PLANUL DE AFACERI

CUPRINS:
1. Sinteza planului de afaceri
2. Descrierea afaceri
2.1. Date despre firm
- denumirea firmei
- domeniul de activitate
-localizarea firmei, sediul
-echipa de management
2.2. Argumentul. Viziunea
2.3. Scopul afaceri.
2.4.Obiectivele afacerii
Obiective financiare
2.5.Produsul -descrierea produselor
segmentul de pia
-clienii
- analizaconcurena
3. Strategii i politici de marketing
4. Resurse umane
-organizare
-relaionare
-atribuii
5. Manangementul riscului
6. Buget

1. Sinteza planului de afaceri

S.C. TRADIVAS 2015 S.R.L., cu un capital subscris de 1400 RON a fost
nfiinat n 2015 i este nmatriculat n Registrul Comerului cu numrul R
11500871. Firma are sediul n Moara Grecilor ,str. Crisan, nr.14, este proprietatea
a 7 asociai, fiecare deinnd 14% din prile sociale.
Firma are ca obiect principal de activitatea obinerea de 5 produse
gastronomice vnzarea acestora prin intermediul targurilor traditionale de sarbatori

si zilele festive ale comunelor din judetul Vaslui.

Considerm c aceast afacere are reale anse de reuit deoarece exist o
cerere n cretere pentru produsele pe care le vom oferi, poziia geografic asigur
o baz larg de aprovizionare cu materii prime bio si natural i exist posibiliti
de desfacere datorit reelei targurilor din judetul Vaslui de asemenea produse n
zon.
2. Descrierea afaceri
2.1. Date despre firm

Forma juridica de organizare: Societate cu rspundere limitat SRL

Denumirea firmei: S.C TRADIVAS 2015 S.R.L

Principalul obiect de activitate: producerea si comercializarea de produse

traditionale gastronomice dupa retetele propriilor bunici, cod CAEN 1071

,,Fabricarea prjiturilor i a produselor proaspete de patiserie.

capitalul social: 1400 ron

sediul social: loc. Moara Grecilor, judeul Vaslui Locatia dispune de spatiu

generos si amenajare corspunzatoare pentru desfasurarea activitatii alimentare

Nr. registrul comertului: se va acorda la infiintarea societatii ;

Cod de identificare fiscala: se va atribui la infiintarea societatii

.

2.2.Viziunea fondatorului
n subcontientul fiecrui individ exist un col bine definit al experienelor
trite n copilrie. Un loc aparte l au senzaiile gustative oferite de re etele
tradiionale culinare ale bunicelor. Pe parcursul vieii unui om, n orice moment
satisfacerea acestor senzaii ne dau mari plceri nct avem sentimentul c retrim
perioada copilriei prin tunelul timpului.
Datorit calitilor gustative sntoase, naturale, au fost i sunt bombe de
sntate, aceste principii culinare sntoase, parafate de sute de ani de experien,
dorim s le dm via pentru noile generaii care au fost vitregite de copilria

tritea la ar printre fructe rupte direct din pom, prin grdini n care trufandalele i
legumele creteau n ochii notri, prin savoarea trait cnd beam laptele spumos
proaspt muls din gleata bunicii, cnd printre jocurile copilriei culegeam
ciupercile rsrite dup ploaie i savuram gustoasele fructe de pdure la umbra
secular a codrilor.
Majoritatea membrilor echipei, in zilele de iarna, ne-am trezit cu razboiul de
tesut in casa si ajutam pe mamele noastre la tesut, furand astfel din tainele
mestesugului.

In timpul comunismului ne-am dezvoltat abilitatile practice de

realizarea elementelor de imbracaminte pentru membrii familiei(croitorie, impletit,

crosetat, cusut in puncte ) care lipseau de pe piata. Ne propunem , ca pe viitor, sa
ne cultivam si aceste capacitati prin realizarea de elemente de arta traditionale si
valoificarea lor prin afacerea noastra.
Cosideram ca vom avea succes in afacere deoarece lucram cu pasiune in
domeniul fabriecarii produselor culinare traditionale deoarece este unul din
hobiurile noastre.
Vrem sa fim printre promotorii promovarii

