Cu ciclul Regii blestemati, ntreprinzatorul Maurice Druon se lasa sedus de anverg

ura unor mari framntari politice, cobornd n istoric pna n secolul al XIV-lea. Documen
tarea de arhiva cerea nsa eforturi ndelungi care au fost mpartite cu istoricul Pier
re de Lacretelle, cu Georges Kessel si altii. Investigatiile n bibliotecile si ar
hivele pariziene, milaneze, londoneze sunt puse sub semnul respectului pentru ad
evar. Si, daca ar trebui sa dam audienta unei marturii din Stendhal: "Te ia groa
za cnd te gndesti cte cercetari trebuie facute pentru a afla adevarul asupra celui
mai nensemnat amanunt", ar urma sa vedem n romanul acesta, iesit dintr-o colaborar
e, un model de reconstituire riguroasa.
Cu toata grija pentru exactitate, suntem departe de meticuloasa pregatire aperce
ptiva din Salammb, capodopera lui Flaubert, ori de aceea pe care si-a impus-o Cam
il Petrescu n Danton si n evocarea lui Balcescu. n Regii blestemati libertatile sun
t numeroase, fantezia ducnd la episoade neverosimile. Faptele sunt dirijate, nu o
singura data, dupa vointa autorului, caruia i convin loviturile de teatru, scene
le tari, exagerarile de tot felul. Se istoriseste neted, cultivndu-se anecdota fa
ra preocupari de profunzime. Se urmareste, ca n balade, reliefarea esentialului p
rin simplificare. Se ntmpla, e drept, ca anecdota sa fie mai semnificativa, mai el
ocventa dect multe imagini. n ansamblu verva, patosul, tonul viu fac buna figura d
e roman popular. Aceasta e formula la care s-a oprit Maurice Druon avnd n vedere e
xemplul naintasilor si preferintele publicului larg.