Sunteți pe pagina 1din 22

Colegiul Naional Mihail Koglniceanu

Galai 2015

LUCRARE PENTRU SUSINEREA EXAMENULUI DE


ATESTARE PROFESIONAL N INFORMATIC

Grafuri neorientate.
Algoritmi fundamentali

Elev: Sandu Raluca


Clasa: a XII-a E
Profesor coordonator:
Violeta Neagu

Cuprins:

1.
2.
3.
4.
5.

Tema proiectului
Consideratii teoretice
Probleme tip
Concluzie
Bibliografie

1. Tema proiectului

Sa se implementeze in limbajul C/C++ utilizand mediul de


programare CodeBlocks miniaplicatii ale grafurilor neorientate.
Aplicatiile vor evidentia notiunile teoretice studiate.

2. Consideratii teoretice
2.1.Definirea grafurilor neorientate.
2.2.Reprezentarea grafurilor neorientate. Matricea de adiacenta.
2.3.Reprezentarea grafurilor neorientate. Liste de adiacenta
2.4.Parcurgerea grafurilor
Parcurgerea in latime
Parcurgerea in adancime

2.1. Definirea grafurilor neorientate.


Definitie: Se numete graf neorientat o pereche ordonat de multimi notat G=(V, E) unde:
V : este o multime finit i nevid, ale crei elemente se numesc noduri sau vrfuri;
E : este o multime, de perechi neordonate de elemente distincte din V, ale crei elemente se numesc muchii.
Exemplu de graf neorientat: G=(V, E) unde: V={1,2,3,4} E={{1,2}, {2,3},{1,4}t}

Demonstratie: Perechea G este graf neorientat deoarece respect definitia prezentat mai sus,
adic: V : este finit i nevid;
E: este o multime de perechi neordonate (submultimi cu dou elemente) de elemente din
V.
Intr-un un graf G=(V, E) neorientat relaia binar este simetric: (v,w)E atunci (w,v) E.
Nod = element al mulimii V, unde G=(V, E) este un graf neorientat.

Muchie = element al mulimii E ce descrie o relaie existent ntre dou noduri din V, unde G=(V,
E) este un graf neorientat;
1

6
5

2
3

In figura alaturata:
V={1,2,3,4,5,6} sunt noduri
E={[1,2], [1,4], [2,3],[3,4],[3,5]} sunt muchii
G=(V, E)=({1,2,3,4,5,6}, {[1,2], [1,4], [2,3],[3,4],[3,5]})

Adiacenta: ntr-un graf neorientat existena muchiei (v,w) presupune c w este adiacent cu v i v adiacent cu w.
n exemplul din figura de mai sus vrful 1 este adiacent cu 4 dar 1 i 3 nu reprezint o pereche de
vrfuri adiacente.
Inciden = o muchie este incident cu un nod dac l are pe acesta ca extremitate. Muchia (v,w) este
incident n nodul v respectiv w.
Gradul unui vrf: Fie G=(V, E) un graf neorientat i x un nod al su. Se numete grad al nodului x,
numrul muchiilor incidente cu x, notat d(x).
Exemplu: Fie graful neorientat: G=(V, E) unde: V= {1,2,3,4} E={[l,2], [2,3], [1,4], [1,3]}
reprezentat grafic astfel:

Gradul nodului 1 este d(1) i d(1)=3 (n graf sunt trei muchii incidente cu 1 )
Gradul nodului 2 este d(2) i d(2)=2 (n graf sunt dou muchii incidente cu 2 )
Gradul nodului 3 este d(3) i d(3)=2 (n graf sunt dou muchii incidente cu 3)
Gradul nodului 4 este d(4) i d(4)=1 (n graf este o singur muchie incident cu 4)
Observatii: 1. Dac gradul unui vrf este 0, vrful respectiv se numete vrf izolat.
4

2.Dac gradul unui vrf este l, vrful respectiv se numete vrf terminal.
Notiunea de graf partial
Definitie. Fie G=(V, M) un graf neorientat. Se numeste graf partial, al grafului G, graful neorientat
G1=(V, M1) unde M1 M.
Concluzie:
Un graf partial al unui graf neorientat G=(V, M) are aceeasi multime de vrfuri ca si G iar multimea
muchiilor este o submultime a lui M sau chiar M.
Exemplu: Fie graful neorientat:
G=(V, M) unde: V={ 1,2,3,4}
M={[1,2], [1,4], [2,3]}
reprezentat grafic astfel:

1. Un exemplu de graf partial al grafului G este graful neorientat:


G1=(V, M,) unde: V={1,2,3,4}
M1={[1,2],[1,4]} (s-a eliminat muchia [2,3])
reprezentat grafic astfel:

Observatie. Fie G=(V, M) un graf neorientat. Un graf partial, al grafului G, se obtine pstrnd
vrfurile si eliminnd eventual niste muchii (se pot elimina si toate muchiile, sau chiar nici una).
Daca un graf neorientat are m muchii atunci suma gradelor tuturor nodurilor
este 2m
In orice graf G exista un numar par de noduri de grad impar
Lan = este o secven de noduri ale unui graf neorientat G=(V,E), cu proprietatea c oricare dou
noduri consecutive din secventa lant sunt adiacente:
L=[w1, w2, w3,. . ,wn] cu proprietatea c (wi, wi+1)E pentru 1i<n.
Lungimea unui lan = numrul de muchii din care este format.
Lan simplu = lanul care conine numai muchii distincte
Lan compus= lanul care nu este format numai din muchii distincte
Lan elementar = lanul care conine numai noduri distincte
Ciclu = Un lan n care primul nod coincide cu ultimul.

Ciclul este elementar dac este format doar din noduri distincte, excepie fcnd primul i ultimul.
Lungimea unui ciclu nu poate fi 2.
Succesiunea de vrfuri 2, 3, 5, 6 reprezint un
lan simplu i elementar de lungime 3.
Lanul 5 3 4 5 6 este simplu dar nu este
elementar.
Lanul 5 3 4 5 3 2 este compus i nu este
elementar.
Lanul 3 4 5 3 reprezint un ciclu elementar
Graf partial = Dac dintr-un graf G=(V,E) se suprim cel puin o muchie atunci noul graf
G=(V,E), E E se numete graf parial al lui G (are aceleasi noduri si o parte din muchii).

6
5

2
3

6
5

2
3

G1 este graf partial al lui G

Subgraf = Dac dintr-un graf G=(V,E) se suprim cel puin un nod mpreun cu muchiile incidente
lui, atunci noul graf G=(V,E), E E si VV se numete subgraf al lui G.
1

6
5

2
3

G1 este subgraf al lui G

Graf regulat = graf neorientat n care toate nodurile au acelai grad;


1

6
5

2
3

Graf complet = graf neorientat G=(V,E) n care exist muchie ntre oricare dou noduri.
Numrul de muchii ale unui graf complet este: nr*(nr-1)/2.Unde nr este numarul de noduri

2
3

graf complet. Nr de muchii: 4x(4-1)/2 = 6

Graf conex = graf neorientat G=(V,E) n care pentru orice pereche de noduri (v,w) exist un lan
care le unete.
1

6
5

2
3

graf conex

nu este graf conex

Component conex = subgraf al grafului de referin, maximal n raport cu proprietatea de


conexitate (ntre oricare dou vrfuri exist lan);
1

6
5

2
3

graful nu este conex. Are 2 componente conexe:


1, 2 si 3, 4, 5, 6

Lan hamiltonian = un lan elementar care conine toate nodurile unui graf
1

6
5

2
3

L=[2 ,1, 6, 5, 4, 3] este lant hamiltonian


Ciclu hamiltonian = un ciclu elementar care conine toate nodurile grafului
1

6
5

2
3

C=[1,2,3,4,5,6,1] este ciclu hamiltonian

Graf hamiltonian = un graf G care conine un ciclu hamiltonian


Graful anterior este graf Hamiltonian.
Daca G este un graf cu n>=3 noduri astfel incat gradul fiecarui nod este mai mare sau egal decat n/2
atunci G este hamiltonian
7

Lan eulerian = un lan simplu care conine toate muchiile unui graf

Lantul: L=[1.2.3.4.5.3.6.2.5.6] este lant eulerian


Ciclu eulerian = un ciclu simplu care conine toate muchiile grafului
Ciclul: C=[1.2.3.4.5.3.6.2.5.6.1] este ciclu eulerian
Graf eulerian = un graf care conine un ciclu eulerian.
Condiie necesar i suficient: Un graf este eulerian dac i numai dac oricare vrf al su are
gradul par.

