din fa a discului pentru a
mpiedica aruncarea napoi a scndurii;
ecran din tabl sau din lemn care acoper poriunea de sub mas a
discului;
capot de protecie pentru poriunea de deasupra mesei discului.
In vederea tierii, materialului brut trasat se aeaz n stive 9, n dreapta
dulgherului 10 de la circularul 11. nainte de a ncepe operatia de spintecare,
dulgherul xeaz rigla de ghidaj a erstrului, a crei deprtare de dinii
erstrului trebuie s e egal cu limea cerut pentru piesa din lemn. Dup
aceea, dulgherul ia piesa cu mna dreapt din stiv, o aeaz n faa discului,
lipind un cant al ei de rigla de ghidaj i o mpinge cu o micare uniform ctre
discul care va efectua despicarea.
Ajutorul 12 prinde piesele tiate i le aeaz n stiva pieselor tiate din
dreptul lui 13, iar deeurile le aeaz n depozitul amplasat n stnga lui 14.
D.7.1. Fierstrul circular portabil are un disc montat pe arborele

motorului electric 1, este prevzut cu
o talp(scaun) 3 de sprijin. Motorul
se xeaz de talp cu ajutorul unei
articulaii 2, care permite i rotirea
lui, dup caz, n vederea schimbrii
adncimii de tiere a discului. Fierstrul 4 este prevzut cu dou mnere
5 i 6, prin intermediul crora acesta
poate mpins.
Discul erstrului este prevzut
cu o aprtoare constituit din dou
pri:
una superioar x 7;
una inferioar, care este mobil 8
Taierea mecanica a lemnului pe santier:
n jurul axei discului.
a) erastraul circular portabil cu discul
La nceperea tierii, partea mobil montat pe arborele motorului; b) taierea
longitudinala; c) taierea transversala;
a aprtorii este oprit de piesa
d) taierea falturilor si a cepurilor;
din lemn, iar pe msur ce discul
1-motor electric; 2-articulatie; 3-talpa
de sprijin; 4-disc; 5,6-aparatori.
avanseaz(datorit mpingerii asupra
celor dou mnere) acesta se rotete
n jurul axei discului, intrnd sub partea x a aprtorii. La ridicarea
erstrului de pe materialul tiat, partea mobil a aprtoarei este mpins
de un arc n poziia iniial, acoperind discul erstrului.
Dup pornirea motorului, se las discul s mearg n gol 2-3 min. pn
ajunge la turaia normal i numai dup aceea se ncepe tierea. n timpul
tierii erstrul se deplaseaz nti pe linia trasat. Dulgherul nu trebuie s
apese pe erstru i nici s foreze nainte deoarece discul se poate nepeni
iar motorul se poate supranclzi. In caz de nepenire, circularul trebuie
tras afar, lsat s revin la turaia normal i numai dup aceea s continue
tierea. Orice defeciune la utilajul electric se remediaz de ctre electricianul
de ntreinere din antier.
D.8. Maina de gurit cu percuie este folosit
la practicarea gurilor n diferite materiale (lemn,
beton, metal, BCA etc.).
La terminarea lucrului, se va terge cu o crp
uscat, se va demonta burghiul dup care se va
pstra ntr-o cutie special.
D.8.1.Burghiul electric portabil cu

ghidaj este prevzut cu un dispozitiv
alctuit din dou coloane solidarizate
printr-o pies de baz; aceste coloane
prevzute cu arc, ghideaz i susin
utilajul n timpul lucrului.
Arborele portburghiu (la care se xeaz burghiul 4) este legat de arborele
motorului electric printr-un angrenaj
reductor, care permite variaia rotaiei
Burghiu electric portabil:
arborelui portburghiu n funcie de natura a) cu ghidaj; b) fara ghidaj; 1) maner;
2) motor electric; 3) mandrina;
lemnului ce este gurit.
4,5) suport cu arc
Motorul electric 2 este prevzut cu
un mner 1. Prin rotirea acestora spre dreapta este pus n funciune motorul
electric, care asigur rotirea burghiului n sensul de tiere i naintare n lemn.
Cnd mnerele sunt rotite spre stnga, burghiul se rotete n sens opus, fapt ce
permite scoaterea lui din locaul gurit (pentru curare). Acest burghiu este
prevzut cu o mandrin 3 i cu suporii cu arc 5.
Cu ajutorul acestui burghiu, se pot executa guri verticale i orizontale cu
diametre pn la 50 mm i adncimi pn la 500 - 1000 mm. Productivitatea
burghiului electric portabil depete de 5 - 6 ori pe cea a burghiului manual.
Greutatea burghiului este ntre 5 - 6 kg.
D.9. Maina de rindeluit staionar se compune din dou plci metalice
netede 1 i 3 ntre care este montat unealta tietoare 6 sub forma unui cilindru
care se rotete n jurul axului 2. Rindeluirea se obine datorit diferenei de
nlime care se realizeaz ntre plci, diferen care este tiat pe un cuit n
piesa de lemn i eliminat sub form de tala. Limea de rindeluire la aceast
main este de 200 - 600 mm iar grosimea talaului este de 1-2 mm. Alte
caracteristici ale mainii stationare de rindeluit sunt:

xturaia 4000-6000rot/min;

xviteza de tiere 8-27 m/s;

xviteza de avans manual 6-12 m /min.
Pentru rindeluire, dulgherul apas piesa din lemn pe masa mainii iar cu
mna dreapt imprim piesei o micare de avans (naintare) pentru a realiza
operatia de rindeluire. Dup ce captul piesei rindeluit a trecut de cuit,
dulgherul schimb poziia minii stngi pe captul rindeluit realiznd apsarea
din acel loc pentru a se putea evita producerea accidentelor, continund s
mping piesa cu mna dreapt.
D.9.1. Rindeaua electric portabil este alctuit dintr-un organ de lucru
i un cadru rigid prevzut cu dou mnere 8 i 9 i dou tlpi (una anterioar
11 i una posterioar 12). Organul de

lucru este compus dintr-un tambur 13
n interiorul cruia se gsesc cuitele
(cu lungimea de 60-100 mm), care sunt
ascuite pe o singur fa, ind montate
pe arborele motorului electric cu ajutorul
unor dispozitive speciale. Cele dou dispozitive servesc pentru alunecarea mainii
pe piesa de lemn. Tlpile pot deplasate
pe vertical cu ajutorul unor uruburi de
Rindeluirea mecanica a lemnului:
reglaj, n vederea determinrii grosimii a) schema de lucru a masinii de rindeluit
stationara; b) rindeaua electrica
talajului.
portabila
Rindeaua electric portabil are greutatea de 7-15 kg i viteza de lucru de 4-5 m/min. limea de rindeluire este de
60-100 mm iar adncimea de lucru 1, 5-2 mm.
Rindeaua electric portabil are o productivitate de 5-10 ori mai mare
dect cea realizat de rindeaua manual.
Pentru a se realiza rindeluirea, se cur suprafaa care urmeaz a
prelucrat (se scot cuiele, dac exist); apoi se veric montarea mainii i a
cuitului. Dup aceea se las maina s funcioneze n gol cteva minute, n
poziie rsturnat, pn cnd se obine turaia normal. Numai dup aceea,
dulgherul poate ncepe lucrul, deplasnd rindeaua nainte, pn la marginea
piesei, fr apsri i smucituri care ar putea provoca tocirea cuitului sau
supranclzirea motorului electric. Prin repetarea paralel a acestor curse, se
obine rindeluirea suprafeei respective.
D.10. Polizorul manual utilizat la ascuirea
sculelor, lefuirea suprafeelor, debitarea materialelor.
Este prevzut cu un disc abraziv de duritate
mare.
La terminarea lucrului se va terge cu o crp uscat dup care se va
pstra ntr-o cutie special.
E. Utilaje pentru constructii
E.1. Macaraua turn; asigur transportul pe
orizontal i vertical a elementelor de construcii.
Ridic sarcini ntre 5-10 t (tone). Se compune din
urmtoarele subansamble:
platform x;
platform rotitoare;
turnul macaralei;
braul sau sgeata macaralei;
cabina de comand;
mecanismul pentru ridicarea sarcinii;
mecanismul pentru nclinarea braului;
mecanismul pentru rotirea i deplasarea macaralei;
aparatajul pentru comanda i reglarea macaralei.
Macaraua este deservit de un macaragiu autorizat iar dac zidarii au i
calicarea de legator de sarcin, pot ajuta macaragiul la legarea sarcinilor n
crligul de macara precum i la transmiterea semnalelor de dirijare.
De curarea i ntreinerea macaralelor se va ocupa macaragiul deservent.
E.3. Automacarale sunt macarale montate pe un
asiu de autovehicul ce asigur o deplasare rapid.
Acionarea mecanismelor macaralei se face de la
motorul autovehiculului sau de la un mo-tor montat
separat pe platforma rotitoare a macaralei. Automacaralele au capaciti de
ridicare de peste 100 t (tone) i nlime de ridicare pn la 50 m.
De curarea i ntreinerea automacaralelor, se va ocupa macaragiul
deservent care va autorizat.
E.4. Macaraua fereastr; constituit dintr-un troliu acionat de un motor
electric.
Este destinat sarcinilor mici ce urmeaz a plasate la golurile din perei.
La terminarea lucrului, se cur prin tergere cu o crp, dup care se va
proteja cu o folie din plastic mpotriva intemperiilor.
E.5. Incrctoare Sunt maini autopropulsate
care execut manipularea materialelor sub form
de buci, ambalate sau n vrac, le transport pe
orizontal pe distant mic dup care le depun e
prin cdere, e prin stivuire folosindu-se pentru
acest scop de o cup sau de un sistem de furci.
De curarea i ntreinerea ncrctoarelor se va ocupa mecanicul
deservent.
F. Instalatii pentru construcii
F.1. Ascensorul; executat n doua tipuri:
Ascensorul de materiale folosit pentru nlimi mici i sarcini ntre
150-750 kg. Se compune din:
- cadrul inferior;
- turnul sau catargul de ridicare;

- mecanismul de acionare;
- platforma de ncrcare transport;
- tronsoane;
- accesorii.
Ascensorul de materiale i persoane se folosete pentru nlimi mari
i sarcini pn la 75t.
Se monteaz la exteriorul cldirii i se compune din:
- mecanism de acionare;
- cabin;
- contragreuti deplasabile;
- catarg;
- dispozitive de ancorare;
- staie de baz;
- tronsoane.
La terminarea lucrului, se va cura platforma pentru materiale i persoane
iar n cazul n care se constat c au aprut defeciuni, este anunat eful
punctului de lucru.
F.2. Troliile; sunt mecanisme pentru transportul pe vertical sau orizontal
a sarcinilor putnd lucra independent sau n componena unor maini de
ridicat. Ele pot acionate manual sau mecanic.
Troliul manual se compune din:
- toba din tabl sudat;
- coroana dinat solidarizat pe tob;
- cablu de ridicare a sarcinii;
- manivele;
Troliul mecanic (1t) se compune din:
- saiu;
- mecanism de acionare;
- sistem de frnare;
- limitator de curs.
La terminarea lucrului se va cura prin splare i tergere iar n cazul n
care se constat ca au aprut defeciuni, este anunat eful punctului de lucru
sau mecanicul de ntreinere.
F.3. Schelele sunt construcii cu caracter provizoriu
dar de care depinde buna desfurare a procesului de
producie a lucrrilor de pe antier. Ele se execut din
piese de lemn sau metal astfel asamblate nct s asigure
la nivelul dorit platformei de lucru care s permit
circulaia muncitorilor i depozitarea materialelor. Se
mpart n dou categorii:
Schele confecionate pe antier (nedemontabile) a cror fasonare i

montare se execut pe antier;
Schele de inventar (demontabile), la care piesele componente sunt
tipizate i executate n ateliere specializate rmnnd ca la punctul de
lucru s e numai montate.
La terminarea lucrrilor, schelele se demonteaz, se curat i se protejeaz
cu substane anticorozive iar elementele de legtur (brri, suruburi, piulie
etc.) sunt pstrate n ulei ars pentru a se mpiedica oxidarea.
F.4.Staiile de betoane Sunt instalaii complexe pentru prepararea
mortarelor i betoanelor n cantiti cuprinse ntre 15.000 i 100.000 mc/an.
Prile componente ale unei astfel de staii sunt:
malaxorul care transport i malaxeaz agregatele;
dozator de ciment sau var;
draglina pentru manipularea agregatelor;
dozator de agregate;
siloz ciment sau var;
transportor cu melc;
contor de ap montat n instalaie de ap;
centrala de abur pentru lucrul pe timp friguros.
Dozarea apei, cimentului sau varului se face automat iar dozarea
agregatelor se face manual. Staia este deservit de ctre un mecanic
specializat care se ocup att de prepararea betonului i mortarului ct i de
ntreinere i reparare.
Capitolul II Prentmpinarea pericolelor:
Msuri de protecia muncii
A. lntroducere
Protecia muncii are drept scop asigurarea celor mai bune condiii pentru
prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Normativele care
reglementeaz msurile de protecia muncii sunt :
Constituia Romniei;
Codul Muncii;
Legea Proteciei Muncii nr. 319/2006;
Normele generale de protecia muncii
Normele specice de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie,
montaj prefabricate i nisaje n construcii;
Msurile de protecia muncii sunt asigurate prin respectarea normelor
generale i normelor specice de protecia muncii.
B. Norme generale de protecia muncii

Normele generale de protecie a muncii cuprind principalele msuri de
prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale general valabile
pentru orice activitate. Msurile de prevenire au ca scop eliminarea sau
diminuarea factorilor de risc de accidentare i/sau mbolnviri profesionale
existeni n sistemul de munc.
B.1.Accidentele de munc
Accidentul de munc reprezint vtmarea violent a organismului
precum i intoxicaia acut profesional care au loc n timpul procesului
de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac
incapacitate temporar de munc de cel puin trei zile, invaliditate sau deces.
Pentru a calicat drept accident de munc, accidentul trebuie s se
produc ntr-un moment i ntr-un loc n care activitatea persoanei ncadrate
n munc s se ncadreze n exercitarea atributelor prevzute n Contractul de
munc.
Persoana accidentat trebuie s execute o sarcin de munc, reprezentnd
e obligaia principal, e activiti secundare referitoare la pregtirea
uneltelor, curarea masinilor i a locului de munc.
De asemenea, se consider accidente de munc i accidentele produse n
urmtoarele mprejurri:
Accidentul suferit de elevi, studeni sau ucenici n timpul efecturii
practicii profesionale;
Accidentul suferit de cei care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv n cadrul unor activiti culturale, sportive, n timpul
i din cauza ndeplinirii acestor sarcini;
Accidentul suferit de orice persoan ca urmare a unei aciuni din
proprie iniiativ pentru prevenirea sau nlturarea unui pericol ce
amenin avutul public sau pentru salvarea de viei omeneti;
Accidentul suferit de persoane ncadrate n munc n timpul i pe
traseul normal deplasrii de la locul de munc la domiciliu i invers;
Accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul
muncii, dac se produc la sediul persoanei juridice sau la adresa
persoanei zice, ori n alt loc de munc organizat de acestea n timpul
programului de munc.
B.2. Elementele accidentului de munc sunt:
B.2.1.Vtmarea organismului trebuie s aib o cauz exterioar, s e
violent i involuntar.
Dup natura factorilor care le provoac vtmrile pot : mecanice,
termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.
Vtmrile mecanice se materializeaz n contuzii, tieturi, striviri,

fracturi, nepturi i sunt cauzate de diferite corpuri n micare, de
suprafee alunecoase la deplasare, de obiecte ascuite sau tioase, de
animale.
Vtmrile termice se manifest sub form de arsuri i sunt cauzate
de contactul victimei cu acra deschis, cu obiecte calde, de radiaii
calorice sau de temperatura ridicat a aerului din spaiul de lucru.
Vtmrile electrice se datoreaz trecerii prin organism a unui curent
electric de o anumit tensiune i intensitate i se concretizeaz n
arsuri i electrocutri.
Vtmrile chimice se manifest sub forma intoxicaiilor acute
provocate de substanele toxice sau a arsurilor chimice provocate de
substanele caustice.
Vtmrile prin iradiere sunt datorate expunerii organismului la
radiaii.
Vtmrile combinate sunt produse de mai muli factori de natur
diferit.
Exemplu: la o explozie vtmarea organismului se produce att sub
efectul ocului mecanic, ct i al celui termic.
B.2.2.Timpul producerii accidentului
Accidentul trebuie s se ncadreze n una din urmtoarele perioade de
timp:
n timpul procesului de munc;
n timpul ndeplinirii ndatoririlor de serviciu sau a sarcinilor de stat
sau obteti;
naintea nceperii sau dup ncetarea lucrului;
n timpul pauzelor ce au loc n desfurarea procesului de munc;
n timpul deplasrii de la domiciliu la serviciu i invers;
n timpul programului ocial de lucru, pentru activiti ce nu au
legturi cu procesul muncii, dac evenimentul s-a produs la un loc de
munc;
n timpul ndeplinirii practicilor pentru elevi, studeni, ucenici sau a
vizitelor cu caracter didactic.
B.2.3.Locul producerii accidentului
Pentru a se ncadra n categoria accidentelor de munc, un accident
trebuie s se produc la locul de munc. Prin loc de munc se nelege incinta
unitii respective i punctele de lucru care aparin aceleiai uniti dar sunt
dispersate n alte locuri din aceeai localitate sau din alte localiti.
Se accept prin lege ca accident de munc i evenimentele produse pe
traseul de deplasare de la locul de munc la domiciliu i invers, dac se
ncadreaz n intervalul de timp sucient parcurgerii acestuia.
B.2.4.Calitatea victimei
Se consider accident de munc acea situaie n care o pers. a fost vtmat
prin participarea la procesul de munc. Aceste persoane pot :
persoane angajate cu contract de munc, convenie civil sau orice
alt form legal;
elevi, studeni, ucenici - n practic sau n timpul vizitelor cu caracter
didactic.
Accidentele de munc pot evitate prin deservirea corect a utilajelor i
instalaiilor, prin respectarea programului de reparaii u acestora, a normelor
lor de ntreinere, prin instituirea unei severe discipline la ecare loc de
munc i prin acordarea, de ctre muncitor, a ntregii atenii n executarea
sarcinii de producie
B.3. Pregtirea i instruirea personalului
Pregtirea i instruirea n domeniul proteciei muncii este parte
component a pregtirii profesionale i are ca scop nsuirea cunotinelor i
formarea deprinderilor de securitate.
Instructajul de protecia muncii la nivelul persoanelor juridice i zice
cuprinde trei faze:
1.instructajul introductiv general;
2.instructajul la locul de munc;
3.instructajul periodic.
Aceste instructaje conin noiuni despre :
procesul de construcie;
organizarea locului de munc;
prevenirea i stingerea incendiilor;
pregtirea n vederea nceperii lucrului;
pstrarea ordinii i cureniei la locul de munc;
reguli de igien personal.
B.3.1. Instructajul introductiv general
Se face:
a) noilor ncadrai n munc;
b) celor transferai de la o unitate la alta;
c) celor venii n unitate ca detaai;
d) elevilor colilor profesionale, liceelor industriale i studenilor pentru
practica profesional;
e) persoanelor aate n unitate n perioada de prob n vederea angajrii.
Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitile
specice unitii respective i principalele msuri de protecia muncii care
trebuie respectate n timpul lucrului.
B.3.2. Durata instructajului introductiv general

