Sunteți pe pagina 1din 222

ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN


CULEGERI $1 STUDII

XXII.

COLINDE DIN ARDEAL


DATIN1 DE CRAC1UN SI CREDINTE POPORANE
CULEGERE CU ANOTATIUNI SI GLOSAR
DE

ALEXIU VICIU
PROFESOR lq BLAJ

SEDINTA DELA 27 MAW 1913

BUCURE$T1
LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA
VIENA

LEIPZIG

GEROLD Sc Comp.

OTTO HARRASSOWITZ
1914

www.dacoromanica.ro

35.40

ACADEMIA ROMANA
SECTIUNEA LITERARik
SEDINTA DELA 26 MAIU 1912.

Pre$edinta d-lui I. Caragiani.

D-1 A. Biirseanu ceteste urmatorul raport despre manuscriptul :


Colinde din Ardeal, datini de Crciwz ,si credinte poporane, culegere cu anotatiuni $i glosar, de Alexiu Viciu, profesor In Blaj :
D-1 Al. Viciu, cunoscut prin glosarul sau de cuvinte dialectale din

graiul viu al poporului roman din Ardeal, tiparit in Analele Acad.


Rom., XXIX, Lit., prezenta o mare colectiune de colinde, fcute cu
ajutorul elevilor sal din Blaj. Colectia cuprinde 191 colinde religioase, 121 sociale $i 39 urari de ale colindatorilor, serioase sau
glum*. Ea este precedatd, afard de precuvantare, de o introducere
de 91 pag., In care se vorbe$te despre fiinta $i originea colindelor,
felul lor, despre refren si invocatiune, despre Insemniitatea colindelor
ca cuprins $i forma, mai departe se arat cateva obiceiuri de Craciun

din Ardeal, catev credit* poporale, relative la Craciun $i la Ajun,


$i se vorbe$te despre colindat la celelalte popoare din Ardeal, afara
de Romani. lar la sfar$itul ei se afl un glosar al cuvintelor arhaice
$i al provincialismelor cuprinse In colectiune $i se da literatura colindelor poporului nostru, cunoscuta de autor.
Ce prive$te Insii$ colectiunea, cele 191 colinde religioase trateaz
diferite materii relative la Na$terea $i Botezul Domnului, la patima
$i moartea lui Isus, la Invierea $i inaltarea lui, ne arata pe Dumnezeu
caltorind pe pmant intovard$it de San-Petru, descriu raiul $i iadul,
$i vorbesc despre gre$eala lui Adam si despre judecata cea de apoi,
despre Sfirrtii : San-Petru, San-Nicoara, Sf. loan $i despre alte lucruri $i persoane sfinte.

www.dacoromanica.ro

IV

Unele din aceste colinde sunt create de popor, altele ins


anume o mare parte sunt de origine literar5. Asa sunt d. e. colindele : 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 19, 26, 36, 37, 38, 39, 47,
50, 51, 86, 88, 89, 99, 109, 114, 118, 122, 123, 126, 130, 131,
135, 143, 144, 146, 147, 148, 149, 185 si 191.

Din aceste colinde de origine literar, unele sunt mai vechi, fAcute

de dieci, cari la inceput Insisi umblau la colindat, cum se vede din


col. 4 (Cntarea pcurarilor)
Noi acum, ortacilor,
Voi diecii, bunilor,

Cu pstorii dimpreund
S ne facem voia
CA ni s'a ndscut Hristos,
Lumii spre folos ;

Ludati
Si cntati

$i v bucurati!

altele (ca 9 : 1osif cu Maria ; 51 : Veselie ; 122 : Prinderea lui


Isus ; si 191 : Patima lui Iosif) se par de dat cu totul recent.

Ultima din acestea (Patima lui losif) se pare cal a fost alcatuit
de vreun scolar, care stia cte ceva din Istoria biblic, cum arat
versurile :
Asupra Egiptului,
Pe calea Eufratului....

Rea veste I-a intlnit,


CA fiul sdu a pierit,

Care i-a fost mai iubit....


Iacob cel din veac numit
incheierea :
SfAi*tul zilelor vin (?),
De losif am dor i chin,
Rmn cu Beniamin,
Slavd Domnului. Amin.

Doua din colindele, despre cari e vorba, sunt reproduse din alte
colectiuni. Anume : col. 26 (Sculati, sculati, boieri mari) e Florile
dalbe din colectiunea Poezii poporale ale Rom. de V. Alecsandri,

iar col. 99 (Pogorlt-a Domnul sfnt) e Avutul si sracul din


colectiunea d-lui At. M. Marienescu.
Colindele sociale, cuprinse in desprtmntul B., in numr de 121,
sunt balade de voinicie, legende solare, mituri, traditiuni, romante
i urAri impreunate cu laude la adresa acelora crora li se colind,
sau, cum le nurneste d-1 Viciu : madrigale (?).
Aceste colinde sunt in genere de origine poporald si, des in mare

parte cuprind teme cunoscute din alte colectiuni, tutus sunt de


interes, infAtisndu-ne forme proprii Ardelenilor. Pe lang adev-

www.dacoromanica.ro

iatele colinde, in aceast parte s'a strecurat i o urare cu pluguI


111 Colinda plugarilor), auzit la Ghime$ $i Adus probabil
din Romania, un bocet (No. 112 Zbava Zorilor), 2 doine (No. 114
Doi pui$ori de cuc, $i 118 Nuc cu frunza lard), o strigMura cu

inceput de colinda (No. 120 In robot) $i, la No. 121, cntecul


glurnet al Turcii (Brezaiei).
In cateva din cele 39 urri, multumiri i inchinri cu paharul
ale colindtorilor, aflam diferite forme ale Plugu$orului : astfel in
urarea 4 (Multmita feciorilor), 27 $i 36 (Urarea colacului),
39 (Descntatul colacului la Turca).
Ce se atinge de chipul in care s'a facut colectiunea, observam

fiind colectantii elevi dela gimnaziu, de multe ori n'au fost In


stare a reda Intreaga colinda, incht unele din colindele adunate au
ramas numai fragmente (ca d. e. piesele : 35, 150, 17 B., 23 B.,
44 B., 59 B., 71 B.); altii n'au inteles destul de bine cuvintele
le-au redat in forma gre$ita, cauzand astfel numeroase neclaritdti
confuziuni (d. e. flaci, in loc de faclii, col. LI $i CLIII ; C-s
mai sub vitei juncii tinerei, probabil in loc de Cd-s mai
subtirei, col. XCVIII ; ferica-mi la nob), In loc de feric-mi (ferice)
de noi, col. C ; $ade gazda, cest domn bun poate fi, foarte u$or,
cest d'om bun, col. CVIII, ca i In multe alte Iouri ; Spica-mi
ratez, De pamnt pica col. CXX trebue sa fie : Chica-mi
ratez, Pe pmnt pica ; De-aninosul tlorilor din col. CXLVII :
arnirosul ; sfr$itul col. CLXXIII
este lipsit de
Sin-Nicoari
inteles, confundandu-se corabiile, pe cari le trece acest Sfnt peste
mare, cu fntnile ce le sap ; col. CLXXXII : Da de beat ce i-a
dat? Datu-i-a mielul sugeirel; col. II B. : Sub sulit brad Malt,
Sub stan vita ; Brad inalt $i Sub stan vita ; Stan de piatra ;
col. V B. : Si le-on vesele,ste, Voinica$ de arme, Iii loc de : $i
Cu lanita creata
te'nvesele$te ; col. XIII B. : Cea oaie mioara
col.
XIX
B.
:
13di
prin easel, serisei
Deind argint in gliia(ei(?);
masei Pan' la curtea cu hareu ; col. XXI B. : cerbu-i tlpior i
col. XXII B : cerbu-i streitior trebue s fi fost : cerbu-i tretior
= de trei ani ; versurile : Virgu5 aducnd Virg de du5nic din
col. XLIV B. trebue sa fi fost in original : Vigu-$i aducand,
Vig (teanc) de dur$inic ; cuvntul dihorit din col. XLVIII B. :
va fi fost, poate, viforit ; versurile :
Bate vntul dihorit
lac mind din mdnund Prin cuBatu-mi-se doi boi suri,
Cam
prin
crucea
bradului,
din col. LIX B., sunt cu
nuna soarelui,

www.dacoromanica.ro

VI

totul neclare ; cuvintele : Nice miere-mi ochesle, din col. LXVII B.


trebue sd fi fost xNici mioare ochesle, iar cuvntul (cocianului

din versurile : In vArful cocianuluiCleanga mghiranului poate


sA fi fost : ciadiului (chiverei ostsesti); cuvintele cunund si
lincet din versurile olindei LXIX B. : La fntn, la cunund,

Unde curd apa bunA ;La fntn la lincet,Unde curd ap'ncet,


incA trebue di au fost rAu reproduse; ele nu pot aved in nici un
caz intelesul atribuit de d-1 Viciu : ocomunA, sat si cuvntul compus
lin-cet ; versurile : Plecati-vd vrfurile,SA v'ajung cu timpurile
din col. LXXI B. Inca n'au nici un inteles ; in col. LXXVI B. vorba

grdmAticu a fost prefAcut in grmditu, iar In loc de Sare'n


vnt, sare'n prnnt, se zice : Sai in vnt, sai in pAmnt ; altii

iards s'au simtit datori a modernizd unele expresiuni sau chiar a


fabrich versuri intregi, ca astfel piesele lor s par cu att mai interesante.
Exemple : Col. VI se incepe cu cuvintele : In orasul Vetleem,
pe cnd se stie cA poporul pronunt : Vifleem, Vifleim sau Viflaim ;

in col. XIII intlnirn versurile :


Si
Egipt s'au dus
Cii dulcele prunc Isus...
Apoi iarg s'au inlors
In Nazaretul frutnos.