2. 2. Reprezentarea grafurilor neorientate. Matricea de


adiacenta.
Fie G=(V, E) un graf neorientat.
Exista mai multe modalitati de reprezentare pentru un graf neorientat, folosind diverse tipuri
de structuri de date. Reprezentarile vor fi utilizate in diversi algoritmi si in programele care
implementeaza pe calculator acesti algoritmi.
Matricea de adiacent matricea boolean
Matricea de adiacent asociat unui graf neorientat cu n noduri se defineste astfel: A = (ai j) n x n cu

Observatii:
Fie

Matricea de adiacenta asociat unui graf neorientat este o matrice simetric


Suma elementelor de pe linia k reprezint gradul nodului k
Suma elementelor de pe coloana k reprezint gradul nodului k
graful

din

figura

urmatoare:

Matricea de adiacenta:
nodul 1 are gradul 2
nodul 2 are gradul 2
nodul 3 are gradul 3
nodul 4 are gradul 2
nodul 5 are gradul 1
nodul 6 are gradul 0
Numarul de noduri este 6 si numarul de muchii este 5
Matricea este simetrica si patratica avand 6 linii si 6 coloane
Diagonala principala contine numai valori nule
Pentru a prelucra graful se citesc:
6- reprezentand n, numarul de noduri
5- reprezentand m, numarul de muchii
5 perechi x-y reprezentand extremitatile celor 5 muchii:
1-2 => a[1,2]=a[2,1]=1
1-4 => a[1,4]=a[4,1]=1
9

2-3 => a[2,3]=a[3,2]=1


3-4=> a[3,4]=a[4,3]=1
3-5 => a[3,5]=a[5,3]=1

2. 3. Reprezentarea grafurilor neorientate. Liste de adiacenta

Reprezentarea in calculator a unui graf se poate face utilizand listele de adiacenta a varfurilor, adica
pentru fiecare varf se alcatuieste lista varfurilor adiacente cu el.
Fie graful din figura urmatoare:

Lista vecinilor nodului 3: 2, 4, 5 (noduri adiacente)

Nodul 6 nu are vecini (este izolat)


Ordinea nodurilor in cadrul unei liste nu este importanta
Pentru a genera o astfel de lista vom defini tipul nod :
struct nod {int nd;
nod *next;};
Toate listele se vor memora utilizand un vector de liste :
nod *L[20];
Datele de intrare : numarul de noduri si muchiile se vor citi din fisier :
Fie = (, ) un graf neorientat sau orientat cu vrfuri. Pentru a reprezenta graful prin liste
de adiacen, vom reine pentru fiecare vrf al grafului toate vrfurile cu proprietatea c exist
muchia [, ] (pentru graf neorientat), respectiv exist arcul (, ) (pentru graf orientat), formnd
liste de adiacen. Ordinea n care sunt memorate vrfurile ntr-o list de adiacen nu conteaz.
Implementare:Cu vectori clasici fiecare list de adiacen este reprezentat ca un vector cu
maxim componente n care vrfurile sunt memorate pe poziii consecutive.
Cu liste nlnuite fiecare list de adiacen este reprezentat ca o list nln uit; se
reine pentru fiecare element al listei adresa spre urmtorul element precum i informaia util.
10

().

Cu vectori din STL fiecare list de adiacen este reprezentat ca un vector din STL

Aceste doua moduri de reprezentare (prin matrice de adiacenta si prin liste de vecini) se folosesc
dupa natura problemei. Adica, daca in problema se doreste un acces frecvent la muchii, atunci se va
folosi matricea de adiacenta; daca numarul de muchii care se reprezinta este mult mai mic dect nxn,
este de preferat sa se folosesca listele de adiacenta, pentru a se face economie de memorie.

