Sunteți pe pagina 1din 11
“Patul lui Procust” (de Camil Petrescu) -Romanul subiecti Ani interbelici se caracterizeazi in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romanesc tsi largest tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. Un an de referinta pentru romanul romanesc este 1920, cand apare "lon" a lui Liviu Rebreanu. Pana la aparitia acestui roman au aparut si altele cum sunt *Ciocoii vechi si noi" a lui Nicolae Filimon, “Romanul comanestilor* a lui Duliu Zamfirescu, *Mara" de lon Slavici si *Neamul soimérestilor" de Mihail Sadoveanu. ‘lon* este insi primul roman. romanesc Comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care 0 degaja Romanul este o scriere epica in proza, cu actiune complexa, de mare intindere, desfasuraté pe mai multe planuri, cu personaje numeroase si cu o intriga complicaté. Romanul are o structura narativa ampla, organizaté pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in care se prezinté un numar mare de personaje, cu pondere diferita tn structura epica (personaje principale, secundare, episodice ) in romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu, si Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu,George Calinescu si Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului strdlucit, ilustrat de romanele lui Camil Petrescu. in perioada interbelica disputele literare duc in jurul modernismului si al traditionalismului Modernismul denumeste tendinta inovatoare intr-o anumit& etap& a unei literaturi. Modernismul apare in literatura secolului al XX.-lea opunandu-se traditionalismului proclamand noi principii creatiei. Tendinta modernist sustine: europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europei, promovarea scriitorilor tineri, teoria imitatjei, eliminarea decalajului in cultura, trecerea de la o literatura cu tematic rurala la una de inspiratie urband, cultivarea prozel obiective si de asemenea evolutia prozei de la epic la liric si a poeziei de la liric la epic. in literatura romana Eugen Lovinescu teoretizeaz’ asupra modernismului in revista "Sburatoru!" si in cenaclul cu acelasi titlu. Obiectivele gruparii erau: promovarea tinerilor scriitori si imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca lon Barbu, Camil Petrescu, llarie Voronca, George Calinescu, Pompiliu Constantinescu. Camil Petrescu a fost un romancier, dramaturg, doctor in filozofie, nuvelist si poet. El pune capat romanului traditional si ramane in literatura noastra in special €a initiator al romanului modern, Camil Petrescu reprezinta in literatura romana, creatorul romanului de analiza psihologica de tip subiectiv, scris la persoana |, unde autorul se identifica cu personajul. "Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic. Din mine insumi nu-mi pot iesi. Eu nu pot vorbi decat la persoana |". Prin opera lui fundamenteaza principiul sincronismului. Altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii romAne cu literatura europeand prin aducerea unor noi principii estetice ca: autenticitatea, substantialitatea, relativismul si prin crearea personajului intelectual, lucid si analitic, in opozitie cu ideile vremii. in unul din romanele sale, ,Patul lui Procust”, autorul fictiv subliniaza in incipitul operei o definitie a scriitorului, pe care acesta o consider potrivita: .Un scriitor este un om care exprimé in scris cu o liminara sinceritate ceea ce a simtit, ceea ce a gandit, cea ce s-a intamplat in viata lui, si celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neinsufletite. Fara ortografie, fara compozitie, fara stil si chir f8r8 caligrafie” Astfel, caracteristicile operei literare dupa Camil Petrescu sunt autenticitatea (doar cu 0 experienta individuala, subiectiva, poti ajunge la autenticitate) si anticalofilia Anticalofilismul stilului reprezinté modalitatea prin care scriitorul francez, Marcel Proust a influentat scrierile lui Camil Petrescu. Acesta este impotriva