Sunteți pe pagina 1din 4

Mediul i resursele

Una dintre cele mai bune definiii date mediului, att n literatura noastr juridic ct si n cea
strin, aparine savantului romn Emil Racovi. Conform acestei definiii, mediul reprezint
totalitatea nfptuirilor, fenomenelor si energiilor lumesti ce vin n contact cu o fiin, de care
depinde soarta acesteia si a cror aciune provoac o reaciune n zisa fiin. In limbajul curent,
potrivit definiiei de dicionar, termenul de mediu are o dubl accepie: 1. cadru de via al
individului si 2. ansamblul condiiilor susceptibile s acioneze asupra organismelor vii si
activitilor umane. Intr-o reglementare comunitar, (Directiva din 27 iunie l967), prin mediu se
neleg: apa, aerul, solul si relaiile dintre ele, precum si relaiile dintre acestea si organismele vii.
Actuala Lege a proteciei mediului nr.265/ 2006 ( lege care a aprobat Ordonana de Urgen a
Guvernului nr.l95/ 2005), defineste mediul care fiind ansamblu de condiii si elemente naturale
ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile
atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiinele vii, sistemele naturale. n
interaciune, cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale,
calitatea vieii si condiiile care pot influena bunstarea si sntatea omului. Conform acestei
definiii, n accepie global, realitatea desemnat prin conceptul de mediu este alctuit din:
atmosfer, geosfer, biosfer, sociosfer si cosmos.
Potrivit Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.l95/2005 privind protecia mediului, cu modificrile
si completrile ulterioare, prin resurse naturale se nelege totalitatea elementelor naturale ale
mediului ce pot fi folosite n activitatea uman: resurse neregenerabile minerale, combustibili
fosili; regenerabile ap, aer, sol, flor, faun slbatic si resurse inepuizabile energia solar,
eolian, geotermal si energia valurilor. Din aceast definiie, rezult si clasificarea acestor resurse.
Obligaiile Romaniei prin protocolul de la Kyoto
Schimbrile climatice reprezint, aa cum se afirm la toate ntlnirile internaionale, una dintre
provocrile majore ale secolului nostru i o mare ameninare, deoarece efectele lor nefaste sunt un
motiv de ngrijorare pentru ntreaga omenire. Din cauza dezvoltrii activitii omeneti au nceput s
creasc sensibil concentraiile de gaze cu efect de ser n atmosfer, aceste creteri intensificnd
efectul de ser natural, producnd o nclzire suplimentar a suprafeei terestre, pe care risc s o
resimt ecosistemele naturale i omenirea. n ultimii ani, am observat cu toii o cretere a

fenomenelor climatice extreme cum sunt: seceta, inundaiile, tornadele, eroziunea crescut a
rmului Mrii Negre. Romnia a ratificat Convenia-cadru a Naiunilor Unite asupra
schimbrilor climatice (UNFCCC) prin Legea nr. 24/1994, avnd ca obiectiv stabilizarea
concentraiilor de gaze cu efect de ser n atmosfer la un nivel care s previn perturbarea antropic
periculoas a sistemului climatic. Protocolul de la Kyoto (PK) a fost semnat in 1999 (ratificat prin
Legea nr. 3/2001), Romnia fiind prima ar aflat pe Anexa I a UNFCCC care a ratificat PK asumndu-i angajamentul de reducere a emisiilor de GHG(greenhouse gas gaze efect sera) pentru
perioada 2008 -2012 cu un procent de 8% fa de nivelul din 1989. Prin HG nr 645/2005 a fost
aprobat Strategia Naional a Romniei privind schimbrile climatice, care reprezint cadrul
pentru implementarea politicilor n domeniu n perioada 2005-2010 precum i beneficiile de mediu
i economice privind participarea la implementarea mecanismelor stabilite prin Protocolul de la
Kyoto.
Conform Protocolului de la Kyoto gazele cu efect de ser sunt: CO2- dioxidul de carbon, CH4- metanul, N2Ooxidul de natriu, precum i PFC- perflor, flor, HFC-carbura de hafniu sau hidrofluorocarburi, i SF6hexafluorur de sulf.

n Romania s-au stabilit Sectoarele n care s-au estimat emisiile de gaze cu efect de

ser sunt: sectorul energetic, procesele industriale, utilizarea solvenilor i a altor produse,
agricultur i deeuri. Evaluarea acestor emisii constituie un instrument util pentru factorii de decizie
n vederea aprecierii situaiei Romniei, n ceea ce privete respectarea obligaiilor ce reies din
Protocolul de la Kyoto.
Protocolul de la Kyoto permite Prilor, care l-au ratificat, s-i ndeplineasc angajamentele de
reducere a emisiilor de GES(GES- emisii globale de factori poluanti) combinnd politicile i
msurile interne cu trei mecanisme flexibile, i anume: Implementare n comun - (JI- ); Mecanism de
dezvoltare curat - (CDM), Comercializarea internaional a emisiilor (IET).
Aplicarea prevederilor Protocolului de la Kyoto presupune angajarea ntr-o activitate susinut la
nivel naional i ntr-o cooperare internaional cu implicaii importante pe termen mediu i lung, n
dezvoltarea economic i social a Romniei. Protocolul de la Kyoto creeaz premisele favorabile
adoptrii la nivel naional a unor politici, strategii i msuri, att pentru valorificarea economic, a
disponibilului actual provenit din nivelul redus de emisii de gaze cu efect de ser din Romnia,
incluznd efectele benefice asupra mediului, i sociale, ct i pentru respectarea angajamentelor
asumate prin ratificarea Conveniei-cadru i a Protocolului de la Kyoto. Aciunile concrete menite

s asigure ndeplinirea obiectivelor asumate de Romnia privind respectarea obligaiilor


internaionale stabilite de Convenia-cadru a Naiunilor Unite asupra Schimbrilor Climatice
(UNFCCC) i de Protocolul de la Kyoto, precum i prioritile naionale n domeniul schimbrilor
climatice s-au concretizat n 2005 cnd a fost elaborat Strategia Naional a Romniei privind
Schimbrile Climatice (SNSC), aprobat prin H.G. nr. 645/2005. n vederea asigurrii respectrii
acestor prevederi, prin HG nr. 939/2010 privind unele msuri pentru aplicarea prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 842/2006, se stabilete cadrul instituional de aplicare a respectivului
regulament i se desemneaz Autoritatea Naional a Vmilor i Garda Naional de Mediu, ca
autorii de inspecie i control.