traditiilor culinare locale

deoarece cultivarea traditiilor reprezinta un indicator important al identitatii unui

popor.
Dorim sa ne cultivam hobyurile personale si sa obtinem plus valoare
financiara, sociala, si de dezvoltare personala.
Speram sa ne numaram printre acei care contribuie la cultivarea interesului
populatiei pentru a folosi o hrana sanatoasa in detrimentului celei bazate pe
fastfood-uri.
Argument
,,A mnca cu plcere este un semn de sntate,
A mnca de plcere este o greeal
Buctria moldoveneasc este apreciat astzi ca una din cele mai bogate
buctrii traditionale, att pentru varietatea preparatelor ct mai ales pentru gustul
rafinat i plcut.

Produsul tradiional nseamn produsul care se obine din materie prim

tradiionala, care prezint o compoziie tradiional sau un mod de producie i
care se obine printr-un procedeu tehnic tradiional. Astfel, produsul tradiional se
distinge n mod clar de alte produse similare din fiecare categorie: produse de
patiserie, dulceuri, murturi, zacusc.
Prin afacerea noastr ne propunem s producem i s comercializm o gam
diversificat de produse tradiionale, din categoriile mai sus amintite (n principal
plcinte) .
Toti membri asociai am trit la ar, n zone diferite ale judeului i ne-am
hrnit din buctria propriilor bunici. Fiecare dintre asociai contribuie cu
informaii culinare tradiionale, culese din diferite zone, ceea ce face ca produsele
noastre s fie variate i

originale, difereniindu-se fa de celelalte produse

similare existente pe pia prin calitile gustative deosebite date att de re et ct

i de modul de producie.
Retetarul nostru cuprinde retetele

originale ale propriilor bunici ale

asociatiilor. Astfel calitatea produselor are la baza experienta sutelor de ani de

aplicarea a retelor precum utilizarea

materiei prime naturala achizitionate in

special de la producatorii locali din mediul rural.

Experienta anterioara pe care o avem in producerea produselor culinare
traditionale consideram ca este un blocc starter pentru afacerea noastra si ca ne
recomanda pentru dezvoltarea ei. La targurile traditionale organizate cu prescolarii
organizate in gradinita am servit parintilor produse traditionale preparate de noi si
acestia au fost placut impresionati.
Evidentiem faptul ca piata local este slab reprezentat de aceste produse,
drept pentru care vrem ca prin aceasta afacere s promovam traditia, calitatea si
sanatatea prin producerea si comercializarea acestor prosuse.
2.3 Scopul afacerii

Crearea de plus valoare (economica, sociala personala) prin practicarea

hobbyuri-lor personalereprezentate de producerea si comercializarea produselor
culinare traditionale realizate dupa retetele propriilor bunici, cu materii prmateriei
prime naturale achizitionate cu precadere de la producatorii locali din mediul
rural.
2.4.Obiectivele afecerii
n scopul obinerii unor rezultate optime ca urmare a desf urare activitilor
proprii afacerii, am stabilit, pentru primul an de activitate, atingerea urmtoarelor
obiective, precum i indicatori de msurare a rezultatelor acestora.
O.1 Crearea de produse de calitate ctre beneficiari prin valorificarea re etelor
bunicii;
I= gradul de satisfacere a clientului, mai mare sau egal cu 80%
O.2 Comercializarea produselor la minimum 60% din zilele festive ale comunelor
judeului VASLUI;
Indicator: nr. participri/nr zile organizate=100%
O.3 S vindem minimul 3 kg de produse din fiecare categorie pe zi n pia i
minimum kg pe zi/trg
I= minimum 10 kg de produse vndute /trg ;
I = minimum 3 kg de produse la pia.
O. 4 Achiziionarea i utilizarea de materie prim bio din mediu rural;
I= 90% din materia prim trebuie sa fie materie natural prim bio din mediu rural;
O.5

Realizarea unui venit anual net mai mare sau egal 14000 ron ;

I= venit net anual mai mare sau egal cu 14000 ron.