Depinde de specicul activitii, complexitatea proceselor tehnologice,
de gradul de mecanizare i automatizare i de nivelul de pregtire a noilor
ncadrai.
Aceast durat va stabilit prin instruciuni proprii i nu va mai mic
de 8 ore.
In cadrul instructajului introductiv general se vor expune, n principal,
urmtoarele probleme:
riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specice unitii;
legislaia de protecia muncii n vigoare;
consecinele posibile a necunoaterii i nerespectrii legislaiei de
protecia muncii;
Dup terminarea instructajului introductiv general, personalul va supus
vericrii cunotinelor de protecia muncii pe baz de teste.
Nu vor putea angajai cei care nu i-au nsuit cunotinele prezentate n
instructajului introductiv general.
B.3.3.Instructajul la locul de munc
Se face dup instructajului introductiv general i are ca scop prezentarea
riscurilor i msurilor de prevenire specice locului de munc unde a fost
repartizat persoana respectiv.
Instructajul la locul de munc se face de ctre conductorul direct a
locului de munc respectiv.
Durata instructajului la locul de munc depinde de complexitatea
utilajului sau locului de munc la care se va lucra i nu va mai mic de 8
ore repartizate pe timpul perioadei de prob.
Instructajul la locul de munc se face pe baza prevederilor normelor
specice de securitate a muncii, precum i a instruciunilor proprii, elaborate
pentru locul de munc la care va lucra persoana respectiv.
Instructajul la locul de munc va cuprinde informaii privind:
riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specic locului de
munc;
prevederile normelor specice de securitate a muncii i a instruciunilor
proprii.
Instructajul la locul de munc va include obligatoriu demonstraii practice
privind activitatea pe care persoana respectiv o va desfura.
Admiterea denitiv la lucru a persoanei instruite se va face numai dup
ce eful ierarhic superior celui care a fcut instructajul a vericat c persoana
supus instructajului i-a nsuit cunotinele de protecia muncii.
B.3.4.lnstructajul periodic
Se face ntregului personal i are drept scop s aprofundeze normele de
protecia muncii.
Acest instructaj se va completa n mod obligatoriu i cu demonstraii

practice.
Instructajul periodic se face de ctre conductorul locului de munca
respectiv.
Intervalul ntre dou instructaje periodice pentru lucrtori va stabilit
prin instruciuni proprii n funcie de condiiile locului de munc, dar nu va
mai mare de 6 luni.
Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat i n
urmtoarele cazuri:
cnd un salariat a lipsit peste 30 zile calendaristice din producie;
cnd s-a modicat procesul tehnologic ori s-au schimbat utilajele i
sculele;
cnd au aprut modicri a normelor de protecia muncii;
la reluarea activitii dup un accident de munc;
la executarea unor lucrri speciale.
Instructajul de protecia muncii (introductiv general, la locul de munc i
periodic) se va consemna n mod obligatoriu n a individual de instructaj,
stabilit conform modelului tipizat elaborat ae Ministerul Muncii i Proteciei
i Solidaritii, cu indicarea materialului predat, duratei i datei instruirii.
Fia de instructaj se semneaz de cel instruit, de cel care a efectuat i
vericat instructajul, conrmnd astfel c materialul predat a fost nsuit.
Fia de instructaj se ntocmete pentru personalul permanent, angajat cu
convenii civile sau detaat, pentru lucrtorii sezonieri, temporari sau zilieri i
va pstrat de conductorul procesului de munc, respectiv de cel care are
sarcina efecturii instructajului la locul de munc.
B.4. Echipamentul individual i alimentaia de protecie.
B.4.1. Echipamentul individual de protecie
Reprezint mijloacele cu care este dotat ecare participant la procesul
de munc, pentru a protejat mpotriva factorilor de risc de accidentare i
mbolnvire profesional.
Scopul acordrii este prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor
profesionale n cazurile cnd au fost epuizate orice alte mijloace tehnice i
organizatorice de protecia muncii sau cnd nu pot avute n vedere asemenea
mijloace.
Echipamentul individual de protecie se acord gratuit tuturor salariailor
expui riscurilor de accidentare sau mbolnvire profesionala.
Procedura de stabilire a necesarului de echipament individual de protecie
pe categorii de personal i condiii concrete de lucru, criteriile de acordare,
obigaiile lucrtorilor sunt stabilite prin Normativul - cadru de acordare i
utilizare a echipamentului individual de protecie, elaborat de Ministerul
Muncii i Solidaritii Sociale.
Personalul lucrtor, precum i celelalte categorii de persoane care

beneciaz de echipament individual de protecie sunt obligate s aib
cunotine privind caracteristicile i modul de utilizare a acestuia, s-l
utilizeze doar n scopul pentru care a fost atribuit, s-l prezinte la vericrile
periodice prevzute, s solicite nlocuirea sau completarea lui cnd nu mai
asigur ndeplinirea funciei de protecie.
Degradarea echipamentului individual de protecie din vina personalului
cruia i-a fost atribuit, sau nstrinarea lui, nainte de expirarea duratei de
utilizare prevzute, atrage rspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat,
potrivit legii.
Nepurtarea echipamentului individual de protecie n cazul n care acesta
este corect acordat i n stare de funcionare, sau utilizarea acestuia n alte
scopuri sau condiii dect cele prevzute n instruciunile de utilizare, va
sancionat conform legislaiei n vigoare.
Personalul participant la procesul de munc are dreptul s refuze
executarea sarcinii de munc dac nu i se acord mijloacele individuale de
protecie necesare, prevzute n lista intern sau n Normativul-cadru, fr ca
refuzul s atrag asupra sa msuri disciplinare.
La lucrrile de zidrie i tencuieli se folosete urmtorul echipament
individual de protecie: Echipamentul de protecia muncii pentru lucrul la
nlime const din :
casca de protecie ce se poart n permanen legat sub brbie;
centura de siguran ce se xeaz pe corp, iar legaturile dintre centura
i locul de ancorare se va face cu franghii sau bretele de siguran.
Aceste centuri au rolul de a susine muncitorul suspendat n timpul
lucrului, de a-l reine suspendat, salvndu-l astfel de la cderea n gol
(cazul lucrrilor curente de c-tii montaj). Centura de siguran va
vericat n mod obligatoriu nainte de folosire. De asemenea se va
indica muncitorul i locul x de care urmeaz sa se prind.
centura de siguran cu scaun dublu pentru lucrri executate la
exterior;
dispozitiv de siguran pentru lucrul la nlime in locuri foarte
periculoase. Dispozitivul se monteaz deasupra nlimii muncitorului
prins de un punct x. Pe lng caracteristicile lor mecanice(rezistenta
la uzur, la umiditate, la coroziune) centurile de siguran trebuie
adaptate pentru ecare loc de munc astfel nct s corespund cel
mai bine condiiilor de munc, oferind n acelai timp i comoditate n
lucru.
capion utilizat n perioada friguroas;
ochelari de protecie utilizai la spargerea crmizilor pietrelor, la
tencuit;
palmare sau mnui din piele pentru protejarea palmelor;
bocanci cu talp din cauciuc pentru protejarea picioarelor mpotriva

cderii de obiecte;
cisme din cauciuc, protejeaz piciorul mpotriva apei i noroiului;
cisme electroizolante folosite mpotriva electrocutrii;
casc protecie;
centur de siguran.
B.4.2.Echipamentul individual de lucru
Reprezint mijloacele pe care persoanele juridice le acord unui salariat
pentru protejarea mbrcmintei i nclmintei personale, n timpul
procesului de munc.
Echipamentului individual de lucru se acord de ctre persoanele juridice,
n condiiile negociate de conducerea acestora i reprezentanii salariailor.
Cheltuielile necesare achiziionrii echipamentului individual de lucru
sunt suportate n proporie de 50% de ctre persoana juridic, din costurile de
producie, iar diferena se suport de ctre beneciari.
La lucrrile de zidrie i tencuieli se folosete urmtorul echipament
individual de lucru:
salopet din bumbac;
pufoaic.
B.5. Materialele igienico-sanitare i alimentaia de protecie
Materialele igienico-sanitare, constituie mijloace de igien individual
(spun, unguente, perii de unghii, past i periu pentru dini, prosoape,
etc.) utilizate pentru prevenirea mbolnvii profesionale.
Materialele igienico-sanitare se distribuie gratuit salariailor n scopul
asigurrii igienei i proteciei personale, n completarea msurilor generale
luate pentru prevenirea unor mbolnviri profesionale.
Salariaii sunt obligai s utilizeze materialele igienico-sanitare primite n
conformitate cu indicaiile personalului sanitar.
Materialele igienico-sanitare care se acord gratuit salariailor, cantitile
respective i periodicitatea acordrii acestora, se stabilesc prin contractul
colectiv de munc, la recomandarea medicului ntreprinderii i pe baza
caracteristicilor locurilor de munc. Astfel:
n cazul proceselor de munc ce se desfoar n condiii de praf, care
produc murdrirea minilor i a corpului, se acord spun, perie de
unghii;
n cazul proceselor de munc ce au loc n condiii de contact direct
cu unele substane iritante asupra pielii, se acord spun, preparate
pentru protecia pielii, perie i past pentru dini;
la locurile de munc cu zgomot care poate afecta auzul, se acord cti
antizgomot sau antifoane;
la locurile de munc n care sunt prezente noxe chimice sau pulberi
care pot ptrunde n organism pe cale respiratorie, se acord mti
adecvate proteciei cilor respiratorii.
Neutilizarea corect a materialelor igienico-sanitare constituie abatere de
la normele de protecia muncii, de care se fac vinovai conductorul locului
de munc i salariaii respectivi.
B.6.Alimentaia suplimentar
Potrivit legii, se acord obigatoriu i gratuit de ctre persoana juridice
i zice, persoanelor care lucreaz n locuri de munc cu condiii grele i
vtmtoare.
Se va urmri ca alimentele acordate s asigure pstrarea structurii i
funcionalitii organelor i sistemelor mai sensibile, la agresivitatea agentului
nociv din mediul de munc(cat, rinichi, sistem nervos, etc.).
Stabilirea alimentelor ce se vor oferi ca alimentaie suplimentara gratuit,
cantitatea i precizarea acesteia pe grupe de persoane crora li se va acorda, vor
face obiectul contractului de munc ntre conducerea unitii i reprezentanii
salariailor. Astfel:
1.la locurile de munc expuse la solveni organici, se pot oferi:
lapte dulce semidegresat, produse lactate acide, brnzeturi din lapte de
vac degresat sau semidegresat;
carne slab(friptur);
pete slab prjit, etc.
2.la locurile de munc expuse la gaze iritante pulmonare, se pot oferi:
lapte i produse lactate acide, brnzeturi din lapte integral, unt,
margarina vitaminizat cu vitamina A i D;
fructe i legume bogate n vitamina C i caroten (citrice, morcovi,
salat verde, ardei gras, tomate etc.);
pine neagr.
3. la locurile de munc expuse la microclimat cald, nefavorabil, se pot
oferi:
sucuri i nectaruri naturale din fructe i legume (mere, pere, caise,
citrice, tomate etc.);
ap carbogazoas salin.
B.7. Echipamentele tehnice
Reprezint mainile, utilajele, instalaiile, aparatura, dispozitivele,
uneltele i alte mijloace asemntoare necesare n procesul muncii.
Conducerea persoanei juridice sau persoana zic trebuie s ia toate
msurile necesare pentru ca echipamentul tehnic s e adecvat sarcinii de
munc sau adaptabil cu uurin pentru ndeplinirea acesteia, fr a prezenta

riscuri pentru securitatea i sntatea salariailor.
Atunci cnd nu este posibil s se asigure n ntregime echipamentul
tehnic este utilizabil de salariai fr riscuri pentru sntatea i securitatea
lor, conducerea persoanei juridice sau persoana zic trebuie s ia msuri
adecvate pentru reducerea la minim a riscurilor.
Pe toat durata sa de utilizare, echipamentul tehnic trebuie meninut,
printr-o ntreinere adecvat, ntr-o astfel de stare nct s nu prezinte riscuri
pentru sntatea i securitatea salariailor.
Atunci cnd utilizarea unui echipament tehnic este susceptibil s prezinte
un risc pentru securitatea i sntatea salariailor, conducerea persoanei
juridice sau persoana zic trebuie s ia toate msurile necesare pentru a se
asigura c:
utilizarea echipamentului tehnic este accesibil numai salariailor
desemnai cu aceast atribuie;
salariaii care efectueaz reglarea, repararea sau ntreinerea sunt
special desemnai s efectueze astfel de operaii.
Msurile de securitate a muncii trebuie s conin pentru ecare faz a
utilizrii echipamentului tehnic (montare, punere n funciune, probe
experimentale, exploatare, reglare, vericare, defectri previzibile,
ntreinere, demontare, reparare, etc.), care pot prezenta riscuri de
accidentare i/sau mbolnvire profesional, cel puin urmtoarele:
instruciunile de securitate a muncii;
indicatoarele de securitate care trebuie utilizate i modul de amplasare
a acestora;
lista cuprinznd enumerarea mijloacelor tehnice de protecie asociate
echipamentului tehnic i menionarea funciilor de protectie pe care le
realizeaz;
lista cuprinznd enumerarea echipamentelor individuale de protecie
cu care urmeaz a dotai salariaii;
lista incompatibilitilor chimice pentru noxele coninute sau
vehiculate n echipamentul tehnic;
msuri de prim ajutor ecace;
msuri de prevenire i stingere a incendiilor;
condiiile constructive i de mediu pe care trebuie s le ndeplineasc
echipamentele tehnice pentru prevenirea exploziilor;
concentraiile maxime admise pentru substanele toxice, inamabile
sau explozive, coninute sau vehiculate n cadrul echipamentului
tehnic, care nu sunt prevzute n actele normative;
ele toxicologice a noxelor coninute sau vehiculate n cadrul
echipamentului tehnic, nsoite de metodologiile de determinare i
neutralizare;
lista substanelor toxice, inamabile i / sau explozive, ce se prevd

a utilizate sau care vor rezulta, cantitile maxime admise la locul
de munc, compartimentarea spaiului de depozitare, precum i
metodologiile de neutralizare;
msuri specice pentru planul de alarmare a utilizatorului, rezultate ca
urmare a utilizrii echipamentului tehnic.
Instruciunile de securitate a muncii vor preciza aciunile ce trebuie
ntreprinse de operatori, precum i interdiciile pe care acetia trebuie s
le respecte la utilizarea echipamentului tehnic, astfel nct s e prevenite
accidentrile i/ sau mbolnvirile profesionale.
Echipamentul tehnic trebuie utilizat numai pentru operaiile i condiiile
pentru care a fost destinat.
Echipamentele tehnice vor astfel amplasate nct gabaritul funcional
maxim s nu intersecteze cile de circulaie.
Echipamentul tehnic care prezint riscuri datorate degajrilor de gaze,
vapori, pulberi sau lichide, trebuie prevzut cu dispozitive de reinere i/ sau
evacuare adecvate, amplasate ct mai aproape de locurile de degajare.
Dac exist riscul contactului cu pri mobile ale unui echipament tehnic
care poate conduce la accidentri, atunci ele trebuie prevzute cu protectori
sau dispozitive de protecie, care s mpiedice ptrunderea n zonele
periculoase sau s opreasc micarea prilor mobile naintea ptrunderii n
zonele periculoase.
B.8.Protectori i dispozitive de protecie
Trebuie:
s e construite robust;
s nu genereze ele nsele riscuri suplimentare;
s nu poat nlturate cu uurin;
s nu li se poat anihila cu uurin funcia de protecie;
s e situate la o distan adecvat fa de zona periculoas;
s nu limiteze mai mult dect este necesar observarea ciclului de
lucru;
s permit interveniile necesare pentru montare i / sau nlocuirea
elementelor mobile, precum i lucrrile de ntreinere, pe ct posibil,
fr demontarea protectorilor sau a celorlalte mijloace de protecie.
Prile echipamentului tehnic care prezint temperaturi excesive -ridicate
sau sczute - trebuie s e izolate sau ngrdite corespunztor, pentru a
preveni contactul lucrtorilor cu acestea sau, dup caz, chiar apropierea de el.
Echipamentul tehnic trebuie s e adecvat pentru a proteja lucrtorii
contra riscurilor de electrocutare prin atingere direct sa indirect.
Echipamentele tehnice vor prevzute cu dispozitive de siguran, de

semnalizare i de control, corespunztoare i necesare pentru prevenirea
accidentrilor i mbolnvirilor profesionale.
Operaiile de ntreinere trebuie s poat efectuate cnd echipamentul
tehnic este oprit.
Dac echipamentul tehnic este prevzut cu un program de ntreinere,
acesta trebuie respectat ntocmai i trebuie inut la zi. Intreinerea, reglarea,
depanarea, repararea i revizia trebuie efectuate numai de ctre personal
desemnat n acest scop.
Echipamentul tehnic trebuie prevzut cu dispozitive care s nu permit
punerea accidental n funciune pe perioada cnd este n stare de repaos.
Organele de comand ale echipamentului tehnic, trebuie s e vizibile i
identicabile cu uurin i, dac este necesar, s e marcate corespunztor.
Ele trebuie amplasate n afara zonelor periculoase.
De la postul de comand principal, operatorul trebuie s aib posibilitatea
de a se asigura c nici o persoan nu se a n zonele periculoase.
Orice echipament tehnic trebuie prevzut cu un dispozitiv de comand
care s-l opreasc complet i n condiii de securitate.
Comanda de oprire trebuie s aib prioritate la executare fa de comanda
de pornire.
Orice echipament tehnic trebuie prevzut cu un dispozitiv pentru oprirea
de urgen atunci cnd riscurile existente i timpul normal dc oprire impun
aceasta.
Intreruperea, restabilirea dup o ntrerupere, sau variaia de orice fel a
alimentrii cu energie a mainii, nu trebuie s conduc la o situaie periculoas.
In particular:
maina nu trebuie s porneasc necomandat;
oprirea mainii nu trebuie s poat mpiedicat odat ce comanda a
fost deja transmis;
nici o parte mobil sau pies xat pe main nu trebuie s cad sau s
e aruncat;
oprirea automat sau manual a oricrei pri mobile nu trebuie s
poat mpiedicat;
dispozitivele de protecie trebuie s-i pstreze ecacitate complet.
B.9.Echipamente portabile
Acionate electric sau pneumatic vor prevzute cu dispozitive care s
mpiedice funcionarea lor necomandat.
Echipamentele portabile acionate electric sau pneumatic vor astfel
concepute nct la lsarea lor din mn, s se ntrerup acionarea micrii
mecanismului portscul.
B.10. Cozile i mnerele uneltelor de man

Vor netede, bine xate, i vor avea dimensiuni i forme ergonomice,
care s permit prinderea lor sigur i comod.
B.11.Uneltele de percuie
Vor executate din oeluri corespunztoare, n aa fel nct, sub aciunea
eforturilor la care sunt supuse n timpul lucrului, partea activ s nu sufere
deformri permanente, suri sau desprinderi de achii.
B.12.Unelte manuale prevzute cu articulaii (foarfeci, cleti, etc.)
Vor avea o construcie robust i nu vor prezenta frecri mari sau jocuri
n articulaii. Braele de acionare vor astfel concepute nct la nchidere s
rmn un spaiu sucient ntre ele, pentru a se preveni prinderea degetelor
sau a altor pri ale organismului uman.
Uneltele manuale vor vericate la nceputul ecrui schimb. Este
interzis utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezint ntr-o stare
tehnic corespunztoare.
B.13. Rspunderea juridic;
(extras din Legea Proteciei Muncii Nr. 319/2006)
Nerespectarea dispoziiilor legale privitoare la protecia muncii, atrage
rspunderea disciplinar, administrativ, material, civil sau penal, dup
caz, potrivit legii.
Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in
munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca
se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca
sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite
cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza
un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de
imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare
de la un an la 2 ani sau cu amenda.
Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii aati in una dintre
situatiile prevazute de legea 319/2006. Contraventiile se sanctioneaza in
conformitate cu articolul 39 din lege.
C. Norme specice de protecia muncii pentru lucrri de zidrie i
nisaje n construcii
C.1.Prevederi comune tuturor lucrrilor de zidrie i nisaje n

construcii;
C.1.1. Incadrarea i repartizarea personalului pe locuri de munc
Operaiile de zidrie, montaj prefabricate i nisaje n construcii, se
vor executa numai de personal calicat i instruit special pentru operaia
respectiva, respectandu-se ntocmai instrucia de circulaie i micare,
instruciunile tehnice de exploatare, de protecie a muncii i PSI.
Examinarea i avizarea medical sunt obligatorii pentru exercitarea
meseriilor legate de zidrie, montaj prefabricate i nisaje n construcii, att
la angajare ct i periodic.
Examenul medical n vederea ncadrrii n munc, se efectueaz
obligatoriu nainte de proba practic, examen, concurs sau termen de
ncercare, urmtoarelor categorii de persoane:
celor care urmeaz s e angajai i celor care i reiau activitatea dup
o ntrerupere mai mare de 6 luni calendaristice;
ucenicilor, practicanilor, elevilor i studenilor care urmeaz s
e instruii pe meserii i profesiuni, precum i n cazul schimbrii
meseriei pe parcursul instruirii;
celor care sunt transferai sau detaai n alte locuri de munc sau
activiti care pot ocupate, numai dac sunt ndeplinite cerinele
legale de ordin sanitar.
Efectuarea controalelor medicale n vederea angajrii n funcii legate
de sigurana circulaiei; periodicitatea acestora, investigaiile clinice i de
laborator, se stabilesc prin norme elaborate de ctre Ministerul Sanatatii.
C.1.2.Instruirea personalului
Instructajul de protecie a muncii se va face pe faze, n conformitate cu
prevederile Normelor generale de protecia muncii.
Intervalul dintre doua instructaje periodice va de 30 de zile calendaristice,
cu excepia celor efectuate personalului tehnico-administrativ, pentru care
intervalul este de 12 luni calendaristice, conform Normelor generale de
protecie a muncii.
Personalul care deine funcii de conducere -ef antier, inginer ef, ef
lot, ef echip- i nsuete cunostinele de protecie a muncii prin studiu
individual, iar vericarea cunotinelor asimilate se va face prin examinare n
comisii i la datele stabilite de conducerea unitii.
1) Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic de protecie a muncii
la nceperea lucrului; excepie face personalul tehnico-administrativ.
2) Instructajul zilnic se va face de ctre conductorul direct al locului
de munc pentru toi lucrtorii din formaia sa, timp de 5-10 minute
i se va consemna n registrul de predare-primire al serviciului sau n
condica de serviciu, dup caz.
3) Instructajul zilnic va cuprinde msurile de protecie a muncii care

