[201

3]
UNIVERSITATEA
TEHNICA DE
CONSTRUCTII
BUCURESTI

PROIECT INSTALATII
SANITARE
FACULTATEA DE
INGINERIA
INSTALATIILOR

Bcu Emilian
An. III, Gr. 1, Seral

CUPRINS
I. Memoriu tehnic
1.
2.
3.
4.

Definirea proiectului
Descrierea solutiilor
Principalele cerinte de calitate
Masuri pentru protectia si igiena muncii

II. Breviar de calcul

1.

Calculul instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece

de consum

2.

Calculul instalatiilor interioare de alimentare cu apa

calda de consum

3.

Calculul echipamentelor din statia de ridicare a presiunii

apei

4.

Calculul instalatiilor interioare de alimentare cu apa

calda de consum

5.

Calculul instalatiilor interioare de canalizare a apelor

uzate menajere

6.

Calculul instalatiilor interioare de canalizare a apelor

pluviale

MEMORIU TEHNIC INSTALATII SANITARE

1.Definirea proiectului
1.1 Prescriptii generale
Denumirea documentatiei: IMOBIL DE LOCUINTE
COLECTIVE P+9
Amplasament: Bucuresti
Proiectant general: arh.
Proiectant de specialitate instalatii: Bcu Emilian
Beneficiar: S.C. M.O.B. S.R.L.
Faza de proiectare: PTH
Regim de inaltime: S+P+9
Clasa de importanta III
Gradul de rezistenta la foc II
1.2 Generalitati
Prezenta documentatie descrie instalatiile sanitare pentru o
cladire cu destinatia apartamente de locuit.

2.Descrierea solutiilor
2.1

Instalatii de alimentare cu apa potabila

Sistemul de alimentare cu apa potabila este constituit din:

2.1.1 Bransamentul de apa potabila

Alimentarea cu apa se face de la conducta publica.
Presiunea disponibila in punctul de record la conducta
publica este de 11mCA.
2.1.2 Rezerva de apa potabila
Rezerva de apa consta din trei rezervore de apa din
polietilena cu capacitatea de 750 litri fiecare pentru apa
potabila amplasate in statia de pompare pentru hidrofor.
2.1.3 Instalatia de hidrofor
Instalatia de presurizare de tip hidrofor este echipata cu un
grup de pompare cu electropompe cu turatie variabila
avand sistem de automatizare sensibil pentru urmarirea cat
mai aproape a curbei caracteristice a consumului. Grupul
de pompare este alcatuit din trei pompe montate in paralel.
Un vas de hidrofor cu membrana cu capacitatea de 750 litri

va fi instalat pe refularea de la grupul de pompare pentru

optimizarea functionarii pompelor.
2.1.4 Distributia apei la consumatori
Distributia retelei interioare de alimentare cu apa rece si
calda de consum menajer se va face astfel incat sa permita
contorizarea individuala a consumurilor pe apartamente.
Distribuirea apei la consumatori se va face astfel ca sa nu
se depaseasca presiunea maxima admisibila de 6 bar in
conducte. Distributia pe coloane si etaje va fi realizata din
polipropilena reticulara simpla pentru apa rece si cu inserti
de aluminiu pentru apa calda , cu imbinare prin
electrofuziune.
2.1.5 Prepararea apei calde de consum menajer
Prepararea apei calde de consum menajer se va face
centralizat in spatiu tehnic (statie pompare); agentul termic
primar este apa calda preparata in centrala termica.
Distributia apei calde la consumatori se va face cu trasee
paralele cu apa rece plafonul fals.
2.1.6 Obiecte sanitare
Grupurile sanitare vor fi prevazute cu obiecte specifice
dupa cum urmeaza:
Vas de WC cu rezervor pe vas
Lavoar din portelan cu montaj pe blat avand bateria cu
actionare manuala
Cada din acril cu baterie pe cada
Spalator din inox avand bateria cu actionare manuala
2.1.7 Conducte prevazute
Tevi din polipropilena prin imbinare prin electrofuziune
pentru conductele de distributie din subsol si distributia
principala de pe parter si etaj si coloane asamblate prin
electrofuziune cu fitinguri specifice.
- tevi din polipropilena multistrat ansamblate prin
polifuziune cu fitinguri specifice pentru distributia apei la
consumatori in grupurile sanitare comune si legaturile la
obiectele sanitare.
2.1.8 Izolarea conductelor
Conductele de apa se vor izola termic si contra condensului
astfel: conductele de apa rece cu cochilii din burete de
cauciuc tip Armaflex de 13 mm grosime; conductele de apa
calda se izoleaza cu burete de cauciuc tip Armaflex de 10
mm grosime. Conductele de distributie a apei calde dn
3