O.6
S realizm un portofoliu de minimum 100 de clieni fideli pn la finele
anului
I = nr. clieni fideli mai mare sau egal cu 100
O.7 Perfecionarea continu a echipei n domeniu gastronomic, prin absolvirea de
cursuri de formare;
I = un curs pe an de persoan pentru dezvoltarea afacerii;

Obiectivel stabilite au caracter comercial i financiar ntru-ct vizeaz

obinerea de profit precum i un profund caracter social deoarece, pe de o parte
promoveaz productorii locali din mediu rural i pe de alt parte educ clien ii, n
sensul adoptrii unei alimentaii sntoase. Mai mult dect att, obiectivele conduc
la dezvoltarea personal a fiecrui asociat, prin ctigarea libertii de a practica
hobby-urile personale, prin munc, precum i prin ctigarea independenei
financiare.
2.5.Produsul
Segmentul de pia
Piaa de desfacere local a acestor produse este slab reprezentat
La nceput ne concentrm pe o nia de pia specializat format din trguri
tradiionale locale i zilele festive ale comunelor din jude.
Ne vom extinde piaa n etape:
1.
ne vom desface zilnic produsele in piata agroindustrial a ora ului;
2.

pentru comercializarea zilnic;

vom participa i la trgurile tradiionale regionale i naionale;

Provenim din aceast regiune, aa c, comercializarea la pia sau prin

trguri a acestor produse, credem c va fi profitabil i va cultiva tradi ia
moldoveneasc.
Clientii notri vor fi de toate vrstele.
Analiza concurentei .n Vaslui nu exista o societate care s aib obiectivele noastre
de activitate.
Considerm ca prosusele noastre vor avea succes i n rndul tinerilor:
- ei sunt deschii spre nou;
- nu prepar n cas produse tradiionale;
- le aduc aminte de gustul produselor tradiionale fcute de bunici astfel
i creeaz o stare de bine.
n special la trgurile organizate cu prilejul zilelor comunelor clienii sunt
deschii la cheltuieli mai mari n acest cadru organizat pentru achiziionarea
produselelor tradiionale. La trguri tradiionale particip mul i turi ti. Clien ii
notri pot fi foti elevi, prinii acestora, prieteni de familie, cunoscuii pentru
desfacerea zilnic din piaa agroindustrial.
Concurenii nostri pot fi asociaiile noprofit cu persoane cu deficien cat si
alte SRLuri. Considerm c vom face fa concurenei din urmtoarele
considerente:

Avem reete originale cu transmitere direct din familii;

Activitatea se desfoar din plcere (hobby) randamentul va fi 100%.
Introducerea treptat i sezonier a unor produse noi pe pia;
-85% din produse vor fi achiziionate de ctre clieni prin comand;
- Prin comercializare direct, deplasare la trguri i la faa locului la zilele
comunelor.
Descrierea produselor
Produsul tradiional reprezint produsul care trebuie s fie obtinut din
materii prime traditionale, s prezinte o compozitie traditional sau un mod de
productie i/sau de prelucrare care reflect un procedeu tehnologic de prelucrare
traditional i care se distinge n mod clar de alte produse similare apartinnd
aceleiai categorii: placinte ,dulceturi ,muraturi ,zacusca.
Produsele noastre vor avea succes deoarece :
Puncte tari
-folosim retete propriilor bunici;
-folosim produse bio direct de la furnizori locali ;
Produsele pe care le vom comercializa vor fi traditionale de buna calitate, variate
si foarte sanatoase
- Pe piata de produse gastronomice traditionale locale nu am intalnit aceste
produse;
-Oferim produse originale dupa retetele propriilor bunici ;
-Produsele sunt diversificate deoarece retetele provin din zone diferite ale
judetului ;
-Sunt realizate din placere prin cultivarea hobiurilor ;
-Materia prima folosita este de pe pietele rurale , prin procesare directa de la
producatori locali.
Furnizorii sunt producatori locali din mediul rural. Ne aprovizionam
saptamanal din targuri si producatori locali. Plata se face la achizitionare.
Puncte tari
-folosim retete propriilor bunici;

-folosim produse bio direct de la furnizori locali ;