11

2.4. Parcurgerea grafurilor


1)Parcurgerea in latime
Rezolvarea multor probleme de grafuri, presupune parcurgerea lor de la un anumit nod. Pentru
explorarea grafurilor, exista doua tipuri de algoritmi: de explorarea in latime si de explorare in
adancime.
Explorarea grafurilor in latime
La explorarea in latime, dupa vizitarea nodului initial, se exploreaza toate nodurile adiacente lui, se
trece apoi la primul nod adiacent si se exploreaza toate nodurile adiacente acestuia si neparcurse
inca, s.a.m.d.
Fiecare nod se parcurge cel mult odata (daca graful nu este conex nu se vor putea parcurge toate
nodurile)
De exemplul pentru garful din figura de mai jos, se va proceda in felul urmator:
se porneste din nodul 1, (se poate incepe de la oricare alt nod)

se exploreaza in continuare vecinii acestuia : nodul 2 si apoi 4,

se obtine 1,2,4
dupa care din 2 se exploreaza nodul adiacent acestuia 3. Nodul 1 nu se mai viziteaza odata

se obtine 1,2,4,3
In continuare ar trebui parcursi vecinii lui 4 (1,2,4,3 ) dar acesta nu mai are vecini nevizitati si se
trece la vecinii lui 3 : 1,2,4,3 respectiv nodul 5 :

se obtine 1, 2, 4, 3, 5
Nodul 6 ramane neparcurs
Algoritmul

12

Se va folosi o coada in care se inscriu nodurile in forma in care sunt parcurse: nodul initial varf (de
la care se porneste), apoi nodurile a,b,..., adiacente lui varf, apoi cele adiacente lui a, cele adiacente
lui b,... ,s.a.m.d.
Coada este folosita astfel:
- se pune primul nod in coada;
- se afla toate varfurile adiacente cu primul nod si se introduc dupa primul nod
- se ia urmatorul nod si i se afla nodurile adiacente
- procesul se repeta pana cand se ajunge la sfarsitul cozii
-Graful se va memora utilizand matricea de adiacenta a[10][10]
-pentru memorarea succesiunii nodurilor parcurse se va folosi un vector c[20] care va functiona ca o
coada
-pentru a nu parcurge un nod de doua ori se va folosi un vector boolean viz[20] care va retine :
- viz[k]=0 daca nodul k nu a fost vizitat inca
- viz[k]=1 daca nodul k a fost vizitat
-doua variabile : prim si ultim vor retine doua pozitii din vectorul c si anume :
- prim este indicele componentei pentru care se parcurg vecinii
(indexul componentelor marcate cu rosu in sirurile parcurse anterior ). Prin urmare Varf=c[prim],
este elementul pentru care se determina vecinii (nodurile adiacente)
-ultim este pozitia in vector pe care se va face o noua inserare in
vectorul c (evident, de fiecare data cand se realizeaza o noua inserare se mareste vectorul)
-vecinii nodului varf se cauta pe linia acestui varf : daca a[varf][k]=1 inseamna ca nodurile varf si
k sunt adiacente. Pentru ca nodul k sa fie adaugat in coada trebuie ca nodul sa nu fi fost vizitat :
viz[k]=0
Observaii: Parcurgerea n lime are o proprietate remarcabil: fiecare vrf este vizitat pe cel mai
scurt drum / lan ncepnd din vrful de start.
Complexitatea parcurgerii n l ime (BFS) n cazul reprezentrii prin liste de
adiacen este ( + ) (n cazul reprezentrii prin matrice de adiacen complexitatea este ( 2 )).
2)Parcurgerea in adancime
Parcurgerea unui graf in adancime se face prin utilizarea stivei (alocate implicit prin subprograme
recursive).
Pentru fiecare nod se parcurge primul dintre vecinii lui neparcursi inca
Dupa vizitarea nodului initial x 1, se exploreaza primul nod adiacent lui fie acesta x 2 , se trece
apoi la primul nod adiacent cu x2 si care nu a fost parcurs inca , s.a.m.d.
Fiecare nod se parcurge cel mult odata (daca graful nu este conex nu se vor putea parcurge toate
nodurile)
De exemplul pentru garful din figura de mai jos, se va proceda in felul urmator:
se porneste din nodul 1, (se poate incepe de la oricare alt nod)

se exploreaza in vontinuare primul vecin al acestuia acestuia : nodul 2,

13

se obtine 1,2
dupa care din 2 se exploreaza un nod adiacent cu acesta si care nu a fost vizitat : 3.( Nodul 1 nu se
mai viziteaza odata)

se obtine 1,2,3
In continuare ar trebui sa se parcurga vecinul lui 3 nevizitat : 4

se obtine 1, 2, 3, 4
Pentru nodul 4 ar trebui sa se parcurga primul sau vecin neparcurs (nodul 1 dar acesta a fost deja
parcurs. Si nodul 3 a fost parcurs. Din 4 nu mai avem ce vizita si se trece la nivelul anterior din
stiva, la nodul 3 :
1, 2, 3, 4 Se parcurge vecinul sau nevizitat, nodul 5 .