In col. XVI aflAm expresia nepopular : Tri zeThioare mi-1 apleacd ;

in col. XLVII (Viflaimul)o povestire rimatA, fard nici o poezie,


aflam expresia, deasemenea nefolosit de popor : Intre chimiri a
murit. Col. LXIX se incepe cu versurile : Se preumbl Maica
sfntd. ; tot in aceast col. aflm versul nu tocmai clar : Nici de
vara, ce-i rdcoare. In col. CXXII ("Prinderea lui Isus) intalnim
versuri le :

Cfind Hristos gat cu cum,


Merse sub porn in gilding,

luda dup el s'a dus


Si Evreii prin aseuns.

Cnd luda I-a sdrutat,

Sar Evreii,l-au legal;


L-au purtat pn' la Pilat
5i la casa cea de slat.

Col. CXXX (La grAdina raiului) pare intreag artificial :

`) Nu trebue uitat ns, c i aceia, dela cari s'au auzit colindele, Inca au
fost, partea cea mai mare, copii, asg cg nici ei nu erau in stare, in multe
cazuri, a rosti cuvintele in forma lor adevratg.

www.dacoromanica.ro

VII

La gradina raiului,
La pomii iedemului
Ce veste s'a menunal?

Si incheierea :
Stelele mai maruntele
$i-acle plangeau de jele,
Stelele pe jumatate
Se fdeurd 'ntunecate.

In col. CLI (Judecata lui Adam), pe lng expresia : Pe Adam


judecheazd, care cu greu poate fi poporal, aflm versurile lipsite de inteles :
Nu te'nduri tu, raiu, de mine,
Cum ma indur eu de tine :
Ca un nue intr'o lumind,
Ca un brad intr'o tulpind!

versuri cari sunt o aducere arninte intunecat din < Flora Unirii
de V. Alecsandri :
Ca doi ochi inteo
Ca doi brazi intr'o tulpina.

In col. CLXXXV se foloseste expresia arhaic Maria-Vergura,


reinviat in biserica romn gr: cat., care cu greu cred ca se aude
in popor. In col. CLXXXVII (Fdclia dalbli) intlnim versurile :
D'ash joaca de frumos (faclia)
$1 se'ntoarnd de voios
Inteun fesnic luminos!

In col. III B. (Colinda dtanei) aflin expresia : Prin(ul linprat ; In col. XIV (Vslie) se zice : Si porni tam vnat ; In
col, XVI (In grlidina soarelui) :
Cu frine cu ciocotei,
Cu toate podoabe noi.

Col. XXVII ( Lupta voinicului cu leul) se Incepe cu cuvintele :


La floarea acqului,
La umbra gutiliului,

pe cnd varianta acestei colinde (XXVIII) are Inceputul cu mult


mai firesc :
Pe sub vita vinului,
La umbra gutaiului.

www.dacoromanica.ro

VIII

Nepopular mi se pare

expresia

ca-un bun vecin, din

col. XXXI B. (Junelul) :


Ci-am venit, ca-un bun vedn,
"Sd m lupt, leut, cu tine (v. 44 si 45),

ca i drdgulitd din col. Lill B. (Mrie prin grAdin):


Nu md rupe, drgulit (zice ruja cdtre fat,v. 7), i mai departe (v. 12 i 13):
De nu ti-oiu fi dragulita,
Mi-i arunca pe WWI .

Tot in aceasta colind din urma (LII1 B.) aflm versul :


Fete mari cu salbe tari.
Expresia :
Dacg-aceste le gAtasi,
Cofa'n mana d'apucasi,

din col. LXVII I B. Mat nu poate fi poporald.


Inchintura XXI din despArtdmntul Urri pare intreagd mie-

stria :
Faceti bine si iertati,
Vorba sA nu ni-o'mputati,
Ca s'avem si noi folos
De Nasterea lui liristos!
Noi umblAm s distigdm pne

Cu putinicd intelepciune,
Sa ne facem haine bune.
C5 haine-avem cam ponosite,
Nici la domni nu-s prea
Sacu monolac, etc

De altfel la fiecare piesd se arat numele colectantuIui i comuna


de unde este el, afard de piesa 40, unde lipse$te indicarea comunei
in care a fost auzit aceastd colind.
Ce prive$te transcrierea textelor, d-I Viciu si-a dat silinta s reproducd cuvintele a0 cum se- rostesc in popor. De multe ori insd
dnsul va fi stat la indoeald, cum sd reproduc in scris cutare sau
cutare vorb sau expresiune, care se puted intelege in mai multe
feluri. Astfel am amintit cd in mai multe locuri cuvintele cest domn
bun puted s fie foarte u$or cest d'om bun ; tot astfel d. e. In
col. LIV (Zor de zor, sau, mai blue zis : Zori de zori) cuvintele :
Da-Le'-dnsu-incd-i cu ei,
Da-Le' dnsu-i

in care d-1 Viciu crede cA Le=Ler, se pot rosti i scrie foarte bine
i, poate, cu mai mult cuvnt :
D'ale dnsu'nc4-i cu ei,
D'ale dnsu-i imbrcat...

www.dacoromanica.ro

TX

Cat pentru transcrierea versurilor, observ ca in multe locuri emistihele, cari rimeaza intre sine, sunt transcrise In acela$ vers, pe
cand in col. CLXXVIII (Ce soare rasare mai de dimineata ?) versurile ar fi trebuit daspartite Iii emistihe de eke O silabe.
Cu privire la gruparea pieselor (colindelor) trebue sa observ ca
adunandu-se foarte multe variante ale aceleias colinde, acestea nu
s'au grupat totdeauna la un loc, ci multe din ele sunt imprstiate.
Astfel d. e. col XCVII (Dumnezeu cu oile) seamand foarte mult
cu coh LXX (O chilie de tamale) si prin urmare trebuiau grupate
la un loc ; tot astfel trebuiau grupate la un loc piesele : CLIV (Joaca

Petru), CLV (Petru In raiu), CLVI (Petru In raiu) variantd,


CLX (Sub poalele ceriului) si CLXII (Taica Petrului), fiind
toate de ;celas cuprins ; de altd parte, piesa CLXI (La rnijlocul
ceriului) trebuia asezata Ingd colindele CLVII, CLVIII, CLIX,
tratand toate aceeas materie. Dintre cele sojale : col. XLII ( <loan,
bun barbat ) e aproape identica cu XXV (Colinda lui Ion) ;
col. XLVI (Pe sub meri si pe sub peri))) e aproape aceeas cu XLV
(Meri si peri); col. LXXIII (Sora Solomie) seamana cu XXXIV
(Sus la Triglat) i cu XXXVI (Sor' si frate) ; col LXXXV
(Umblani colindand) seamna cu LXXVI II (Gazda nu-i acasii) ;
piesele CVII (Sus la munte), C1X (Trei pacurdrasi >) i CX ( <Trei

pacurarei) sunt variantele aceleias colinde si prin urrnare nu trebuiau intrerupte prin col. CVII (Albu-i dealul ) , col CXV B. si
CXVI B. (< Bradul $i teiul) trebuiau grupate lang CXC A., fiind,
cu deosebire aceste din urma, aproape identice.
De asemenea piesele XXVIII (Scoll, tu fiic) i XCVI (< Pe sub
deal de pomisori) s'au introdus din greseala intre colindele religioase, pe cnd piesele XVIII B. (In deal de Rusalirn) si XIX B.
(O find mandril), introduse intre cele sociale, sunt de cuprins
religios.
In Introducere

cum am amintit la inceput d-1 Viciu da un


studiu intreg asupra colindelor ; multe ionsa din afirmarile sale, ca
d. e. cele relative la numele si originea colindelor, la refrenuri si
invocatiuni, la reminiscentele antice, cuprinse In collude, pot s fie
controversate.

In Glosar nu s'au introdus toate cuvintele si expresiunile necunoscute sau rar intrebuintate In celelalte tinuturi locuite de Romani (ca d. e. cliliii, col. 57 ; ferie, ibidem ; iconar, col. 61 ; po
voras, col. 100 ; galileu, col.%126 (reminiscenta bisericeasca); boj

www.dacoromanica.ro

col. 153 ;

arghisit, dto ; pdsturei, col.

168 ; brud, brudar, col. 174 ;

tird, col. 10 B. (Cujma sav toat tied) ; ciocotei, col.


cipcea, col. 26 B. (v. 6 : SAri ici, srl cipcea); bulzu

16 B. ;

dto (v.

25 :

mdrii ne-o 'mbulzit) ; sulbuc, ibidem (v.


Pe un sulbuc
mare de peste); dihorit, col. 48 B. ; meinund, col. 59 B. ; iiori
col. 63 B. ; storcut, col. 79 B. ; dornnutut pe$telui, col. 82 B. ;
Voimii vamesd, col. 83 B. ; abei (urAri XIII) ; de altd parte, ctev
cuvinte nu par explicate corect, sau sunt gre$it explicate (ca d. e.
addlior, presupus in legAtur cu germ. edel ; streitior, explicat cu :
mai mare, conducAtor, sau
mai probabil
care streche, care
str, pe cnd cuvntul acesta nu poate fi altcev, dect o formA
corupt dela tretior=de trei ani ; zrnei, explicat cu zinA, pe
cnd in adevr e o planta).
4Bulzu

29 :

Pe temeiul celor ardtate mai sus, prerea subscrisului este ca


colectiunea d-lui Viciu nu se poate publicA in forma in care se afl
acum, ci trebue inapoiat autorului, ca s'o modifice in urmAtorul
mod :

1) SA delture toate piesele a cdror origine literar e evidentd,


sau cari au fost reproduse din alte colectiuni.
2) SA grupeze din nou diferitele piese, concentrnd la un loc variantele relative la aceea$ temd $i delturnd cu to tul pe cele fdra
nici o important.
3) SA restitue In forma original cuvintele rostite gresit sau stalcite
prin neintelegerea colectantilor.
4) SA omitA cu totul din lntroducere studiul asupra colindelor,
mArginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de CrAciun $i a felului cum se colindii la Romnii din Ardeal.
5) SA introduc in glosar toate cuvintele necunoscute sau rar in-

trebuintate, chiar si atunci cnd n'ar pute da explicarea lor.