Puncte slabe
-este prima data cand participam la actiune de comercializare a unui produs;
-produsele sunt usor perisabile
Produsele comercilizate si preturile sunt urmtoarele :
Fiecare produs trebuie descris de catre voiNoi am lucrat destul, mai sunt
doar 3
- ,,Plcint cu rvae
- ,,Scutecele Domnului
- ,,Plcint cu dovleac
- ,,Pasc Moldoveneasc
- ,,Turt rneasc umplut cu brnz
- ,,Cozonac moldovenesc
- ,,Murturi asortate
- ,,Magiun
- ,,Zacusc
- ,,Dulcea de ciree i viine

,,Plcint cu rvae.2 ron/100 g

,,Scutecele Domnului2 ron/100 g

,,Plcint cu dovleac..2 ron//100 g

,,Pasc Moldoveneasc..3,5 ron//100 g

,,Turt rneasc umplut cu brnz.1,5 ron/100 g

- ,,Cozonac moldovenesc..20 ron /500 g

- ,,Murturi asortate .... 3 ron//800 g

- ,,Magiun....5 ron//400 g
- ,,Zacusc ....4 ron//400 g
- ,,Dulcea de cirese i viine..4 ron//400 g
Reetele sunt anex la prezentul plan de afacere
3.

Strategii i politici de marketing

Promovarea este actiunea de a sustine ,a sprijini facand sa progresese
si sa dezvolte.Un ansamblu de activitati cu obiective si mijloace de actiune
variate presupuant o informare atenta a consumatorilor potentiali , actiuni
specifice de influentare a comportamentelor de cumparare si consum de
sprijinire a porocesului de vanzare
-insrerarea de anunturi in mas-media;
-marketing direct ;
-promovare prin evenimente de tip expozitional;
-marca proprie;
-Logo,simbol specific ;
-Calitatea rididicata a produselor prin folosirea produselor naturale;
-folosirea unor tehnologii clasice pentru a impune standardele calitatii
produselor noastre pe piata;
-promovarea prin prezentarea directa a produselor prin degustare;
-fluturae, on line, mass-media local;
-promovarea produselor prin fidelizarea clientilor prin tombole, concursuri,
pachete de produse.

4. Resurse umane
Firma va fi condus de cei 7 asociai neangajati.
Asociaii vor coordona ntreaga activitate:

Asigurarea spatiului de desfacere si aprovizionare ,depozitare-Agape Ema

Aprovizionare- Chiosa Viorica

Furnizori autorizati en-gross

Furnizor locali-Gina Nane

Poducere- Balan Adela

Promovare marketing-Popa Liliana

Productie-Babusca Otilea

Administrator -Grosu Gabriela

5. Manangementul riscului ( de scris teoria pe care a dat-o la curs)

R=risc
I= indicator
O.1 Crearea de produse de calitate catre beneficiari prin valorificarea retetelor
bunicii;
R1-nerespectarea retetarului;
R2 materie prima de calitate inferioar.
I= gradul de satisfacere a clientului ,mai mare sau egal cu 80%
O.2 Comercializarea produselor la minim 60% di n zilele festive ale comunelor
judetului VASLUI;
R1=Indicator: nr.participari/nr zile=100%
R2=Conditii meteo nefavorabile
- promovarea necorespunzatoare.
O.3 Sa vindem minimul 3 kg. de produse din fiecare categorie pe zi(in piata)
I= minim um 10 kg. De produse vandute /targ ;
R1=neconcordanta intre produsele oferite si preferintele clientului ;R2=promovarea necorespunzatoare.
O. 4 Achizitionarea si utilizarea de materie prima bio ;
R1= Producatorii locali din mediu l rural nu detin in targurile taranesti nu toti
au certificate de producator si certificate de sanatate
R2=Producatorii locali din mediu l rural produc cantitati insuficiente de produse
bio ;
I= 90% din materia prima trebuie sa fie materie naturala prima din mediu rural.
O.5

Realizarea unui venit anual net mai mare sau egal 14000 RON ;

R1=raccesul limitat a locatiile de comercializare ;

R2=clientii nu sunt educati in a consuma produse bio.
I= minimum 80% venit anual.
O.6

Sa realizam un portofoliu de 100 de client fideli pana la finele anului

I mai mare= 100 nr. Client care achizitionatii
R1= nemultumirea clientilor fata de calitatea produselor si desfacerea lor.
R2=lipsa unei politici clare de fidelizare a clientilor.

