Sunteți pe pagina 1din 8
Facultetea de Medicina Den (Catedea Psiniaure Psinologie Sef Caiedh 3. Conf. Univ. Mivela Manca PRINCIPIILE PROCESULUL DE INVATAMANT Educatia constituie 0 sctivitate intentionat ovientata ta mod congtient citre concretizarea unor finalitai stablite. Acest caractr al educajiel este asigurat de carelatea sejunilor ce se desfagoara cu o serie dle reguli gi norme cunoseute gi aplcate de eZine cadvele didactice ‘Normele dlidactice se pot situa la mai multe nivelur:institufionale, asigurate prin cadcul legisativ existent, contolat ;¢ misura de factorl politic; functionale, dc ordin didactic, dcontologic, carc tin de competenta eadrelor didactic, accstea avind posiblitit largi de combinare sau de aecentuare @ unor 1. Detinirea conceptul de prineipiu didactic In concepyladiveritor anari,prie le didacive sunt deft ca woune geuerale yi funlamentate cate ovienteark activitaien de predue-invalare, teze generale carc au caracter director, care pot asigura procesului de invayzindnt un sens functional (adrcle didactice dispun de posibiltii de combinare a unor nnonme in acord cu activitatilc realizate), prin aceasto, esigurind © premise succesului in atingerea ‘obiectivelor propuse. Principiol exprind constanta procedural, elementul de continuitate sn eituatite de predare invatare. El este o expresie a legitait (raporturi esentale, nscesae, generale, retativ constante) procesului educativ care trebuie cunoscute de profesari. Ele corespund logic inteme ate discipinelor de Tnvayinv4nn, Iagjeif activieaii de euncastecerealizate de cursani fn procesut de faviglméat, legilar dervoltiii price, Iegilor invitiit si itestobuielacational 'M. lonescu sf. Radu (1995) oferd definitie eu o sferd mai largi de cuprindere, Autorii considera principiile didactice ca fiind teze fundamentale, norme genera enre stow la baza proieetin, organicirit si destSgurdsiiactivititilor de predsre-invitare, In vederearealizérit optime a obiectivelor educator in activitatea specie’ prineipile didacticeindeplinese urmatoarele fincpt: - orienteaza procecu! educatv spre obiectivele propuse de profesoi = normeaza actvitazea educativa prin aceea c3 impune respects wyagice, deontologice = prescrie- modiori de Iueru side relation specifice ta rapor cu situsile de tnvsjare, ‘o> tegheari activates insiruetivedhacaivd io rapoct de reultsele gi performengels obginese. Principiile didactice ofc: profesorului un sistem normativ penteu a evits desfSquravea itimplitoare, bazata pe improsizatie a acivitii tunor reg suingitice, psihatagice, 2. Craeteristicite principilor didaetice Principalete caracteristici ate prncipilor didactice sun: exracter poral, sistemie, daschis (dinamie) Cureeserut yen ral este dat de fapiul ca incite vizea2s tonic componcnrcle Zanctionale ale lal de inv fimdnt, toate acivitaie, discplinee,indiferent de nivetul de geolsrizave. Careeterul sisteoric const in aceca <3 principle interactionen2a int gi trebvie epic se vor relationa eu toate componentele procesului de predace (continuturi, meted, form Inecare principix are csviute specifics tre ele exisid mnterdependent,t ole (de exemple: rexpeeiares pnacipiviut wisusiril coustiente gi active este cond! Fea principiului sistemazin, tule, aceesiiltall gi lear teocei de practicuy fe este dat de faptul ew principle ya eunt dats o ath pesieu totdecuna: els soe digg ele lane 19 pedazovie’, &e experienta ex eunoaste wiahtiplicar, eamplet tic Ele poe verso suits wasiaite dle fo wn nee resinucdursi, refine fn fcc de progsesul euswsytert a yotbi Ue principiut pred interdiipfioare, edueatied ate ft cxhucativi axiologice etc), Ele sa apteut in uema eeumulérii unc expericnic in timp, saw de regu