6) SA deldture din glosar explicdrile nesigure sau echivoce, cari
pot face ca valoarea intregului glosar s fie bnuit.
FAcndu-se aceste indreptdri, colectia d-lui Viciu s'ar pute prim
in publicatia : Din vieata poporului romn.
Bucure0, 25 Maiu v. 1912.

www.dacoromanica.ro

xf
SEDINTA DELA 27 MAIU 1913.

Presedinta d lui I. Caragiani.

Se ceteste urmtorul raport al d-lui A. Beirseanu asupra culegerii


de Colinde, trimis spre publicare de d-1 Al. Viciu i inapoiatd dupd
revizuirea fcutd, in urma ardtdrilor d-lui Barseanu. Dup aceste
ndreptdri, d-1 Barseanu propune publicarea culegerii, cdreia s i se
facd indreptdrile artate :

D-1 Alexiu Viciu, profesor pensionar In Blaj, prezentd din


nou, revazut conform propunerilor subscrisului din raportul din
25 Maiu v. 1912, colectiunea sa de Colinde, facutd cu ajutorul
fo$tilor si elevi.
Dansul a tinut seam In deobste de ob-servarile cuprinse in acest
raport, ornitnd din Introducere studiul ski despre Colinde $i
marginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de Crciun ale Romnilor ardeleni, delturnd colindele de origine literar prea pronuntata si cele doud-trei reproduse din alte colectiuni, grupnd la
olaltd variantele acelora$i teme, restituind in forma originaldunde

s'a putut cuvintele rostite gresit sau stlcite prin neintelegerea


colectantilor, 5i In fine completnd glosarul dela sfarsitul colectiunii
cu tin nurnr insemnat de cuvinte neintroduse In prima redactiune

deldturnd dintrinsul mai multe explicdri nesigure sau prea indrznete.


In modul acesta extensiunea lucrdrii s'a redus in catv, rm-

nand in despArtmntul A (Colinde religioase) 155 piese, In loc de


191, eke fusese mai inainte, iard in desprtmntul B (Colinde so-

ciale) 112, in loc de 121. In partea a treia (Urri) a rmas acela$


numr de 39 piese.
Cu toate aceste ameliordri, totu$ au mai scpat din vedere
unele indreptri, pe cari le cred neaprat de lips, ca d. e. delaturarea colindei religioase XXI (Vestea minunat), de origine evident literard $i de altfel prea cunoscut, ca sd mai cuprindd loc $i
in aceastd culegere ; gruparea la un loc a pieselor CII, CIV si CV
din desprtmntul B, cari sunt variant* aceleia$ piese, desprtite
una de alta prin colinda CIII (Pe sub deal de pomi5ori), care,
de$1 cu subiect tot din vieata pstorilor, se deprteazd mai mult de
celelalte, $i introducerea in glosar a tuturor cuvintelor arhaice $i
provincialismelor, cum sunt d. e. cuvintele : povora, blut (LXXII),

www.dacoromanica.ro

XII

botezeitniint. (XC), arghisit (CX), ferica (LXXXV B.), etc., cari lipsesc
si acuma.

cAceste indreptri ins se pot face cu usurint la ultima revidare


a manuscrisului sau chiar si in cursul tipririi.
Fcndu-se si aceste indreptdri, sunt de prere ca lucrarea d-lui
Al. Viciu s se publice in colectia : Din vieata poporulai roinn.
Propunerea d-lui Barseanu se aprob.

www.dacoromanica.ro

PRECUVANTA RE
Literatura poporan am lindrgit-o la vatra printeasc. Acolo am

Invtat, ca prune, colinde, povesti si gcituri. Ca biat de scoal


mai de multe ori am copiat pentru fratii miei : Colcgritul (1) fra-

telui Benedict, apoi doine si hore, cari au ajuns In bune mni la


profesorii mei de liceu In Blaj. In cursul carierei mele de profesor
la numitul liceu am intrat constiu In arhiva cea bogat a neamului
nostru $i am iesit cu un tezaur de creatiuni ale Muzei poporane.
Am convins pe elevii mei despre Insemntatea productelor geniului
poporan i despre datorinta ce o avem ca s le adunm, s le studiem $i ash s le transmitem posterittii. Si elevii m'au priceput.
Onoare lor ! Ca albine srguincioase s'au slobozit In cmpul In-florit al literaturii populare. Dela Tulghe$ pn la Brad $i din Ma-

ramurs pn la Olt, de pretutindeni au adunat $i Insemnat con$tiinciosi tot felul de literaturd poporand : basme, traditiuni, istorisiri,
legende, anecdote, gcituri, frnturi de limbA ; doine, hore, colinde,
datini si credinte, Insemnri despre portul $i tot ce priveste vieata
poporului romn. Unele din acestea le-am publicat In foi. Dar ocupandu-tri de colinde am constatat c aceste ramsite sfinte se pierd

pe incetul. Si 'And acum am pierdut multe dinteinsele. Colindele


beep a se uit. Cultura modern $i imprejurArile sociale schimbate
le amenint cu prsire. Cel ce s'a ocupat cu colindele va fi experiat
c'd trebue sa ceteasc multe variante ale aceleia$ colinde, ca s poat
afl una mai complet $i mai aproape de textul original. De fapt :

unele colinde sunt un amestec din 3-4 felurite, sau si In cazul cel
mai bun, din 2-3 de acela$ fel. Temele nu sunt multe, dar mult
variate sunt colindele de aceea$ tem.
Multimea variantelor necomplete Ingreuiaza selectiunea, mai ales
cnd colinddtorul neintelegnd cuvintele vechi le poceste si reci(1) A apgrut acurn i a Ill-a editie a Tribunei, la Krafft in Sibiiu.
Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

teaza vorbe fra rost, ca d. e. anglicei (1)=-anglica, scoroble=cordbioare; dalior=aurel(?) dujdnel, du,salnic, 1. d. du$inic, arh. uri-

gaiu (cocos,) 1. d. gaiu, hare, harca=arc, lebenjoard lebeda, tedrior 1. d. stretior, ptrior, 1. d. paltior $. a. m.
Acest proces nefavorabil mi-a fost un indemn si ma ocup intaiu
de colinde si s public acele ce pin'acum sunt inedite, ca ash s
le pstram posteritatii.
Alt motiv pentru publicarea colindelor mi-a fost faptul ca in
unele prti ale terii administratiunea le opreste in parte (turca), sau

de tot, ori le margineste in timp. Astfel se restrange uzul lor $i


se altereazd obiceiul cu privire la timp. Azi In putine locuri, ori
nicaieri, nu se mai colincla la Anul-Nou, cu alt mai putin la Boboteazd, ori la Pasti. Colindatul cu turca a devenit obiceiu rar,
vasilca, plugusoru1 cu buhaiul e $i mai rar ; sorcova $i pitrii
(bizarali) sunt locale, iar vifleimul, ca reprezentatie, s'a dat uitarii
$i au rmas numai colindele cu vifleimul, de care abii ne stiu spune
batranii cum era.
Obiceiul de a arunca copiilor poame pe horn (2), de acum nu se
mai poate practica, va ie$1 din uz, deodat cu cuptoarele vechi t
rnesti, cu hoarne (covri) largi, cari raspund In tincl sub ursoaie..
In locul acestor fel de cuptoare se introduc sobe de fier, $. a. $i
hoarne cilindre, inane peste coperi$. Cultura moderna, Imprejurarile
sociale schimbate, contactul mai intim cu alte popoare, cauzeaz1
prisirea vechilor obiceiuri. Azi nu se mai vars nuci, alune, mere,

prune pe horn, ca s se bucure copiii la Craciun si la Anul-Nou,


ci se introduce, mai ales la orase, obiceiul german Pomul de Craciun, tot rest din cultul soarelui, dar care nu-i obiceiu romnesc.
Cu toate acestea cucereste teren.
A asistam la ingroparea obiceiurilor noastre strbune.
In fata acestor fapte mi-am simtit datorinta de a salva ce se
poate.

%/kind ca. Onora Ea Acadernie Romana dela Inceput a incurajat


ajutat publicarea literaturii poporane si a tot ce priveste vieata
poporului roman, am indrznit i eu cu rugarea ca sa-mi tipareasca

In editura sa acest manunchiu de colinde, rminand ca in viitor


rind pe rind, sa public o Intreaga literatura populara dimpreunal
(1) Nume de floare. Se folose$te i in aceast formg.
(2) Ce exist i in Sicilia.

www.dacoromanica.ro

cu descrierea portului romnesc de dincoace. Aduc clduroase multumiri Ilustrei Academii Romne, c m'a sprijinit in propusul meu.
Astfel am putut da poporului roman ale sale dintru ale sale, ca
s-si vaza inteinsele tot sufletul sti ; iar invtatii neamurilor in aceast

modest culegere de datini si credit* s aibd cu un criteriu mai


mult despre originea noastr roman, cum pe dreptul dori
Sasul Schmidt, ca adec : originea noastrd roman s rsar din romanitatea sdrbtorilor, datinelor si credintelor poporane, (in scrierea :

das Jailr und seine Tage in Meinung und Brauch der Rumnen
Siebenbiirgens, Hermannstadt 1866).