stilului “frumos', artificial, plin de inflorituri, de figuri de stil. El adopta un stil sclipitor, intelectualist, vrea autenticul vietii Conceptia de teoretician literar apare in .Teze si antiteze”, in care, intr-o serie de articole precum ,Noua structura si opera lui Marcel Proust” dezvolta punctul sau de vedere cu privire la crearea romanului de tip subiectiv. El a fost printre primii, care a interpretat opera lui Proust prin prisma fenomenologiei (curent filosofic din secolul al XX-lea, care incearca s& descrie structura experientei, asa cum este reprezentata ‘in constiinta, nu ca fapte ci ca esenté a lucrurilor). Acest fapt este sustinut si de Alexandru Paleologu, care scoate in evidenta si identificarea in metoda proustianad coincidente remarcabile cu metoda fenomenologiei; .sunt momente in vasta opera a lui Proust, care araté preocupari de semnificativ si perenitate specific fenomenologiei, desi putin probabil c& a cunoscut aceasta gandire, dar dovedinad un instinct addnc al cunoasterii* (.Teze si antiteze’-Camil Petrescu) Metodele narative folosite in romanul de tip subiectiv sunt: introspectia, memoria involuntara si fluxul constiintei Introspectia analizeaz& starile de constiinté. pune intrebari asupra propriei crize, detaliand astfel trairile vorbitorului. Aceastd metoda se realizeazé cu ajutorul monologului interior. Fluxul constiintei face referire la asocierile cu alte stari, trimiterile, care au loc ‘in urma analizei. Reprezinta analiza unei stari, dar cu analogia unei alte intamplaii, analogie particularizata. Acest flux prezinta o trecere abrupta de la o stare la alta. Memoria involuntaré se caracterizeaza prin pretextul unei aduceri-aminte, moment in care se selecteaza din sirul amintirilor, o secvent care se coreleaz& cu 0 alta printr-o motivatie arbitrara in romanul analitic se mai remarca identitatea narator-personaj, naratiunea find de persoana | si de asemenea_existenta unei cronologii bulversate, aparitia unor prolepse (secventele care apar in discurs inainte si se Intample) si analepse (reluarea unei secventei- in .Patul lui Procust” apare in momentele in care Fred citeste scrisorile lui Ladima, in casa Emiliei,). Putem aminti si de tehnica pluriperspectivismului ( tehnica oglinzilor paralele) care presupune mai multi naratori-personaje, fiecare cu o versiune particulara, mai multe puncte de vedere, din care se prezinta evenimentele. Conceperea timpului ca duraté, fn care el este vazut ca o curgere continua fn care sunt permise abaterile, reveririle, rememorarile, contrazicerile, inglobeaza in prezent atat trecutul cat si viitorul, astfel , nu mai apar evenimentele in ordine cronologica, liniar. Romanul camilpetrescian, «Patul lui Procust», este una din cele mai originale creatii ale prozei romanesti moderne, prin complexitatea personajelor, metodele narative folosite, dar si prin modul in care autorul le Imbind. Aceasté opera se ‘incadreaza in romanele moderne de tip subectiv, despre care Camil Petrescu ne amintea, prin totalitatea aspectelor folosite, noutatea absoluté a formulei compozitionale, perspectiva narativa secventiala. »Patul lui Procust” ni se prezinta ca un document, ca ,un dosar de existente”, nu ca 0 compozitie literara, iar tehnica sa este aceea a relativismului modern. Titlul operei ne trimite in mitologia greacd,unde .Procust” este ,Procustes (“intinzatorul”). Acesta era un talhar din Atica, ce statea la o rascruce de drumuri si care {i ademenea pe trectori si se odihneasca pe patul sdu, iar apoi fi “regia pe acestia la dimensiunea patului (fie prin tierea capului si/sau picioarelor daca victimele erau prea inalte, fie tragand de acestia pe roat ca sa fi intinda pana la dimensiunea patului, daca erau prea scunzi). Procust avea un pat “masluit’, deoarece lungimea acestuia era ajustabil8, asa cd Procust, vaz4ndu-si din departare victimele si apreciindu-le inaltimea, ajusta patul de asa natura incat s& nu se