procedurslo eate gi au dovesit eficacitatea gi pot fi proluate, estinse 41 generaliz Caracter! normate ce eofera Ia faplul ca principle didaetice orienteard 41 roeleaz setivtateca profecorului prin eerinfle clare gi precise pe care acestea le exprima, ° 43. Sistemul prineipiitar didactice si elasificaren lor ii Fiterstura pedagogic sunt inregistrate clasificdri ale princpiilor fn vapent Vom prezenta clasificrea principilor didactice realizatt de Oprescu (1988) care ae in v eriteri diverse eriteri emai multe 1. Prinsipit care ax caracter general ~ integrari organic a teoriei eu practica; + luarl in considerare a particuaritlor de vlrst si individual * ssiguctel cofenionl inverse in proces de tne 2. Princip care se imprun eu doninanf exes cnt ffi ~ accesibilitiiteunostnfelr, pricepeilr,deprinderilor; + sistematizri i continuitdi tn invatare; 3. Principié care acjioneard asupra metodologiei didacice si a formelur ce cryuntexe a ‘ctivitiler: corelateidintresenzarial gi rational inte concretg abstract i predore-invStare (intuit): onstento gi active; temeinice a cunostingelor abiltajlor. “Toate acest principiformea28 un sistem, ele actionénd in mod simultan si corelat. Posigia profesoriler ff de principle ddcsice poste fi varibile eeativa gi ruanfata, regula didactic 1 meat 4 didactic: Fate importants cunospterea gl adaptor for de sitre profesor la val a ca 4. Descrierca principiilor didactice in desrite pinipitordidatce ce va urmdritpezenare cerinflor sp de aplicare a earn dint ee. Prineipiul tnegréiril organice a teoriel cu praciica in didactic’, notiumes de 2 cle. ce urmeard af ped wrie se refer la ansaunbll exmosin te $i iuvdjate. Nofiunea de practicd euiude toate Foernete se sets 8 transforme, inte-un fel oarecase, realitatea. fnv¥iméntul modern cauti si spine apices 9 “oer voriete a cunostintelor teoretice in activitatea practicd si si considere practica ciept uw erieris pom Infelegerea teorie, Progitirea tineretuiui pentru desfaguaren lterioard a unei civil soviate utile inset = obindivea unar deprinder’ gi priegperi de nc Principiul formaleaza ceringa ea procesul de inva{anvant sa ofere situait comostintetor tearetice invatae gia eapscittilor formate fn activitatea practic, Couinuurile predate vor ft disensiose de profesor asfel Ineat st asigare pos la experieute: porshile sur kx interiosizare de etre cursam. Acegtia webuie pug fa importanta unor cunostinfe in conteste diferite, cio ca finalist a i direct Pentru formasca deprindecilor si priceperitor de munca se impune asigunasi constniber ep ' cursanitor la reaizarea activitailor intelectuals sau fice in invatamnant, aplicativita 1 avea dows sensi, flositea datelorasinitace Wv distinct, dar compen ‘un moment dat ea modele pentru rezalvaven wer sarci active ulterioare (de exemiply, utilizarea unor forte sau algeritan in eezolvor ‘uur eegeli tn comteste diferte). Acest luers se poate asigra prin eeatza cunontinte (pecifice sau nespeei‘ice, iutadiseiplinace, invecdiseiplinate), talre descoponiite cies ziti telice; reali <0 procesului de fususive a unex cunustinge vu # unor deprindesi prin i nediul activitiqion materiale, concrete, motries. Aceste sarcini se pot matesializa prin pumerea elevilor in situatt practice, prin experimentares unor nctiunt reale sau posible, prin idivea uukn stiri emotionate, prin rezolvarca toe probleme care fin de aspecte practice (implicarea in activitigi de cercetare, lucriri de laborator, luerder de acer, canfecyionari de obiecte etc.) ‘Aceat principie indica faptul e& tot ceea ce se insugeste Tn activtatca didactic® se cere a fi volorifica in activitatileulterioate te fnviqare sau materiale. De azemenea, aceasta non se refer la al ch