SE obtine : 1, 2, 3, 4 , 5.
Nodul 3 nu mai are vecini nevizitati si se trece pe nivelul anterior din stiva, nodul 2 : 1, 2, 3, 4 ,
5. Nici acesta nu mai are vecini nevizitati si se trece pe nivelul anterior la nodul 1 : 1, 2, 3, 4 , 5. Cum
nici acesta nu mai are vecini nevizitati se incheie algoritmul.
Nodul 6 ramane nevizitat.
Algoritmul
-Graful se va memora utilizand matricea de adiacenta a[10][10]
-pentru a nu parcurge un nod de doua ori se va folosi un vector boolean vizcare va retine :
- viz[k]=0 daca nodul k nu a fost vizitat inca
- viz[k]=1 daca nodul k a fost vizitat
-ca si la parcurgerea in latime vecinii unui nod se cauta pe linia acestui nod : daca a[nod][k]=1
inseamna ca nodurile nod si k sunt adiacente. Pentru ca nodul k sa fie fie parcurs trebuie ca nodul sa
nu fi fost vizitat : viz[k]=0

14

Parcurgnd graful din figur n adncime considernd drept vrf de start vrful 3 putem obine
urmtoarea ordinea de vizitare a vrfurilor accesibile din nodul de start: 3,4,1,2,6,7,10,5,9.
(Pentru aceast succesiune, ordinea de vizitare a vecinilor unui vrf este ordinea cresctoare a
numerelor lor).

15

3. Probleme tip
Problema 1: Se da un graf cu n noduri. Sa se citeasca din fisier numarul de varfuri si muchiile
grafului . Se cere sa se scrie lista de adiacenta a fiecarui nod,iar daca exista varfuri izolate sa se
precizeze acest lucru.

Rezolvare:
#include<iostream>
#include<fstream>
#include<conio.h>
using namespace std;
struct nod
{int nd;
nod *next;};
nod *L[20];
void afisare(int nr_nod) /**afiseaza lista vecinilor nodului nr_nod*/
{nod *p=L[nr_nod];
if(p==0)
cout<<nr_nod<<" este izolat "<<endl;
else
{cout<<"lista vecinilor lui "<<nr_nod<<" : ";
nod *c=p;
while(c)
{cout<<c->nd<<" ";
c=c->next;}
cout<<endl;}
}
int main()
{fstream f;int i,j,n;
nod *p,*q;
f.open("graf.txt",ios::in); /**citirea datelor din fisier*/
f>>n;
while(f>>i>>j)
{p=new nod; /**se adauga j in lista vecinilor lui i*/
p->nd=j;
p->next=L[i];
L[i]=p;
q=new nod; /**se adauga i in lista vecinilor lui j*/
q->nd=i;
q->next=L[j];
L[j]=q; }
f.close();
cout<<endl<<"listele de adiacente \n";
for(i=1;i<=n;i++)
afisare(i);
getch();}
16

Problema 2:Scriei un program care s parcurg n lime fiecare componet conex a grafului
dat. Componentele conexe vor fi numerotate, iar pentru fiecare component conex vor fi afiate
nodurile care o alctuiesc.

Rezolvare:
#include<iostream>
#include<fstream>
using namespace std;
int a[20][20],c[20],v[20],ns,n,comp;
int prim;
int ultim;
// citirea grafului din fisier text si construirea matricei de adiacenta
void citire(int a[20][20], int &n)
{ ifstream f("graf.in");
int x,y;
f>>n;
while(f>>x>>y)
a[x][y]=a[y][x]=1;
f.close();
}
// afisarea pe ecran a matricei de adiacenta
void afisare(int a[20][20],int n)
{ cout<<"Matricea de adiacenta este : "<<endl;
for( int i=1;i<=n;i++)
{ for(int j=1;j<=n;j++)
cout<<a[i][j]<<" ";
cout<<endl;
}
}
// returneaz primului nod nevizitat
int exista_nod_nevizitat(int v[20], int n)
{ for(int i=1;i<=n;i++)
if(v[i]==0)
return i; // primul nod nevizitat
return 0; // nu mai exista noduri nevizitate
}
// parcurgerea n latime a unei componente conexe, plecnd din nodul de start ns
void parcurgere_latime(int a[20][20], int n,int ns)
{ comp++;
v[ns]=1;
cout<<"Componenta conexa : "<<comp<<" este formata din nodurile :";
cout<<ns<<" ";
prim=ultim=1;
c[ultim]=ns;
while(prim<=ultim)
{for(int i=1;i<=n;i++)
if(a[c[prim]][i]==1)
if(v[i]==0)
{ ultim++;
c[ultim]=i;
17