Cat voiu fi contribuit la ajungerea scopului acestuia, va judech


critica neprtinitoare.
Blaj,ln Faur 1912.

ALEXIU VICIU.

www.dacoromanica.ro

DATINE $1 CREDINTE POPORANE.


A. CrAciunul.
Introducerea srbtorii dela Apuseni. Numele sirlAtorii. a) CrAciunul filologilor, b) CrAciunul dup'd colinde si legenda poporal.

In forma de azi, deosebit de alte sdrbdtori si In ziva de 25 Decemvrie,

a inceput a se srbh Cracinul la noi, in biserica orientala, numai


in secolul IV. Pan'atunci in Orient se obisnui a se srbh Na#erea Domnului deodat cu Areitarea I (Epifania) la lordan. Uzul bisericii apusene er intemeiat in natura lucrului, c dela 25 Martie
(Buna vestire) pnd la 25 Decemvrie sunt chiar nou luni ; de aceea
l-au primit si in Orient. Astfel srbtoarea Crciunului vesel la 25
Decemvrie este introdus in intreagd biserica crestind acum de 16
secoli.

De mult ce serbAm Craciunul, nu mai $tim insemnare a cuvntului,

cum multi nu mai inteleg astzi numele srbtorilor vechi ca Seiveisiere (1), Sngiorz (2), Seinzlene (3), Snicoarei (4) $. a.
Srbtoarea Nasterii Domnului tot Creiciunu o numesc si frati.
Macedo-Romni. Acestia ii mai zic $i Carciun, cum obisnuesc Megleno-

Romnii ; Romnii istrieni ii zic Bojichiu.


a) Filologi strini si de ai no$tri au cercat s stabileascd originea
etimologica a cuvntului Craciun. Dar prerile invtatilor sunt
divergente $i chestiunea a rmas Inca nerezolvit. Att de grea este
explicarea stiintificA a cuvntului, inct ne aducem aminte de zisa
Stu-lui Augustin : Origines vocum sicut sotnniorum inter pretatio,
as sunt de nesigure originele cuvintilor, ca eZplicarea visurilor.
(1) Sf. Vasile (la Anul nou).
(2) Sf. Gheorghe.
(3) Sf. Joan.
(4) Sf. Nicolae.

www.dacoromanica.ro

Cel putin in cazul concret explicarea este foarte dificil. Quot capita !
Dar &A vedem etimologiile pe rand.
1. Parerea invtatului slavist Miklosich (1) este ca numele Crciun

se deriv din vechiul slay Krigun. Eruditul filolog nu urmreste


ins mai departe originea cuvntului : de unde $i cum vine vorba aceea
In vechea slav ? Oare nu Slavii au imprumutat-o dela Romani (Cfr.

Jagi, Arch. /fir slay. Philolog. II, 610). Nu se poate oare ca Slavii
$i Bulgarii, cari traiau amestecati cu Romnii In Dacia Aureliana,
sa fie primit deodat cu crestinismul roman $i numirea sarbtorii ?
Daca s'ar pute dovedl aceast ipoteza, atunci cuvntul romnesc
s'ar fi schimbat la Bulgari in Krae.un, la Rusi In Kerauni i Koraunti
(Cfr. $i maghiar. Karcson; slov. Krann; mic. slay. Keraunii. Astfel
avem numele srbatorii comun cu Slavii, cum avem $i obiceiul
colindatului i nurnele colind, care in vechea slav suna : Koleda; in mic. dial. rus. Kolida, Koljado, Kolenda (sarb). La
Neogreci Kolanton (pron. Kolandon) inseamn : covrigei, covrigi,
colcei, ce se dau copiilor cari umbl la colindat din poart
poarta strignd : Christos s'a nscut ! Tot la Neogreci : ta Klianta
=ajunul Craciunului, $i : ta Klanta (pron. Kalanda ) = cantec de
felicitare in seara de Anul nou ; de aici verbul Kalantizo=lego ta
Klanta= colincl (2).

2. Bazati pe aceste date faptice autorii Glosariului edat de Academia romn, raposatii Laurian-Maxim au crezut c originea cuvntului Crciun, ca si a colindei, este de a se caut in limba romna. Ei au propus etimologia : Craciun din Carnatione, (in)-carnatione din incarnatio, Intruparea Cuvntului. Dar In$i$i au recunoscut imposibilitatea deductiunii fonetice. De aceea hazardar altd
etimologie, (nu mai fericita) din vorba presupus : Crescitione=
timpul in care incep a creste zilele, insemnnd paralel $i cresterea
cuvntului intrupat. Autorii acestei etimologii Insisi vad ea deductiunea este cea mai grea de justificat prin regulele foneticei romne.
Ei insa totus incearca prin mijlocirea analogiei. Noi nu o mai reproducem, fiind de tot neadmisibild.
3. Marele nostru filolog Hasieu, In Etimolog. Magn. Romaniae
I, deduce vorba chestionata (Craciun) din latn. Crastinum; iar pro-

(I) In opul: Die slav. Elect. im Rum. 26.


(2) Dup Miklosich, Die christliche Terminologie der s!awischen Sprache.

www.dacoromanica.ro

fesorul Aron Densu$ianu (in Istor. limbii si literaturii rom. ed. II,
pag. 111.) sustine etimologia CrAciun < creationem.
Filologii noOri moierni lapd aceste etimologii dimpreung cu
a lui Schuhard, care statorise rdcina : Christi jejunium, (1) ca de tot

neadmisibil. Ei cred c. cea mai aproape de adevr este etimologia desvoltat de Pericle Papahagi (2), anume Crciun <caldtionem,
-dela calatio = chemarea poporului roman prin preut la 1-a zi a
htnii, ca s-i vesteascd sgrbgtorile ce cad in acea lung, special in
Ianuarie, cam cnd se serbg la inceputul erei creOine i Crciunul.
Cu aceast pgrere se unqte i profesorul Sextil PuFariu (3).
4. EW cu aceste etimologizgri savante sunt cari sustin cg cea
mai adevrat deductiune etimologicg a cuvntului Creiciun este
din bulgrescul Kra'eund, atat din punctul de vedere semantic cat
si din cel fonetic ; iar etimologia numelui bulggresc, dej citat,
.este din verbul bulgresc : Kra6i sii= a face pai, a merge ; deci
vorba l(rOunii corgspunde latinescului adventus, venirea, sosirea
(Domnului).

Dar sd vedem ce ne spun colindele i legenda poporang ?


b) In colindele dela Crciun sgrbtoarea se personific. Traditia
colindelor ne prezent Crciunul ca pe tin boier mare, boier bdtrlin,
cu sfintii la mas. El e
domnul bun, care mnncd cu Duatnezeu
Mo,s-Creiciun.
Bun seara, Mos Crciun,
D-mi slas dup cuptor

se roagg. Preacurata fecioard ; dar Crilciun nu-i prea milos, o refuz


o indrumg la ieslea vitelor. In cas n'are loc pentru alti oaspeti,
pentrucg a0eapt colindgtorii ; jar acetia sunt fetii lui
oaspeti buni, cu clanii vine i Durnnezeu, veseli, buni, colindeitori,
_ospecioii lui Crciun. Astfel S. Vergurd na0e pe fiul stint in ieslele boilor din staulul lui Crciun, seara in zi de Jot. A ne spune
o colind din Ceanul de. (Cmpie), c Fecioara Maria :
Tot umbl din cas'n cas,
Si nimeni nu vrea s'o las,

(1) Literalblott, VII, 154.


(2) In Convorb. liter. (XXXV1I, 670-2).
(3) Etymol. Worterbuch der rumn. Sprache, nr. 407.

www.dacoromanica.ro

Pia .Ioi de ccUrd seard


Inteo poiatA (1) se asezarg,

Acolo, pe fn uscat,
$i-a nscut Mare-Imprat.

Ask spune si traditia poporan, cum mi-a imprtsit elevul Laur


Radu din Uifaltt (1. Aiud), dup spusa Mariei Ciumbrudean, tot
de acolo.
Srbtoarea CrAciunului este personificat in colinde si nume i s'a
dat dup al persoanei legendare. Bucatele puse pe maser sunt insus Crciunul. Inteo urare zic colindtorii :
CA nu intrar bine'n casA,

$i Crcian erd pe masii


C'un parcel fript lng el.

Pare indispensabil purcelul, ca sd facd srbtorlle vesele. Ask er


si'n Saturnaliile Romanilor. Cfr. Epigr. lui Martial : Iste tibi borur
faciet Saturnalia porcus. (VI.X1.).
Pe cum in timpul domniei lui Saturn curgeh lapte si miere, astfel
Creiciunul este deddlorul tuturor buneitei(ilor. Intr'o colind (din
Ighiu) a greste Domnul ctr Sfntul Ion :
MAi loane, SAntioane,

Ian iea-ti tu toiagul 2) tAu


$i te sue sus, mai sus,
Si iea Plana stapilor;
Si te scobori mai In jos,
Si iea roada viilor
Si le adA toate 'ncoace,
SA le dAm la acest domn bun,

C'ati-i legea (3) la Crdciun.