subsol precum si conducta de aductiune de la bransament

vor fi protejate impotriva inghetului cu fir incalzitor.
2.2 Evacuarea apelor uzate si meteorice
1.1 Canalizarea apelor menajere de la grupurile sanitare
Evacuarea apelor uzate menajere de la apartamente se va
face gravitational, iar evacuarea apelor accidentale de pe
pardoseala subsolului se va face prin pompare. Coloanele
de scurgere vor fi ventilate liber peste invelitoare.
1.2 Canalizarea apelor de ploaie de pe terase
Evacuarea apelor pluviale se va face gravitational utilizand
receptoare de terasa si tuburi interioare.
3. Principalele cerinte de calitate
a. Rezistenta si stabilitate
Instalatiile se vor proiecta in conformitate cu cerintele de
calitate privind rezistenta si stabilitatea impuse de zona seismica,
de categoria de importanta a imobilului, de amplasarea si pozitia
acestuia in raport cu vecinatatile si cu retelele de utilitati.
Materialele
si echipamentele utilizate vor corespunde
domeniilor de presiuni si de temparaturi maxime prevazute in
exploatare si sunt adaptate scopului propus.
Conductele si aparatele se vor monta utilizand tehnologii
adecvate si se vor fixa pe elementele de constructie fara a permite
deplasarea accidentala in afara limitelor admise.
b. Siguranta in exploatare
Materialele si echipamentele din componenta instalatiilor de
stins incendiul vor fi omologate si vor avea fiabilitate ridicata in
exploatare. Echipamentele vor fi prevazute cu sisteme de siguranta
si de protectie corespunzatoare.
c. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia
mediului
La executia lucrarilor de instalatii se vor lua masuri pentru
asigurarea etansarii sistemelor de distributie, prin utilizarea unor
materiale si tehnologii adecvate.
d. Izolarea termica, hidrofuga si economie de energie
Echipamentele prevazute vor avea randamente ridicate, in
vederea utilizarii eficiente a energiei electrice.
e. Protectia impotriva zgomotului
4

Echipamentele care contin piese in rotatie (pompe) au

garantata echilibrarea dinamica si trepidatii reduse. Aceste
echipamente se monteaza pe suporti antivibratie si se racordeaza la
restul instalatiei (conducte) prin intermediul racordurilor flexibile.

4. Masuri pentru protectia si igiena muncii

a. Masuri comune
La elaborarea proiectului s-au respectat:
Normele Republicane de Protectia Muncii 2003
Normativele I13/2002, I5/1998, P118 i C107/1- in vigoare
Instructiunile elaborate de furnizorii de utilaje
In executie i exploatare se vor respecta:
-Normele Republicane de Protectia Muncii 2003
-Instructiunile elaborate de furnizorii de utilaje
-Normele specifice pentru fiecare categorie specifica de
lucrari.
b. Masuri specifice
Beneficiarul nu are voie sa puna in functiune partial sau total
nici macar pe timp limitat, obiectivele proiectate, inainte de
executarea integrala a instalatiilor i fara asigurarea tuturor
masurilor de protectia i igiena muncii i de prevenirea i combatere
a incendiilor i numai dupa receptia lucrarilor.
Daca beneficiarul sau constructorul considera ca masurile
luate prin proiect nu sunt suficiente va cere, odata cu observatiile ce
trebuie facute la proiect i in acelai termen legal, sa se introduca in
proiect masurile care considera ca sunt necesare pentru a conduce
la siguranta absoluta in timpul realizarii i folosirii obiectivelor
prezentului proiect.