potriveasca deloc cu victimele, pentru a-si putea indeplini misiunea criminala, asa C& tot} cei care ajungeau in acel pat, nu mai plecau, Dar tot aceasta a fost si cauza mortii lui Procust, pentru c& Tezeu a fost si el ademenit pe acel pat, insa Tezeu, mai inteligent, |-a pus pe Procust pe propriul pat si la “ajustat” taindusi si capul, si picioarele Expresia a devenit asociaté cu un spatiu al nepotrivirii, spatiu ce amplifica suferinta si drama omului din societate. Prezinta o inadaptare pentru personajele camilpetresciene, o percepere dupa propriul sistem de masurd, ce da nastere intolerantei, incapacitatji de a se potrivi unui spatiu Tema romanului se incadreaz intr-un context al iubirii, care presupune drama omului superior, sortit sa fie incompatibil cu lumea, lipsa de compromis, dar si realitatea social-istorica romaneasca de la inceputul secolului al XX-lea Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinté omul superior (doamna T., Ladima si Fred Vasilescu) este un inadaptat care nu se poate incadra in *patul procustian" al iubirii sau al societatii. Presupun o criz de constiinta si o analizé a acesteia, devenind astfel si un roman psihologic Putem spune c& in roman se imbina dou mari idei: un front al iubirii, care urmareste experientele erotice, sau sentimentale din diferitele feluri de relatii si un front social, care accentueaza incursiuni in viata contemporana ( arta, ziaristica, politica, moda etc.) Camil Petrescu realizeaza in romanul .Patul lui Procust” adevarate dosare de existent, toate fiind confesiuni de constiinté pe care fiecare personaj-narator le face pe baza reflectérii realitatii in propria constiinta Din punct de vedere compozitional, textul e structurat pe doua planuri:corpul propriu-zis si notele de subsol, care este una din metodele cele mai folosite in acest roman, iar din punct de vedere structural, opera e alcatuita din trei texte: textul doamnei T.(trei scrisori), textul lui Fred Vasilescu, care curpinde scrisorile lui Ladima si foloseste metoda de tip Matrioska si textul autorului (dovedind trasatura fundamentalé a romanului si anume autenticitatea ). in acest mod este dovedita metoda pluriperspectivismului Personajul camilpetrescian, care apare si in acest roman, reprezentat de tot/ cei patru protagonisti trimite la un indapatat, lucid, sensibil, un intelectual, care traverseazi o crizi de constiinté, dar care intotdeauna se raporteaz la valorile morale si cognitive privite in mod abstract (concepte generale, precum bunatatea, dreptatea etc.). Aceste personaje fac parte din ,Suflete tari” (Irina Petrescu, Andrei Pietraru, lon Caramitru si altii), care sunt definiti ca niste persoane inflexibile cu situatiile de compromis din jurul lor, intransigenti, sau intolerant] Evenimentele prezentate nu sunt expuse pentru cititor asa cum s-au petrecut ele in ordine cronologic’, ci dupa relevanta pe care le au ele pentru cel ce le marturiseste, pe care le traieste n memoria, structurat& dupa ordinea ei. De aceea, constructia, mersul expunerii in ,Patul lui Procust” se intregeste si capaté sens , abia la urma, cand fragmentele traite si expuse dupa voia memoriei celui care le recapituleaz& sunt intregite si vazute ca un tot unitar. Asadar, primul narator al operei este autorul fictiv, care cuprinde notele de subsol $i epilogul al doilea si care contin informatii necesare descoperirii celorlalte personaje, aducand pe langa notele obisnuite , 0 cantitate mai mare referitoare la personajele respective. Il numim autor fictiv, pentru ca 1 vedem ca primul narator- personaj din carte, dar care nu este identic cu autorul, desi putem sublinia cd, se apropie cel mai mult de biografia lui Camil Petrescu. Totusi, autorul care isi asuma un rol obisnuit, nu este nici protagonist, nici narator, nici cu totul absent din roman. El obtine prin persuasiune de la protagonisti mai multe scrisori si un caiet de ‘insemnéri, pe care le pune cap la