trebuie respectate n desfurarea activitii din ziua respectiv,
lundu-se n considerare condiiile concrete ale locului de munc la
momentul dat.
4) Vericarea efecturii i nsuirii acestui instructaj se va face de ctre
ei ierarhici, prin sondaj, consemnandu-se ntr-o not constatrile
fcute i msurile ce se impun.
Toi lucrtorii din activitile de zidrie, montaj, prefabricate i
nisaje n construcii sunt obligai, s utilizeze echipament individual de
protecie adecvat, conform Normativului cadru de acordare i utilizare
a echipamentului individual de protecie, emis prin Ordinul 225/95 al
Ministrului Muncii i Solidaritii Sociale.
C.1.3. 0rganizarea locului de munc i a activitilor
Este obligatorie mprejmuirea zonei de lucru n raza de aciune a utilajelor
de ridicat, respectiv a lucrrilor ce prezint pericol.
Pasarelele, scrile i platformele de lucru de lng utilajele de construcii
i lucrrile ce prezint pericol, trebuie de asemenea s e prevzute cu
balustrade i inute n stare de curenie.
Pentru lucrri executate la nlimi sub 5 m se vor folosi schele simple,
iar pentru nlimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaiilor din
proiectele tehnologice. Schelele vor prevzute cu balustrade din scndur
de bord i vor executate astfel nct sa corespund sarcinilor pe care le vor
avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate i circulaia
personalului muncitor sub schele pe care se lucreaz.
Personalul muncitor din antiere va putea utilizat numai la lucrrile
i n zona de lucru pentru care i s-a fcut instructajul de protecie a muncii
corespunztor.
In toate locurile periculoase, att la locurile de lucru, ct i acolo unde
este circulaia mare, se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin
indicatoare vizibile att ziua ct i noaptea.
Accesul ctre toate locurile de munc se va asigura fr obstacole sau
goluri neacoperite. Gropile i puurile de foraj de pe teritoriul antierului se
vor mprejmui.
antierul va mprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor strine. Se
vor ngrdi cu mprejmuiri continue, lucrrile n curs de construcie, situate
de-a lungul drumurilor publice.
In cazul n care mprejmuirea se execut la o distan mai mica de 10 m de
o lucrare n curs de construcie, care are o nlime mai mare de 12 m, aceasta
trebuie prevzut cu copertin lat de cel puin 1m i cu o ramp de 20 grade
spre partea opus lucrri. De-a lungul muchiei de sus a copertinei trebuie o
bordur nalt de 15 cm.
Mainile i utilajele de construcii vor astfel instalate nct s asigure,

stabilitatea i imposibilitatea unor deplasri necomandate.
Se interzice lsarea pe antier a mainilor i utilajelor de construcii,
precum i a mijloacelor de transport in poziii n care stabilitatea nu este
asigurat sau n care e posibil deplasarea lor necomandat. Evacuarea
molozului i a deeurilor de materiale din obiectivele de construcie i
schelele aferente, de la o nlime mai mare de 4 m trebuie fcut cu ajutorul
jgheaburilor nchise, n lzi nchise sau n conteinere.
Captul inferior al jgheabului trebuie sa se ae la o nlime de cel mult
1 m deasupra solului. In cazul n care acest lucru nu este posibil, captul
inferior al jgheabului trebuie s se termine ntr-un buncr de depozitare pentru
a se evita producerea prafului. Locurile n care se depoziteaz molozul i
deeurile de materiale de construcii evacuate de sus trebuie s e ngrdite.
Toate golurile din perei amplasate cu marginea de jos la o nlime sub 0,
70 m deasupra planeului i care comunic spre exteriorul construciilor sau
dau spre locuri unde nu exist un planeu continuu, se vor ngrdi.
De asemenea se vor acoperi i ngrdi cu balustrade executate pe tot
conturul, cu o nlime de cel puin 1 m, golurile din planeele cldirilor n
construcie pe care se execut lucrri sau e posibil s se circule; golurile vor
marcate cu indicatoare de pericol.
Se interzice executarea concomitent de lucrri la doua sau mai multe
nivele diferite, aate n puncte pe aceeai vertical, fr dispozitive de
protecie a muncii corespunztoare.
Golurile de ferestre i ui unde nu s-a montat tmplaria vor nchise
provizoriu pentru a feri personalul muncitor de curenii de aer.
In cazul in care in timpul lucrului este posibil o emanaie de gaze toxice
sau inamabile, personalul muncitor trebuie prevenit asupra pericolului i
instruit n privina msurilor de protecie.
antierele respective vor nzestrate cu un numr sucient de detectoare
de gaze i cu mti izolante.
Pe tot timpul lucrului n zona periculoas va trebui sa existe personal
sanitar dotat cu cele necesare pentru a acorda ajutor imediat in cazul unui
accident de munc.
In cazul apariiei neateptate - n timpul lucrului - a unei emanaii de gaze
vtmtoare sau inamabile, lucrul va oprit i personalul muncitor evacuat,
pn la luarea msurilor corespunztoare de protecie a muncii:
Manipularea mecanizat pe orizontal i vertical a diferitelor ncrcturi
se va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru
n vigoare, cu ajutorul mijloacelor de ridicare i transport pe vertical i
orizontal.
Dac n timpul transportului, se defecteaz utilajul sau una din prinderi
cedeaz, elementul va cobort; dac acest lucru nu e posibil, pn la
nlturarea defeciunii, locul de sub ncrctur va mprejmuit i se vor

organiza posturi de paz pentru interzicerea ptrunderii personalului muncitor
n zona respectiv de asemenea se pun indicatoare de avertizare.
Aceste msuri vor sistate numai dup reintrarea n normal.
Primirea ncrcturilor pe construcie se va face de catre personalul
muncitor, numai dup oprirea complet a mijloacelor de ridicat.
Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planeu.
Se interzice aplecarea personalului muncitor n afara construciei pentru a
desprinde elementele din crligul mijlocului de ridicat.
Apropierea ncrcturii se va face cu crlige de tragere sau frnghii
ajuttoare. Personalul muncitor va asigurat cu echipament de protecie
pentru lucrul la nlime i locuri periculoase.
Ridicarea ncrcturilor se va face pe vertical. Nu se admite poziia
oblic a dispozitivelor de prindere i nici trrea ncrcturilor cu mijlocul de
ridicat.
Se interzice executarea lucrrilor la nlime n perioade de timp
nefavorabil - vnt puternic peste 11 m/s., ninsori, polei n locurile de lucru cu
vizibilitate redus etc.;
Nu este permis a se executa - n exterior-lucrri de sudur la temperaturi
interzise de prescripiile tehnice pentru asemenea lucrri.
Executarea unor lucrri, ca montri de prefabricate, turnri de betoane
etc, pe timp de noapte, se poate face cu luarea unor msuri de :
- iluminat corespunztor, care s asigure o vizibilitate perfect pe
ntreaga suprafa a zonei de lucru;
- dotare a personalului ce lucreaz cu mijloacele de ridicat cu echipament
de protecie reectorizant;
- vopsire a crligului mijlocului de ridicat i a cablurilor de legtur n
culori reectorizante;
- acionare a dispozitivului de semnalizare acustic la orice micare a
mijlocului de ridicat;
- dotare cu lumini de semnalizare a mijlocului de ridicat;
- iluminare local cu lmpi portabile a zonelor de lucru;
- iluminare separat a locurilor de depozitare a materialelor si
elementelor de construcii ce se manipuleaz;
- iluminare corespunztoare a cilor de acces.
De asemenea, personalul muncitor va avea aviz medical c e apt pentru
lucru de noapte i la lumina articial.
Msurile enumerate nu sunt limitative i pot completate n funcie de
condiiile locale.
In toate locurile de lucru, personalul muncitor va dotat cu echipament
de protecie specic pe care e obligat s-l poarte n timpul lucrului i pn la
prsirea teritoriului antierului.
La executarea lucrrilor la nlime sau n alte zone periculoase,

personalul muncitor va prevzut cu centuri de siguran legate puncte xe
ale construciei, precum i cu truse, geni, ladie sau cutii pentru pstrarea
sculelor, uneltelor i a unor piese mrunte.
Accesul n construcii i la locurile de munc se face exclusiv pe scri
denitive sau pe scri mobile.
C.1.4. Norme specice de protecia muncii la lucrrile de ncrcare i
descrcare a materialelor de construcii
Depozitarea materialelor se va face n locuri special amenajate att pentru
obinerea unor condiii de pstrare ct i pentru evitarea accidentelor de
munc la manipularea lor.
Este interzis transportul cu braele a greutilor mai mari de 50 kg de ctre
un singur muncitor.
Pentru manipularea materialelor cu greuti mai mari de 50 kg precum
i pentu cazurile n care nlimea de ridicare este mai mare de 3 m este
obligatoriu a se lucra mecanizat.
La transportul manual, se vor respecta urmtoarele prescripii, greutatea
maxim care poate transportat de un muncitor pe teren neaccidentat pe o
distan de maxim 60 m este de :
10 kg. pentru adolesceni (16-18 ani) de sex feminin;
16 kg. pentru adolesceni (16-18 ani) de sex masculin;
20 kg. pentru femei peste 18 ani;
n cazul greutilor pn la 50 kg, muncitorii se vor ajuta reciproc la
ridicarea i coborrea lor pe spate;
transportul materialelor cu ajutorul trgilor este permis numai pe teren
neaccidentat (n palier) pe o distana de maxim 50 m, dar pe scri cu
trepte i rampe de acces se interzice.
Sculele folosite la ncrcare i descrcarea manual vor vericate
nainte de ntrebuinare pentru a nu prezenta defeciuni.
Este strict interzis staionarea sau deplasarea pe sub utilaje care ridic
materiale.
Cnd operaiile se execut i n timpul nopii, locurile de munc vor
iluminate i curate de resturile de materiale, pentru a evita mpiedicarea
muncitorilor i pentru a se asigura o buna vizibilitate.
La transportul i manipularea materialelor de zidrie se vor respecta
urmtoarele msuri speciale :
sarcina se aga n crligul macaralei de ctre muncitori care au un
instructaj special de tehnica securitii muncii; acetia vor avea un
fanion rou pentru semnalizare i vor controla personal agarea
sarcinii; de asemenea, nainte de nceperea lucrului, se vor controla
dispozitivele de prindere, cablurile, clemele i crligele;
la schimbarea serviciului, se vor preda dispozitivele de agare,

dispozitivele defecte ind scoase din lucru i predate la atelier pentru
a reparate;
se interzice categoric ca n timpul ncrcrii i descrcrii
autocamioanelor s rmn cineva n cabin; s se scoat cablul
macaralei prin tragere din poziia vertical; s se foloseasc dispozitive,
cabluri sau lanuri nevericate i improvizate.
La manipularea crmizilor sau a blocurilor ceramice n uniti de
ncrctur" se vor respecta n general urmtoarele reguli;
manipularea i aezarea pe platformele de lucru a loturilor unitare se
vor executa de persoane instruite n acest scop;
n cazul pachetelor balotate, muncitorii care efectueaz debalotarea,
vor echipai cu ochelari de protecie i mnui;
se va lucra cu atenie la tierea benzii de otel, innd seama c aceasta,
datorit strii de tensiune n care se a, se destind, prezentnd
pericolul de lovire;
benzile tiate se vor ndeprta cu grij de la locul de munc,
depozitandu-se n locuri bine delimitate, special destinate acestui
scop.
La transportul mortarului, trebuie respectate urmtoarele :
dac mortarul se transport cu macaralele, n cupe, conteinere sau
dispozitive speciale, acestea trebuie prevzute cu dispozitive speciale
de siguran care s impiedice descrcarea accidental;
la transportul pneumatic al mortarului, toat instalaia, inclusiv
conductele de transport, trebuie ncercate n prealabil la o presiune de
10-15 atm. dup ce mbinrile conductelor au fost n prealabil curate
i bine etanate. Dac n buncrul de primire al mortarului se produce
ntrirea acestuia n timpul lucrului, trebuie redus nti presiunea i
dup aceea se execut spargerea mortarului ntrit. Locurile de punere
n oper trebuie legate de mecanismul pompei printr-un un sistem de
semnalizare ecient, telefon etc.;
n timpul currii cu aer comprimat a conductelor de transport, la
captul conductei trebuie instalat o vizier de protecie nclinat.
Presiunea de curenie nu trebuie sa depeasc 15 atm. iar muncitori
trebuie ndeprtai de captul liber, la distana de cel puin 10 m.
C.1.5. Protecia mpotriva electrocutrii;
Pentru iluminarea locala a locurilor de lucru se va utiliza:
- tensiunea de 24 V, n cazul n care se lucreaz n condiii normale;
- tensiunea de 12 V, n cazul n care se lucreaz n locuri cu umezeala
excesiv, pe mese metalice sau n locurile cu degajri de aburi i
emanaii de gaze.
Utilajele, mecanismele i aparatele electrice xe utilizate la executarea

diferitelor lucrri, trebuie - obligatoriu -legate la instalaia de punere la
pmnt, a crei rezisten va de cel mult 4 ohmi.
Se interzice lucrul la tabloul de comand electric i la prile componente
ale instalaiei electrice, fr ntreruperea circuitelor de alimentare i legare la
pmnt a instalaiei.
C.1.6. Norme specice de protecia muncii !a lucrri de montare a bolilor
prefabricate
Montarea de boli prefabricate de beton se face i prin lansare acestora cu
ajutorul diferitelor maini de transportat pe vertical, respectandu-se normele
de protecie a muncii la aceste dispozitive.
Montarea de boli prefabricate de beton pe o cunet(partea inferioara)
veche, se face numai dup ce n prealabil s-a vericat rezistena i stabilitatea
acesteia.
Suprafaa de contact dintre pereii canalului i bolta prefabricata va
tratat astfel nct s se asigure rezemarea perfect a acesteia, iar deplasrile
ulterioare s nu e posibile.
La lansarea i montarea bolilor prefabricate, precum i la executarea
manoanelor i chituirea interioar a acestora, se vor respecta toate indicaiile
prevzute la tuburile de beton.
Fiind elemente semicirculare, prinderea lor cu cablul macaralei se va face
n crlige special prevzute la confecionarea lor. In caz c acestea lipsesc,
cablul va petrecut pe linia de cheie a bolii(linia centrelor de greutate).
C.1.7. Norme specice de protecia muncii la exploatarea schelelor
In timpul lucrului pe schele se interzice :
Urcarea sau coborrea muncitorilor direct pe podinele schelelor, prin
agare de stlpi sau de legturile diagonale;
Utilizarea scrilor, rampelor de acces, ale schelelor pentru transportul
i depozitarea materialelor;
Folosirea podinelor amenajate pe suporturi improvizate(butoaie,
crmizi, lzi etc.) In loc de podin executat n mod regulamentar,
starea schelelor trebuie vericat zilnic, nainte de nceperea lucrului.
Podinele, scrile i rampele de acces trebuie curate zilnic de moloz, iar
iarna de zpad sau gheat; se va presra nisip, pentru a se evita alunecuul.
Att n timpul montrii ct i al demontrii schelelor precum i n perioada
de exploatare, zona n care se lucreaz trebuie ngrdita i inchisa pentru a nu
permite accesul persoanelor strine.
La executarea zidurilor exterioare de pe schele interioare, la cldirile cu
mai multe etaje, este necesar s se monteze viziere (cozoroace) de protecie,
ncepnd cu nlimea de 6 m de la teren. Primul rnd de viziere se menine
pn la terminarea zidurilor, cel de al doilea se monteaz cu 6-7 m mai sus i
se mut odat cu nlimea zidurilor.
Vizierele se pot executa din lemn, cnd se xeaz n golurile ferestrelor

sau din plase metalice, cnd se xeaz n ziduri. Vizierele au limea de 1,
60 m, n proiecie orizontal i n pant de 20 grade spre zid; ele trebuie s
reziste la o ncrcare de 160 daN/mp. Deasupra intrrilor se execut viziere
late de 2.30 m.
Schelele interioare i exterioare trebuie instalate pe suprafee nivelate i
curate. O deosebit atenie trebuie acordat rezemrii picioarelor schelelor tubulare pe pmnt. Pentru distribuirea presiunii picioarelor asupra pmntului,
se aeaz dulap de lemn (o plac sub doua picioare) n poziie perpendicular
pe peretele n curs de execuie.
Schelele nu trebuie s e suprancrcate cu materiale sau cu oameni
peste normele stabilite. Materialele trebuie astfel depozitate nct ele s nu
impiedice accesul i operaiile de transport.
Podinele scheletelor exterioare i interioare trebuie s e drepte i s nu
aib rosturi mai mari de 1cm. De acea, podinele trebuie executate din panouri
de inventar solidare ntre ele. Intervalul dintre peretele cldirii n construcie
i podina de lucru a schelelor nu trebuie s depeasc 5 cm, interval necesar
pentru a se putea cobor rul cu plumb mai jos de podin schelei, pentru a se
putea verica verticalitatea zidriei.
Pentru a preveni cderea oamenilor, a sculelor sau materialelor, podinele schelelor i ale rampelor de acces, situate mai sus de 1, 10 m de la
nivelul solului sau al planeului, trebuie s e mprejmuite cu parapete
solide. Parapetele trebuie s aib o nlime de cel puin 1m i se compun
din montani i elemente xate de ei pe partea interioar (cel puin 3), adic
o scndur lateral cu nlimea de 15 cm xat strans-lipita de podin, un
element intermediar i o mn curent. Scndura lateral de jos folosete
pentru a se evita cderea pe schele a unor obiecte. Dac pe podina schelelor
exterioare sau interioare, materialele se transport cu roaba, este necesar a se
aeza pe podine dulapi de rulare. Imbinrile cap la cap ale cilor de rulare nu
trebuie s coincid cu imbinrile transversale ale panourilor de podin.
Este necesar s se organizeze o supraveghere sistematic asupra strii
tuturor tipurilor de schele exterioare i interioare, inclusiv asupra strii
imbinrilor, xrii podinelor i a msurilor de protecie.
nainte de nceperea unui schimb de lucru, starea schelelor trebuie s se
verice de ctre maistrul care conduce sectorul de lucru respectiv.
Schelele se vor realiza dup proiect sau dup prescripiile furnizorului, n
nici un caz dup soluii improvizate.
Schela se d n folosin mpreun cu instruciunile de exploatare;
Montarea i demontarea se vor face numai cu personal specializat;
Nu este permis lucrul concomitent, pe acelai front, a muncitorilor
cu profesii diferite (dulgheri, instalatori, sudori zidari etc.); Parapetele
se vor dimensiona cu atenie deosebit, pentru cazul cnd un muncitor se
dezechilibreaz i apas cu toat greutatea corpului asupra lor; ele vor avea
nlimea medie de 1, 10 m;
In locurile periculoase se va posta un muncitor pentru avertizare; Orice
modicare adus eafodajelor sau schelelor, se va aduce la cunotin
schimbului urmtor.
Pe timp de iarn, locurile de munc de pe schele se protejeaz cu rogojini,
folii sau alte materiale ntinse pe ram.
D. Reguli de protecia muncii la aprovizionarea cu meteriale
materialele se vor lua din stive ncepnd din partea de sus a acestora;
stivele nu trebuie s prezinte pericol de rsturnare;
transportarea materialelor se vor face pe umeri, cu dispozitive de
prindere sau mecanizat (nu este permis transportarea materialelor
prin aruncare);
cuiele, uruburile, accesoriile de dimensiuni mici, se transport n
geni sau cutii adecvate;
E. Reguli de protecia muncii la folosirea uneltelor de mn
nainte de nceperea lucrului se veric starea uneltelor astfel ncat
mnerele (cozile) s e bine xate, uneltele s nu aib defecte sau
deformri, prile tietoare s e bine ascuite, iar pnzele erstraielor
s e corect ceaprazuite;
n cazul ascuirii uneltelor pe piatra de polizor, trebuie s se foloseasc
ochelari sau ecrane de protecie;
n cazul tierii cu dalta, nu este permis inerea pieselor cu mna n
direcia de micare a tiului uneltei;
n cazul cioplirii, poziia uneltei trebuie aleas astfel nct aceasta s
nu poat sri n timpul izbiturii;
n cazul tierii cu erstrul, materialul se sprijin corect (n nici un
caz pe genunchi) iar pnza nu se dirijeaz direct cu degetele minii (la
sfritul tierii, se vor lua msuri de sprijinire a prii care se nltur,
astfel nct materialul tiat s nu cad pe picioarele dulgherului sau al
ajutorului acestuia);
transportarea uneltelor se va face n geni sau n cutii speciale, uneltele
avnd partea tietoare protejat;
pe bancul de lucru, uneltele tietoare se vor aeza cu tiul astfel nct
posibilitile de tiere s e minime.
F. Reguli de protecia muncii la folosirea utilajelor