B. Obiceiuri de Craciun.
a) Colindele.
Intre datinile de Crciun locul prim il tine modul cum invatA tinerii colindele, textul si melodia lor.
Patruzeci de zile se pregteste cre$tinul cu post si cu rugAciuni,
cu mai multe 'nchinciuni, ca s poat primi cu vrednicie pe oaspele ceresc. Tinerimea, ea tot vesel ; ea si in post isi afl petrecerea, dar o petrecere demn, pioas : invat colinde, cu cari s
(1) =-. Staul, grajd.
(2) =.- BAWL
(3)
Obiceiul.

www.dacoromanica.ro

Intampine pe Christos pe parnant. In scopul acesta, junii se aduna


seara la o gazda. Acolo un fecior mai istet, poate si un barbat,
care stie mai bine colindele, reciteaza din memorie textul, vorbele
colindelor, cum le-a invtat si el dela altul i acesta iards dela
altul, si cum s'a pstrat aceast rnostenire, rmasa din mosi si
stramosi. Unul cnt inainte i ceilalti dupd el, 'And' le invat.
Aceasta scoala de repetitie se tine in fiecare an. Cu cat drag umbla
feciorii la aceast scoal ! Ei stiu ea fac aceea ce au facut si parintii lor : o datorint de pietate. Au si ei ambitia lor. Le-ar fi rusine de lume s uite colindele, cari le-au auzit in copilarie rasunand sub ferestile caselor si la usi. Ar fi o dovada de slbiciune si
decadent pentru juni, ca ei sa nu colinde la Craciun, cum au colindat inaintasii lor, Asa ne-am pomenit si as-i legea din batrani,
i zic ei. Cuin ar fi Craciun fr colinde ? Ar fi pacat. Cel ce le-ar
parsi, ar fi un Iudd, sau orice alta, numai nu Rumn, crestin adevrat. Asa-i convingerea poporului roman, care se leaga mortis de
cultul extern, de ceremonii. Acestea, inaiute de toate, i fdcute dupti
un tipic traditional, cum ne-am pomenit !
De multeori merge greu invtdtura, pentruc textul este asa de
vechiu, cat in unele locuri nu-1 mai inteleg. Atunci zic vorbe neintelese, ca odinioar Salii lui Marte, cnd cntau al lor carmen saliare. Cuvintele neintelese usor se pocesc intru atta, cat
nurnai cu greu sau de loc nu se pot recunoaste. De schimbat totus
nu schimb nimic in text. Chiar prin vechimea lor colindele au um,
aer de sfintenie misterioasa. De aceea orice schimbare in colinde ar
fi identica cu o profanare. Doamne apar !
Ash invat junii a colincla. Colindatul junilor urmeaz asa:
Pan la miezul noptii feciorii insotiti de lutari, ori de fluerasi,
petrec la gazda lor. Dupa miezul noptii pornesc la colindat sub
conducerea unui viitav, care cere permisiunea gazdelor ca s colinde
feciorii satului. Toti le dau voie s colinde la fereast, ba unde-s
fete la casa, Ii primesc si in casd, unde cnt colinda, apoi invrt
putin fata la joc. Multumesc, ureaz, si se duc mai departe pe rand.
Inceputul Il fac dela popa, cu a cdrui binecuvntare pleac la biraul
satului (primarul) si la alti oameni mai de cinste. In comunele mari
feciorii se impart in mai multe cete. Primarul desemneazd prtile
satului pentru fiecare ceata, ca sa nu se intmple dezordine. Cetele
de colinclatori se Impart apoi in cte cloud grupe. Astfel cnt alternnd, schimbndu-se cu rndul, asa c grupul I iu incepe i cant

www.dacoromanica.ro

10

o preche de versuri, ori numai un vers i refrenul (invocatial, iar


grupul al 2-lea continud repetind mai intiu versul din urm si mai
adAugnd unni. AO urmeazA pAn la capt. Strofa ultim, sau ultimele 2 versuri le cnt la olalt ambe grupele.
Colindele feciorilor sunt religioase in partea cea mai mare. Dar
stiu feciorii i colinde de cele lumesti (balade s. a.) ori sociale (ode,
madrigale s. a.) si le cntd potrivit dupd imprejurdrile gazdei la
care colindd i dupA starea lui social:A. Au colind anumit pentru
popa, pentru primarul, vtavul, s. a. m. d. De asemenea au clinde
potrivite pentru gazda unde este fecior junisan, junel, pentru
gazda cu fat de mAritat, cu fecior de insurat, ori cu copil de
botezat. Tot dupA aceste imprejurdri sociale si familiare potriveste
vornicul si multAmita sau urarea.
Copiii invat colindele seara pe lngA vatrA din spusa pArintilor,
cum invat rugAciunile in poala mamei. Colindele copiilor sunt reli-

gioase. Uneori printii sau bdtrnii fac haz spunndu-le parodia:


Colindit cu codit,
Leaga baba de portil,
Si-o bate cu maiu,
Sa-i crepe ranza,
Sa mannce copii brnza..

Ori drept urare :


D-mi covrigu, c mi-i frigu,

Da-mi colacu, c mi-i dragu!

Copiii de coal, cei mai destepti si cu darul cntarii, invatau


mai nainte vrerne dela dascAlul btran, ori dela diacul troparul zilei :
Nasterea ta Christoase... Acestia colindau in seara de Ajan cu
icoana NaEerii, uniblnd doi cu doi. Pe alocurea se obisnueste
acum.
12) Lturenii. Este obiceiul feciorilor de a merge latureni,
oaspeti, la joe in satele invecinate. Cu junii de acolo incheie un fel
de hospitium", legAturri de ospitalitate, pe timpul at tin sArbAtorile
CrAciunului vesel. latd procedura junilor din comuna Gledin, cott.

Bistr.-NAsud (1):

In prima saptAmn din postul CrAciunului feciorii se impart in


douA grupe, numite ben/ (bere) (2). Fiecare grupA i cautd un(1) Dup impartsirile elevului meu Alex. Harsan, la anul 1909.
(2) spun btrnii c pdnii la 1818 Romnii din pdrtili loezilui in apropierea
sarbaltorilor Crciunului mai la toate casele fierbeau bore din bucate si la petrecerile obisnuite numai de aceea beau. Acum s'a prsit acea industrie poporan.

www.dacoromanica.ro

11

bdrbat jucdus mare. La casa acestuia se adand aproape in fiecare


seard i invat a colinda. Semn de adunare se dd cu lucinul (corn

de bou). In acele Intruniri se sftuesc si hotrsc, in care sat sd


meargd spre a se tocmi leitureni. In scopul acesta aleg o deputaIiune de 5-6 insi, feciori cari merg in satul care s'a hotrit.
Acolo Crag la gazda feciorilor din acea comun. Acesta-i primeste si-i omeneste cu de ale mncdrii ; beutur i cumprd feciorii
pe banii lor. Dup ce se ospteaz, fac tocmeata, ca in srbatorile
Crciunului sd ineargd ltureni" unii la altii. De cumva pe feciorii
din acel sat i-au tocmit altii, i cautd norocul in alt parte, intr'una
din cele 12 comune invecinate, cci in celelalte nu au obiceiul acesta.
Dacd s'a fcut tocmeala de lturenie, feciorii din satul acela invita

fetele si joaca la olalt in casa gazdei, pind'n zori de zi, cnd


oaspetii se departd. Dupd ctevd zile lturenii tocmiti intorc vizita :

merg la ceia cu cari s'au tocmit ltureni i acolo asmenea ospAteazd si joaca o noapte intreagd .
In seara de Ajunul Criciunului feciorii se aduni la gazd
aleg tisturile (magh.= oficialii) adecd : 2 vdtafi, 2 colceri si 2 cprari
(caporali). Vdtafii, dupa gazdd, sunt conducdtorii feciorilor ; colcerii
veghiazd peste beutura de lipsd in titnpul osptului ; c'prarii poartii
grij de colaci.
Dupd ce si-au ales tisturile", amndoud berile" (insotirile feciorilor)
merg mai intiu la primarul satului. Aceasta, cu comitetul comunal,

Ie imparte casele la cari au sd umble la colindat grupele de colincltori. Nu este iertat a-si colind casete unlit attuia. Colindatul
Il incep amndoua insotirile dela casa primarului, de acolo merg la
preutul. Apoi se despart berile" si merg pe la casele desemnate
de primdrie. Dela fiecare casil capdtd cte un colac mare, care nu-i
iertat a I lua in posesiune, pana nu-1 alduesc (ureaza multumita
colacului" v. la urdri). Dacd nu gatil cu colindatul ptind in zori de
zi, continua' in ziva de CrAciun dupd. inserat. Du pd ce au terminat,
merg la gazda, unde-i asteapta fetele si lutarii, si joacd cu totii
rand trziu.

A douazi de Craciun toti feciorii din bere", imbracati srbatoreste, se adund Inca inainte de amiazdzi la casa gazdei. Acesta impre-

una cu tisturile" purtnd pe umeri in baltage" cte un colac mare,


intre chiuituri vesele si intre cntdrile lutarilor pleacd la satul
prietenilor cu cari fcur tocmeala in post. Cnd sunt aproape de
acea comund, dau semnalul cu bucinul. Prietenii li ies intru intam-

www.dacoromanica.ro

12

pinare cu muzicanti i cu beuturd. Unde se 'ntAlnesc, se oaspdtd


mai intAiu bine, apoi pleacd mai departe. Ajunsi in sat, merg la
gazda. Aici mai Int Ain gazda feciorilor sositi, apoi tisturile i predau

colacii cari i-au adus in bAltage punnd in ei cte 10 1:5 taleri


de argint pentru colegii lor. La predarea colacilor tisturile fac
cunostinta unii cu altii. Se prezentd unul altuia cu cuvintele : unde
se af la sotul mieu veitavul (1)colcerul, cdprarul, sd se faca cu vole
buret la Mind cinste; cinstea-i mic, putinticd, ti-a marl Dumnezea norocul. Prin aceastd formuld se intdre$te legtura fdcutd
intre ei. Predarea colacilor si a banilor de argint este un fel de
cautiune depusd in mna colegilor si la intoarcere acasd o prirnesc
inapoi dela colegi.
Dupd implinirea acestor formalitAti se incepe osptul vesel. Dupd
ospdt ies afard In liber i incep jocul, care tine pnd seara. Atunci

oaspetii se impart in doud prti $i merg la vAtavii berii din acel


sat. Aici se oaspdtd vdtavii pe cheltueala lor (a vtavilor) $i continua' jocul toatd noaptea.
A treia zi incep jocul de dimineatd, indatd dupd prnz (dejun).
De ale mncdrii se ingrijesc feciorii din insofire, iar cortel (sAlas)
peste noapte au oaspetii la prietinii lor.
A patra zi dupd prnz mai joacd vreo cloud ore, apoi oaspefii
ldtureni se intorc acasd, insofiti de prietenii lor intre chiuituri vesele $i cu multd voie bun. Fiecare lturean isi mai alege i ceite-o
fatei, care asemenea Il insote$te 'And' la un anumit loc.
Toatd petrecerea i ceremonia ospetiei lAturenilor se repetd, cAnd
vin pe ospt prietenii unde au fost lAtureni. Si ace$tia vin dej
a 4-a zi. Se oasprit pAnd la a 6-a zi, atunci se intorc la vetrele
pdrintesti i cu aceste s'a terminat ldturenia.