cap si cdrora le adauga, in subsol, comentariile sale. Aceste scrisori si caietul de insemnari realizeaza romanul Este, deci, cel care propune doamnei T. si lui Fred Vasilescu sd scrie; cand doamna T. indemnaté sa scrie, intreaba mirata .Ei, nu zu, cum o sé scriu’, autorul raspunde: ,Luand tocul in m&na, in fat& un caiet si fiind sincera cu dumneata insati pana la confesiune”. Scriitorul nu mai este, in aceste conditii, ceea ce opinia curenta numeste un om talentat (,nici unul dintre marii scriitori n-a avut talent”). Aga cum a spus si N.Manolescu, talentul compromite sinceritatea, ca un resort ce ar impinge ména scriitorului in directia cliseelor meseriei Autorul fictiv fi vorbeste lui Fred Vasilescu despre autenticitate, in notele de subsol, aspect favorizat de Camil Petrescu; . mai mult decat intamplarea insasi, care nu poate fi mai extraordinara, orice ai spune, decat un razboi, ne-ar interesa amanuntele, mai ales cadrul, atmosfera si materialul intémplarii", .povesteste net, la intamplare, totul ca intr-un proces verbal”. Astfel, autenticitatea este un mod de a vedea lumea pentru Camil Petrescu si reuseste s& demonstreze metoda si in opera sa. Autorul fictiv nu dezvaluie nimic despre sine pe tot parcursul derularii evenimentelor, in schimb ofer& caracterizari despre celelalte personaje. Pe doamna T.0 vede .palida si cu un par bogat de culoarea castanei(cdnd cadea lumina pe el prea ruginiu) si mai ales extrem de emotiva, alternand o sprinteneala nervoasé, cu lungi taceri melancolice", .doamna T. ar fi dat o viaté neobicinuita rolurilor de femeie adevdrata”. La adresa lui Fred Vasilescu, autorul fl caracterizeaza ca avand ,acea vibratie melodioasa, calm, pe care o au toti oamenil, fruntasi, adevarati in activitatea lor, oricare ar fi ea, destin de Don Juan sau box". Pe langa acestea, apartine si categoriei personajului analitic camilpetrescian, avand o constiint& critic’ asupra jurnalelor din epoca, faté de societate .Cauta, dar nu areo crizé de personalitate ca si celelalte personaje Pe doamna T., personaj feminin in ,Patul lui Procust”, 0 caracterizim din cele trei scrisori, pe care ea i le trimite autorului fictiv, la rugimintea acestuia, spunandu-i si vorbeasc& cu maxima sinceritate, despre viata ei; condita sinceritatil trebuia sa asigure autenticitatea celor relatate. in fata scrisului este reticenta( .Nu pot...Cum o s& scriu?....N-am talent"). Astfel, stilul ei se suprapune peste punctul de vedere al lui Camil Petrescu, respectind recomandarea autorului fictiv, folosind comparatia inedita, cu o sensibilitate feminina, cu atentie la detalii si fara exagerari, fiind atenta in gasirea cuvantului potrivit. Exist fluxul constiintei ( doamna T. vorbeste despre D. si despre iubirea lui fata de ea din adolescenta, .ma iubea de cincisprezece sau saisprezece ani...Acum cincisprezece ani eram, mi se spune si astazi, cea mai frumoasa fata din ordselul nostru’), introspectia (toata dimineata ma intrebasem daca sé mA duc sau nu la X. In mine lupta dorinta de a-mi da, numai, intérziind o ora in garsoniera care m-a vazut de atatea ori inflorité de bucurie, prilej de amintiri mai precise, asa cum unii iau opium, stiind c& tsi procura doar iluzie trecatoare, care cdutand ca macar in vis si se simt aproape de cineva dorit) sau memoria involuntaré (prilejul aducerii aminte de intamplarea din tren, cand doamna T. surprinde pe X cu 0 alt femeie, secventa despre care se hotarste S& povesteascé). in cele trei documente, personajul feminin se raporteazé la relatarea a doua pasiuni: un oarecare D., pe care-| cunoaste din copilarie si care o iubeste si iubirea ei pentru un necunoscut:Fred Vasilescu, pe care il numeste X si despre care aflam din notele de subsol ale autorului fictiv. | se spunea doamna T., pentru ca numele ei, Maria Manescu, ti mai era adresat si altei femei. Doamna T. este femeia intelectual, este sugerarea feminitatii exceptionale, figura cea mai