Cu utilajele folosite n dulgherie vor lucra numai muncitorii care cunosc
bine funcionarea lor i au fost instruii.
Regulile ce vor trebui respectate n acest caz sunt:
a. cazul utilajelor xe:
se veric montarea i xarea corect a sculelor precum i xarea
aprtorilor de protecie;
sculele nu trebuie s e tocite sau s aib defecte(dini lips, suri,
etc.);
electromotoarele mainilor electrice vor legate la pmnt.
In timpul lucrului, curarea meselor de resturi din lemn nu se face direct
cu mna. Indeprtarea lor va avea loc numai dup ce acestea au fost scoase
din funciune. De asemenea nu se va ncerca frnarea sculelor mainii cu
mna sau cu ajutorul unor buci de lemn. Nu se vor face reparaii la maini
n timpul funcionrii lor.
b. cazul utilajelor mobile:
se controleaz izolarea relor i legtura carcasei cu pmntul;
se veric sculele tietoare, ele nu vor avea defecte, vor bine ascuite
i cozile bine xate;
la pornire, se las maina s mearg n gol pn va ajunge la turaia
normal cnd sculele se vor nvrti fr trepidaii;
Punerea sculei n contact cu materialul, se va face printr-o micare uoar
iar dac scula se va nepeni n timpul tierii, se va desprinde uor, i se va
atepta revenirea motorului la turaia normal. Cnd se ntrerupe lucrul,
utilajul se decupleaz i se las pe banc, evitndu-se rezemarea pe partea
tietoare.
In timpul lucrului cu utilajele portative, este obligatorie folosirea
mnuilor de cauciuc electroizolante.
G. Reguli de protecia muncii la executarea lucrrilor de dulgherie:
In zonele n care se efectueaz lucrri de dulgherie este interzis circulaia
dar n cazuri excepionale, spaiile de circulaie se prevd cu podine de
protecie continue, mai late dect zona de circulaie.
Executarea lucrrilor de dulgherie n acelai timp i pe mai multe niveluri,
se permite numai dac se monteaz podine continue i bine xate ntre
nivelurile respective.
G.1. Reguli de protecia muncii la executarea lucrrilor de sprijiniri;
Sunt recomandate urmtoarele reguli:
este interzis folosirea scndurilor, utilizndu-se numai dulapi de 5 cm
grosime;
partea superioar a sprijinirii se va nla cu 15-20 cm deasupra

nivelului terenului;
sprijinirea spturilor cu adncimi mai mari de 5 m se execut numai
dup proiecte special ntocmite;
staionarea muncitorilor n anuri, gropi sau pe marginile acestora
este interzis;
o atenie deosebit trebuie s se acorde consolidrii sprijinirilor;
ndeprtarea sprijinirilor din gropi sau anuri, la terminarea lucrrilor
se face cu mare atenie deoarece se pot produce prbuiri de pmnt
care conduc la accidente grave, ndeprtarea sprijinirilor va avea loc
de jos n sus i numai sub supravegherea maistrului de execuie;
G.2. Reguli de protecia muncii la executarea montrii i demontrii
cofrajelor;
Sunt recomandate urmtoarele reguli:
montarea cofrajelor obinuite se face de pe podine de lucru aezate pe
schele sau eafodaje construite n acest scop, avnd o lime minim
de 0, 7 m i mprejmuite cu balustrade (mai ales cele de la nlimi mai
mari de 8 m)
ansamblurile care alctuiesc cofrajele, trebuie s e ncheiate corect
iar elementele componente trebuie s consolidate ntre ele;
demontarea susinerii cofrajului i a cofrajului propriu-zis se face
numai cu aprobarea conductorului punctului de lucru, respectnduse strict, succesiunea operaiilor indicate n proiectul de execuie;
se vor lua msuri mpotriva cderii neprevzute a elementelor
cofrajului;
nu se depoziteaz pe podine elemente provenite din demontarea
cofrajului;
dup decofrare, golurile din planeele de beton armat trebuie imediat
mprejmuite sau acoperite cu panouri bine xate;
muncitorii care vor lucra la nlimi mari vor purta centuri de siguran
bine ancorate de elemente xe;
podinele se vor cura sistematic de moloz sau de deeuri;
nainte de ridicarea cofrajului glisant, muncitorii care fac parte
din echipele de lucru, vor supui unui examen medical i vor
selecionai cei cu vrsta ntre 18-50 ani:
accesul de la platforma superioar la cea inferioar, se va face numai
pe scri de acces;
este interzis aruncarea materialelor peste balustrad;
se va verica zilnic, la predarea preluarea schimbului de lucru, dac
balustradele exterioare nu sunt slbite sau rupte, remediindu-se imediat;
decofrarea va supravegheat n permanen de eful de echip.
G.3. Reguli de protecia muncii pentru prevenirea accidentelor datorate

cderilor de la nlime
Cercetrile medicale au artat c salariaii care lucreaz la nlime
prezint o suprasolicitare a tuturor funciilor i, n special a sistemului nervos
care asigur funcia de meninere a echilibrului n orice condiii. De aceea se
impune luarea urmtoarelor msuri:
efectuarea vizitei medicale, n special nainte de efectuarea lucrarilor
la nlime, este obligatorie;
vor repartizai la lucrrile la nlime numai muncitori calicai cu
experien pentru astfel de lucrri;
ecare muncitor trebuie s cunoasc, din instructajele corect efectuate,
riscul i felul n care trebuie s se apere de accidente;
nu trebuie s se admit de personalul de conducere i control,
nici o nclcare a normelor de protecia muncii sau nefolosirea
echipamentelor de protecie;
organizarea locului de munc trebuie s se realizeze n aa fel nct s
se evite orice pericol de accidentare;
echipamentul de protecie pentru lucru la nlime const n casca
protecie, centur de siguran cu scaun dublu pentru lucrrile
executate la exterior, dispozitiv de siguran pentru lucrul la nlime,
locuri foarte periculoase.
Capitolul III Prentmpinarea pericolelor:
Msuri de prevenire si stingere a incendiilor
A. Introducere
Pentru prevenirea i stingerea incendiilor trebuie respectate:
1. Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
2. H.G.R. nr. 51/1992, modicat i completat cu H.G.R nr. 71/12.02.
1996 privind unele msuri pentru mbuntirea activitii de prevenire
i stingere a incendiilor;
3. Prevederile Normelor generale de prevenire i stingere incendiilor,
aprobate cu O.M.I, nr. 775/1998;
4. Legea proteciei muncii nr. 319/2006;
5. Hotrre nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinele minime
de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a
echipamentelor individuale de protecie la locul de munca
6. Hotrre nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinele minime de
securitate i sntate pentru locul de munca
7. Hotrre privind cerinele minime de securitate i sntate pentru
manipularea manula a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori,

in special de afectiuni dorsolombare - HG 1051/2006
8. Hotrre privind cerinele minime de securitate i sntate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca - HG
1146/2006
9. Norme specice de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie,
10. Protecia mpotriva incendiilor-Ghid de studiu pentru manageri
patroni, primrii, pompieri.
B. Caracteristicile incendiului
B.1. Incendiul este un fenomen de ardere care presupune ntlnirea
n acelai timp a trei elemente: combustibilul(substana care arde),
carburantul(substana care ntreine arderea) i sursa de temperatur care
s aduc combustibilul la temperatura de ardere.
B.2. Temperatura de aprindere este temperatura cea mai joas la care
combustibilul trebuie s e adus pentru ca acesta s se aprind n contact cu
o surs extern de cldur n prezena oxigenului.
B.3. lm amabilitatea este proprietatea substanelor de a produce, la
temperatura obinuit, gaze sau vapori care n amestec cu aerul i n prezena
unei surse de cldur se aprind ntr-un timp foarte scurt.
B.4. Autoaprinderea este fenomenul prin care arderea unei substane este
determinat de creterea temperaturii fr intervenia unei surse exterioare,
creterea temperaturii ind determinat de frecarea dintre moleculele
substanei.
B.4. 1.Explozia este modicarea zic sau chimic a substanelor nsoit
de degajarea unei cantiti mari de energie.
C. Msurile de prevenire a incendiilor
Msurile de prevenire a incendiilor se pot grupa n: msuri tehnice i
msuri organizatorice.
C.1. Msurile tehnice se refer la urmtoarele:
eliminarea cauzelor directe sau indirecte care pot duce la apariia
incendiilor prin alegerea i ntreinerea corect a instalaiilor electrice
i de nclzire, precum i permanenta supraveghere a operaiilor
procesului tehnologic care pot provoca incendii;
limitarea ntinderii incendiului prin amplasarea raional a cldirilor
i a depozitelor, prin folosirea materialelor de construcie rezistente la
foc etc.;
asigurarea evacurii oamenilor i a bunurilor printr-o proiectare
corect a uxurilor, a ieirilor i a scrilor, prin asigurarea culoarelor

de acces;
asigurarea desfurrii operaiilor de stingere a incendiilor prin
respectarea distanelor dintre cldiri, asigurarea gurilor de ap
pentru incendii, prin dotarea cu mijloace moderne pentru stingerea
incendiilor.
C.2.Msurile organizatorice cuprind:
organizarea comisiilor tehnice pentru prevenirea i stingerea
incendiilor;
organizarea formaiilor de pompieri;
asigurarea echipamentelor de stingere a incendiilor pe secii i ateliere;
pregtirea cadrelor i a formaiilor de pompieri;
stabilirea planului de evacuare n caz de incendiu i aarea acestuia
la ecare atelier i secie.
D. Obligaiile persoanelor ncadrate n munc
sunt:
s cunoasc i s respecte normele PSI;
s nu blocheze cu diferite materiale cile de acces sau mijloacele de
stingere a incendiilor;
s cunoasc modul de evacuare, sistemul de alarmare i mnuirea
materialelor i mijloacelor de stingere a incendiilor,
s nu foloseasc n alte scopuri materialele destinate stingerii;
s anune conductorului sectorului de activitate orice nclcare a
normelor PSI;
In categoria normelor generale de prevenire a incendiilor se cuprind:
interzicerea fumatului n alte locuri dect cele stabilite pentru acest
scop;
folosirea focului deschis numai pe baza permisului de a lucra cu foc;
supravegherea utilajelor i instalaiilor aferente pe toat durata
funcionrii lor;
interzicerea depozitrii materialelor combustibile n apropierea
instalaiilor electrice;
interzicerea executrii modicrii sau improvizrii instalaiilor de
nclzit, iluminat i for de ctre personalul neautorizat;
asigurarea unei distane de minim 10 cm ntre materialele combustibile
i conductele termice;
punerea n funciune a sistemului de ventilaie cu 10 min nainte
de nceperea lucrului i oprirea lui dup 15 minute de la terminarea
lucrului.
La terminarea lucrului se va executa:
oprirea utilajelor i instalaiilor;

curirea utilajelor, a locurilor de munc i evacuarea deeurilor;
scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile
racordate cu cabluri exibile;
deconectarea instalaiei electrice i punerea n funciune a iluminatului
de gard;
nchiderea ncperilor i predarea cheilor la organul de paz.
E. Norme specice PSI
E.1. Msuri de prevenire a incendiilor la depozitarea mrfurilor
inamabile
In domeniul construciilor se utilizeaz substane inamabile, ca: material
lemnos, materiale textile, carburani, lubrianti, lacuri, vopseluri, diluani,
liani etc. Depozitarea acestor materiale inamabile se face in ncperi
speciale, dispuse la o anumit distan de alte cldiri i alte depozite.
Materialele inamabile se depoziteaz pe pardoseli din beton sau pe
rafturi metalice. In incinta depozitului i n jurul acestuia este interzis fumatul
sau folosirea crii deschise.
Instalaiile de iluminat, ntreruptoarele sunt montate n exterior.
Transportul materialelor inamabile spre secii se face de ctre personal
instruit, folosind n acest scop crucioare manuale cu roi din cauciuc pentru
prevenirea pericolului de producere a scnteilor.
Materialele transportate ctre seciile de producie se depoziteaz n
ncperi special amenajate n care se respect aceleai reguli ca i la depozitul
de materiale inamabile.
Pentru prevenirea extinderii incendiilor de la secie spre spaiile de
depozitare sau de la spaiile de depozitare la secii, depozitele se amplaseaz
n ncperi izolate prin ncperi sanitare care constituie spaii-tampon pentru
prevenirea transmiterii incendiului. De asemenea, pentru a evita transmiterea
incendiului pe vertical, lifturile se vor deschide numai pe culoare.
E.2. Msuri de prevenire a incendiilor la instalaiile electrice
Instalaiile electrice defecte sau deteriorate, precum i exploatarea
neraional a acestora pot cauza producerii incendiilor.
Pentru a preveni apariia incendiilor n ncperile care prezint pericol din
acest punct de vedere, nu se vor instala conductoare neizolate, iar utilajele
electrice (motoare, ntreruptoare etc.) vor capsulate. Intreruptoarele se
vor acoperi cu o manta protectoare de siguran care elimin posibilitatea
producerii incendiilor.
Tablourile i instalaiile de distribuie vor executate din materiale
rezistente la foc i izolate prin nchidere n spaii speciale.
Conductoarele electrice ale instalaiei de iluminat se aeaz n tuburi
speciale i se prevd cu sigurane fuzibile care ntrerup curentul cnd apare

supraincrcarea.
E.3. Msuri de prevenire a incendiilor la instalaiile de nclzire
De mare importan pentru prevenirea incendiilor este alegerea sistemului
de nclzire n depozite, ateliere i secii.
Sistemul de nclzire cu gaze naturale prezint pericol de explozii la
formarea amestecurilor de gaze i aer n couri. Folosirea gazelor naturale
necesit o atenie deosebit.
La ncperile cu pericol de incendii, nclzirea se face numai cu ap cald,
iar radiatoarele nu vor depi temperatura de +70C.
E.4. Reguli generale de organizare a activitii de prevenire i stingere
a incendiilor
Metodele de protecie pasiv i activ la foc (soluii constructive, ignifugri,
instalaii de detectare, instalaii de stingere s.a.), trebuie completate cu msuri
organizatorice i tehnice pentru a reduce riscul de incendiu la minimum.
Este util n acest sens:
elaborarea unui plan de aprare mpotriva incendiilor care s includ
scenarii de siguran la foc;
organizarea intern: comisia de aprare contra incendiilor, serviciul de
pompieri s.a.;
reguli i msuri specice de prevenire;
evidena exerciiilor efectuate i a evenimentelor produse. De mare
importan este instruirea personalului privind regulile generale i
msurile specice de prevenire i stingere a incendiilor, inclusiv
cunoaterea mnuirii mijloacelor de prim intervenie, se recomand ca
responsabiliti precise n acest domeniu s e incluse n a postului.
Instruciunile specice de prevenire i stingere se vor aa la loc vizibil,
obligatoriu pentru instalaiile tehnologice cu grad ridicat de risc.
Instruirea asupra msurilor specice de prevenire i stingere se face
obligatoriu i persoanelor din afar ce execut lucrri temporare pe teritoriul
unitii (reparaii, conducere autovehicule cu marf etc.).
Printre msurile organizatorice i tehnice ce pot contribui la scderea
riscului de incendiu i optimizarea unei eventuale intervenii a pompierilor se
pot enumera:
executarea, efectuarea probelor tehnologice, punerea n funciune
i darea n exploatare a oricrei construcii, instalaii, amenajri sau
schimbri de destinaie, trebuie realizate cu respectarea prevederilor
legale referitoare la prevenirea i stingerea incendiilor, astfel nct s
nu creeze pericol pentru utilizatori i bunuri;
asigurarea condiiilor de alarmare, evacuare i salvare a utilizatorilor
n caz de incendiu este obligatorie;
cile de acces i evacuare n caz de incendiu se menin permanent

libere i marcate corespunztor; la fel, sursele de alimentare cu ap i
mijloacele de prevenire i stingere din dotarea obiectivului nu trebuie
blocate sau obturate;
instalaiile, att cele tehnologice, ct i cele utilitare, se folosesc n
limitele condiiilor funcionale cu respectarea strict a regulilor i
msurilor de utilizare stabilite de productori i proiectani;
la organizarea transportului, manipulrii i depozitarii materialelor
i substanelor combustibile se vor avea n vedere proprietile zico
- chimice ale acestora, forma i dimensiunile, modul de ambalare i
compatibilitatea att cu substane, ct i cu produsele de stingere,
astfel nct s nu genereze incendii;
la terminarea programului de activitate se va asigura vericarea
spaiilor, n vederea eliminrii surselor poteniale de iniiere a
incendiilor;
materialele i substanele combustibile se amplaseaz la distan sau
se protejeaz fa de sursele de cldur;
sistemele i mijloacele de nclzire, ventilare, condiionare, precum i
instalaiile de iluminat sau for nu trebuie s e utilizate n condiii
care prezint pericol de incendiu sau explozie;
executarea lucrrilor cu foc deschis (sudare, tiere s.a.), n locuri cu
pericol de incendiu, va permis numai dup luarea tuturor msurilor
necesare de prevenire i stingere a incendiilor;
focul deschis, precum i sistemele locale de nclzire (sobe, resouri
s.a.) nu trebuie lsate fr supraveghere i nu trebuie utilizate n
condiii care pot genera incendii;
produsele i substanele combustibile se vor utiliza numai n cantitile
strict necesare bunei funcionri fr a se depi densitatea sarcinii
termice stabilite;
deeurile, reziduurile, scurgerile i depunerile de produse combustibile
din spatiile de producie sau depozitare se colecteaza n condiii de
siguran i se evacueaz ritmic;
materialele i elementele de construcie combustibile se trateaz cu
substane ignifuge sau se protejeaz mpotriva radiaiilor termice n
funcie de condiiile de utilizare;
instalaiile i mijloacele de prevenire i stingere a incendiilor se menin
permanent n funciune, iar lucrrile de reparaii se realizeaz n timp
ct mai scurt posibil, asigurndu-se, n perioada respectiv, msuri de
protecie suplimentare;
transportul i depozitarea produselor combustibile (lichide, pulberi)
se va efectua numai n ambalaje sau recipiente care nu favorizeaz
ncrcarea electrostatic sau care nu pot deversa prin spargere;

aparatele, dispozitivele i echipamentele care pot constitui surse de
iniiere a incendiilor, se livreaz de ctre furnizor i se pun n funciune
numai cu instruciunii de utilizare;
echiparea i dotarea cu mijloace xe i mobile de prevenire si stingere
a incendiilor se asigur n conformitate cu prevederile reglementrilor
tehnice potrivit scenariilor de siguran elaborate, n funcie de
importana, vulnerabilitatea, riscurile i pericolele de incendiu.
IMPORTANT! Indiferent de prolul activitii(industrie, comer s.a. )
trebuie respectate prevederile H.G.R. nr. 51/1992, modicata i completata cu
H.G.R. nr. 71/12.02.1996 privind unele msuri pentru imbunatairea activitii
de prevenire i stingere a incendiilor i prevederile Normelor generale de
prevenire i stingere a incendiilor; aprobate cu O.M.I, nr. 775/1998.
F. Substane i utilaje folosite la stingerea incendiilor
F.1. Substane folosite la stingerea incendiilor
Acestea sunt diferite, n funcie de substanele care ard: apa, substanele
chimice, nisipul, pmntul.
F.1.1.Apa are temperatura mai sczut dect materialele care ard i
preia, n contact cu acestea, o cantitate important de cldura determinnd
scderea temperaturii sub punctul de aprindere. Se poate folosi ca jet puternic
pentru stingerea combustibililor solizi, sub form de ploaie pentru stingerea
combustibililor sub form broas i pulverizat pentru stingerea substanelor
combustibile lichide.
Apa nu poate folosit la stingerea motoarelor cu ardere intern, la
stingerea lichidelor uor inamabile, a aliajelor magneziului. carbidului, a
lacurilor, a vopselelor etc.
F.1.2. Substanele chimice produc stingerea prin fenomenul de formare n
zona incendiului a unei atmosfere de vapori sau gaze care nu ard i nu ntrein
arderea, mpiedicnd accesul oxigenului.
Ca substane chimice se utilizeaz:
spuma chimic format prin degajarea de obicei a bioxidului de
carbon, ca urmare a reaciei dintre substanele acide sau bazice;
spuma mecanic obinut prin amestecul unei substane generatoare
de spum cu aer i ap;
tetraclorura de carbon care, la temperatura incendiului, produce vapori
mai grei dect oxigenul ce acoper zona incendiului: bromura de etil,
care are efect asemntor cu al tetraclorurii de carbon,
bioxidul de carbon, care produce stingerea prin izolarea de oxigen;
prafurile chimice uscate, care nbu acra la motoarele cu ardere
intern, motoarele electrice etc.

Nisipul i pmntul acoper materialele care ard, le izoleaz de oxigen i
ntrerup astfel arderea.
F.2. Utilaje folosite la stingerea incendiilor;
Sunt funcie de substana utilizat pentru stingere, astfel:
F.2.1. n cazul folosirii apei
pompe de mn etc.;
motopompe - pompe acionate de motoare i transportate manual;
autopompe amplasate pe mijloace de transport auto;
glei de culoare roie;
lopei cu coad;
trncop cu coad;
cngi cu coad;
rngi de er;
scar imperecheat din trei segmente;
F.2.2. n cazul folosirii spumei
stingtoare de mn cu spum sau cu pulbere;
arunctoare de spum instalate pe crucioare, cu o capacitate mai
mare de producere a spumei;
generatoare de spum, care produc spum, n cantiti mari prin
aciunea apei asupra unor compui chimici n stare de praf;
aparate cu spum mecanic, deservite de obicei de un numr mai mare
de oameni;
stingtoare de mn cu tetraclorur de carbon care la folosire, determin
apariia unui gaz toxic. Se impune protecia cilor respiratorii;
stingtoare cu bioxid de carbon ncrcate cu acid carbonic licheat
care la ieire se transform ntr-o mas de cea i zpad;
stingtoare manuale cu prafuri chimice;
hidrani de capacitate mare.
Pe lng aceste mijloace de stingere se mai folosesc scri de incendiu, echipament, mti de gaze, unelte de tiat, maini speciale de evacuat fumul, etc.
Capitolul IV Prentmpinarea pericolelor.