O.7 Perfectionarea continua a echipei in domeniu gastonomic. echipa prin curs

de formare ;
R1=resurse financiare reduse;
R2=neinformarea conspunzatoare despre organizarea cursului.
I=Un curs pe an de persoana pentru dezvoltarea afacerii;
Schimbarile nefavorabile ale pietei

Masuri preturi attractive

R1=Entinerea unei bune relatii cu furnizorii
R2extinderea afaceriilor firmei dincolo de piata existenta

Anex

Placinta cu surprize;
Timp: 1h (aluat moldovenesc)
Portii: 8
Ingrediente:
Compozitia: 4 oua, 1kg branza proaspata, 100g telemea rasa, 150g zahar, 1
plic zahar vanilinat, stafide, rom, coaja de lamaie sau portocala rasa
Aluatul: 200g faina, 100ml apa, sare

 Si bine inteles RAVASELE

Scutecele Domnului;
Ingrediente: 500 g faina, sare, apa, zahar sau miere de albine, 400 g grau,
200 g miez de nuca.
Ustensile de Bucatarie: sucitor de aluat, rasnita
Electrocasnice: plita sau tabla de aragaz ori o tigaie de teflon.
Preparare:
Turtele subtiri, numite popular Scutecele Domnului se mananca sau se
impart in Ajunul Craciunului, dar se pot prepara cu o zi sau doua inainte,
pentru a avea timp sa se usuce. Din faina, apa si sare se prepara un aluat
potrivit de moale, din care rupem bucati potrivite pe care le intindem bine cu
sucitorul pana cand obtinem o foaie rotunda de aluat subtire.
e foi de aluat se coc pe plita sau intr-o tigaie de teflon pe aragaz. Se lasa sa
se usuce pana a doua zi.

Placinta cu bostan;

INGREDIENTE PLACINTA CU DOVLEAC:

450 de grame de faina alba de grau
1 ou
1 lingurita de otet
1 lingurita de sare
150 de grame de unt
60 de ml. de ulei de floarea soarelui
1 dovleac placintar de 1,2 1,5 kg.
120 de grame de zahar (umplutura se indulceste dupa gust, eu am folosit

zahar brun, se poate pune la fel de bine zahar alb)

2 lingurite de scortisoara pudra
1/4 lingurita nucsoara (optional)
zeama de la 1/2 de lamaie
1/4 de lingurita de curcuma (optional)
1 lingura de extract de vanilie
1 lingura de pesmet
zahar pudra pentru presarat la final.

Pasca Moldoveneasca;

Ingrediente aluat pasca

un kg de faina
un cub de drojdie
cana de zahar
350 ml de lapte
150 ml de ulei
4 oua
coaja de lamaie
vanilie

Ingrediente umplutura de branza dulce

un kg de branza dulce
6-8 oua
cana de zahar
un praf de sare

 2-3 linguri de gris

150 g de stafide
Turta umpluta cu branza
500 g fin
sare
ap cat cuprinde aluatul
Mod de preparare:
Fina se cerne, se frmnt cu ap i un pic de sare pn nu se mai lipete de
degete. Se rup buci de aluat, se rotunjesc i turtesc i se pun pe vatr sau ntr-o
tav presrat cu lin, n cuptorul ncins sau sub est cnd li s-a ntrit coaja sunt
gata.
Cozonac Moldovenesc
Ingrediente:
Pentru 3 cozonaci:
Maia:
500 g faina
150-200 ml lapte caldut
1 lingura zahar
2 cuburi (2x25 g)drojdie proaspata
Pentrucozonaci,mai avem nevoie:
500 g faina
1 lingurita sare
2-3 oua
175-200 g smantana