rafinata din literatura romana, pe langa tipul femeii de la tard, caracteristic majoritatii romanelor. Ea este educata inteligenta, mondené, obscura si enigmatica avand si trasaturi negative, dar acestea ji contureaza portretul Aflam astfel cd, Maria T. Manescu era cea mai frumoasa fata, in urma cu cincisprezece ani, dintr-un orasel de provincie, iubité de un domn D., care locuia prin apropierea ei. Cunoscand ins un inginer proaspat intors din Germania,se casatoreste cu acesta si revine in taré abia dupa divort. Stabilité in Bucuresti, doamna T. il relntdlneste pe D. care ii pastrase aceeasi iubire fara sperant, cu toate ca tsi ratase viata din pricina ei. Cum suferea ea insasi din cauza unei iubiri sfarsite inexplicabil pentru un anume X., doamna T. fi daruieste o noapte indureratului D., ‘intr-un moment de ratacire. Cu acest D., a fost o relatie torturata, simtind mila, dezgust, compatimire, dar gandul c8 ar putea sé nu mai fie iubitd o chinuia si era modalitate de a se simtj inc vie, Pe D. il intélneste o data la teatru, intovorasit de o fata si reuseste s8-i fac acestuia un serviciu, certandu-! cu intentie tare, pentru a auzi si fata cu care era, ridicdnd astfel actiunile lui de cuceritor. Pentru Fred Vasilescu, numit de ea X., ea are un sentiment puternic si nu ‘intelege cum alti b&rbati o pot iubi, dar numai el nu( .De unde sa stie el ca acei barbatj, si inca alti, ma iubesc cu adevarat, cAnd eu nu pot sd stiu macar de unul singur, despre X. daca ma iubeste, sau nu."; , dar stiu un lucru, c& X. nu ma iubeste, c& am suferit din cauza lui aproape mortal. Daca sunt intr-adevar exceptionala, cum de imi poate prefera pe alta? E numai joc al intémplarii toata iubirea?” ). Suferinta doamnei T se amplificd din cauza umiliri, a mandriei ranite care o chinuie(*imi macina corpul*), mai ales ca il intalneste fn tren pe fostul jubit care se ducea cu amanta la munte, asa cum alta data mergeau impreuna ei doi. Este disperata in acest moment si singura salvare este buchetul de viorele trimis de D., care 0 ajuta s& arate lumii c& inc& este iubita( .Cel putin stiam acum cé nu mai sunt compatimita”) Cel de-al treilea narator-personaj se desprinde din jurnalul intitulat .0 dupa- amiazé de august”, ce apartine lui Fred Vasilescu, x. din scrisorile doamnei T., pe care autorul fictiv il descoperé si il convinge cu aceiasi modalitate ca si pe doamna T. s& scrie cu sinceritate despre viata lui, cu privire la iubirea pentru doamna T., scrisorile de dragoste ale lui George Demetru Ladima catre Emilia, precizarile lamuritoare ale acesteia si notele de subsol ale autorului. De asemenea in acest jurnal, Camil Petrescu accentueaza si imaginea vietii politice, economice, financiare si sociale a RomAniei din anii 1920. Portretul fizic este conturat abia in epilogul al ll- lea, cu prilejul mortii impresionante a tanarului pilot, cand nu mai ramasese nimic din *tanarul blond, cu obrazul limpede, cu trasaturi regulate si evidente ca un cap de statuie greceasca" La rugamintea autorului, Fred Vasilescu consemneaza in jurnalul sau iubirea pentru doamna T. si scrisorile lui Ladima, din ambele confesiuni reiesind doud puncte de vedere diferite asupra aceleiasi pasiuni, la care se adauga si comentariile din notele de subsol, credind astfel niste dosare de existenta, in acest fel se remarca si noua formula esteticd a relativismului, pe care Camil Petrescu I-a promovat. In primele note de subsol din jurnal, prozatorul 1l prezinta pe Fred Vasilescu, *acel enigmatic X., care era fiul lui Tanase Vasilescu, personaj intalnit si in romanul precedent, "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", intelegand cu timpul de ce doamna T. |-a iubit, .nu numai datorita frumusetji lui barbatesti, sportive, cat mai ales pentru un soi de loialitate si delicatete, un mod de sinceritate al vietii, care nu seducea numai femeile, ci cdstiga si prietenia barbatilor lor, c&ci puteau sd sufere din pricina