ceea ex se invaté in perspectiva vnei aplicait concrete, imediate sau de vitor ce insugeste mult nuel ‘emeinic gi cu o motivatie mai puternic3. Practica, experienta cu diversele ei forme, apar ca clemente necesaie in tnsusivea cunostinflor gi Tn ccamuinirea cunoasteriipersonale, ca gin prevenireateortiirifnvStiméntulu. Atunci cA elevii nu sunt Invétat ssi valorifice in mod practic cunostntele, apareriseul manifest formalisnuului in fnvaghmane. Activititile practice: mijlocese o percepere vie, activa a obiectelor gi fenomenclor eealitatii, dau smyieve la i, al generalizarii gi al consolidirit cunostingelor; aigurd lwanaferul invatirii (aplicablitatea camogfinjelor) fm contexte nol; deavolta curiozitates, imaginatia i creativitatea a levi in procesul aplicirit practice a cunostinfelor are loc faibugijvea experiengei de cunoastere g1 de vielé ale levilor; ef reugese 58 si tormeze gi consolideze deprinderi de munc& independien, deprinderi practice. De asemenea, se dezvolta spiritul de diseiplind, de respect pentru muncé si prose acesteta; eleviiinvala 68 descupere Insemnitatea practica eunostinfelor teoretice. Principiul espectarti particularittlor de warsta $i individuale Powivit scestui principiu, organizatea si desSiguraren procesului de tnvatamant trebuie 28 se reslizeze pe rmasura postbilititilor reale ale elevilor, findndu-se seama de particularitile de viratS, sex, aivclol pregitri anerioare, precum si de dcoscbirile individual, de potentalul intelectual gi fizie al fiecdrui elev, Aceste eerinle se referd atat la obiectivele, confinutul si volumul celor studiate tn scoala, edt $i In tuustalietiie de predarefinvagare, _gaseste Furdamentarea psihotogica in relatia care se institu ine invagare: yi dezwoliae, "wri cognitive superioare se realizeaza sub impulsul exersiri invita. Realitatea este nilt prin inter ean siructrilor de cunoastere deja existence eae cuporth 0 acomodare permaucia jh ft cu datcle noi, interitizate de elev. Invalarea se va reali2a in raport cu. ,z0na eelel miei spropiate deevoltici" in sensul cA se va da elevului mien din evea ce el poate 63 asimileze a un moment dat, ln cazul in care continuturle 5i sarcinile depsese nivelui de deevoliate generala a elevulut se abtine © inyglare mecanicd, bezeté preponderent pe memorare sau pot sé pra aticdini de dezinteres ¢i pitt: tunel cand sarcinile sunt inferioare nivelului de pregitire tins de elev. Respectarea particulaitailor ndividvale, « dova dimensiunc a principiului matizay, este in consens eu un iuvitionim modern gi democratic, Fiecare tinar este 0 individualiteteirepetbila care nocesid un ustament particular. Procesele psihice individuste (percoptia, géndire, fimbajul,inteligenta, rnin, memoria, ‘motivates ete) capted conturari diverse de la un individ la alta, tndwidvalizarca insteuisisjannegue de In idsea ei reflectaea realitsi obiective in consis elevilor, are wa earactersubicetiv: tots elev peter obieetivele gi fenomenele fn acelagi mot; mi eet aceleagi aspacte; nv cunt atragi de accicasl ayecia eunogtintele nu trezese accleasi imresii, wechyi cen; elev nu gandesc in acelayy rims mu au acceey inaginatie:fecSeuia fi sunt proprit anumitetipun’ de instane ve Teacea individual este neceserd pentru a favoriza dezvollawe pin’ 3 aplitudinilor i msinimalizarin celor negative Informaiiite inverse se asociaza eu operat de cootiemate (i invatari sau de infirnsace St corcctave a yieyliicr sesizate In elev, de derieare si depipite a dficulculor apd, de an Fezultatcler, preuusa gia proceselar de yredare gi invatare eave eau vec fe Emoayamant~ predarea st invijarea~, ca ie aiustarea, amoliorare ie mers a veeuhaiel si evolutia proces d ite) yi stintare a “s