Acordarea msurilor de prim ajutor
A. Acordarea msurilor de prim ajutor
Prin acordarea primului ajutor sanitar nelegem ngrijirea urgent a unui
rnit sau infectat nainte de a posibil acordarea unei asistene medicale
calicate.
In anumite mprejurri, cnd nu este posibil s se acorde n timp util ajutorul
sanitar, se impune ca rniii s-i acorde singuri primul ajutor (pansament
sumar, oprirea unei hemoragii prin apsare pe artera care sngereaz).
De asemenea, rniii ii pot acorda i
ntre ei (unul altuia) primul ajutor sanitar.
La acordarea primului ajutor, trebuie
respectate urmtoarele reguli :
s se ndeprteze persoanele din jur;
s se examineze complet i rapid rniii;
cel care d primul ajutor s aib grij s nu agraveze starea rniilor.
Pentru a ndeprta pericolul ocului, trauma sau pentru a evita agravarea
lui, accidentatul trebuie meninut n condiii ct se poate mai linitite, n
poziie culcat, cu capul ceva mai jos dect restul corpului. n anotimpul rece
rnitul va acoperit cu o ptur, cu un palton etc.
Rnitului trebuie s i se adreseze cuvinte de ncurajare i trebuie mpiedicat
s-i vad rana. In nici un caz nu i se va da s bea alcool.
Primul ajutor de urgen se acord chiar la locul unde este descoperit rnitul (hemostaz provizorie, imobilizarea fracturilor, calmarea durerilor etc.).
B. Triajul rniilor
B.1. Prima urgen - rnii cu hemoragii interne (abdominale, toracice),
hemoragii mari externe (cap, gt, bra, coaps), rni penetrante toracoabdominale, plgi craniene profunde, arsuri ntinse, soc grav, fracturi mari
(deschise sau inchise).
B.2. Urgena a doua - rnii cu hemoragii arteriale care pot oprite
prin aplicarea garoului, membre zdrobite, fracturi de mai mare importan
(deschise sau nchise), plgi profunde, plgi
B.3. Urgena a treia - ceilali rnii cu fracturi nchise superciale,
contuzii puin importante.
Prin ran sau plag se nelege o leziune a pielii
nsoit sau nu de o atingere a esuturilor profunde
(muchi, oase, organe, artere, nervi etc.).
Primul ajutor n rni const n curirea rnii care
se face cu tampoane de tifon luate cu pensa sau direct
cu mana, dezinfectat cu alcool, ndeprtnd din ran
resturile mai nsemnate de imbrcminte, achii de lemn, moloz etc. fr a

mobiliza cheagurile de snge care opresc provizoriu hemoragia n ran.
Se mai poate folosi apa bine art n prealabil.
Dezinfecia rnii propriu-zise se face cu ap oxigenat, solutie rivanol etc
iar la zona din jur, cu tinctura de iod, alcool etc.
Dup curirea rnii, se execut dezinfecia cu tinctura de iod sau cu ap
oxigenat, cnd plaga sngereaz abundent. Pansarea rnii const din:
aplicarea compreselor sterile;
aplicarea unui strat de vat;
infarea (bandajarea) rnii.
Nu se atinge cu mna faa compreselor care se aeaz pe rana pentru a
se evita infecia. Putem folosi fei de tifon sau materiale improvizate, ca
tergare, basmale, cearafuri din care se rup fii. Aceste materiale trebuie s
e splate i dezinfectate prin clcare cu erul ncins.
C. lnfarea rnilor capului
Exist mai multe tehnici de nfare a capului i anume:
C.1. Infarea n form de cruce. Dup cteva ture de xare pe frunte
i ceaf, faa se trece sub brbie. De aici este dus vertical peste cretetul
capului, apoi, sub brbie spre a dus din nou orizontal de sub brbie la ceaf
i apoi pe frunte;
C.2. Infarea n form de nod. Se folosete n
rnile la frunte cu hemoragii. Se ia o fa care se
aplic cu mijlocul pe una din tample. Capetele sunt
trecute pe tmpla opus, unde se ncrucieaz sub
form de nod. De aici unul din capete trece peste
cretet, celalalt - pe sub brbie i se ncrucieaz,
de unde sunt duse iar spre tmpla opus. Se termin
printr-o circular pe frunte i pe ceaf.
C.3. Infarea unui ochi. Se ncepe cu cteva circulare peste frunte i
ceaf, apoi faa este trecut peste ureche i de acolo, oblic n sus, peste ochiul
bolnav. Se face o noua tur peste frunte i ceaf, repetnd-se toate micrile
de cteva ori. Se termin printr-o circular pe frunte i pe ceaf. Pentru nas
se folosete o fa n form de pratie; o fa lung de un metru, bifurcat
la capete. Mijlocul pratiei se aplic peste pansamentul care acoper rana.
Ramurile de jos ale feii se trec deasupra urechilor i se leag pe cretetul
capului; ramurile de sus se ncrucieaz pe cele de jos, se trec pe sub ureche i
se leag la ceaf.
Pentru brbie, mijlocul pratiei se xeaz de barbie. Ramurile de jos se
ridic prin faa urechilor legndu-se pe cretetul capului; ramurile de sus
se trec pe ceaf i de acolo, dup ce se ncrucieaz sunt pe frunte unde se
nnoad.
D. lnfaarea trunchiului
D.1. Pentru torace, nfarea se ncepe
prin o serie de ture, de jos n sus, meninute n
aceast poziie prin una sau doua treceri peste
unul din umeri.
D.2. Pentru abdomen, se fac circulare, se
trece apoi faa oblic peste coaps, se xeaz
prin cteva ture i se readuce pe abdomen unde, dup cteva ture se nnoad.
D.3. Pentru perineu, anus, organe genitale, se ntrebuineaz faa n
forma de T. Ea se compune din dou pri: prima, lung, care nconjoar
circular abdomenul, iar a doua care ncalec n spate prima circular de pe
abdomen i care va trece printre picioare n sus pe faa abdomenului, unde
ecare cap al feii se leag pe circulara abdominala.
E. lnfarea membrelor
Infarea n form de 8, se folosete pentru meninerea unor pansamente
la mn, talp, cot i genunchi.
E.1. La mn, se ncepe cu dou-trei ture pe
mn, apoi faa este trecut pe antebra, unde se
fac nc doua-trei ture, dup care se rentoarce
pe man, ncrucind prima micare n spiral.
Se termin printr-o circular pe mn.
E.2. La cot, membrul superior este ndoit,
n unghi drept. Bandajul ncepe pe antebra cu
cteva ture, revine la antebra i se termin prin
cteva circulare pe cot.
E.3. La genunchi, este bine ca bandajul s
se aplice pe genunchiul ntins. Incepem prin
cteva ture pe gamb dup care trecem deasupra
genunchiului.
E.4. Infarea coapsei, se procedeaz
astfel: dup o serie de ture pe coaps, se trece
faa pe ale, se fac una sau mai multe circulare
pe abdomen, se revine cu faa pe coaps unde
se termin prin cteva ture. Dac rana se a la
rdcina coapsei, facem o spic, revenind cu faa de pe coaps pe abdomen i
de pe abdomen pe coapsa de mai multe ori. Faa se oprete pe abdomen.
F. Primul ajutor n hemoragii
Orice ruptur a unui vas sanguin este urmat de o pierdere de snge
numit hemoragie. Dup felul vasului care sngereaz, hemoragia poate :
arterial, venoas sau capilar.
Dup locul unde se produce, hemoragia este extern

i intern. In hemoragia intern, sngerarea are lac ntr-o
cavitate nchis (de exemplu, cavitatea abdominal, toracic,
cranian). Hemoragiile arteriale sunt mai periculoase dect
cele venoase.
O hemoragie extern poate oprit provizoriu astfel:
a) o hemoragie capilar mic, prin simpla splare a plgii
cu apa oxigenat i tamponare cu compres steril;
b) o hemoragie mijlocie printr-un pansament comprex;
c) o hemoragie arterial mai important, prin apsarea manual. Se apas
artera deasupra plgii la punctul de compresiune cel mai apropiat,
n rnile membrelor sau pe captul dinspre inim a arterei n rnile
gtului i ale capului.
G. Oprirea hemoragiilor mari ale membrelor
Se face cu ajutorul unui garou. Garoul poate improvizat din tub elastic
de cauciuc, dintr-o camer de biciclet, o cravat, o curea etc. Se aplic
numai n rnile membrelor i ntotdeauna deasupra cotului i a genunchiului,
la distan de plag, acolo unde se simt pulsaiile arterei respective i unde
aceasta poate mai bine comprimat.
Garoul se strnge pn la oprirea hemoragiei. In caz de exerciiu practic,
el trebuie s e strns pn la oprirea pulsului.
Intre garou i tegument se aplic o fa sau o bucat de pnz pentru a nu
se produce leziuni ale pielii. De hain se prinde un bilet pe care sunt trecute
numele rnitului, ora i minutul punerii garoului. Garoul poate pstrat
maxim o or i jumtate, ntruct datorit opririi circulaiei sngelui se poate
produce cangrenarea membrului respectiv. Din aceste motive, la ecare 20
de minute vom slbi garoul pentru restabilirea circulaiei, dup care l vom
strnge din nou i continuam transportul.
In cazul cnd nu se poate folosi garoul(hemoragia la cap, piept, abdomen)
se aplic pansamente compresive, adic pansamente strnse puternic.
Prin ndoirea la maximum a membrelor i prin aezarea la ndoitura
ncheieturii respective a unui rulou de tifon sau vat, se obine, de asemenea,
oprirea unei hemoragii.
Hemoragiile nazale se opresc introducnd n nas buci de tifon sau de
vat mbibate n ap oxigenat.
H. Primul ajutor n fracturi
Ruperea unui os se numete fractur.
Fracturile sunt:
nchise, cnd se rupe numai osul, iar pielea rmne nevtmat.
deschise, cnd capetele osului rupt ies prin piele formnd o ran.
Un rnit la care bnuim o fractur, nu trebuie ridicat n picioare, cu ct

mai mult dac se bnuiete o fractur a membrelor inferioare, a bazinului sau
a coloanei vertebrale.
Fracturile nchise se imobilizeaz pe ct posibil n axul membrului,
evitnd micrile brutale. De o parte i de alta a osului rupt se pune cte
scnduric(atel) care s cuprind att incheietura de deasupra ct i pe cea
de dedesubt.
Atelele vor cptuite cu vat, crpe, cli etc. Se xeaz solid cu cteva
ture de fa sau cu 3-4 legaturi din prosoape sau fii late de pnz care se
nnoad deasupra i dedesubtul fracturilor.
Nu se va ncerca niciodat ndreptarea unei deformaii. Readucerea
corect i imobilizarea fracturii se execut numai la spital de ctre medic.
Pentu prevenirea ocului, bolnavul trebuie culcat i nvelit ntr-o ptura.
El va nsoit pn la spital, transportul facndu-se n poziia culcat.
H.1. Fractura braului. Inainte de imobilizare, ndoim membrul superior
din cot, apoi punem o atel pe partea extern a braului, acoperind umrul i
depind cotul, i o atel, pe faa intern a braului, de la axil (subsuoar)
pn la cot.
H.2. Fractura antebraului. Oasele se imobilizeaz cu
dou atele care acoper ncheieturile cotului i ale pumnului.
Degetele se las libere.
H.3. Fractura oaselor minii. Mna se nfoar n vat
i se imobilizeaz pe o scandur, care se ntinde de la cot pn
dincolo de vrful degetelor.
In toate cazurile, membrul superior accidentat se susine printr-o earf,
prins de gt.
H.4. Fractura osului coapsei (femurului). Inti se scoate nclmintea
din picior, la nevoie tind-o (numai dac rnitul nu poate dus curnd la
spital) apoi se aplic dou atele peste mbrcminte.
O imobilizare provizorie rapid se poate face prin xarea (legarea)
piciorului fracturat de cel sntos.
H.5. Fractura oaselor gambei. Se imobilizeaz cu doua atele care se trec
la ncheietura genunchiului, iar n jos la talpa piciorului. Dac imobilizarea
este corect, rnitul nu poate ndoi genunchiul.
H.6. Fractura craniului. Rniii cranieni vor transportai de urgen
la spital, n poziia culcat, preferabil cu capul i trunchiul ridicat mai mult
dect restul corpului. In caz de plag a pielii capului, se pune un pansament
compresiv.
H.7. Fractura coloanei vertebrale. Rnitul trebuie micat ct mai puin.
Singura mobilizare admis este ridicarea sa de ctre mai multe persoane,
pentru a se introduce dedesubt o scndur, o ua, un oblon sau o targa de care
va bine legat i apoi va transportat urgent la spital.
I. Primul ajutor n arsuri

Arsurile sunt de trei feluri: arsuri de gradul I, de gradul II, de gradul III
I.1. Arsurile de gradul I se caracterizeaz printr-o nroire uoar a pielii.
I.2. Arsurile de gradul II se deosebesc prin apariia unor bici pline cu
un lichid alb- glbui.
I.3. Arsurile de gradul III prezint, de
regul, pe lng leziunile artate la primele
dou grade, necroz(morticarea) i, n cazuri
grave, chiar carbonizarea esuturilor.
Primul ajutor const n scoaterea hainelor
de pe suprafaa ars a corpului dup care se procedeaz diferit, n funcie
de gradul arsurii. La arsurile de gradul II i III se aplic pe suprafaa ars
un pansament steril uscat, evitndu-se cu grij spargerea bicilor cu lichid,
fapt care creeaz pericolul de infectare: apoi rnitul este transportat la spital.
Pentru prentmpinarea strii de oc, arii vor nclzii i dac e posibil,
li se va da ceai cald ndulcit. Arsurile pot produce ocul cnd suprafaa lor
depete 10 cmp, iar peste 30 cmp cazurile sunt foarte frecvente.
Gravitatea ocului n arsuri depinde n primul rnd de ntindere i n mod
secundar de adncime. Carbonizarea unui membru este mai puin periculoas
dect dac sunt numai arsuri de gradul doi.
J. Primul ajutor n caz de electrocutare
Electrocutatul este un mare accidentat, un ocat cu mari tulburri
hemodinamice i metabolice, care necesit reanimare intensiv i de mare
urgen. In cazul accidentelor de acest gen, se iau urmtoarele msuri:
Se face deconectarea imediat a instalaiei de tensiune;
Dac deconectarea de la surs de curent nu este posibil, se iau msuri
pentru ndeprtarea accidentatului prin folosirea unei haine uscate,
funii uscate, scnduri uscate sau a oricrui material neconducator de
electricitate;
Nu se admite folosirea pentru ndeprtare a accidentatului a materialelor umede sau metalice;
Accidentatul este tras de hain, dac aceasta este uscat, fr a i se
atinge corpul;
Persoana care va trage accidentatul, va avea minile izolate;
Ordinea manevrelor care se execut n aceste cazuri este urmtoarea :
1. Asigurarea libertii cilor aeriene, prin poziionarea corect a capului;
2. Efectuarea respiraiei articiale;
3. Masajul cardiac.
J.1.Respiraia articial;
In cazul pierderii cunotinei i al opririi sau diminurii respiraiei,
executm de urgen respiraia articial prin metoda de insuare direct
gur la gur sau gur la nas.
Pentru aceasta, culcm rnitul pe spate,

i curm gura de mucoziti, de pmnt,
cu degetul arttor nvelit ntr-o batist i-i
desfacem mbrcmintea, care eventual ii
strange gtul i pieptul. Dm capul rnitului
ct mai mult pe spate i i aezm o batist,
o bucat de pnz sau tifon n dreptul gurii
i al nasului.
Tragem aer n plmni, dup care
aplicm gura pe gura sau nasul rnitului,
sund puternic pn observam ridicarea
pieptului acestuia (se produce inspiraia).
Dac insuaia se face pe gur, nasul
rnitului se strnge ntre dou degete sau
se apas cu obrazul pentru a impiedica
ieirea aerului. Ridicm gura de la gura sau nasul rnitului i ateptm cteva
secunde pn ce aerul insuat iese din plmni (se produce expiraia).
Repetam insuarea de 12-14 ori pe minut timp ndelungat, pn apare
respiraia normal. Cnd nu se poate executa respiraia articial prin
insuarea direct a aerului (rni ale feei etc.), folosim metoda manual,
rnitul ind aezat cu faa n sus i cu un sul fcut din haine sau din ptura
sub torace. Aerul ptrunde n plmni cnd minile sunt ntinse i duse la
spate (inspiraie).
Aerul iese din plmni cnd minile sunt aezate pe piept i se apas
cu putere (expiraie). Micrile se vor repeta de 12-14 ori pe minut pn la
apariia respiraiei normale.
J.2.Masajul cardiac
Victima se aeaz pe un plan tare.
Se apas sternul cu podul palmelor pus unul peste celalalt. Compresiile
ritmice se execut n 1/3 inferioar a sternului.
Dup ce au fost luate msurile de prim ajutor, se impune transportul de
urgen, la cel mai apropiat spital.
K. lmbolnavirile profesionale
Se datoreaz aciunii singulare sau cumulate, n timp, a unor ageni nocivi
specici procesului de munc asupra executanilor i au ca efect reducerea
temporar sau denitiv a unor faculti proprii omului.
Imbolnvirile profesionale specice unui anumit nivel tehnic a proceselor
de producie se pot evita prin respectarea strict a regulilor de manipulare i
ntreinere a instalaiilor, prin utilizarea echipamentului de protecie adecvat,
prin igiena personal a ecrui executant, consumarea alimentelor antidot
distribuite la locurile de munc la care acioneaz noxe chimice asupra
executanilor.
Ecacitatea aciunilor de prevenire i limitare a accidentelor de munc

i a mbolnvirilor profesionale, depinde de cunoaterea tuturor factorilor
nocivi ce acioneaz n cadrul procesului de munc i de stricteea cu care
sunt respectate de ctre executani msurile de protecie cu caracter general
sau specice procesului respectiv.
Securitatea i protecia muncii trebuie asigurate n primul rnd prin msuri

cu caracter general care implic att cldirile ct i instalaiile i utilajele,
precum i personalul productiv al ntreprinderii, avnd consecine directe
asupra securitii colective.
Aceste msuri se mpart n 2 categorii:
1. msuri care se iau la proiectarea i construirea unitii de producie;
2. msuri ce trebuie luate n timpul exploatrii unitii.
Prin proiectare i construcie, cldirea corpului productiv trebuie s
asigure urmtoarele:
rezistena necesar unei ncrcri maxime pe planee, cu sarcini xe
i mobile (corespunztor numrului maxim de paliere admis pentru o
cldire industrial;
rezistena la ocuri i vibraii;
ncrcarea raional a palierelor (prin colaborare tehnolog - constructor);
rezistena ridicat fa de incendii i protejare prin spaii tampon
pentru evitarea transmiterii incendiilor pe vertical;
luminare natural i articial n conformitate cu particularitile
ecrei poriuni de ux tehnologic;
ventilaie natural i articial ecace;
circulaie ct mai degajat i eventual decalat n timp a personalului
productiv, a materiilor prime i a materialelor auxiliare, a semifabricatelor i produselor nite.
Dintre msurile ce se iau pe parcursul exploatrii unitii de producie,
se precizeaz obligativitatea respectrii tuturor prescripiilor de protecie a
muncii i PSI menionate n instructajele generale i specice de protecia
muncii
Persoanele ncadrate n munc sunt obligate s cunoasc prevederile legale
referitoare la munc, funcionarea instalaiilor, folosirea uneltelor, materiilor
prime, materialelor i totodat s aplice cu rigurozitate aceste reglementri.
Bibliograe:
1. Cartea dulgherului; autori: C. Rooga, I. Davidescu;
2. Construcii i tehnologia lucrrilor; autori: R. Constantinescu; C.
Pavel; V. Voinescu;
3. Desen tehnic pentru construcii; autori: V. Florea; D. Prundeanu; R.
Mrgineanu;
4. Culegere de standard de desen tehnic; autori: E Diaconescu, Al.
Constantinescu;
5. Materiale de construcii i instalaii; autori: V. Mciuc, M. Brzescu;
6. Utilajul i tehnologia lucrrilor de construcii; autori: A. Mihail, R. Al.
Popa, E. Gorbnescu, M. Darie . a.;
7. Construcii civile, industriale i agrozootehnice; autori: R.
Constantinescu, C. Pavel, M. Voiculescu,
8. Construcii civile; autori: D. Ghiocel, FI. Dabija, M. Darie .a.;
9. Cofraje; autori: M. Plea, N. Gbreanu, A. Fodor .a.
10. Constituia Romniei;
11. Codul Muncii;
12. Legea Proteciei Muncii nr. 319/2006;
13. Normele generale de protecia muncii;
14. Norme specice de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie,
15. Normele reglementate prin Legea nr. 307/2006, privind aprarea
mpotriva incendiilor;
16. H.G.R. nr. 51/1992, modicat i completat cu H.G.R. nr. 71/12.02.
1996 privind unele msuri pentru imbunatairea activitii de prevenire
i stingere a incendiilor;

N MESERIA DE

MODUL DE DESFURARE A ACTIVITII
DE LIBER NTREPRINZTOR
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 1
CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme
I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a rmei
nainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub
care vrei s v organizai activitatea.
Un ntreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare
Caracteristici
Persoana zic
PF
Poate autorizat s desfoare o activitate independent n baza

Legii 507/2002, cu nregistrare ulterioar la Ociul registrului
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Asociaia familiala,
AF
Se constituie ntre membrii unei familii cu gospodrie

comun, n baza aceluiai normativ i proceduri ca i
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
Societatea
comercial
Se constituie ca persoan juridic, conform Legii nr. 31/1990

republicate, prin asociere ntre dou sau mai multe persoane zice
sau juridice, pentru a efectua acte de comer. Societatea comercial
dobndete personalitate
juridic de la data nregistrrii n registrul comerului.
Societile comerciale se pot constitui n una din urmtoarele forme
juridice :
a) societate n nume colectiv (SNC)
b) societate in comandit simpl (SCS)
c) societate pe aciuni (SA)
d) societate n comandit pe aciuni (SCA);
e) societate cu rspundere limitat (SRL).
Societatea n comandit simpl i n comandit pe aciuni
se caracterizeaz prin existena a dou categorii de asociai:
comanditai (asociaii care administreaz societatea i rspund
nelimitat i solidar pentru obligaiile
societii) i comanditari (asociaii care rspund numai pn la
concurena capitalului subscris).
Filiale:
Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridic care

se nineaz ntr-una din formele de societate enumerate mai
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate n
care s-au constituit.
Sedii secundare:
O societate comerciala poate s deschid n aceeai localitate

cu sediul principal sau n alte localiti, sedii secundare sub
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenii, etc.
2. Particulariti ale formelor de organizare a activitii