lui, ca si ele dar nui urau”. intémplarile relatate tn jurnal incep intr-o dupa-amiaza calduroasa de august, iar spatjul real este patul Emiliei Rachitaru, o semiprostituata cu pretentii de artista, cdreia tanérul ji face o vizita. Fred are 25 de ani, este spirit modern, cu 0 educatie aleasd, diplomat si aviator, fiul unui foarte bogat om de afaceri, Tanase Vasilescu Luménararu. Incercand sé-| impresioneze, Emilia fi povesteste despre unul, Ladima, “care m-a iubit ingrozitor, séracul* si care murise acum trei luni, dandu-i s4 citeascd scrisorile de dragoste pe care acesta i le trimisese in ultimii doi ani. Fred Vasilescu citeste pe rand si in ordine fiecare scrisoare din teancul legat cu funda roz. Ladima fusese gazetar si poet talentat, iar Fred este uimit cum un astfel de om poate iubi o cocota de lux. Scrisorile lui Ladima contureazé un personaj ‘indragostit, sensibil si sentimental, traind si el ca un inadaptat al lumii vulgare in care se zbate. Crede in inocenta Emiliei si in talentul séu actoricesc, fiind preocupat ca iubita lui s obtind un rol intr-o piesd, sau de orice alte aspecte, care s8 0 facd fericita pe aceasta femeie de un caracter indoielnic. Emilia fi relateaz lui Fred despre relatjile ei cu alti barbati (printre care deputatul Nae Gheorghidiu, care lucra ‘impreuna cu Fred si tatal su) si stradaniile ei de a evita orice intalnire a acestora cu Ladima. Cu toate acestea, él aflase intamplator c Emilia avea un amant, pe Traian Justiniu si-i scrie, cu o tristete sfasietoare, rupAnd orice legatura cu ea: "S-a facut in mine ca o lumina de moarte si inteleg acum, neasteptat, toate intamplarile si toate faptele omenesti ale acestui an de delir, de cand te cunosc...” Fred povestese si cum |-a cunoscut pe Ladima, in iulie 1926, la MovilA, intr-o ‘imprejurare personal, céci el se afla acolo pentru a fi alaturi de doamna T., dorind s& treac& neobservat, nebanuit, iubind pe aceasta femeie in secret. De asemenea, Fred fi povesteste lui Ladima despre dragostea si suferinta, pe care acest barbat avea pentru doamna T., simtind nevoia sa se destdinuie cuiva, desi poate nu ‘intelegea de ce tocmai lui : "Era singurul pe lume caruia i-as fi incredintat taina, pe care n-o stiu nici parintii mei, faptul cumplit care e cancerul vietji mele, care ma face sd fug de-o femeie iubitaé" Aceastii relatie de iubire este una patimasé, plina de intrebari, dar una in care cei doi se iubesc atat de mult, inc&t doamna T., femeie foarte ingrijita si cu un simt al curateniel $8 igienei exagerat, ajunge sd foloseasca aceeasi periuté de dinti, ea care aruncé pana si peria, imprumutaté unei prietene. Sentimentele acestea puternice dintre ei o faceau sa isi uite propriile reflexe, fi duce pe amandoi la o uitare total de sine, brbatul intrebandu-se Uneori dacé mai sunt “in toate mintile" Sub aparenta unui tinar superficial, pe care *banda® fl considera valoros pentru c& era plin de bani, boem, snob si prost, Fred este un intelectual lucid, introvertit, inteligent. El isi ascunde adevarata natura spirituala, intrucat se potriveste perfect cu mediul inconjurator, cu lumea superficialé a carei stil I-a adoptat, prefécdndu-se cé apartine acestel societati mondene, meschine si dominate de parvenitism. Incadrandu-se perfect in tipul _ personajului camilpetrescian, Fred Vasilescu este intelectualul lucid, sensibil, asemenea lui Ladima Fred este un barbat sensibil si nu se teme sa arate, mai ales in scena in care se intélneste cu Ladima in fata casei doamnei T., unde Fred privea fereastra femeii, gandindu-se la ce se indmpla inauntru (.Mi-era teama sé nu ma intrebe de ce plangeam...dar mi se paru straniu, din punctul lui de vedere, ci nu ma intreaba totusi...Posibilitatea de a povesti cuiva cat sufar m-ar fi usurat poate ca filtrarea sangelui"),Pentru doamna T , el este o enigma, iar pentru Emilia este tanarul bogat, monden, care te poate introduce in societate Doamna T, si Fred Vasilescu