II. BREVIAR DE CALCUL

1. Calculul instalatiilor interioare de alimentare cu apa
rece de consum
Descrierea teoretica cu relatii de calcul utlizate,
explicitate
Pentru stabilirea consumatorului cel mai dezavantajat am
calculat sarcina hidrodinamica necesara pentru ultimul etaj, pentru
grupul sanitar cel mai departat de statia de hidrofor, pentru fiecare
obiect sanitar in parte. Din calcul a rezultat obiectul sanitar cel mai
dezavantajat este cada de baie.
Am stabilit schema izometrica de calcul pentru consumatorul
cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic pentru instalatia
interioara de alimentare cu apa rece de consum. Am numerotat
tronsoanele de calcul de pe traseul de calcul, avand un numar de 19
tronsoane de calcul. Pentru fiecare tronson am stabilit cate obiecte
sanitare exista si am calculat echivalentii de debit : E 1-suma
echivalentilor de debt pentru armaturile amestecatoare, E 2- suma
echivalentilor de debit pentru armaturile care folosesc doar apa
rece.
ES=1
ECB=1
EL=0.35
EWC=0.5
EMS=1

Am calculat suma totala a echivalentilor de debit cu formula:

E=0.7E1+E2 (pentru conducte de distributie a apei reci la punctele
de consum in cazul in care distributia apei calde se face la
temperatura de 600 C).
Pentru fiecare tronson am calculat debitul de calcul in functie
de

destinatia

cladirii(c=1),

regimul

de

furnizare

apei

in

cladire( a=0.15 pentru 24h/zi) si temperatura apei distribuite in

instalatii( b=1 pentru 600 C), folosind formula:
q= b(ac

pentru E1

q=ab*E pentru E<1

Din nomogramele de dimensionare, in functie de q si tipul
materialului, pentru fiecare tronson am determinat valorile pentru:
D- diametru[mm], v- viteza[m/s] si i-panta hidraulica[mmCA/m]. Am
determinat lungimea, l a fiecarui tronson cu ajutorul careia am
calculat pierderile liniare de sarcina pe fiecare tronson: h lin=i*l
[mmCA], apoi am calculat suma totala a pierderilor liniare de
sarcina.
Am stabilit suma coeficientilor de rezistenta locala pentru
fiecare tronson in parte, cu ajutorul carora am calculat suma
pierderilor locale de sarcina pe fiecare tronson h loc=*v/2g,
rezultand prin insumarea lor suma totala a pierderilor locale de
sarcina.
Am calculat suma totala a pierderilor de sarcina:
htot= hlin+hloc=7,91 [mCA]
Sarcina hidrodinamica necesara pentru consumatorul cel mai
dezavantajat va fi suma de pierderi totale de sarcina, sarcina utila si
inaltimea geodezica a cazii de baie.
Hnec=Hu+Hg+htot=49,41mCA
7

Calculele au fost efectuate sistematic: TABELUL nr 1.

2. Calculul instalatiilor interioare de alimentare cu apa
calda de consum
Descrierea teoretica cu relatii de calcul utlizate,
explicitate
Pentru stabilirea consumatorului cel mai dezavantajat am
calculat sarcina hidrodinamica necesara pentru ultimul etaj, pentru
grupul sanitar cel mai departat de statia de hidrofor, pentru fiecare
obiect sanitar in parte. Din calcul a rezultat obiectul sanitar cel mai
dezavantajat este cada de baie.
Am stabilit schema izometrica de calcul pentru consumatorul
cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic pentru instalatia
interioara de alimentare cu apa rece de consum. Am numerotat
tronsoanele de calcul de pe traseul de calcul, avand un numar de 17
tronsoane de calcul. Pentru fiecare tronson am stabilit cate obiecte
sanitare exista si am calculat echivalentii de debit : E 1-suma
echivalentilor de debit pentru armaturile amestecatoare.
ES=1
ECB=1
EL=0.35
Am calculat suma totala a echivalentilor de debit cu formula:
E=E1 (pentru conducte de distributie a apei reci la punctele de
consum in cazul in care distributia apei calde se face la
temperatura de 600 C).
Pentru fiecare tronson am calculat debitul de calcul in functie
de