Criterii
PF AF
SNC SCS
SA SCA
SRL
Nr. persoane
o persoan
sau membrii
unei familii
minimum 2
minimum 5
1 50 asociai
Capital minim
90. 000 RON
200 RON
Rspunderea
ntreprinztorului
nelimitat
(cu averea
personal)
nelimitat i solidar,
cu excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris, cu
excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris
Restricii pentru
asociai
asociaii nu pot lua parte

ca asociai cu rspundere
nelimitat n alte societi
concurente, fr consimmntul celorlali
asociai
asociatul unic nu
poate avea calitatea
de unic asociat
dect ntr-o singur
societate
3. Aspecte relevante ale modului de organizare n funcie de tipul

societii
Criterii
PF AF
SNC SCS
SA SCA
SRL
Autorizarea primriei
Rezervare rm
Redactare act constitutiv
Dovada sediu
Depunere capital social
Constituire dosar
nregistrare n Registrul
Comerului
Autorizarea funcionrii
Se obine personal
de la autoritile
competente
Se obine prin
Biroul Unic
Biroul Unic
Biroul Unic
La ce instituii trebuie s
mearg ntreprinztorul
Primrie i CCI
CCI
CCI
CCI
Contabilitate n
partid
dubl
Contabilitate n
comandit dubl
Contabilitate n
partid dubl
Contabilitate n
Evidena nanciar contabil partid
simpl
Sistemul de impozitare
Impozit pe venitul
anual
Impozit pe prot Impozit pe prot
Administrarea
Nu exista
reglementri
exprese
Unul sau
mai muli
administratori
Impozit pe prot
Unic administrator Unul sau

sau consiliu de
mai muli
administratori
administraie
346 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei rme, ncepnd de la

activitile pregtitoare i pn la momentul pornirii afacerii n mod legal
1. Pre-nregistrare (activiti pregtitoare)
Include toate activitile prevzute de lege ce trebuie ndeplinite de la data
cnd un ntreprinztor s-a decis s constituie o form de organizare a unei
afaceri i data cnd a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru nregistrarea
i autorizarea funcionrii.
Informare iniial privind procedura i obligaiile ntreprinztorului
Vericarea i rezervarea rmei/emblemei (obligatoriu)
Cercetarea rmei/emblemei la OSIM pentru vericarea similitudinii
cu mrci nregistrate n registrul de mrci (opional)
Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)
Obinerea autenticrii pentru actul constitutiv (obligatoriu)
Redactarea i obinerea declaraiei pe proprie rspundere a
fondatorilor, administratorilor i a cenzorilor c ndeplinesc condiiile
prevzute de lege (obligatoriu)
Completarea cererii de nregistrare (obligatoriu)
Obinerea evalurii prin expertiz, a bunului imobil subscris ca aport
n natur la capitalul social (dup caz)
Obinerea certicatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este
grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup caz)
Vrsmntul n numerar la capitalul social (direct la banca dorit sau
la unitile CEC de la CCI) (obligatoriu)
- ntocmirea dosarului de nregistrare i autorizare a funcionarii
(obligatoriu)
Dosarul de nregistrare i autorizare a funcionarii trebuie s contina:
2. nregistrarea comerciantului
Include activitile obligatorii ndeplinite dup data depunerii dosarului la
Biroul Unic i data nregistrrii comerciantului n Registrul Comerului,
incluznd:
autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat;
obinerea, pe cale electronic a codului unic de nregistrare de la
Ministerul Finanelor Publice;
redactarea ncheierii judectorului delegat;
nregistrarea comerciantului n registrul comerului;
editarea certicatului de nregistrare
Nr. Denumire act

Crt.
Tip organizatie
PF SNC SA SRL
AF SNS SCA
Precizari privind utilizarea

documentului
1.
Cerere de nregistrare i autorizare
Obligatoriu
2.
Dovada disponibilitii rmei/emblemei

(original) rmei este obligatorie
Dovada pentru disponibilitatea
3.
Reproducerea emblemei (4 exemplare)
Opional, dac se declar emblema
4.
5.
Dovada sediului (n copie)

Declaraia pe proprie rspundere original
x
x
x
x
x
x
x
x
Obligatoriu
Obligatoriu
Autorizaia emis de Primrie conform

Legii 507/2002 (copie)
7.
Actul constitutiv (original)
Obligatoriu pentru persoane juridice
Dovezile privind efectuarea vrsmintelor

aporturilor subscrise i/sau vrsate (copii)
Este obligatoriu s existe

capital vrsat n numerar
9.
Facturi
10
Expertiza de evaluare a aportului n natur la

capitalul subscris
Numai n cazul bunurilor imobile

aportate la capitalul social
Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt

grevate imobilele
Pentru bunurile imobile aduse ca aport

n natur la capitalul social subscris
11
Obligatoriu
12. Dovada intabulrii bunurilor imobile
Pentru bunurile mobile aduse ca aport

la capitalul social subscris
13. Cambia, contract de mprumut bancar, contract civil
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original,

sub semntura privata)
16. Acte privind activitatea comercial anterioar

(copii)
17. Specimenul de semntur (original)
18
Numai n cazul cnd societatea este

administrat de o persoan juridic
Paaport pentru rezideni
n copie tradus i legalizat pentru

nerezideni
23. privind participarea la constituirea societii

(original)
24. Mandatul persoanei care a semnat actul
constitutiv n numele i pe seama fondatorului,
persoan juridic (original)
Obligatoriu pentru administratori
20. Contractul de administrare (copie)
Actul de nregistrare a fondatorilor persoane

juridice (copie)
Obligatoriu pentru asociaii care rspund

nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
Obligatoriu pentru SA i SCA
19. Actele constatatoare ale operaiunilor ncheiate

n contul societii (copii)
22
Cnd sunt aduse creane ca aport la

capitalul social. Nu sunt permise la SA
i SCA constituite prin subscripie
public i la SRL-uri
n lipsa acestora se depune actul

privind nivelul studiilor absolvite
Certicatul cenzorilor privind depunerea

garaniei legale de ctre administratori
21. Acte de identitate (cu CNP) n copie
Se utilizeaz pentru produse noi

achiziionate ca aport n natur
n copie tradus i legalizat

pentru nerezideni
-
n copie tradus i legalizat pentru

nerezideni
25. Certicat de bonitate (original)
n copie tradus i legalizat
26. Avize prealabile prevzute de lege
Pentru societile bancare, de asigurare

reasigurare, operaiuni cu valori
mobiliare
27. Actele pentru autorizarea funcionrii din punct de vedere

al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al proteciei de mediu; al proteciei muncii.
28
Diverse taxe i onorarii
Sunt stabilite de organele competente
3. Autorizarea funcionrii comerciantului

Include activitile de autorizare a funcionrii comerciantului de
ctre instituiile publice abilitate, ndeplinite n perioad, dup data
depunerii dosarului la Biroul Unic i data eliberrii anexei coninnd avizele/
autorizaiile/acordurile necesare funcionrii: autorizaie PSI, sanitar,
sanitar- veterinar, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului, etc.
CERTIFICATUL DE NREGISTRARE I ANEXE
Modelul i coninutul Certicatului de nregistrare a comerciantului,
inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotrrea Guvernului nr. 991
din 25 iunie 2004.
Certicatul de nregistrare este un formular tipizat, cu regim special i
securizat. Pe certicat sunt nscrise urmtoarele date:
rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aa cum este
nscrisa n actul constitutiv i n Registrul Comerului;
sediul social conform actelor doveditoare depuse n dosarul de
nregistrare;
activitatea principal exprimat prin cod CAEN i un text sumar de
descriere;
CUI codul unic de nregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identicare a unui comerciant;
atribut scal este un cod alfanumeric avnd semnicaia categoriei
de pltitor de taxe i impozite la bugetul de stat;
numr de ordine n registrul comerului cuprinde numrul i data
unui comerciant n registrul comerului;
data emiterii certicatului;
seria i numrul de ordine informaie specic regimului special al
documentului.
Anexele la Certicatul de nregistrare se emit att pentru sediul social
i sedii secundare ct i pentru ecare activitate desfurat la sediul
principal i sediu secundar care sunt supuse avizrii/autorizrii. La un
certicat de nregistrare se ataeaz una sau mai multe anexe.
Fiecare Anex conine:
informaii de conexiune la certicat (seria, nr, cod unic de nregistrare,
rma i sediul social);
informaii de identicare a sediilor secundare (adresa i/sau activitate
supus autorizrii);
avizul i/sau autorizaia pentru prevenirea i stingerea incendiilor;

avizul i/sau autorizaia sanitar;

autorizaia sanitar veterinar;
acordul i/sau autorizaia de mediu;
autorizaia de funcionare din punct de vedere a proteciei muncii;
4. Noticarea comerciantului ctre instituii publice

Include activitile de noticare a nregistrrii unui comerciant ctre alte
instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, nregistrarea sau evidena
comercianilor (unde este cazul).
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de nregistrare
a unei societi comerciale

Semnarea actului constitutiv de ctre asociai reprezint etapa

consensual, care produce efecte ntre prile semnatare.
Autorizarea legalitii constituirii unei societi comerciale revine
judectorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,
persoan juridic i dispune nregistrarea n registrul comerului.
nregistrarea (nmatriculare) societii comerciale n registrul
comerului are rol constitutiv. De la data nregistrrii n registrul
comerului societatea a dobndit personalitate juridic.
Publicarea n Monitorul Ocial a ncheierii judectorului delegat
produce efecte fa de teri
Autorizarea funcionarii este n competena instituiilor publice
abilitate. De la data obinerii autorizaiei, comerciantul poate ncepe
activitatea economic pentru care a fost autorizat
IV. Actele normative care reglementeaz materia nregistrrii i

autorizrii funcionrii comercianilor
Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplicarea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea scala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)
Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerului,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 49
din 4 februarie 1998)
Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea inintarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie
2004)

Hotrrea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea

modelului cererii de inregistrare si al certicatului de inregistrare in
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)
Hotrrea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea
taxelor percepute pentru publicarea n Monitorul Ocial al Romniei,
Partea a IV-a, a ncheierii judectorului delegat la nregistrarea
comercianilor i a actului constitutiv, vizat de judectorul delegat (M.
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)
Ordonana Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)
privind Codul de procedura scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)
Hotrrea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414
din 14 iunie 2002)
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)
Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)
Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de
amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)
Ordinul ministrului agriculturii i alimentaiei nr. 261 din 9 aprilie
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii
de export, precum si denirea unitatilor supuse controlului sanitar
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)
LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)
Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din
27 aprilie 2010)
ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modicarea Procedurii
de implementare a Programului pentru informarea si educarea
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.
56/2006 456 din 25 mai 2006).
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societile comerciale,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 33
din 29 ianuarie 1998)
Precizare
Noile reglementri prevd simplicarea procedurii de autorizare a
funcionarii prin introducerea, n anumite situaii expres prevzute de
lege, a Declaraiei pe proprie rspundere n condiiile extinderii
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,
se prevede simplicarea coninutului cererii de nregistrare i autorizare,
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente nregistrrii.
Efectul imediat al acestor modicri, la care se adaug trecerea la sistemul
de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea nregistrrii i, n acelai timp,
de reducere a termenului de eliberare a certicatului de nregistrare cu
anexele aferente la mai puin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a
planului de afaceri, prezentul capitol este structurat n cadrul a 3 ntrebri
simple, la care rspunsurile ncearc s conving ntreprinztorul ntemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. ntrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
1. Prima ntrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie denit nti conceptul
de afacere. O deniie neconvenional a acestui concept, poate : intenia
unei persoane (zice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti
n scopul obinerii unui prot.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci cnd
i construieti o cas; trebuie ca nainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hrtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite

riscuri i dorete s obin un anumit prot
mai multe activiti care consum resurse i care genereaz prot
(ideea de afacere)
un mediu n care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).
2. A doua ntrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
nainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate n mintea oricrui ntreprinztor
parcurgnd cteva etape:
O
O
O
O

la nceput a fost ideea ta de afacere

apoi din idee s-a nscut viziunea ta
la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie
i n nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.
Iat de ce acest plan reprezint pe de o parte instrumentul intern prin

care tu poi conduce i controla, pentru tine, ntregul proces de demarare a
rmei tale.
n egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern, ind
i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta
transmite tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici,
nanatori, acionari, c tu tii cu certitudine ce ai de fcut, iar ntr-o economie
de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
3. A treia ntrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel. i de
asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s e un instrument de lucru simplu, sugestiv i
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s e atinse n elaborarea
planului de afaceri. Prin abordarea acestora, ntreprinztorul demonstreaz
c are o percepie global asupra afacerii, c nelege toate aspectele ei, att
cele tehnice ct i cele nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz
mediului exterior (dar i celui interior) c stpnete situaia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat n cadrul acestui capitol) care pot
avute n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt:
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple.
Totul pleac de la viziune.
Fiecare ntreprinztor are o viziune.
Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia
Vreau s fabric confecii pentru copii
Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure
Vreau s ninez o reea de Internet - cafe
Vreau, vreau, vreau . . .
Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te ndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti
pentru a atinge i mplini viziunea este strategia rmei tale.
Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:
Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i prot ?

Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?
Ai deja un model sau un prototip ?
Cine vor clienii ti ?
Exist o ofert comparabil pe pia ?
Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective
cuanticabile!
Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?
Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la problemele mai

sus menionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a nelege afacerea n sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc n
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafraznd zicala popular omul snete locul putem
fr ndoial arma c managerul snete afacerea. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun ntrebri de genul:

Ce experien practic aduci n afacere ?

De ce cunotine teoretice dispui ?
Ce referine poi prezenta ?
Este familia ta dispus s te sprijine ?
Dispui de mijloace nanciare pentru a ntreine familia n perioada
dicil de nceput a afacerii ?
Dispui de mijloace nanciare pentru a sprijini afacerea ?
Dispui de aport n natur pentru a sprijini afacerea ?
Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile
cheie ale afacerii ?
Unde vei localiza sediul organizaiei ?
De ci angajai ai nevoie ?
Ce calicri trebuie s aib angajaii ?
Ce nivel de salarizare trebuie prevzut ?
Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ?
Ai schiat o structur organizatoric ?
O ntrebare special cu o semnicaie deosebit se refer la:

Unde va localizat afacerea ta ?
Pentru a putea avea n vedere toate criteriile ce privesc alegerea
amplasamentului (locaia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.
c. Analiza pieei
De ce exist o afacere ? Ca s vnd anume produse/servicii ctre pia. O
analiz a pieei, a modului n care a evoluat n trecut i a modului n care
se anticipeaz pe viitor evoluia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru
determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.

Este important s rspundem la ntrebri referitoare la:
Clienii notri
Cine sunt clienii ti ?
Firme sau persoane zice ?
Cum se poate segmenta piaa ta ?
Cum este piaa potenial mprit din punct de vedere geograc ?
tii ct de mare este volumul pieei poteniale ?
Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
Ce tii despre concuren ?
Ci angajai au ? Ce for de vnzare ?
Ce cote de pia au ?
Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
Ce strategii de pre are concurena ?
Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
Cum apreciezi c vor evolua vnzrile ?
Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
Ai o strategie de produs ?
Ai stabilit o politic de distribuie ?
Ai o politic de pre i condiii de plat ?
Te-ai gndit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Activitile de marketing i politicile de marketing sunt prezentate pe
larg n capitolul Despre marketing n faza de lansare a unei afaceri.
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat nelegerii i evidenierii costurilor de funcionare
curent a activitii.
Realizarea lui demonstreaz deopotriv nelegerea aspectelor tehnologice,
economice i manageriale ale activitii curente. Demonstreaz c nelegem
uxul tehnologic, c tim de ce infrastructur de utiliti avem nevoie, ci
oameni trebuie s angajm i n ce structur trebuie s i dispunem.
Este bine s avem n vedere i s nu omitem costuri ca de exemplu:

Costuri de ninare a rmei:
Autorizaii
nscrierea n Registrul Comerului.
Costuri curente:
Materii prime
Materiale consumabile, materiale auxiliare,
Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
Costuri de training i formare personal
Impozite i taxe locale
Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan n management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vnzri
- Spaiu de depozitare
Cheltuieli de nclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/
canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
- Reparaii
- ntreinere
Costuri cu mijloacele de transport
Combustibil
Revizie
ntreinere/Reparaii
Asigurare de rspundere civil & asigurare toate riscurile
Impozite
Costuri legate de procesul de vnzare
Deplasri
Materiale de prezentare
Participri la trguri
Costuri administrative
Deplasare
Materiale de birou
Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
Copiere documente
Eviden primar i calculul salariilor
Abonamente (ex. reviste, legislaie, ntreinere echipamente birou, etc.)
Literatur de specialitate
Impozite i taxe
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la nceputul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, n acest capitol trebuie s fundamentm n mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de ntrebare (justicate) n
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii:
cldiri
echipamente
maini
alte bunuri de capital
Costuri conexe investiiei:

infrastructura
ap
gaz
curent
canalizare
drum de acces
Reabilitri amenajri
asigurarea normelor de
protecia muncii, de
protecia mediului
Alte costuri
Cheltuieli de proiect/
investment management
Cheltuieli pentru
iniializare n
scopul utilizrii noilor
echipamente
Cheltuieli pentru probe
tehnologice
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva dect anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare n modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate dect tot eronat i deci complet inutil.
g. Anexe
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru planul
de afaceri. ns n cazul anumitor programe de nanare pot puse la
dispoziia solicitanilor formate cadru specice.
Ca manager - ntreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale.
Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,
ca de exemplu: certicate de studii/calicri ale echipei manageriale i ale
resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - ntreprinztorul le consider relevante n
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de nregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%)
Public
Privat
Romn
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Numele
Adresa (sediul)
Pondere n
Capital social
%
A. Viziune, strategie
n acest capitol de nceput ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri:
Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?
Produsul 1,2,3
Serviciile 1,2,3,
Activitatea 1,2,3
Cine vor clienii ti ?
Persoane
Firme
Bugetul statului
Anul 1
Clieni/grupe de clieni
Mii
EURO
Total cifr de afaceri
Anul 2
Mii
EURO
100
100
Anul 3
Mii
EURO
Anul 4
Mii
EURO
100
Anul 5
Mii
EURO
100
100
Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective

cuanticabile !
La ce cifr de afaceri/prot ?
La ce numr de angajai ?
Obiective (Indicatori int)
UM
Cifr de afaceri
Mii EURO
Din care Export
Mii EURO
Prot
Mii EURO
Nr. de salariai
Nr persoane
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Care sunt punctele tari care te determin s crezi c vei avea succes ?
Cunotine tehnologice
Cunotine de pia
Capital
Relaii
Capacitate de munc
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent

B1. ISTORIC
n aceast seciune ncercai s rspundei succint la ntrebri de genul:
Cum a aprut ideea Dvs. de afacere ?
Care au fost principalele etape de dezvoltare pn n prezent ?
Ce activiti genereaz astzi protul rmei i sursele de dezvoltare ?
B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE
MANAGEMENT
Nume i prenume
Funcia
Studii/Specializri
Ataai un Curriculum Vitae pentru ecare persoan relevant.

Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia.
ncercai s evideniai felul n care cunotinele/specializrile/experiena
ecruia dintre manageri va inuena n mod pozitiv evoluia rmei.
PERSONAL
Detaliere pe activiti
Activitatea
Numr de salariai
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
TOTAL
(Organigrama poate ataat, dac e cazul)

B3. ACTIVIT
TEA CURENT
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Produs
Pondere n vnzrile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale:

Furnizori
Forma de proprietate
Valoarea anual a achiziiilor

(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Pondere materii prime importate (%) n total materii prime

3. Descrierea sumar a procesului tehnologic actual:
4. Date tehnice cu privire la principalele maini, utilaje i mijloace de

transport aate n proprietatea agentului economic:
Mijloc x
Caracteristici tehnice
An fabricaie
Valoare de pia estimat
5. Imobile existente:
Proprietate
Denumire
Destinaie
Valoare
Ipoteci
nchiriate
Val. chirie
Perioada de nchiriere
Prezentai locul unde rma i desfoar activitatea i cum sunt asigurate

utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
NOT :Pot anexate, n copie, acte de proprietate/contracte de nchiriere,
liste de inventar, facturi de achiziie, etc.
C. Analiza pieei
C1. PIAA ACTUAL
1. Principalii clieni:
Vnzri pe (principalii)
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO
Total
clieni
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
Total intern + export
2. Principalii concureni:
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei
Denumirea rmei/ rmelor
Ponderea pe pia( %)
1
2
3
4
5
6
3. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale

concurenei: (Descriei principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/
serviciilor d-voastr comparativ cu cele oferite de concuren).
C2. DATE PRIVIND PIAA I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/
SERVICIU:
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gndit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
Anul curent (N)
Vnzri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO
(principalii) clieni
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
Total
Mii EURO %
Anul N+1
Grupe de produse/servicii ( mii EURO)
Total
Vnzri preconizate pe
Produsul
1
Produsul
2
Produsul
3
Produsul
4
Mii
EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
Anul N+2
Vnzri preconizate pe
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO
Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire,
precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
2. Concureni poteniali:
Produs/serviciu oferit pieei
Firme concurente n condiiile lansrii pe pia a produselor/

serviciilor noi
Denumirea rmei/rmelor
Ponderea pe pia(%)
1
2
3
4
5
6
3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:

De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vnzare
Alte avantaje:
4. Reacia previzibil a concurenei la apariia de noi oferte pe pia:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Produse/grupe de produse
Pondere n
cifra de afaceri
(%)
Forme de desfacer e(%)
6. Activiti de promovare a vnzrilor :

De ex.: Publicitate, Lansare ocial, Pliante, brouri, Plata n rate
(Descriei care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor i dup
aceea estimai costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea
produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii
EURO)
Anul 1
Total cheltuieli
Anul 2
Anul 3
D. Analiza costurilor de operare

(Dup implementarea investiiei)
1. Produsele noi: (descriei tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul
din total vnzri, pre vnzare)
Produs
Pondere n vnzrile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
2. Principalii furnizori de materii prime:

Furnizori
Forma de proprietate
Valoarea anual a achiziiilor

(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Putei anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.