s-au cunoscut cu prilejul mobilarii apartamentului lui Fred, propunandu-i doamnei T. sa jl ajute, ea find proprietarea unui magazin de mobil de pe Calea Victoriei. Ceea ce a impresionat-o pe aceasta femeie, a fost modul in care Fred a avut incredere in ea, |Asandu-i cheia si dandu-i doar un termen la care el sé se poatd muta in noua casa. Asa a inceput dragostea dintre cei doi, cuprinsi de sentimene puternice, cu o impresia autentic’ a vietii, fugitiva si ireversibilé. Doamna T. este si ea 0 enigma: pentru D. ea este o femeie exceptionald , ubit& de toti barbatii, in schimb pentru Fred ea este unica , lucid c este femeia vietii sale, de care fuge mereu, cu taina lui Astfel, cele doud personaje sunt specifice celor camilpetresciene, prin toata aceasta inadaptare de care dau dovada, prin inflexibilitate si defectele pe care si le descopera Dupé 0 perioada de timp, Fred se desparte de femeia iubité, dar nu pentru ca dragostea Iui pentru ea ar fi murit, ci din contra, pentru a pastra intacta imaginea acesteia de femeie frumoasé, inteligenta cu o personalitate puterincd, diferita de femeile cu care el era obisnuit, El nu doreste sé descopere in ea o fiinté reala, comuna, asemenea oricdrei Emilii, De asemenea, Fred si doamna T. nu se pot cunoaste indeajuns, nu pot deziega misterul, care totusi fi leagi pe deasupra luciaitatii lor, astfel este capabil sd pardseasca o femeie care fi este superioard, probabil din cauza aceluiasi orgoliu ce individualizeaza personajele lui Camil Petrescu: *Sacrifica definitiv pasiunea pe altarul vanitatii: in loc sa se piarda pe sine, preferé s-o piard’ pe ea. Fred n-a vrut sa devina sclavul erotic al doamnei T."(Nicolae Manolescu, "Area lui Noe"). Ca argument pentru acest punct de vedere, putem aminti si faptul cd Tanase Vasilescu, tatal sau, fusese un analfabet, el fiind 0 persoana cu calitati superioare mediului din care se trage, dar de asemenea o modalitate de a crea nesiguranta in actiunle sale. Dragostea lui pentru doamna T. ramane totusi un mister, iar accidentul de avion poate fi si o sinucidere, adic personalitatea lui Fred Vasilescu ramane enigmatic’. Tanarul moare a doua zi dupa predarea caietelor in care confesiunile lui sunt 0 permanenté autointrospectie, ca si cand scrisul I-ar fi ajutat sa se izbaveascd de suferinta vietii lui, iubirea. Misterul iubirii lui reintra, prin moartea eroului, in circuitul marilor enigme ale Universului: "Taina lui Fred Vasilescu merge poate in cea universal, fara nici un moment de sprijin adevarat, asa cum, singur a spus-o parcé, un afluent urmeaza legea fluviului", fraza care constituie finalul romanului, ca 0 concluzie sugestiva pentru conceptia literara a lui Camil Petrescu. Cu prilejul vizitarii Emilei de catre Fred povestea se paseaz& unui altui narator-personaj, prin scrisorile lui Ladima, aparute in jurnalul lui Fred. Cel mai inadaptat cuplu al operei este acela dintre Ladima si Emilia, moment ‘in care Ladima 7si dovedeste inocenta, orbirea lui intr-o dragoste inexistenta din punctul de vedere al acelei femei. Emilia este doar 0 dama de companie, considerat de ea insasi o actrita strélucit’, dar lipsita de talent sau de educatie, insé Ladima o divinizeaza, ji pare talentatd ca actrita, ti insuseste calitati, pe care le-ar dori la ea si iubeste aceste nobile trasaturi. Pentru Fred, Emilia este proasta ca femeie, insensibila, total lipsita de talent ca actrita, pe scena find "dezastruoasi ca o bucatareasé patetica"., incapabila de orice proces sufletesc Trasaturile morale reies indirect si din faptele si vorbele Emiliel. Ea este interesaté numai de eventualele servicii pe care acesta i le-ar fi putut face ca gazetar, incapabild de ganduri profunde si de sentimente puternice, insensibila, Emilia nu-si dé seama de raul pe care i-| face lui Ladima, considerandu-se miloasé pentru c& nu-| *aruncé* afard din casa, desi o plictisea cu grija lui exagerata, o obosea cu atitudinile lui