destinatia

cladirii(c=1),

regimul

de

furnizare

apei

in

cladire( a=0.15 pentru 24h/zi) si temperatura apei distribuite in

instalatii( b=0.7 pentru 600 C), folosind formula:
q= b(ac

pentru E1

q=ab*E pentru E<1

Din nomogramele de dimensionare, in functie de q si tipul
materialului, pentru fiecare tronson am determinat valorile pentru:
D- diametru[mm], v- viteza[m/s] si i-panta hidraulica[mmCA/m]. Am
determinat lungimea, l a fiecarui tronson cu ajutorul careia am
calculat pierderile liniare de sarcina pe fiecare tronson: h lin=i*l
[mmCA], apoi am calculat suma totala a pierderilor liniare de
sarcina.
Am stabilit suma coeficientilor de rezistenta locala pentru
fiecare tronson in parte, cu ajutorul carora am calculat suma
pierderilor locale de sarcina pe fiecare tronson h loc=*v/2g,
rezultand prin insumarea lor suma totala a pierderilor locale de
sarcina.
Am calculat suma totala a pierderilor de sarcina:
htot= hlin+hloc=7,35 [mCA]
Sarcina hidrodinamica necesara pentru consumatorul cel mai
dezavantajat va fi suma de pierderi totale de sarcina, sarcina utila si
inaltimea geodezica a cazii de baie.
Hnec=Hu+Hg+htot =48,85 mCA
Calculele au fost efectuate sistematic: TABELUL nr 2.
3. Calculul echipamentelor din statia de ridicare a
presiunii apei
3.1 Calculul conductei de bransament
Am calculat echivalentul total de debit adunand E1 si E2 de pe
ultimul tronson.
E= E1 + E2 = 162+108=269
Debitul conductei de bransament se calculeaza cu formula:
qCB= b(acE+0.004E)= 0.15*269+0.004*269= 3.54
l/s= 12.74 m3/h
Din nomograma am ales diametrul, viteza si panta hidraulica
a conductei de bransament:
D=75 [mm]
9

v=0.9 [m/s]
i=1.14 [mmCA/m]

3.2 Calculul rezervorului tampon

Volumul util al rezervorului tampon se calculeaza cu formula:
VuRT=150(qCB+10) [l]
Unde: - 150[s] reprezinta timpul de
functionare al pompelor pentru 12
porniri,opriri/ora
-10 [l/s] reprezinta debitul de
siguranta
- RT asigura un debit constant al
pompelor
VuRT= 150(3.54+10)= 2030 [l]
Am ales: trei rezervore dreptunghiulare verticale:

V(I)=750[l]
l= 680 [mm]
L= 680 [mm]
H= 1800 [mm]

3.3 Alegerea pompelor

Grupul de pompare se alege dupa urmatoarele criterii:
Hpp=Hp+hrp
Hpp reprezinta presiunea de pornire a
pompelor
Hp reprezinta maximul dintre sarcina
hidrodinamica necesara de la apa rece si
sarcina hidrodinamica necesara de la apa
calda
Hp=max(Hnec,ar;Hnec,ac)= 49.41 [mCA]
hrp reprezinta pierderea de sarcina la
pornirea pompelor
hrp=2mCA
Hpp= 49.41+2= 51.41mCA
Hpo=Ho+hro
Hpp reprezinta presiunea de oprire a
pompelor
Ho=Hp+(10..12)mCA=49.41+10=59.41
[mCA]
hro reprezinta pierderea de sarcina la oprirea
pompelor
hro=1 mCA
10

Hpo=59.41+1=60.41 mCA
Din catalog am ales grupul de pompare WILO CO-3 MVIS
409/CC (2+1)-2 pompe active +1 pompa de rezerva cu
dimensiunile: conform fisa tehnica anexata.
3.4 Alegerea recipientului de hidrofor
Volumul recipientului de hidrofor se calculeaza cu relatia:
VRH
Q=qCB- debitul conductei de bransament
n- numarul de porniri, opriri pe ora
n=35..40 p,o/h
VRH = 630 [l]
Am ales din catalog un hidrofor cu:

capacitatea de VRH=750 l
dimensiuni D= 750 mm; H=2125 mm
racord 1 1/2
pmax=10 bar
rezulta n= 32 pormiri/h

