n procesul nvrii este implicat i memoria, care fixeaz i reactualizeaz
cunotinele. Memoria este att o premiz, ct i un rezultat al nvrii, iar solicitarea ei depinde de felul n care se realizeaz nvarea nsi. O nvare contient stimuleaz memoria logic, iar contientizarea scopului i a duratei pentru care e necesar fixarea i stocarea informaiilor uureaz intensificarea memoriei voluntare i a celei de lung durat.
Dezvoltarea imaginaiei este o condiie a cultivrii creativitii.
Investigaiile ntreprinse n domeniu atrag atenia asupra faptului c n prezent asistm la
un fel de involuie a imaginaiei creatoare, mai ales la preadolesceni i la adolesceni. Se apeleaz mai mult la imaginaia reproductiv i mai puin la cea creatoare. Or, elevii,inclusiv colarii mici i chiar precolarii, sunt capabili de o activitate creatoare, firete n limitele a ce are acestea specific n procesul didactic.
O4. Stimularea i cultivarea intereselor de cunoatere.
Educaia intelectual asigur paralel cu formarea unui stil de munc adecvat, a nsuirii tehnicilor de munc intelectual, i cultivarea interesului pentru cunoatere, a dorinei de a ti a elevilor, a trebuinei lor de a cunoate.
Interesele cognitive trebuie s fie o consecin a dezvoltrii proceselor de cunoatere. Ele
sunt durabile spre deosebire de interesele spontane, i se educ trecndu-se de la reflexul de orientare (Pavlov) la curiozitatea epistemic (pentru cunoatere, de a ti). Interesele devin astfel motive ale nvrii, care pot fi: de nivel inferior (imediate i concretizate n forme precum lauda de ctre educator, prini etc.), notele (calificativele), diverse avantaje (discuii) de nivel superior: satisfacii proprii (motivele devin trebuine), pregtirea pentru integrarea social i profesional, contribuie la progresul social. Delimitarea obiectivelor educaiei intelectuale nu trebuie s creeze impresia c nfptuirea lor are loc separat, pe cele patru domenii. Doar n coninutul lor pot aprea elemente aparte, care permit o mai bun aprofundare i conturare a lor. n nfptuirea lor se regsesc metode,