3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:
(Descriei pe scurt procesul tehnologic i mbuntirea adus prin proiectul de investiii, dac
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:

(Descriei cum poate proiectul afecta mediul, i ce soluii ai gndit pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dac a fost elaborat se poate ataa un Studiu de Impact)

4. Cheltuieli anuale de producie:
(Detaliai cheltuielile directe i indirecte anuale ale activitii ce se va desfura n urma

implementrii proiectului la capacitatea maxim)
Cheltuieli de producie directe
Suma
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
5. Venituri anuale preconizate :
(Detaliai volumul vnzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vnzri la capacitatea maxim
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
Suma (lei)
E. Investitii necesare
1. Descrierea investiiei propuse n contextul procesului tehnologic descris
anterior
Obiectul investiiei
Furnizor
Valoarea estimat
Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
2. Modul de asigurare cu utiliti:

(Unde va implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilitile
necesare)
(se poate ataa o schi de amplasare a mijloacelor xe achiziionate)
3. Gracul de realizare a investiiei:

Activitate
Durata de implementare
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna ...
6. Modicrile necesare a efectuate la echipamentele, cldirile existente:
7. Modicrile necesare a operate n structura i numrul personalului

angajat:
(Prezentai numrul de posturi create, tipul postului, calicarea necesar, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite i contribuii sociale. Putei descrie cum intenionai s
recrutai personalul necesar i cum l vei instrui pentru postul respectiv, precum i ce program
de pregtire gndii n viitor i cum v propunei s motivai personalul).
(Noua organigram poate ataat, daca e cazul)
F. Proiecii nanciare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2
N-1
Rata curent a lichiditii

Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Plan de nanare a investiiei:

Suma
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL
100
n cadrul planului de afaceri este recomandabil s se prezinte:

Proiecii nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentm mai jos un model
realizat n conformitate cu Standardele Romneti de Contabilitate).
AN
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
ncasrile n numerar din vnzarea de bunuri i

prestarea de servicii
ncasrile n numerar provenite din redevene,
onorarii, comisioane i alte venituri
Fluxuri de
numerar din plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i
servicii
activiti de
exploatare
plile n numerar ctre i n numele angajailor
plile n numerar sau restituiri de impozit pe
prot
plile n numerar pentru achiziionarea de
terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte
active pe termen lung
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri
i cldiri, instalaii i echipamente, active
necorporale i alte active pe termen lung

Fluxuri de
numerar din
activiti de

investiii
plile n numerar pentru achiziia de instrumente

de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente
de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate

ctre alte pri
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor
i mprumuturilor efectuate ctre alte pri
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i
alte instrumente de capital propriu
plile n numerar ctre acionari pentru
a achiziiona sau a rscumpra aciunile
ntreprinderii
Fluxuri de
numerar din veniturile n numerar din emisiunea de
activiti de
obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi
nanare
rambursrile n numerar ale unor sume
mprumutate
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar
Fluxuri de numerar total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
proiecii nanciare integrate ale Bilanului, Contului de Prot i Pierdere i

ale Fluxului de Numerar (modelul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare,
BERD, realizat n conformitate cu normele contabile IAS International Accounting Standards)
BILAN SIMPLIFICAT
Actual
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
ACTIVE
Active circulante
Numerar existent la nceputul
perioadei
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Numerar generat de activitatea

de exploatare Creane
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Stocuri
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Alte active circulante
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Total Active Circulante
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Active xe nete (inclusiv

nanciare i necorporale
Total Active Fixe
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL ACTIVE
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la nceputul
perioadei
Credite pe termen scurt
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Furnizori
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Alte datorii
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Total Datorii Curente
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Datorii pe Termen Lung

Credite pe termen lung
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Total Credite pe Termen Lung
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Alte Datorii pe Termen Lung i

Provizioane
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL DATORII
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
CAPITALURI
Capital social
0,0
0,0
Prot repartizat n cursul anului
0,0
0,0
Proturi repartizate n anii

anteriori
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL CAPITALURI
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL CAPITALURI I
DATORII
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
CONT DE PROFIT I PIERDERE

Actual
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
VNZRI
Interne
Export
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Total Vnzri
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Costuri i Cheltuieli
Costul Bunurilor Vndute Materii
prime i materiale Combustibili
i energie Servicii subcontractate
Altele
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vndute
Costuri Administrative i de
Desfacere
Amortizare
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din
dobnzi
Total venituri / costuri nete din
dobnzi
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Total Costuri de Exploatare
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
IMPOZITUL PE PROFIT
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
PROFIT NET
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Dividende Pltite
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
PROFIT REPARTIZAT
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Prot / Pierdere din Activitatea

Extraordinar
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
VENIT NET NAINTE DE
IMPOZITARE
SITUAIE SIMPLIFICAT A FLUXULUI DE NUMERAR

Actual
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
Proturi repartizate
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Amortizare
Numerar din Activitatea de
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Prot din Activitatea Financiar
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Numerar din Alte Surse

Numerar din Vanzarea de Active
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Injectii de capital
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL SURSE
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Investitii totale
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Din activitati nanciare

Pierdere din activitatea nanciara
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Cresteri ale capitalului de lucru
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL UTILIZARI
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
ANUAL DE NUMERAR
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
n continuare, pe baza proieciilor nanciare de mai sus, este necesar s se

realizeze:
O analiz a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii
Actualizate Nete (VNAT) i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)
O analiz a pragului de rentabilitate
Un ux de numerar detaliat lunar / sptmnal, pe termen scurt, pentru
primele luni dup nceperea investiiei
O analiz de senzitivitate
CAPITOLUL 3
Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar
1.
Un ntreprinztor trebuie s tie contabilitate?
La aceast ntrebare pot exista mai multe rspunsuri pe care le delimitm

ntre urmtoarele extreme:
ntreprinztorul expeditiv

pe mine nu m intereseaz ce scrie n aceste hrtii pe care le semnez
ca primarul . Asta e treaba contabilului meu! De aia l pltesc, ca
s le fac, la timp i s mi le pun sub nas s le semnez. Eu am alte

treburi mai importante!
ntreprinztorul super-meticulos
toate rapoartele contabile, e c e vorba de bilan sau de altele, le fac eu
cu mna mea. Trebuie s tiu tot ce scrie n ele. n denitiv e afacerea mea,
nu a contabilului!
Desigur c nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este de recomandat.
Pentru un ntreprinztor este util s cunoasc esena acestor rapoarte
contabile, nu indc legea l oblig s le ntocmeasc, ci indc prin ele
poate lua pulsul propriei sale afaceri. n cele ce urmeaz se prezint sintetic,
pe nelesul tuturor, ntr-o formula simplicat cele 3 tipuri de rapoarte care
sunt relevante pentru oricare ntreprinztor i anume:

Bilan

Cont de prot i pierdere

Calculul lichiditilor
2.
Bilanul

reprezint situaia patrimonial a ntreprinderii

arat sursele de nanare ale rmei pe de o parte (PASIV)
i pe de alt parte modul n care acestea au fost utilizate (ACTIV)
n ce scop
s-au cheltuit banii rmei tale?
De unde
provin banii rmei tale?
ACTIV
PASIV
Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
Capital propriu
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
Provizioane pentru riscuri i

cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale
Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
Prime privind rambursarea

obligaiunilor
Conturi de regularizare - pasiv
PASIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat sursele de nanare

ale rmei. Ordinea de aezare n bilan este de la sursele permanente i pe
termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Reprezint cea mai stabil surs de nanare: sunt banii proprietarilor, care
se presupune c se vor retrage ultimii din afacere.
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli: rezerve ale rmei pentru posibile
viitoare pierderi: bani albi pentru zile negre.
Datoriile sunt grupate n dou categorii:
Datorii pe termen lung (credite de la bnci)
Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile ctre
furnizori, etc).
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar.
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pn la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
= fondul circulant al rmei care se schimb de la un an la altul, n
funcie de procesul de producie. n general, activitatea rmei este reectat
n aceast poziie bilanier.
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar. Prime privind rambursarea obligaiunilor:
este poziie bilanier care apare doar n cadrul societilor care
emit obligaiuni.
3.
Contul de prot i pierderi
Formular Cont de prot i pierderi simplicat

(+) Venituri din exploatare
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia exerciiului
Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare
Cheltuieli privind mrfurile
Cheltuieli materiale
Cheltuieli cu servicii
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu amortizrile
Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri nanciare
(-) Cheltuieli nanciare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excepionale
(-) Cheltuieli excepionale
(=) REZULTATUL EXCEPIONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEPIONAL
(-) Impozit pe prot
REZULTATUL NET
Contul de prot i pierderi reect situaia scal a rmei. Acesta este
mprit n cele trei capitole importante ale activitii rmei:
1. activitatea de producie (exploatare)
2. activitatea nanciar
3. activitatea excepional (evenimente care apar n mod excepional n
exerciiul nanciar respectiv)
4.
Calcul de lichiditi
Prezentarea celor dou formule:

a) Metoda direct
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
ncasrile n numerar din vnzarea de bunuri i prestarea de servicii;
ncasrile n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i
alte venituri;
plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii;
plile n numerar ctre i n numele angajailor;
plile n numerar sau restituiri de impozit pe prot, doar dac nu pot
identicate n mod specic cu activitile de investiii i de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
rezultat net;
modicrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la
activitile de investiii sau de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung;
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Contul de prot i pierderi reprezint situaia scal a rmei n timp ce
Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun nelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:
Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, n valoare de 5.000.000 lei.
La 17.01.2XXX rma a achiziionat un utilaj n valoare de 2.500.000 lei,

stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ind
n banc.
De asemenea, rma a contractat un credit pe termen scurt n valoare de
1.000.000 lei, din care a achiziionat o licen de fabricaie.
La 31.12.2XXX, bilanul rmei se prezenta astfel
ACTIV
Active imobilizate
licen fabricaie
utilaj
PASIV
1.000.000
2.500.000
Capital propriu
Capital social
5.000.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000
Disponibiliti
1.500.000
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale
1.000.000
Credit pe termen scurt
Prime privind rambursarea obligaiunilor
Conturi de regularizare pasiv
TOTAL
TOTAL
6.000.000
6.000.000
Societatea ABC IMPEX SRL, n luna februarie, a avut urmtoarele operaii:

a cumprat materiale n valoare de 500.000 lei,
a pltit salarii n valoare de 350.000 lei,
a pltit dobnzi la banc n valoare de 10.000 lei
a nregistrat amortizri n valoare de 5.000 lei
a vndut produsele realizate cu lei
a ncasat dobnd pentru lichiditile din banc 8.000 lei
n aceast situaie Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar se prezint
astfel:
Contul de prot i pierderi
(+) Venituri din exploatare
produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare
materiale
500.000
350.000
salarii
5.000
amortizri
REZULTAT EXPLOATARE
345.000
(+) Venituri nanciare
dobnzi ncasate8.000 (-) Cheltuieli nanciare
dobnzi pltite
REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT
REZULTATUL EXCEPIONAL
REZULTATUL BRUT
- impozit pe prot (16%)
REZULTATUL NET
10.000
-2.000
343.000
0
343.000
54.880
288.120
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
0
SOLD INIIAL
ncasri din vnzarea produselor
ncasri din dobnzi bancare
1.200.000
8.000
TOTAL NCASRI
1.208.000
Pli materiale
500.000
Pli salarii
350.000
Pli dobnzi
10.000
Pli impozit pe prot
54.880
TOTAL PLI
914.880
SOLD LUN
293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + ncasri Pli)
293.120
Dup cum se poate observa rezultatul exerciiului nu este acelai cu soldul

nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar amortizarea)
nu reprezint i o plat.
Cu alte cuvinte: ce este pe hrtie, nu este i n buzunar!

N MESERIA DE

INIIERE N CUTAREA
UNUI LOC DE MUNC
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 1
2 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
CAPITOLUL 1 Economia de Piata

Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de
diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii
generale, ca economii de schimb, ecare constituind un sistem propriu care
s-a transformat treptat, in mod inertial intamplator sau constient. Dupa o
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.
1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA
Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea
economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata
sunt urmatoarele:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, specic acestui
gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei
initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca
relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al
acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei
agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
ecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,
pentru producatori, inseamna maximizarea protului, iar pentru consumatori
maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
In viata reala, economia ecarei tari constituie un model al economiei de
piata, ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu
constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari
sau mai mici.
In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata

special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,
iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile
economice.
2. PROPRIETATEA
In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,
autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul
schimbului, prin vanzare-cumparare.
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire
la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de
cuprindere a bunurilor se aa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste
necontenit.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita
atributele proprietatii in forme extrem de variate.
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in
raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane zice sau
juridice (rme de toate genurile). Ea poate proprietate individuala sau
asociativa;
proprietatea publica apartine statului sau administratiilor publice
centrale si locale;
proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite
variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc
atat in cradul national, cat si international.
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In
diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modica in

functie de capacitatea ecareia de a-si demostra viabilitatea prin ecienta si
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru
mentinere si armare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in nal este avantajat
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este
expresia reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ecare. Aceasta inseamna ca
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.
3. LIBERA INITIATIVA
Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru
realizarea propriilor interese asa cum considera ecare ca este mai bine. Orice
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este
o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,
precum si modalitatile prin care poate restabilita. Asemenea legi exprima
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative
alese si ele in mod liber.
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri
care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda

de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,
stimulare, responsabilitate si competenta.
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile
proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la
realizarea unei activitati economice eciente, atat pentru ecare proprietar in
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata
prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai sursa de
ecienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe
asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii
normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ecaruia. In acest
fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu
prioritate a activitatilor utile.
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor
administrative de stat, rigiditatea si inexibilitatea la schimbare si innoire.
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe
proprietari sa urmareasca armarea prorpiei eciente si, totodata, pe a
celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor inegal distribuite in societate
pentru ca reecta inegalitatea ecientei activitatii agentilor economici, la
baza careia se aa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare
a ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera
initiativa va determina armarea valorilor corespunzator acestor criterii,
inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.
PROBLEME DE DISCUTAT
Ce se intelege prin economie de piata?
Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?
Deniti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?
Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?


Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Care sunt principalele forme de proprietate?
In ce consta pluralismul formelor de proprietate?
Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de

proprietate in economia de piata?
Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?
Care este baza asigurarii liberei initiative?

TEXT DE COMENTAT
In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al
concurentei joaca rolul unei maini invizibile, care va directiona optiunile
economice ale ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune
raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?
Michael Didier, Economia: regulile jocului
(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, cursul vietii sau o scurta istorie a carierei autorului. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...; Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...; Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!... etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa citeasca, foarte repede, ansamblul ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV

va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere n practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate ;
5. i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.
Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,
posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ecaruia dintre dumneavoastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.
1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator
In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si
sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de
zona geograca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte
bine sa se rezume la prezentarea unui parcurs profesional al candidatului.
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si
complicat (soscat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din randurile
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate de
natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt implacabile,
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.
Regula 1: Un CV castigator trebuie sa e concis. Apreciem ca este inutil

sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CVul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei brosuri cu minimum
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat dosarului
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o succinta analiza a complexei
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S nu
uitm c un CV nu este o autobiograe, ci trebuie s releve ceea ce am realizat
i/sau avem mai bun pe plan profesional i nicidecum eventuale handicapuri
(defecte) capabile s ne elimine a priori. Subliniem faptul c, un CV care
arat ca o personal ce ncepe cu banalul CURRICULUM VITAE
nu reuseste decat foarte rar sa supravietuiasca etapei/etapelor eliminatorii
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
imbrobodirea CV-ului pe pagini de culori care de care mai tipatoare si
care, mai degraba, il au pe du-te ncolo! si nu pe vino ncoace!, si/sau
care releva, fara teama de a gresi, ca redactantul arde si chiar moare de
nerabdare sa lucreze pentru rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare
personala redactantului.
Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)
dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai
ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie determinat , in urma lecturarii CV-ului, sa-si
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni
trebuie sa e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de
noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: Cu siguranta ca un interviu
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si
abilitatiile mele.... Nu apelati niciodata la mila cititorului prin intermediul
unor fraze de tipul: Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea
veni sa va vorbesc despre mine..., pentru ca acest gen de candidat nu are
nimic particular si/sau special. In traiectoria profesionala a unui asemenea
personaj este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,
ritm, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:
Eu vreau..., Eu caut..., Doar eu pot sa... etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) eu-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul acaparator, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un
post) i, n nici un caz, nu vedei n i prin aceasta o (nou) oportunitate de a
parveni ....
Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand
in fata cititorului, doar ca o simpla epistola al carei autor este necunoscut,
un CV castigator joaca, pentru ecare dintre noi, un rol de avocat si de
ambasador, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV cere (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!,
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!... si altele asemenea, el va avea
sucient de putine si reduse sanse de a razbate printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest stil, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund comerciale din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...
Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata Experienta comerciala, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va plange de fostul loc de munca, de
mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii..., de incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate... etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de tertipuri ieftine,
nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea:

Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post
candideaza?!?... , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va ,
indubitabil, defavorabila...
Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul
dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ecare
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina
cititorului de a stabili o scara prin intermediul careia sa va comensureze
performantele.
Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reecte, in mod cat mai del ,
experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau
haotica, logica sau in zig-zag, experienta profesionala a ecaruia dintre
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii itinerariului parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv
precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu delitate pe parcursul
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul
de activitate, respectiv cel care vinde experienta pe care o avem intr-un
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel ash (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ecaruia dintr noi.
Regula 7: Un CV castigator trebuie sa e coerent si sa urmeze strategia
dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca
sucient de multi cautatori (vanatori) de locuri de munca isi redacteaza
propriul CV independent de multe aspecte semnicative ale continutului
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inuenta
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind rul rosu
care va calauzeste de-o viata. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in
cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi rma!...
Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare
impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.
Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine acompaniat (sa aiba
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut subtire si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va proiecta o lumina defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.
2. Rubricile unui CV castigator
La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai
s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai n situaia
depunerii unui dosar de candidatur n vederea ocuprii unui post. n realitate
ns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:
angajare temporar pe perioada vacanelor;
prezentarea la agenii (centre) de recrutare, n vederea antrenrii unor
viitoare poteniale angajri;
n situaiile n care completm o aplicaie de candidatur pentru

obinerea unei burse pentru un ciclu de pregtire tip master i/sau
studii aprofundate/ specializate, etc.;
prezentarea propriei persoane n scopul propunerii unor viitoare
poteniale (oportuniti de) afaceri, consultane etc.;
elaborarea planului de afaceri, n scopul obinerii unui credit;
elaborarea dosarului de candidatur pentru ocuparea unui post scos la
concurs.
Iat, aadar, contextul n care, n cele ce urmeaz vom aborda, (sperm)
ct mai detaliat, ecare rubric a unui CV, apelnd chiar la prezentarea
unor elemente comparative ntre diferite stiluri de concepie, redactare
i prezentare a acestei cri de vizit fundamental pentru acceptarea i
favorizarea demersului spre reuit al oricruia dintre noi.
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar
menionarea acestui titlu ? n general, nu. Aceasta, ntruct, aa cum experiena
o demonstreaz, unii cititori (i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasai de
respectiva meniune. n acest context, date ind condiiile de utilizare a unui
CV i prezentarea coninutului su, exist foarte puine riscuri ca cineva s se
nele asupra naturii documentului n cauz. n mod evident, nu nseamn c
dac cineva nscrie, nc din debut, titlul n cauz, este, a priori, eliminat. Dar,
conform uzanelor, este preferabil (chiar recomandabil) s nu se nscrie, n
antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.
Prima caset (rubric) a unui CV este, frecvent, ntlnit sub denumirea
DATE PERSONALE. Acestea includ (se refer la): numele i prenumele
autorului; adresa; numrul postului telefonic; vrsta i/sau data naterii;
naionalitatea i cetenia; starea civil i situaia familial; (eventual, funcie
de solicitri) starea sntii; situaia militar; etc.
Numele i prenumele. Acestea trebuie s gureze n antetul CV-ului. Este
recomandabil (att n sistemul francez, spre exemplu, ct i n cele anglosaxon i american) ca ordinea s e prenume - nume. Spre exemplu, este
preferabil s completai n CV Dan POPESCU, n loc de POPESCU Dan.
Experiena demonstreaz c este recomandabil ca iniiala prenumelui s
se scrie cu majuscul, restul literelor cu minuscule; n cazul numelui, este
recomandabil ca acesta s e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c este
cel puin nepoliticos s scriem, spre exemplu, numele i prenumele ntr-o
form abreviat (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), ntruct cititorul nu va
putea avea nici o imagine asupra a ceea ce nseamn D sau D.P. n
situaia n care cel care redacteaz CV-ul are un prenume ce poate interpretat
ca mixt - indiferent de naionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s se precead
nscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(n limba romn); M., Mme sau M-elle (n limba francez); Mr., Mrs. sau
Ms.(n limba englez). Subliniem, ns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s se nscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, nainte de cstorie, v-ai numit POPESCU
i, de luni sau ani gurai nscris n acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobndit de la natere nu mai necesit a nscris. Dac, ns, ai
lucrat, pn n prezent, sub numele avut nainte de cstorie, acesta va trebui
nscris n CV-ul dumneavoastr. i nc un amnunt deloc lipsit de importan:
nu norii (mbrobodii), nu dantelai, nu ngroai, nu subliniai etc.
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel
puin dubioas asupra gusturilor dumneavoastr. Spre exemplu, este mai
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, dect DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.
Adresa. Indicai adresa dumneavoastr ntr-o manier ct mai complet
posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al
localitii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot
attea semne de respect suplimentar fa de cititor, ndeosebi prin facilitarea
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (conguraie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureti, Romnia. Este util s remarcai faptul c nscrierea
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).
De asemenea, n contextul celor menionate, reamintim c, n formele de
prezentare a CV-ului n limbile francez i englez, numrul de referin al
imobilului situat pe strada unde locuii se nscrie naintea denumirii strzii,
dup care urmeaz specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea
localitii, n ordinea i forma redate n exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e nscrise pe acelai rnd.
Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va
nscrie, la fel ca i adresa, ct mai complet posibil, nelsnd interlocutorului
ocazia de neuitat (!!! ) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul +
reprezint simbolizarea accesului codului numeric al rii din care suntei