In satele unde sunt cloud beri, se intocmesc a$ c una merge


ca Idtureni in comuna anumit, iar una rdmne acas, ca in continuu

s fie joc in sat $i sd find neintrerupt din ziva a cloud pnd intea
$asea.

Spesele ospetelor cu lturenii se repartizeazd pe feciorii insotirii


din bere, Ins as c vdtavii si ceilalti oficiali pltesc cev mai mult.
In ziva de Anul-Nou, dupd ie$irea din bisericd, feciorii se adund
din nou la gazdd, unde-si platesc cota repartizatd. Dacd le-au mai
(1) Par'c auzim formula romana: Ubi tu Gajus".

www.dacoromanica.ro

13

rmas din colacii adunati cu colindatul in Ajun, aceia ii imprtesc


in schimbul speselor.
Dupa acestea to-4 feciorii insotiti de lutari se duc la primarul
satului, ca s-i dea Inapoi colacul ce I-au primit dela dnsul (1). Se
reintorc apoi la casa gazdei, unde joac pink' seara. Astfel cu ziva
de Anul-nou s'au terminat si petrecerile obisnuite in srbItori.
In aceste datini inteligentii rornni din prtile locului vd evolutiunea petrecerilor romane cu joc, la cari au luat parte si Sabinii
cu fetele lor. La toat intmplarea ospetele dela Crciun, cari sunt
in uzul general la Romani, sunt o evoluare a Saturnalelor. (Daspre
acestea vezi At. M. Mrienescu in Familia, 1874, pag. 475).
Petrecerile aici descrise aiurea se fac fdr ltureni, insotirea feciorilor are numirea de bute, la care contribue dej de toamna o
anumit cantitate de must. Dup ce au pierit viile si unde n'au fost
si nu sunt vii contribuesc feciorii i curnpr vin, vinars, si petrecerea urmeazd cu joc cte 4 zile.
Cnd invit feciorii fetele la joc, invitarea o fac dupg anumite
formule, si anume pe la Cugir doi feciori chemtori cu plo,ste pline
de vin zic as: lntiu cuvdntul lui Dumnezeu! A doua: se roaga
feciorii satulai, oaspetli
sa faceti blue sa lasati, ca

am auzit ca aveti o fata frumoasa, la o petrecanie frumoasa, s


vei placa ci dumneavoastra! Fete le toate duc cinste cte un colac
frumos impodobit cu mere, aluate s. a., care de aceea se numeste mar.

Observ c a merge latureni la joc in satul vecin este obiceiu in


multe prti ale terii, chiar si in cursul anului Dumineca si in sirbtori, fie vara, fie In alt anotimp. Feciorii unguri de pe Trnava
mica inc au obiceiul de a merge ltureni la joc in comuna invecinatd.
In satele unde junii se Insotesc la bere, bietii feciorasi isi
petrec aproape la fel cu junii, dar sub supraveghierea printilor.
Si ei se constituesc in ben i i aleg oficiali, ca i junii, dar nu
merg ltureni, ci joac turca (2). Despre turcl i jocul ei au scris :

G. Dem. Teoclorescu, IncercAri critice asupra unor credinte, datine

si moravuri ale poporului romn, Bucuresti 1874, pag. 24-28 ;


(1) Colacul prima dela pop hied II inapoiaz, in ziva de CrAciun, cnd un
vtav il duce la biseric, infignd in el 40 fileri.
(2) In jurul Albei-luliei, pe Secas s. a. se zice urc, iar prin t. Hateg cerb.

www.dacoromanica.ro

14

Mangiuca S., op. cit. pag. 39-40 ; Tibolt Schmidt, In Transilvania, an. XLII, No. II, pag. 135-146, cu ilustratiuni. Adaug obi-

ceiul din Cugir, c in ziva de Anul nou turcasii umbla cu turca


prin sat intreband in glum, cine s'ar afla s'o ierneze, i flindca nit
se afla nime, o puscd In mijlocul drumului. 0 pun apoi pe,o scar
o Varese In casa, unde-o desfac si o strica (Comunic, d-1 Nicolae
Muntean, st.).
Observare :
E credinta poporan, ca pe acela care :pace's turca, 11 pdreisesteingerul pdzitor sase sdptdindni, i In vremea aceea feciorul acela e
In stpnirea diavolului. De aceea nu se prea imbie jucatori.
c) Petrecerea copiilor. In dimineata Ajunului (24 Dec.) copiii, de

6-10 ani, se scoald des de dimineat, ieau stritile (traistile) mari


in spate si umbl de-a lungul stradelor strigand in gura mare la
portile crestinilor :
! Dela fiecare cas iese cineva si le da
eke un colcel (Gledin i jur).
In Muntii apuseni (Abrud, Bistra, Cmpeni, Sohodol, Boita) si
prin tara Hategului in dimineata Ajunului umbra' copiii cu pitdra
(pron. ptyitdra). Ei i fac niste 'bate ghilite (in rnde) pe cari le
numesc colinde. Btele sunt pline de aschii albe din rand& Pleaca
in cete de cte 15, 20, 30 insi. Cnd intra In casa, zic : Bun ajunul lui Crciun ! Cnd ies : Noi iesim, D-zeu intra ! (Bistra, Cmpeni); prin Sohodol, cand vin la usa, zic : al-ne-veti a pitard?
Cnd ies : Noi
Copiii capt banuti i colcei (Aur. Gligor,
din Bistra, student). Prin Boita umbla pitraii din cas in cas. Cancl
infra in curte, striga : Buna dimineata lui Craciun ! mniata,
lui Crdciun.
Dati-mi i mie un bot (colAcel),
S fie vaca cu vitel,
Purceaua cu purcel

Si cteaua cu ctei !

La Hateg pitarrii (pizrhii) copii, femei, brbati, cand infra in


curte striga : gAici, aici !... Dupa primirea darurilor : rod in gru,
rod in grail ! ! Const. Muntean, st. Cu Sorcova umbl pe la
Zernesti si Brasov. Influent din Romania.
De nu capta daruri, striga :
Bureti pe preti,
Tot nevoi s-aveti ;

www.dacoromanica.ro

15

Bureti pe preti,

Bipi (1) in cotet

Obiceiul pitrdilor, in aldturare cu Saturnalele Romanilor, le-a Itscris d-1 At. M. Mdrienescu in Familia, 1874.

La tail (Campie, Mur, Tarnave) nu umbld copiii cu pitdra,


numai se adund dimineata in ajunul CrAciunului inteun deal din
capul satului. De acolo pleac toti la olaltd vestind Nasterea Domnului. Oamenii Ii asteapt pe la porti, dndu-le cte un coldcel. (Lupu,
langd Blaj). Aceasta-i petrecerea copiilor. Brba(ii i brnii inc-si
au petrecerea lor : Incepnd din ziva de Crdciun, pan' la Anul-Nou, la
fiecare casd se pregtesc mancdrile cele mai alese. Brbatii, ori-cand

le place, invit la casa lor ope ospt, adec la osptat. Invitrile


se fac mai ales cnd ies din biserick sau cnd stau in jurul jocului. Nasul Ii invit finii, pdrintii pe fii, verii unii pe altii. (Gledin).
d) Petrecetea'btrdnilor.-- In ziva a II-a de CrAciun pornesc doi
btriini din comitet (reprezentanta) si umbl pe la toed casa. Dela
fiecare gazd capt'd colac si carne de porc (muschi). Toate darurile adunate la un loc le \rand si banii ii varsd In lada (cassa) bisericii. Seara fac o cind comund din colacii cpdtati si din carnea de
porc ce au rezervat. Adund comitetul si se oaspdt. Asa se .ncepeau si Saturnalele cu cin comund, datd in fata templului lui Saturnus. In legdturd cu acest obiceiu de a .se ospdt, inseam c si
Sdcuii serbeazd tot cu mese intinse mancdri trei zile, incepind
din seara Ajunului. &Irbil din Timi i caut cte un oaspe barbat, care dou zile sd petreacd la ei mancand si band cat poate.
A treia zi II duc acas, insotindu-1 cu muzic si cu multd veselie
(Hegyi dn in Tolnai Vildglapja, 1911, No. 52, pag, 3229).
e) Butucul Crciunului. Colindatul tine toatd noaptea :
C5 ne vin colindtori
De cu sear pin'n zori,

zice colinda. Dup miazd-noapte umbl feciori a colind. Astfel oamenii adulti nici nu se mai culcd, ci pun de cu sea ra un butuc mare
pe foc (unde mai sunt cuptoare vechi). Langd acele stau povestind
ascultand colindele. Bdtrnii se ingrijesc ca in seara de CrAciun