 2 linguri zahar
1/2 margarina topita,dar numai calduta
coaja rasa de la 1 lamaie
ulei
nuca macinata amestecata cu zahar(dupa gust)
Preparare:
Se aduc de dimineata in bucatarie toate ingredientele pentru cozonac,inclusiv
tavile.
Maiaua se pregateste seara,astfel:
Intr-un vas se cerne faina de mai multe ori(eu am cernut-o de 3 ori)si se face la
mijloc o adancitura mai mare(o gropita).
Intr-o ceasca se dizolva bine zaharul si drojdia,in lapte caldut si se toarna apoi in
adancitura .
Se amesteca cu putina faina luata de pe marginea vasului astfel incat sa rezulte o
compozitie de consistenta smantanii,care sa ramana in gropita,la mijlocul
fainii,fara sa se imprastie.
Vasul se acopera cu un servet ,apoi se inveleste foarte bine.
Se lasa intr-un loc cald,fara curenti de aer rece,pana a doua zi
Prepararea cozonacului(a doua zi);
Dimineata,se cerne de mai multe ori, 500 g faina,intr-un alt vas.
Peste ea se toarna maiaua si faina ramasa din vasul cu maia,se adauga
sarea,ouale,zaharul
margarina topita si calduta,coaja rasa de lamaie.
Incepi sa omogenizezi,apoi adaugi din smantana,framantand,pana rezulta un aluat
elastic si putin mai moale,dar care se desprinde de vas si de mana
Il scoti pe planseta de lucru,usor infainata,il mai framanti bine,avand grija sa nu
rupi aluatul la framantat,apoi il portionezi in 3 parti egale.

Le rotunjesti si le latesti putin(cam cat o palma deschisa),le acoperi cu un servet si

le lasi la cald,sa dospasca,30-60 min,pana-si dubleaza volumul.
Se intinde apoi fiecare bucata de aluat,cat lungimea tavii,se presara generos cu
nuca amestecata cu zahar,lasand 2-3 cm pe margini libere,se stropeste nuca cu ulei
si se ruleaza,avand grija sa se inchida bine capetele.
Se aseaza in tava tapetata cu hartie de copt si se mai lasa 20-30 min la crescut,in
loc cald,fara curenti de aer rece.
Ungi apoi aluatul cu galbenus batut,cu o pensula si dai la cuptorul bine incins,la
foc domol,in primele 10-15 min ca sa se termine procesul de crestere, complet,apoi
iutesti focul la potrivit si lasi pana ce cozonacul este copt si rumenit frumos(in total
25-35 min).
Scoti tava din cuptor,lasi cozonacul in tava inca 5-10 min sa se racoreasca,apoi il
iei si-l pui pe un gratar pana se raceste complet.
Il poti pastra mai mult timp,daca il invelesti dupa racirea completa in hartie sau
servet, apoi il introduci intr-o punga de plastic pe care o legi si-l depozitezi intr-un
loc racoros.

ANEXE
Plcint cu rvae

Reeta
Timp: 1h
Porii: 8
Ingrediente:
Compoziia: 4 oua, 1kg branza proaspata, 100g telemea rasa, 150g zahar, 1 plic zahar vanilinat, stafide, rom, coaja
de lamaie sau portocala rasa
Aluatul: 200g faina, 100ml apa, sare
i bine neles RVAELE:

Mod de preparare:
Pentru compozitie se amesteca 3 oua cu restul de ingredientele.
Pentru prepararea aluatului se incorporeaza usor apa si faina cu un praf de sare pana cand se formeaza o coca
suficient de tare pentru a fi framantata cu mana.
Se imparte coca in trei parti cat de marimea unui mar mic si se intind cu sucitorul pe un pat de faina ca sa nu se
lipeasca de masa.

Foile se intind pana cand ies putin mai mari decat tava in care urmeaza sa se coaca placinta.
Se unge tava cu unt sau ulei si se tapeteaza cu faina. Se pune o foaie de placinta in tava cu marginile in exterior si se
toarna jumatate din compozitie netezind bine pentru ca in toate colturile sa patrunda compozitia.
Se aduc marginile foii de placinta peste compozitie si se pune urmatoarea foaie. Se toarna restul de compozitie, se
netezeste si se aseaza revasele impaturite in prealabil in folie de aluminiu. Ravasele se aseaza in asa fel incat atunci
cand se va taia placinta sa ramana pe mijlocul unei bucati de placinta.
Se aduc marginile aluatului peste compozitie si se pune si ultima foie de placinta. Se unge cu un ou batut si se da la
cuptorul incins pana se rumeneste, cca 30-40 min.
Pofta bun i Un An Nou Fericit!!!