apelat la telecomunicaiile internaionale. Dac CV-ul dumneavoastr face
apel i la adresa profesional, nseamn c suntei de gsit, pe durata ntregii
zile, la serviciu, respectiv creai imaginea unui potenial angajat aat mereu
n activitate, ceea ce este de natur s v poat oferi certe avantaje asupra
contracandidailor.
Vrsta i/sau data naterii. Foarte multe rme prefer, pentru angajare,
persoane cu vrsta cuprins ntre 25 i 35 ani. Prejudecile referitoare la vrsta
maximal a candidailor trebuie nvinse cu mult tact i diplomaie, deoarece
nimeni nu v oblig s nscriei, n CV, vrsta pe care o avei ! Eventual, putei
nscrie vrsta sau data naterii dumneavoastr n nalul CV-ului, n rubrica
Diverse. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr la
i pentru interviu. Aadar, dac apreciai c nu suntei avantajat (i) din acest
punct de vedere, nu nscriei vrsta sau data naterii n CV-ul dumneavoastr
i lsai pentru interviu demonstrarea realelor capaciti i/sau disponibiliti
profesionale de care dispunei. Iar dac, totui, v decidei s nscriei n CV
data naterii dumneavoastr, facei acest lucru in extenso, n maniera: 26
februarie 1979 (este mai relevant dect 26.02.1979 sau 26/02/79).
Naionalitatea i cetenia. Este inutil s indicai naionalitatea i cetenia
dumneavoastr n situaia n care aplicai pentru un post la o rm persoan
juridic romn i/sau aat pe teritoriul rii noastre. Ca regul general, este
recomandabil s menionai naionalitatea i cetenia dumneavoastr numai
dac acest fapt v poate conferi un atu pentru postul la care aspirai.
Starea civil i situaia familial. Exist situaii n care, din necunoatere,
anumii candidai sunt, deja, specializai n a se autodistruge prin
intermediul acestei rubrici, apelnd la formulri de genul: Vduv, tat a
patru copii a ai n ntreinerea subsemnatului sau Divorat, mam
a apte copii Evident, exagerm puin ! Dac apreciai c situaia
dumneavoastr familial constituie un atu pentru obinerea postului mult dorit,
menionai-o. Nu este mai puin adevrat faptul c, din motive relativ facil
de explicat, anumite rme prefer angajai cstorii (i, de regul, brbai)
i/sau cu domiciliul n localitatea de reedin. Alte rme impun restricii n
ceea ce privete vrsta maximal a candidailor, prolul studiilor absolvite etc.
Cert este faptul c i acestei rubrici, aparent banale, trebuie s i se acorde,
asemenea tuturor celorlalte, o importan major. Astfel, este cel puin hilar s
citeti, n CV-ul unui candidat: Cstorit cu un copil de treisprezece ani,
Recstorit de trei ori cu cinci copii minori sau Divorat cu trei copii!!!
... In acest sens, apreciem c este mult mai util i/sau oportun s nscriei n
CV-ul dumneavoastr, ntr-o asemenea conjunctur Celibatar() i, astfel,
vei elimina multe alte posibile interpretri. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s nscriei n CV Cstorit().
ntr-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, n rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i ncadrai n
munc. Aceasta poate constitui o dovad n plus asupra disponibilitii
dumneavoastr ntruct nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de
creterea i/sau de ngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de
o situaie nanciar stabil (fapt care, la rndul su, poate releva c nu vei
solicita, prea curnd, majorri salariale! ). i nc (aparent) un amnunt:
nu descriei, la situaia familial, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aate n proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)
aate n conturile dumneavoastr bancare ! n concluzie, este recomandabil
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, n cuprinsul CVului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. n cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, n funcie
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...
Starea sntii. nscriei aceast rubric la Date personale sau
la Diverse, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este n avantajul
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei foarte bun, ci excelent,
diferena de nuan ind perceptibil n avantajul dumneavoastr. De asemenea,
nu facei eroarea de a nscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de
genul: Operat la stomac de patru ori, Cardiopatie ischemic nedureroas
sau Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea
occipital stng!!! Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult n sens de mil, dect
de ngduin), reacia rezultant le va total defavorabil
Situaia militar. Este de o mare importan ca interlocutorul
dumneavoastr s cunoasc dac ai efectuat sau nu stagiul militar. Evident,
n cazul n care nu avei nc efectuat stagiul militar, rma care v ncadreaz
va trebui s adopte msuri n consecin i adecvate situaiei de (eventual)
ntrerupere temporar a lucrului. n cazul n care ai efectuat stagiul militar,
este necesar s nscriei n CV perioada aferent acestuia, precum i arma i
gradul pe care l deinei ca rezervist.
O alta caset a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i
are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (n sensul
generic al cuvntului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale
s e nscrise n CV n ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, calicarile, autorizarile,

atestarile, etc. absolvite. n nalul acestei casete sau marcat distinct, putei
nscrie o rubric intitulat Obiective profesionale. Acordai, ns, o maxim
atenie (n sens de rezerv ! ) nscrierii, din dorina de a arta c tii ce
vrei, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puin, e nchiderea uilor (recrutorul va ezita s propun
posturi la care nu dorii s accedei ! ), e deprecierea dumneavoastr (n
cazul n care un CV este arhivat de ctre respectiva rm pentru cteva luni
sau chiar un an, n ateptarea unui moment favorabil, dac ai evoluat, ntre
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu
persoana pe care ai descris-o ! ).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- Obiectivul de cariera se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul ce poti sa faci
pentru un angajator si nu ce poate angajatorul sa faca pentru tine.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
n majoritatea cazurilor, acest capitol al CV-ului i nspimnt i i
face s tremure pe tineri, ndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. ntr-un asemenea context, printre cel mai frecvent
ntlnitele ntrebri pe care tinerii (i) le pun atunci cnd trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
; Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! ; Nu
este mai bine s srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! ;
Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pn
acum ?! ; etc.
n consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
rubrici a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
nscris n funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, cronofuncional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s nscriei rmele i posturile n care ai lucrat n ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, ncepei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pn n prezent; etc.
n nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s nscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut n decursul carierei dumneavoastr profesionale i, n
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele excepionale pe care le avei ! ). Nu nscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere dect n situaiile n care suntei n cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s nscriei perioadele n care
ai lucrat i evitai (pn la nivel de interdicie !) s menionai cazurile
(nc destul de frecvente) de genul omer ntre i 2005 sau dat
afar pentru motive disciplinare la 2008 . Dei unii autori recomand
nscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) problem nu poate soluionat dect n cadrul interviului. n
ne, nu emitei pretenii (exigene) n cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor n
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
omiterea total a oricror aniti i/sau realizri politice. Acestea nu
pot constitui dect apanajul celor slabi, respectiv al celor care alearg
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine
nu stpnete, la nivelul cel puin bine, dou limbi strine, are extrem de
puine anse s reueasc n afaceri (i nu numai). Practic, ns, (nc) puini
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea
limbilor strine. Mai mult, conform unor sfaturi (uneori, chiar indicaii
de baz) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav
-, chiar de la profesori, unii redactani ai CV-urilor i autoapreciaz

cunotinele de limbi strine. n consecin, responsabilitatea asupra oricrei
(auto)apreceri trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i
cel puin o oportun prim ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor
nscrise n CV. Iat contextul n care subliniem faptul c din ce n ce mai muli
recrutori au dobndit obiceiul de a rezerva o parte a interviului pentru un
dialog n limbile strine indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este
recomandabil s se renune la formula des ntlnit Scris; citit; vorbit,
apelndu-se la exprimri de genul: Bilingv Francez/Englez; Germana
- curent; Italiana - cunotine medii; Noiuni de Spaniol (debutant).
De asemenea, este preferabil evitarea formulelor de tipul Limbi strine
nvate, pentru c multe din lucrurile pe care le-am nvat odat le-am
uitat !
ABILITI. n cadrul acestei casete este recomandabil s nscriei
cteva dintre competenele de care dispunei i pe care le apreciai ca ind
relevante pentru caracterizarea personalitii dumneavoastr (spre exemplu:
abiliti de comunicare interpersonal i pentru lucrul n echip; nalt
capacitate i disponibilitate pentru efort zic/intelectual susinut; voina i
puterea de a naliza cu succes toate aciunile iniiate; etc.). n situaia n care nu
ai rezervat o rubric special n cadrul experienei dumneavoastr profesionale
pentru cunotinele de operare PC, este recomandabil s efectuai meniunile
de rigoare n cadrul casetei Abiliti. De asemenea, nu ezitai ca, eventual, n
funcie de capaciti, s precizai i faptul c tii s navigai pe Internet.
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul
c pasiunile extraprofesionale ale candidailor relev multe dintre potenialele
trsturi denitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,
ca pasiuni extraprofesionale, clria, natura i ahul, este (foarte probabil)
un tip vistor, nostalgic i (atenie la pericol ! ...) individualist (nu i place
lucrul i/sau activitatea n cadrul unei echipe). Dimpotriv, un candidat cruia
i plac excursiile montane mpreun cu prietenii, voleiul i fotbalul (deci,
sporturi de echip), poate denota un caracter foarte sociabil i comunicativ.
n concluzie, este mai mult dect foarte util a acorda o maxim atenie
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev, aa cum am subliniat,
multe dintre potenialele trsturi de personalitate ale redactantului CV-ului.
i, chiar dac ai auzit i/sau ai fost (aprig) sftuii cam cum trebuie
s arate pasiunile extraprofesionale , i dumneavoastr niv, deci i
originali i scriei exact ceea ce v place i/sau v i atrage ! Dar, n acelai
timp, evitai formulrile vagi de genul mi plac sportul, muzica i dansul,
indicnd cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v plac, ce
autori, compozitori i interprei preferai avei etc.). Pentru simplul motiv c,
indiferent de voin, mai devreme sau mai trziu, trsturile fundamentale ale
caracterului dumneavoastr vor depistate !
REFERINE. n general, este de dorit evitarea niruirii a mai mult de
dou nume de persoane care pot da referine despre dumneavoastr (este foarte
probabil c, n etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinele respective).
Formularea referinte disponibile la cerere arata caracterul optional al
acestora.
De retinut:
Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV ul dumneavoastra.
Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu
maxim precauie i grij. n acest sens, evitai s i pui n situaii
de genul F tu scrisoarea i eu i-o semnez !. Deci, alegei persoane
dispuse s i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu greutate, poate chiar decisiv pentru viitoarea
dumneavoastr carier
Fara nume de referinta in CV va trebui sa te vinzi singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.
n ne, dar nicidecum n ultimul rnd:
nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color n
partea din stnga sus a CV-ului dumneavoastr;
nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV
pentru i n numele dumneavoastr ! );
dac CV-ul este depus la o mare rm (i este posibil a conservat
n ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare,
este recomandabil s l datai. Dac, ns, el este rezultanta unui anun
publicat ntr-un cotidian sau ntr-o revist, datarea redactrii sale poate
deveni inoportun.
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi

angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate sigur ca nu va chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CVului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
n continuare vom prezenta modul de a redacta coninutul unui CV
cronologic. Evident, opiunea alegerii tipului de CV v aparine, n funcie
de interese i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz i considerentele
anterior prezentate rmn valabile pentru oricare tip de variant i/sau de
model (n general, evitai copierea modelelor!).
Model de CURRICULUM VITAE cronologic:
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Mecanic (dec. 1981 dec. 1983)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern
Miner subteran(ian. 1984 dec. 1984)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire
a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara
conform monograei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor
de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea
demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,
armarea si betonarea inelelor denitive, camasuielilor privizorii si la turnarea
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.
Mecanic(ian. 1985 sept.1988)

Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern.
Sudor (oct 1988 prezent):
Am participat la investitiile:
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov (BERD 14.134.720,0 euro);
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov (BERD
1.254.412 euro)
- Pachetizare retele utilitati Prejmer(13.948.676,17 euro)
- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud.
Buzau(6.141.341,5euro)
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei(868.687
euro)
- Reabilitare si amenajare colector canalizare I Brasov(BERD
9.957.020.64
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate I Brasov;
- Instalatie produs zapada articiala Predeal;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud Buzau.
Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte 110 mm; 160
mm; 180 mm; 400 mm; 600 mm
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 WPAR 103012/2007 Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 WPAR 103013/2007 Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 WPAR 103014/2007 Domeniul SRS.
Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; nalt capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile n grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o
scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va citit,
si pe termen scurt poate chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel

mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: Cu
sinceritate, sau Al/A dumneavoastra cu stima,.........
Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,
spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul ........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa ................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (.........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.
Al Dvs.
FII ATENT!
Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
Pastreaza o copie a scrisorii.
Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.
CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare
Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie
sa o depasasca (promoveze), cu succes, orice candidat la ocuparea unui
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate , exclusiv, rezultanta
contactului scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si nonverbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici
detalii, a tuturor mecanismelor util a utilizate cu prilejul unui interviu,
este de o importanta vitala pentru orice candidat.
Conform unor autori, ... interviul este o intrevedere intre doi oameni:
reprezentantul companiei si candidatul... sau o discutie intre doua persoane,
in scopul de a ajunge la o intelegere. In literatura de specialitate din Romania,
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile
sale in perspectiva.
Dincolo de denitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional
constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile
necesar a respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,

in caz particular, cu prilejul unui interviu.
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante
aspecte necesar a solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)
exemplicarea unor principii recomandabil ( a se citi ...OBLIGATORIU!...)
a respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile
datorate necunoasterii ritualului interviului sa poata , la maximum, evitate.
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa
o avem si sa o dezvoltam in ecare din noi nu poate decat cea specica
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...
Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
ecarui candidat, constau in:
vericarea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;
comensurarea si/sau testarea prolului moral, motivatiei si atitudinilor
(inclusiv in situatii-limita);
testarea capacitatii si a modalitatilor specice de a furniza si de a recepta
informatii in si din mediul ambiental;
oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,
de a comunica ecient) cu sei si cu subordonatii;
testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in
activitatea curenta si de perspectiva;
testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele
distorsiuni si/sau conicte intervenite in activitatile cotidiene;
testarea suportabilitatii esecului si a victoriei, mai ales prin prisma
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.
Cum sa m cei mai buni la interviu
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa infruntam orice obstacol, pentru ca a sosit... ziua cea mare, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, pofta permanenta de viata, optimismul, privirea
limpede si deschisa, postura dreapta (chiar semeata, dar nu cu ... nasul
pe sus!...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte aerul proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
increzut atat de familiar si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale prezentei noastre scenice atunci cand va trebui sa atacam
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
m curtenitori (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,

ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau interpretari;
spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
ne controlam stresul, emotiile etc.;
comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii etc.);
acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai neortodoxe,
necatolice, dubioase etc. metode pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
rolul amabilului;
rolul agresivului;
rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai oachese si/sau a unui candidat mai chipes!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai delicate sa e formulate in
binom femeie-femeie si barbat-barbat, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in momente-cheie ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: Aveti perfecta dreptate!...; Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...; Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este

chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!.... Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa umbra de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui personaj va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de stapanire de sine, dovedind, mai presus de orice,
ca stim lectia si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru triumfal vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!... ).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
nesuferit rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai ofensive atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati? (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...); Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ... (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); Cam ce salariu ati astepta de la noi?!... (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e cam rar in lei!... Un raspuns de genul:
400$/luna sau 1600 lei/luna! dublat de motivatia ... Da, cred ca miar sucient pentru a duce un trai decent! ... nu poate decat sa genereze
... avalansa de intrebari care urmeaza: De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!; Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...; etc. Prin

asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!..., sansele noastre de reusita vor
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie tratat
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest personaj va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va studia unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... Rolul
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: ... Ce spuneati despre...?!... ; ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ... ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... nervi de otel si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre substanta elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste roluri sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa se puna bine cu
seful!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni

si/sau se il face sa explodeze de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...; Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...;
Iar Popescu, domle?!!... Las sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa
romana! etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de personaje,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
rol intalni, aplicandu-i, ecaruia, cel mai oportun si ecace tratament;
in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, orientarea noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din situatii-limita si,
mai ales, modul general de a ne replia si contraataca decisiv...;
indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), pierderea in amanunte nesemnicative, talentul de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne simta si sa ne
vada in actiune, pe teren, fara nici un sprijin din afara, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici politicos sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva (...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!... ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
( Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.

Dulgher

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dulgher

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic ....... 147

Operaii cu numere ntregi i raionale ........................................... 195

Organizarea i legislaia muncii

Economia de Pia .......................................................................... 385

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA

I. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC

x constructii auxiliare, provizorii, care servesc pe timpul executarii

x ansambluri autonome de suprafata mare care cuprind cofraje si

x elemente cu rol de sustinere a cofrajelor, impiedica desfacerea

II PREGATIREA LOCULUI DE MUNCA. STABILIREA

Fig. 2 Tipuri de curburi ale trunchiului:

si are ca efect scaderea rezistentei lemnului

A.2.2. Defectele de structura ale lemnului

x Coaja infundata (g.13) apare in cazul in

C. Sortimente de lemn folosite in constructii

Diametrul la capatul subtire

C.1.1. Bustenii, cu diametrul cel mare de minim 20 cm;

Fig. 20 Cheresteua - elemente

C.3.1. Dupa specia lemnoasa:

Fig. 21 Denumirea pieselor din cherestea dupa gradul de prelucrare a canturilor:

C.3.3. Dupa forma geometrica

In tabelul 2 sunt date tipurile de cherestea dupa grosimea sau raportul

C.3.5. Dupa lungime, sortimentele de cherestea sunt prezentate in tabelul 3:

C.3.6. Dupa pozitia piesei

C.3.7. Dupa locul ocupat

Fig. 25 Denumirea pieselor de cherestea

C.4. Parchetul (g. 26) este

Fig. 26 Parchetul: 1) piesa de parchet;

C6. Furnirele sunt foi subtiri

Fig. 29 Panou celular (structura):

In cazul uscarii naturale deformarile

Fig. 32 Surub metalic:

b) Buloane. La fel ca suruburile buloanele sunt folosite la asamblarile

c) Niturile se folosesc in cazul asamblarilor nedemontabile (g. 35)

e) Scoabele (g.37) se folosesc la asamblarea pieselor din lemn la care

g.3. Tabla zincata se obtine prin zincarea tablei de otel si se foloseste la

Fig. 39 Tigle - solzi

Fig. 40 Tigle cu jgheab trase

F1.2. Tigle cu jgheab trase (g.40)

Fig. 44 Coame mari

tesite (g.45), cu daua sau trei gauri

parchet, materiale de izolatie), precum si la imbinarea pieselor din lemn,

in special la lucrarile care se repeta si au urmatoarele avantaje:

x Impingerile laterale ale betonului proaspat turnat;

Fig. 46 Panouri demontabile din cherestea scurta de rasinoase

Fig. 47 Panouri de cofraj

Fig. 48 Panouri demontabile din placaj

fundatiilor, stalpilor, grinzilor, etc.

Calotii (jugurile) sunt utilizate la prinderea si rigidizarea panourilor

manele prinse in cuie sau legate cu sarma rasucita.

Fig. 51 Caloti csi pentru talpi

Fig. 52 Caloti metalici

Fig. 50 Elemente componente ale

Fig. 53 Caloti metalici triunghiulari alegerea lor in functie de dimensiunile

metalice prevazute cu gauri in care sunt

Fig. 54 Rama de montaj

dimensiuni egale cu ale elementului de constructie, si una superioara cu

Fig. 55 Distantiere de beton sau ceramica: 1) distantier;

aproape de panouri (g. 56).

Fig. 56 Fixarea de cofraj a legaturilor de sarma si a diatantierelor:

Aceste elemente alcatuiesc esafodajul.

predalele se manipuleaza cu un dispozitiv cu un numar mare de