A' nu se gate /anal din lesiea vitelor, nici sd nu se stingd focul


in \rated. Obiceiul de a arde butucul Crciunului se afld doard si
(1( Bipiu = pore gras, &eh' gras.

www.dacoromanica.ro

16

la Francezi sub numirea caiendeau, chalendal, cum citeaza Mangiuca dupa Grimm (Deutsch. Mytholog. Berlin 1875, I. 521-2.)
Dintre popoarele din patrie 11 aflam la Sarbil din Bcska, cari ard
butucul (budnjak) in timpul cinii si a pranzului in trei zile dup
olalta. A treia zi apoi copilul cel mai tanar din familie Il tranteste
de ustior. Cate scantei sar din ram4sita de butuc, atatia pui vor
scoate galitele in anul viitor (Flegyi dn, 1. cit.)
f) Alte obiceiuri. Paie pe jos, pe fata casii, astern oamenii in multe
locuri in partite ardelene, cat si in Ungaria (Toracul M.) intru amintirea c Isus Christos s'a nascut pe paie in ieslea vitelOr. Datina aceasta o aflm si la poporul maghiar (Hegyi dn, 1. cit. m.
s. pag. 3227).
Colindatul, sau mai bine uratul cu plugusorul si cu buhaiul este
in uz si prin Ardeal, d. e. pe Campie, in Chiciud (1), si Cott. Albei
inf. (2). Urdrile de aici lush' raman cu mult inapoia celor culese din
Romania de prof. Pasculescu si publicate de Acad. Rom. Bucuresti
1910, pag. 19-36. Vasilca pe la noi nu-i in uz. Descrierea plugusorului i buhaiului, Qum si a Vasilcai a se vedea in Incercari
critice de G. Dem. Teodrescu i in Sarbatorile poporului cu obicredintele etc. de C. Ra."dulescu-Codin si D. Mihalache, edit.

Academ. Rom. Bucuresti 1909, pag. 13-14. Aceste obiceiuri se raporta la vieata agricol. Prin ele se ureaza road in campuri i rre
aduc aminte de carmen fratrum arvaliunz.
Pe alocurea, sub Muntii apuseni, este obiceiul de a colind si In
seara de Boboteaz. Ceremonia se face ocolind grdinile cu mult
svon de clopotele, cu strigate si vuiete. Pomii se leag cu legaturi
de paie. Acest obiceiu i are fundamentul in Opalia.
Datina romand descris in notita descoperita de Du-Fresne
de a umbla mascati la casele oamenilor in noaptea de Anul Nou,
expresiunea in obiceiul ce exist pe alocurea (Tarnvi,
Aries (Luna), Mures, d. e. in Tampalaza, 1. Aiud) i in ziva de azi :
In Luna (Ariq) a 4-a zi de Craciun se triascheaza feciorii si umbla
prin sat facand haz si veselie (comunic. Nic. Hada, stud.).
In Teimpelhaza un fecior se deghizeaz in haine femeiesti, altul
in costum de Jidan, cu ochelari, cu barbd mare de fuior, al treilea
ramane in portul obisnuit In sat, dar poart pe umr o biltd, de care
(1) Dupa impgrtsrile lui P. Suciu, student.
(2) Az also fehr v. megye romn npe, 239.

www.dacoromanica.ro

17

atiirnd o legdturd de cenu,sd. Insoliti de lutari i de multd lume


merg dela poart la poartd, unde joacd i strigd chiuituri vesele,
satirice, ca d. e. ;
Du-te 'n casA, tu rAnjit,
CA ti-i vatra deslipit.

Du-fe si ii-o lipeste,


5i apoi hai de te rAnjeste! (t)

In veselia generald nimeni nu se vatm prin astfel de glume


licenfioase.

Bucuria slugilor.
In timpul Saturnalelor la Romani incet deosebirea de clase. S clavi

iqi5i se bucurau de libertate (utere libertate decembris, Horat.),


stApnii le serviau la masd. Amintiri simbolice de etatea de aur dine
timpul domniei lui Saturn. Urm de acest obiceiu afldm in colindele
dela Crciun :
In col. cu Vifleimul la inceput, este un indemn la bucurie i ye=
selie generald, cd zice :
Acum voi, ortacilor,
Voi diecii bunilor,
CAntati, ludati si vA bucuraV!
Cu gazdele dimpreund
Sd ne facem voia bund,
CA ni s'a nscut Hristos....
DO cu totii, de-orn cAntA (=s cantm),
Doar gazda colac ne-a da....
Slaga i cu .slujnica
Ei acum s'or bucurd,
C'au ajuns si Nasterea!

C. Colinda la popoarele conlocuitoare.


RAmne sd cercetm dacd in obiceiul colindatului suntem influen-

lati de popoarele conlocuitoare, ori intors, clack' noi am avut influent activA asupra lor.
Cu privire la Maghiari, constatm c ei peste tot n'au colinde.
Poporul maghiar nu colind la CrAciun decAt numai in satele cu
poporatiune amestecat cu Romni. In Agristeu (Tarn. mid) d.. e.
(I) Comunic. de Durnitru Popa, st.
Virizt, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

18

am auzit Maghiari colindnd la Crkiunul lor dar, numai lii seara


Ajunului (24 Dec.) si mimai cntece de Vifleirn, a dar de caracter
religios. Tot as si In Blaj-sat.
Colinda si colindatul la Maghiari este un Imprumut dela alte
popoare, colindele unguresti.. sunt imprumularea cea mai nouit,
zice Dr. G. Alexici. (Texte din liter, pop. rom. Budapesta 1899,
pag. 288.) Sunt date istorice sigure, ca pe la mijlocul secolului al
XVI-lea, atAt In tinutul de peste Dunre, cat si mai vrtos in prtile
ardelene, era In vigoare datina colindatului, care tine, cum se pare,
o sAptArnn, ea zice G. Heltai (pe la 1552) In Ardeal Indata dupa
ziva Nasterii Domnului nostru Isus Hristos, se incepe marele praznic
al diavolului: saptmana colindarii (1) Nici o indoeala ca asupra
colindelor maghiare din Ardeal au trebuit s aibA mare influenta si
colindele noastre (2).
Au Maghiarii urdri de Crciun, cari le cadet' feciori si fete la

fereast. $i acele urgri sunt numai de caracter religios (3).


Urdrile obisnuite la AnulNou, in versuri, sunt tot religioase. Cana
inceperea Anului-Nou si doresc ca acela s aduca gazdelor bogAtie
in vite, pAsAri, vin, bucate, bani s. a.
Anul-Nou aduce veselie si bucurie, cad vesteste venirea Mesiei.
Pe acesta Il roagA in cntece sa dea poporului sau binecuvntarea
sa i darurile : grAu, vin s. c. a. (4)..
Maghiarii au reminiscente de cultul soarelui d. e. focurile, cele

fac pe dealuri ci sar peste ele in ziva de 24 hmie, adecd in solistitiul de var ; totus personificarea soarelui ce se Intoarce iarAs
catre noi, dies natalis solis invicti, prin chipuri de animale, cum
avem noi Brezaia (turca, cerbul) si Vasilca, n'o au nici Maghiarii,
nici celelalte popoare din patrie.
Sash nu colind la CrAciunul lor. Nu bucurosi primesc pe Romnii cari merg sa le colinde. Pe la Blaj s'au vazut si auzit uneori
colindatori feciorasi si fete de Sasi din satele vecine, dar acestia au

colindat niste cntece de Crkiun din cartile lor de biseric. AdevArate colinde nu au. Nu au nici numirea.
(1) Dr. G. Alexici, op. citat mai sus.
(2) Acelas, t. acolo.
(3) V. Palaz Nple. pag. 147. cit. d. Dr. Kis Aron, Magyar gyerazekAek
gyjtemny, Budapest 1891. pag. 456.
(4) v. Dr. Kis Aron, op. cit., pag. 444-445.

www.dacoromanica.ro

19

Colindatul, cat bruma II au Maghiarii, I-au luat dela Romni,


ce se vede din faptul c n'au numire proprie pentru co1ind coEndat ci poporul folose$te cuvnt romnesc : Knted(=cnt, colind),
iar colinda $i In scris o numesc tot a$A : Kolinda= Karcsonyi nek
cntec de Crkciun (1).
DatIne le Sa$ilor la srbtorile Crkciuriului n'au nimic comun cti

ale noastre, afark de vergelatul dela Anul-Nou, cand vars plumb


topit, $i calendarul de ceap (2). Irozii (Craii) se pare Ca' au fost in
obiceiu $i la Sa$il cum apare din opul : Herodes, Ein deutsches
Weihnachtsspiel aus Siebenbrgen, Hermannstadt 1855, de I. K.
Schuller, care la an 1860 a scris apoi un studiu despre Colin3a (v.
c. m. s.).
In timpul mai nou $i scriitorii maghiari au dat atentiune colindelor
noastre $i obiceiurilor impreunate cu acele. A, d. e. in revista
Ethnographia", an. 1901. N-r 5 az aradmegyei Kolindls s turka
tncoltatis", de Czrn Gy. (Colindatul i jocul Turcei in comitatul
Aradului). Interesant essay" a apkrut tot acolo (an. 1904) din pana
cunoscutului arheolog Kiraly Pl : Bethlehemes jtk Radnn" care
insk n'am putut-o avea la indemn.
De o influened pasivei din partea Maghiarilor. $i a Sa$ilor nici
vorb nu poate fi.
De Slavii de sud am fost influentati, de sigur, cum dovede$te
chiar numele sdrbtorii Crciun" i unele datini, ca butucul
Crkciunului $. a. Despre colindele Slavilor de sud scrie D-r. Margalits Ede Kolindk a Dlszlvoknl" in aceea$ revist etnografic,
anul. 1900. In schimb ins nu se poate ignor influenta romank
asupra Slavilor, cAci toate numirile slave ale colindei sunt din Calendae, cum recunosc marii slavi$ti Miklosich, Tomaschek $i M.
Drinov, apoi invatatii germani, ca Grimm $. a.
Poporul nostru prin bunul su simt a indeplinit procesul de
amalgamare a srbtorilor pdgne solare cu elementele credintei
celei nou venite din Palestina, a$a cum in secolul al VI ordin
Papa Gregoriu cel Mare (590-604), ca adeck skrbAtorile pgne
s se prefac in cre$tine. Poporul nostru a tinut ceremoniile
timpul, $i a schimbat obiectul cultului. Se $tie ct de tare tineau
i Romnii la cultul extern, la formulele i modalittile prescrise de
(1) v. Alsofehrvrmegye romein npe, nprajzi tanulmdrzy, pag. 231 239.
(2) Comunicat binevoitor prin D-r R. Huss, profesor, Bistrita.