Scutecele Domnului

Reeta

Timp: 1 h15 min

Ingredinte: 500 gr. faina, 3 linguri ulei, putina sare, o ceasca de apa calduta, sirop pentru foi, nuci tocate Mod de
preparare Se face un aluat din faina, ulei, sare, apa. Se framinta bine, apoi se bate de masa pina prezinta goluri in
sectiune. Se lasa 15 minute acoperit cu un servet. Se intind foi subtiri. Se lasa sa se zvinte, apoi se taie in forme
rotunde de marimea unei farfurii. Se coace fiecare foaie pe o tava, direct pe foc, pe o parte si pe alta.

Plcint cu dovleac

Reeta
Ingrediente:

- 500 g faina
- 25 g drojdie proaspata
- 250 ml apa calduta
- 2 linguri zahar
- jumatate lingurita sare
- 2 linguri ulei
Preparare:
Etapa : Se frmnt un aluat elastic, care se las 15 minute s se odihneasc. Se mparte n patru i din fiecare parte
se ntinde cte o foaie, ct de subtire se poate, ntai cu sucitorul apoi cu minile.
Etapa 2: Foaia se pune pe hartie de copt,se pune dovleac pe toata suprafata foii si cu ajutorul hartiei se ruleaza.
Se aseaza rulourile in tava unsa.
Etapa 3: Se ung si ele deasupra cu ulei si se dau la cuptor,la foc mediu,pana se rumeneste putin deasupra.Se
pudreaza cu zahar pudr.

Pasc Moldoveneasc

Reeta
Ingrediente aluat pasc

-1 kg de faina
-un cub de drojdie
-o cana de zahar
-350 ml de lapte
- 150 ml de ulei
- 4 oua
- coaja de lamaie
- vanilie
Ingrediente umplutur de brnz dulce

-1 kg de branza dulce
- 6-8 oua
- o cana de zahar
- un praf de sare
- 2-3 linguri de fin
Mod de preparare pasc

Separ glbenuurile de albuuri. Freac glbenuurile i doua albusuri cu jumatate

de lingurita de sare.
Adauga zaharul si bate ouale pana cand zaharul se topeste.
Dizolva drojdia intr-o cescuta de lapte cald. Fa o gaura in mijlocul fainei si pune
drojdia.

Turt rneasc umplut cu brnz

Ingrediente:
-pentru blat
1,5 kg faina alba
750 ml lapte
40 g drojdie
2 oua
ulei
sare
-pentru umplutura
1,250 g branza telemea de oi
6 oua

sare

Framantam bine ingredientele pentru pentru aluat, dupa ce am inmuiat drojdia cu putin lapte. F ramantam
cam 20 de minute apoi lasam la dospit in loc cald cam o ora.
Dupa ce a dospit impartim aluatul in 5-6 parti egale pe care le facem mingiute. Branza o sfrmam
adaugm ouale i sarea.Amestecam pna se omogenizeaza compozitia.
Umplem turtele cu branza multa( o impartim in cate mingiute avem)apoi impaturam. In tigaia ncins punem
turte pentru a se prji cu ajutorul paletei si lasam cam 5 minute sa se coac.

Cozonac moldovenesc

Ingrediente:

1 kg faina

2 cubulete drojdie proaspata

500 ml lapte gras

500 ml smntn

250 grame zahar tos

5 + 1 galbenusuri

o lingurita sare

ulei

esente

coaja de lamaie

3 plicuri zahar vanilinat

Preparare:

De cu seara, cernem faina ... ideal de vreo trei ori .... eu doar o dat. Parese ca devine mai pufoasa. Intr un
vas incalzim laptele cu toata cantitatea de zahar si esentele. Lasam la racit.
Pregatim maiaua ca la orice cocatura: drojdia se topeste cu o lingurita de zahar+ 2 linguri de faina+alte 2-3 de lapte.
Lasam la crescut in mijlocul movilei de faina. Cand si a dublat volumul adaugam toata cantitatea de lapte si cinci
galbenusuri frecate i smntna. Si acum incepe partea cea mai interesanta: framantatul. Din cand in cand ne
inmuiem mainile in ulei. Nu turnam direct in aluat.
Treptat cu rabdare ... framantam aluatul cu pumnii, cu palmele, aruncam de colo colo:) vreme de juma de
ceas. Apoi lasam la dospit in bucataria incalzita vreme de 40 de minute. Impartim aluatul in patru, le intindem cu
mana pe masa unsa cu ulei ... aluatul este minunant acum.
Umplem cu ce dorim. Facem patru suluri si le impletim doua cate doua .... si apoi hop in tava (tapetata cu hartie de
copt si unsa cu ulei). Ungem cu galbenus de ou amestecat cu o lingura de lapte si presaram cu zahar.
Mai lasam sa cresca pana cand isi dubleaza volumul cozonaceii nostrii si dam la cuptor pentru 50 de minute
Meniuni:
Umplutura dupa preferinta: mac cu nuca si rahat
Aceste cantitati sunt pentru 2 cozonaci
Timp Preparare: > 3 h

Murturi asortate

Ingrediente Muraturi asortate:

legume potrivite pentru murat, in cantitatea si proportiile dorite: castraveti, gogonele, conopida,
lubenite mici, varza, sfecla rosie etc.
hrean proaspat, radacina
bete de marar uscat
buchetele de cimbru uscat

telina
ceapa
usturoi
3-4 mere si/sau gutui (optional)
morcovi (optional)
ardei iute
frunze de telina, cu tulpina cu tot
frunze de visin
frunze de dafin
piper boabe
sare neiodata obligatoriu sare neiodata, daca folositi din cea obisnuita pentru alimentatie
muraturile se vor terciui!!!
se mai pot pune: boabe de mustar, boabe de ienibahar, alte arome

Preparare:
Oricare leguma de la primul punct al listei de ingrediente poate fi inlocuita. La fel cum se fac muraturi cu
4-5 feluri de legume, se fac si dintr-un singur fel (de exemplu numai gogonele sau numai castraveti). In ceeea ce neb
priveste, nu am folosit varza si nici sfecla rosie, pe care daca le adaugati intr-o mica proportie (1-2 sfecle sau verze
rosii mici la un butoias) veti obtine o culoare rozalie a tuturor muraturilor, ceea ce eu nu vreau, le prefer natur.
Morcovii si merele sau gutuile sunt dispensabile, nu au mare importanta decat ca vor crea un colorit frumos
si vor aduce un plus de dulceata, favorizand fermentarea mai rapida, in schimb hreanul si ardeiul iute sunt esentiale.
Practic, hreanul si ardeiul iute vor mentine muraturile tari, nepermitandu-le sa se terciuiasca. E bine sa va
pregatiti recipientele din timp, eventual probati cate legume vor intra in recipientele pregatite, lasand un spatiu cam
de un lat de mana la gura butoiasului sau de 4-5 cm. la un borcan mai mic. Ca principiu, intr-un vas de 10 litri
volum, dupa ce ati aranjat legumele asa incat sa intre cat mai multe, vor mai incapea aproximativ 5 litri de apa. La
fiecare litru de apa se va socoti 1 lingura cu varf de sare neiodata.
Legumele se spala foarte bine si se scurg de apa. Ceapa se decojeste si se taie pestisori, usturoiul se
curata si se desparte in catei. Hreanul radacina se curata de coaja si se taie pe lungime in bastonase cu
sectiunea de jumatate de centimetru (aproximativ). Telina se curata de coaja si se taie in felii groase de 1
cm.
Pe fundul butoiului se aseaza 2-3 tije de telina cu tot cu frunze, apoi un strat de legume, 2-3
ramurele de cimbru, 2 bete de marar, 2-3 catei de usturoi, cateva felii de ceapa, 2 felii de telina, 2-3 ardei
iuti intregi si 3-4 bete de hrean.
Se alterneaza la fel, aranjand legumele asa incat sa intre cat mai multe, pana cand se umple butoiul,
folosind la fiecare strat de legume atat arome (se vor alterna frunze de visin, de telina, bete de marar si cimbru,
usturoi si ceapa) cat si ardei iute si hrean, necesare pentru a mentine muraturile tari.

Pofta buna!

Magiun

Zacusc

- ,,Dulcea de ciree i viine