cout<<i<<" ";
v[i]=1;
}
prim++;
}
cout<<endl;
}
// functia principala main()
int main()
{ citire(a,n);
afisare(a,n);
cout<<"Dati nodul de start : "; cin>>ns;
parcurgere_latime(a,n,ns);
while(exista_nod_nevizitat(v,n)!=0)
{ns=exista_nod_nevizitat(v,n);
parcurgere_latime(a,n,ns); //parcurg o alta componenta conexa
}
cout<<"Graful este alctuit din "<<comp <<" componente conexe. ";
return 0;
}

Problema 3: Scriei un program care s determine numrul minim de muchii care trebuiesc
adugate la graf astfel nct graful s devin conex. Afiai i o posibil soluie.

Rezolvare:
#include<iostream>
#include<fstream>
using namespace std;
int a[20][20],c[20],v[20],ns,n,comp;
int prim;
int ultim;
// citirea grafului din fisier text si construirea matricei de adiacenta
void citire(int a[20][20], int &n)
{ ifstream f("graf.in");
int x,y;
f>>n;
while(f>>x>>y)
a[x][y]=a[y][x]=1;
f.close();
}
// afisarea pe ecran a matricei de adiacenta
void afisare(int a[20][20],int n)
{ cout<<"Matricea de adiacenta este : "<<endl;
for( int i=1;i<=n;i++)
{ for(int j=1;j<=n;j++)
cout<<a[i][j]<<" ";
cout<<endl;
}
}
18

// returneaz primului nod nevizitat


int exista_nod_nevizitat(int v[20], int n)
{ for(int i=1;i<=n;i++)
if(v[i]==0)
return i; // primul nod nevizitat
return 0; // nu mai exista noduri nevizitate
}
// parcurgerea n latime a unei componente conexe, plecnd din nodul de start ns
void parcurgere_latime(int a[20][20], int n,int ns)
{ comp++;
v[ns]=1;
prim=ultim=1;
c[ultim]=ns;
while(prim<=ultim)
{for(int i=1;i<=n;i++)
if(a[c[prim]][i]==1)
if(v[i]==0)
{ ultim++;
c[ultim]=i;
v[i]=1;
}
prim++;
}
}
// functia principala main()
int main()
{ citire(a,n);
afisare(a,n);
ns=1;
cout<<"Muchiile adaugate sunt:";
parcurgere_latime(a,n,ns);
while(exista_nod_nevizitat(v,n)!=0)
{ns=exista_nod_nevizitat(v,n);
cout<<"(1,"<<ns<<") ";
parcurgere_latime(a,n,ns); //parcurg o alta componenta conexa
}
cout<<endl<<"Numarul minim de muchii adaugate este "<<comp-1<<".";
return 0;
}

19

Concluzie

Dezavantaj:
Exist multe elemente nule n matrici, deci se consum mult memorie inutil,
fa de listele de adiacen, unde memorarea lor presupune puin spaiu de
memorie.
Avantaj: Accesul uor la informaie, fa de listele de adiacen, unde accesul la
informaie este mai dificil.

20

Bibliografie

,,Initiere in Programarea Vizuala ( Varianta Borland C++ Builder) ;


Tudor Sorin ; Editura L&S ;
,,Programare in C++ Builder ; Mihai Olteanu si Crina Grojan ; Editura
Albastra
Totul despre C si C++-Dr.Kris Jamsa & Lars Klander
Manual de informatica cls a XI-a,profil real,editura Didactica si
Pedagogica-Mariana Milosescu
Culegere de C/C++-Stoilescu Dorian
Informatica cls a XI-a-Tudor Sorin

21

S-ar putea să vă placă și