4. Calculul echipamentelor din statia de preparare a apei

calde de consum
4.1

Calculul necesarului de apa calda de consum

Qmed,zi=Npers*qs
Qmed,zi reprezinta necesarul mediu zilnic de
apa calda de consum
Npers reprezinta numarul de persoane din
cladire
Npers= 2.5 x 10 x 5= 125 persoane
qs consum mediu specific /pers
qs= 7 l/om,zi
Qmed,zi=125*70= 8750 [l/zi]
Qmax,zi= Qmed,zi*kzi
Qmax,zi reprezinta necesarul maxim zilnic de
apa calda de consum
Kzi =1.3
Qmax,zi=8750*1.3= 11375 [l/zi]

11

Qmax,orar=Qmax,zi*

Qmax,orar reprezinta debitul maxim orar de apa

calda de consum
Korar = 2.5
Tc reprezinta perioada de consum
Tc=24 [h]

Qmax,orar= 11375 x 2.7/24= 1185 [l/h]

4.2

Calculul de alegere al schimbatorului de caldura

Qc=m*c*t

Qc reprezinta puterea
m=1185 kg/h
c=4.19[kJ/kg*K] caldura specifica
t reprezinta diferenta de temperatura
t=50oC

Qc= 1185 x 4.19 x 50= 248258 kJ/h= 68.96kJ/s=kW

Qsc= 0.8*Qc=0.8*68.96= 55.17 kW
S=Qsc/(k*tm*)

Qsc reprezinta puterea schimbatorului de

caldura
S reprezinta suprafata schimbatorului de
caldura
k reprezinta coeficient global de transfer de
caldura k=2500[W/m2*K]
tm reprezinta temperatura medie
logaritmica
tm=

= 43.28

reprezinta randamentul schimbatorului

=95%

S = Qsc/(k*tm*) = 55.17/(2.5 x 43.28 x 0.95) = 0.537

m

S= 0.537 m2
Am ales din catalog ZILMET: Schimbator de caldura Z1/8
12

4.3

Dimensiuni :
mm(latime)

L=110

H=240
mm(inaltime)
g=0.5 mm
(grosimea placilor)
d=2.6
mm(distanta dintre
placi)
Numarul de placi N=
0.537/0.132=4+2=6 placi
(0.132 m2 reprezinta suprafata
unei placi; 2 reprezinta numarul
de placi de capat)
Calculul de alegere al rezervorului de acumulare

QRA=0.2*Qc= 0.2* 68.96= 13.792 kW

VRA=QRA/(*c*)= 13.792*3600/(1000*4.19*50)=0.24m3
=240 l

VRA reprezinta volumul rezervorului de

acumulare
densitatea apei =1000[kg/m3]

Am ales din catalog Rezervorul de acumulare cu V=300 l

si dimensiunile D=630mm; h=1400 mm
4.4

4.5

Calculul pompei de circulatie

H=4mCA
Q=Qsc=55.17 kW
Qp=Qsc/(c*)=55.17/(4.19*50)= 0.263 kg/s = 0.263
l/s = 0.947 m3/h
Qp reprezinta debitul pompei
Se alege o pompa WILO STAR-STG 15/6
Calculul pompei de recirculare
Q=30%qac= 0.3 *1.79= 0.537 l/s= 1.933 m3/h
H=4mCA
Se alege o pompa WILO TOP-Z 30/7