Actiitatea de pre ponte si suprasolirie sau din contra, si subsolciteefortarite ee invayare, in acest situa, find svees ste a optimiza modu de desfigurare a pocecute predare/initare Sunt © serie de princint care se manifest in utili ani: imeedsepliartai, inegeiii, moduli, emmoculealizarii ete. Aceste principii se referd la walaltile de organizare a continateiiag ‘nviyimAntul, a metodetor gi strateilor de destisurarca aacivitiiieeamoagtere $1 formare, Demerunite.principiulu imerdiseiptnaritaii se regdsee I ivelul coiclatilor minimale, obligato sugerate de pianil de invagamnt sau de programelo disiplinelor, Acest puincipin relevs necesita analizei cpistemologice a disciplinelor predate pentru ideniticaren conceptelor si meiodelor comancs pouibil de transferat sau extrapolate la splint fa ata, Aplicarea acest principrainipicd seoclones alte stateside orsanizare a invltiméntului, cum ar f mosdlarizarea sau informatianrea, Modularizarea activitiui educative conform acestui prineipiy, aigurd 0 serie de avonteje: Nexibilitaten ‘sruewullor gi programelor de orgonizare i desfégurare a acivitii; permite anticularea educatici formele, swtormate st inféimate; asigura liantul Inee invijare, eoreefe, spectlizare; posibiliatea articulaes dlifeitelor module intro structura optim8 pentru o anumité situafie; ssigurd tnspunerea in limbsjc de Programare pe calculator, asigura posiblitafi de organizare interdisciplinr® si imegrata a activitigt permite individustizarea instr favatci 6 poate integra fn toate sruct ile hve - pivlol invegrarit ae in vedere unitatea universului si m cunoagterii umfie, Conform accstui principiu informayite sunt sintetizate gi organizate didactic din diferite domenii. ate cuneate. Principil presupune eiganivacen active din perspeetvi veticala (ce asignrt coerenta diferitalor stadii ale educatici uni individ) yi enizantalf (ce determina formarca eapacitiii te » wranetece unogtingele dobanditein context scolar la domenii de cunonstere sau de actiune care na au fost abundte de seen. Pineipiol integrait verticale are in vedere umtoarle aspect: uate fazele educatei converg spre acco ideal se om, indferent de progatcenpeefeionelé.omul avin aceeny valate, lar flecare om teebuie Sat ‘scascl lovel tt grupul sau gi in socetate fecare ft a educafiei consul 0 etapa spre realizare mai profundi a omului cate se edues gnu o (nt Fine; orice om tscbue si ju pareurge stadite Ge toc 4i Kinale, oricare ar fi calea pe care a ales-o; dalimitorenstadilor se seelizeara t rapon eu matuneren inteleciuals, cu motivatile yi virsa celor care invala;fazele nu sunt irolae, flecare sprijininduse re Precedenta si 0 pregitese ye uindtoren, fozele sunt complementar: tccerea de la un stadt To alal oe realizeszA progresiv,fér8 mpturd Principiol integrdrii vericale are ta vedere: mmatonrele aspect: aborderca nondisciplinard 4 rantinuturiter 243 fanivelul programelor, ct tal eplicdi lor; inteyrrea tn achiziile cognitive a unor oblsctive sferaicc lestinite 68 creeze sttudinte eare fae cunestinjele operate; repartizaea echilibraa a ectivitiilor ve mire cea gcolara gi cea exiragcolat,astfel int cele ex fnvata st fle plasat in eonteste diferin apropiate de realitae;asigurarea consi vied continuitetea scivitatt de invaare, Principiul etanemawvalingy se refers ia ne ele Bibliografic Suneseu, V.. Giwgca, Maria (1982), Principii de organizere si desCiguaxe procesului de 1D. Salade (coord), Didactica, Racureyi Cucos, C. (1966), Pedasosie, Politvan, fay Opreseu, N. (eoauton), (1988), Curs de geslayiy Preals, V. (1995), Princyatle didscticein vii Napoca Nicola, 1. (1994 Universitatea Bucuresti # psihologiet edueatier gi dervoltinii, Fit Dacia Cluj Dw, Bucuresti,