ridicol de sentimentale, Cuplul Ladima-Emilia trece prin patul procustian al iubirii, care creeazé un sentiment de uimire permanent, pentru oamenii care inteleg diferentele sociale si morale dintre cei doi, Ladima fiind nefericita victima a unor intémplari imprevizibile, dar victima in primul rand, a firii sale inadaptabile Viata lui Ladima se sfarseste cu aceasta drama alimentata de o femeie mult inferioar lui, pundndu-si capat zilelor cu un pistol. Poetul purta in schimb o suma de bani la el si o scrisoare de adio adresata unei femei, astfel incét lumea sd nu creada ca s-a sinucis din mizerie, sau pentru o femeie de nivelul Emiliei, desi acestea erau adevaratele motive, care I-au impins spre moarte. Scrisoarea era adresata doamnei T,, jar la aflarea acestei vesti, Fred a fost nelinistit, pana cand cei trei prieteni ai lui Ladima i-au explicat fapta prietenului su. Destinele celor doua personaje masculine, Fred si Ladima,sunt, in conceptia lui Nicolae Manolescu, doud enigme care stau fata in fata, una find imaginea rasturnata a celeilalte: "daca Ladima fsi pierde cu desavarsire capul pentru o femeie vadit inferioara si se sinucide probabil din cauza ei, mascand acest lucru, Fred se dovedeste capabil s& pardseasca o femeie care-i este superioara, desi nu e deloc exclus $8 se sinucida din cauza ei, masc&nd motivul la fel de grijuliu ca si Ladima. [...] Dragostea transforma pe cel ce iubeste in sclavul celui iubit: iar Fred n-a vrut sa devina sclavul erotic al doamnei T." Fred sacrifica iubirea din vanitate, iar Ladima din demritate ‘Atat ,Ultima noapte de dragoste, prima noapte de razboi", cat si .Patul lui Procust”, sunt romane de analizé erotica, personajele principale find femei Autorul idealizeaza o data eroina in doamna T., propriu-zis, dand o formula educativa pentru femei, dar pe celelalte le priveste cu dusmanie, le pune in atitudini de persoane rele, lacome, necredincioase, incapabile de a pricepe un om superior. Octav Sulutiu, critic literar, afirma superioritatea romanului .Patul lui Procust’, in comparatie cu primul roman camilpetrescian, prin stilul mai purificat, mai apropiat de esenta adevérata a artei de o anumita rafinare, care lipsea in Ultima noapte de dragoste, prima noapte de rézboi’. Romanul "Patul lui Procust" este construit pe o linie a autenticitatii, Camil Petrescu ilustrnd substanta vietii, fie prin valori precum iubirea si demnitatea, ura si orgoliul , fie prin prezentarea realitatilor sociale, culese din banalitates cotidiand, conturénd un tablou convingator al lumii politice, economice si financiare din Romania anilor 1920, prezentind personaje care incearcd sa-si depaseascd experientele, dar care au trecut prin intémplari fatale, toti find ‘supusi patului procustian, din perspectivele altor oameni. Agadar, Camil Petrescu, cu ajutorul metodelor narative folosite( introspectia, fluxul constiintei, memoria involuntara), prin stilul anticalofil si prin prezentarea unor personaje, care sugereaz& esenta dramatic’ a constiintei, a aspiratiei spre absolut, a creat un roman care aduce un adevarat impact in epocd prin multitudinea de senzatji trdite, de experiente de viata, de mustrari si concepte ale perioadei respective, reusind sd accentueze si stilul lui Proust. Bibliografie . Repere istoricoiterare ale operei ,Patul lui Procust” ( critici precum. G.Calinescu, N.Manolescu, T.Vianu etc.) + ,Ultima noapte de dragoste prima noapte de razboi”-Camil Petrescu- texte comentate (cronologie, bibliografie, note ale autorilor de Sanda Radian)- editura Albatros 1982 © httpy/ro.wikipedia.org/wiki/Camil Petrescu#Romane — -despre Camil Petrescu * — httpy/www.e-referate.ro/referate/Literatura romana interbelica2005-03- 18.htm| - despre perioada interbelica © httpy/www.ebacalaureat.ro/c/4/67/469/0/Patul-Iui-procust-de-Camil- Petrescu * http://www.free-referate.ro/referat-Ultima-noapte-de-dragoste-intaia- noapte-de-razboi-2752.html De nisa Ghiorghica