5. Calculul instalatiilor interioare de canalizare a apelor

uzate menajere
Am desenat schema izometrica de calcul(plansa nr.3) pentru
cea mai departata coloana fata de iesire. Am numerotat tronsoanele
astfel: 1.1.v reprezinta coloana 1, ramura 1, vertical; 1.1.o
13

reprezinta coloana 1, ramura 1, orizontal. Am notat pentru fiecare

tronson numarul si tipul obiectelor sanitare. Pentru fiecare tronson
am calculat echivalentul total de scurgere Es.
ESs=1
EsCB=2
EsL=0.5
EsWC=6
EsMS=2
Am calculat pentru fiecare tronson debitul de scurgere, qs
in functie de destinatia cladirii(c=0.4)si regimul de furnizare a apei
in cladire( a=0.33 pentru 24h/zi), folosind formula:
qs= acEs+0.001Es [l/s]
Am calculat debitul specific maxim de pe coloana:
qsmaxCB=0.66 l/s; qsmaxS=0.33 l/s; qsmaxWC=2 l/s; qsmaxL=0.17 l/s,
rezultand debitul calculat cu relatia:
qc= qs+ qsmax
Pentru coloanele verticale aleg diametrul de 110 mm si
pentru acesta am scris qcmax=4.55 l/s( debitul de calcul maxim).
Trebuie verificata relatia qc< qcmax, in caz ca nu este verificata relatia
se mareste diametrul.
Pentru colectoarele orizontale se alege panta pentru
diametrul conductei. In functie de panta se scrie vsp- viteza la
sectiune plina si qsp- debitul la sectiune plina( pentru D=110mm
vsp=1.55m/s; qsp=13.32 l/s).
Am calculat pentru fiecare colector orizontal raportul intre
debitul de calcul pe tronson s debitul la sectiune plina,x.
x=
In functie de x am intrat in diagrama pentru determinarea
gradului de umplere,u si a vitezei reale de curgere, z.

14

u= , gradul de umplere maxim este umax= 0.65. Se

verifica daca u<umax, daca nu se indeplineste conditia se mareste
diametrul.
Viteza reala se calculeaza cu formula v=z*vsp, aceasta
trebuie sa fie cuprinsa in intervalul optim (0.7;4)m/s. Daca v este
mai mic decat 0.7 m/s se mareste panta, daca este mai mare decat
4 m/s se miscoreaza panta.
Calculele au fost efectuate sistematic: TABELUL nr 3.
6. Calculul instalatiilor interioare de canalizare a apelor
pluviale
Am desenat schema izometrica de calcul pentru cea mai
departata coloana fata de iesire. Am numerotat tronsoanele astfel:
1.1.v reprezinta coloana 1, ramura 1, vertical; 1.1.o reprezinta
coloana 1, ramura 1, orizontal.
Am calculat saprafata pentru fiecare recetor de terasa .
Am calculat I=370 l/s*ha intensitatea de calcul a ploii pentru o
frecventa a ploii f=1/2 si durata ploii in minute t=3 min. Pentru o
terasa necirculata y coeficientul de curgere este intre 0.85 si 0.9.
Am ales 0.9.
Debitul de calcul de calculeaza cu urmatoarea formula:
qc= 0.0001*y*I*S [l/s]
Debitul de calcul maxim qcmax se alege din STAS prin
interpolare in functie de h distanta de terasa la subsol. Se verifica
conditia qc<qcmax , daca este indeplinita e bine, daca nu se mareste
diametrul.
Pentru colectoarele orizontale se alege panta pentru
diametrul conductei. In functie de panta se scrie vsp- viteza la
sectiune plina si qsp- debitul la sectiune plina( pentru D=110mm
vsp=1.55m/s; qsp=13.32 l/s).
Am calculat pentru fiecare colector orizontal raportul intre
debitul de calcul pe tronson s debitul la sectiune plina,x.
x=
In functie de x am intrat in diagrama pentru determinarea
gradului de umplere,u si a vitezei reale de curgere, z.

15

u= , gradul de umplere maxim este umax= 0.65. Se

verifica daca u<umax, daca nu se indeplineste conditia se mareste
diametrul.
Viteza reala se calculeaza cu formula v=z*vsp, aceasta
trebuie sa fie cuprinsa in intervalul optim (0.7;4)m/s. Daca v este
mai mic decat 0.7 m/s se mareste panta, daca este mai mare decat
4 m/s se miscoreaza panta.
Calculele au fost efectuate sistematic: TABELUL nr 4.

Intocmit, Bcu Emilian

16