www.dacoromanica.ro

20

ceremonial. Ash tare am finut la acele si noi Romnii. In modul


acesta au rgmas in vigoare ceremoniile religioase din cultul soarelui
obisnuite la Anul nou (ce se srb. In ultima sAptAmn a lui Decenivrie). Colindele noastre sunt perpetuarea acelor cermonii i datini.
Nu le-am imprumutat dela alte popoare, ci sunt originale i proprii
ale noastre, ash. ct, .ce priveste colinda, am putea potrivi cuvintele
lui Quintilian (despre satir5) : colinda quidem tota nostra est.

www.dacoromanica.ro

COLINDE
A. Religioase:
Nasterea. Botezul Domnului, Dumnezeu pe pmnt. Patima si moartea lui
Isus. Invierea si Inglfarea. Raiul. Petru In raiu. MO. Varie.

1. Seara de ajun.

5.

Asta-i seara de Ajun,


Mne-i ziva de Crciun,
and Dummnezeu s'a nscut
$i pmntul 1-a fcut.
Sus ceriul I-a ridicat,
In patru stlpi I-a rzimat,

Patru stlpi tot de argint ;


Mai frumos 1-a 'mPodobit
Tot cu stele mruntele,
10. Mai pe sus cu mai mrele :
Soarele cu razele,
Luna cu luminele.
Intiia razA ce reize,ste?

Sus la vrful muntilor


15. La crucile brazilor ;
A doua raz6 ce rze5te ?

Jos la ses, la holde verzi ;


A treia raja' ce rze5te?
In cas la cest orn bun.
20. Om bun, s te vese1e5ti,
Pe noi s ne drue5ti
C'un colac de gru curat,
Cu vin ro5u strAcurat,
Cu doi galbeni romne5ti.
Gazdo, s" te vesele5ti !

Scdate.

Oct. Sumea, student.

ii. Sara lui Ajun.


Nariant.)

Azi ii sara lui Ajun,


Domnului Doamne !
IVIAine-i ziva de Crciun,
Cnd Dumnezeu s'a nscut
5. $i pmntul 1-a fcut,
Sus ceriul 1-a ridicat,

Patru stlpi 1-a rzimat,

Patru stlpi tot de argint ;


Mai frurnos I-a 'mpodobit :
10. Tot cu stele mruntele,
Mai pe sus cu mai mrele :
Soarele cu razele,

www.dacoromanica.ro

22

Luna cu luminele.
Ant Aia raz5 unde-mi raz ?
15. Sus la vArful muntilor,
La crucile brazilor !
A doua razA unde-mi raz ?

Jos la ses, la holde verzi !


A treia razA unde-mi raz ?
20. In casA la cest orn bun !
Om bun sd te veselesti,

Pe noi s ne druesti :
C-un colac de grAu curat,
Cu vin rosu strAcurat :

25 Cu doi galbeni romnesti,


Gazdd, s te veselesti !
$i de acum, pAnA'n vecie,
Dumnii-Voastre bucurie

$i nou de veselie.
30. Amin Doamne, slav Tie !

UrmeazA dialogul :

Oh, iubitii mei crestini,


Ce-am auzit in vecini ?

Nu minciuni, ca tine, frate ;

CA nu tunardm(1) bine'n'cas

ImpreunA cu tine, frate !

$i CrAciun er pe mas,
5. C'un purcel fript IngA el ;
Noi bine cA ne-am cerut,
Gazda nu s'o priceput.
Al 2-le : Feri, frate, in lturi
SA-ti spun si io a'mele sfaturi:

Ne bat cu usile'n spate,


1-ul : Eu bine vAd si cred,
15. CA' mi-i frig, de abi te vAd,

Dar sd stee punga gata,


SA ne dee gazda plata ;
$i sA mergem mai in jos,
CA ne-steapt bucuros.

- 10. Io stiu putin carte,

in. Sara din ea(sta) sar.


Sara din ea sar,
Sara lui Ajun,
lNoaptea lui Crciun,
Sfnt fiu s'a nscut
5. Dintr'o Maic sfAnt.
Doi ingeri din ceriu
Pruncul l-au cerut :
DA-ni-1, MaicA, nou,

Ca sA-1 botezim,
10. SA-1 increstingm !
Spini (Tarn. mic.)

Maica li 1-a dat


$i 1-au botezat
La rAul Iordan
Prin sfntul loan.
15. Scump nume i-au pus :
Hiristos Isus,
Ca s 'mprAteasca
$i s stApneascA
Ceriul si pAmAntul

20. $i pe noi de-a rAndul.


Situ. Simonetti, student

(1) =--- Intrarm.

www.dacoromanica.ro

23

nr. Ce sari-i?
Ce sar-i aceast sar?
Sara-i mare-alui Ajun,
Mane- i ziva lui CrAciun,
De-a nscut 5 Fiul-sfnt,
5. Fiul-sfnt pe acest pmnt

Tri inele jos pic,


25. Tri Ingeri le ridic ;
Tri Ingeri cu tri biciuri (2),

La tri cornuri de pamnt,


Tot trasnesc 5i tot plesnesc,

Sa ridice muntii crunti.

Mitutel, Inf5te1 ;

Fa5a-i verde, de mdtas,


Scuticel de bumbcel,
Crpe-s albe de fuior,
10. Legnel de pltinl.
Ploaia caldd de mi-1 scald ;

Neaua ninge, nu-1 atinge ;


Vint tragna, de-1 leagng,
Tri zdnioare(1)mi-1 apleaca.

15. Dacd Domnul sfnt nste,


Mare lucru ce-mi fAcea?
Face ceriul 5i p'rnntul.
Face ceriul 'n dou zile
Si pmntu 'n alte dou.
20. Intinse ceriul pe pdmnt,
Cum 1-intinse, nu ajunse ;

Tare Domnul se 'ntrist,


Mna stngd scutur,

30. Muntii crunti I.5i

Vi adnci I5i rmne.


Intinse ceriu-a doua oard,
Cum l'Intinse bin' s'ajunse.
Domnul tar' se bucur
35. Si ceriul mi-1 drui
Tot cu lun cu lumind
$i soarele cu razale,
$i cu stele-5i mruntele,
C'o stea mai mare'ntre ele.
40. Din aceea se vede,
De pmntul ddrui.
Tot cu frunza i cu iarb
$i eu vita vinului,
$i cu roada grului,
45. Cu izvoare curgatoare,
Pe pmnt is mergdtoare.

Clanul mic.

Nic. Georgescu, stud.

Y. Sara de arjun.
Asta-i sara de arjwi,
De arjund.lui Crciun.
De cnd Domnul s'a nscut
In ieslele boilor,

5. Din grdele, luminele

Din pociunclii (3) flaci (4).


[aprins.

Faid alb de mdtasii.


Maica fiul si-1 luara

Si se duse, cat se duse,

(1) = Zdne.
(2) I. d. bice.
(3) Pociumbi,
(4) Faclii.

www.dacoromanica.ro

24

10. $i s'a dat a hodini,


La umbra de ploput verde.
Plopul umbra' nu-i tinek
Maica eu se odihni,
Pe plopul i-1 blstema :
15 S fii, ploape, blstemat
De mine, de fiul mieu,

$i de domnul Dumnezeu.
Bata' vntul, ori nu bat
Frunza ta sh' se tot bat !
20,
Maica fiul
luad

$i se duse, ct se duse,
$i s'a dat a odihni
La umbra de fish' verde.
Tisa umbd d-i tined,
25. Maica bini se hodine,
Pe tis o alduid (1):
S fii, tis, alduit,
De mine de fiul mieu,
$i de Domnul Dumnezeu,

30. Bar, vntul, ori nu bat


Frunza ta s nu se bat.
I. Copacianu.

$onfalu.

vi. Sara mare.


Mare-i sara de-asta' sad,
Domn din ceriu!
Ca' s'a nascut fiul sfnt,
Mitutel, infOtel ;
Faa-i dalb de mtas,
5. Scutecel de dujeinel (2),
Capoar de pilloard (3).
Ploaia cald de Ini-1 scald ;
Neaua ninge, de mi-1 unge ;

Vntul bate, de-1 adoarme.


10. Trec tri zne i-1 d'aplead.
Cea maid Sfntd-Mrie

Fiu'n brate si-a luat,


Sus la munte si-a plecat.
Cnd fu 'n poala muntelui,

15. Fiu din graiu as-a grit


Maico, maico, drgut'
[maico,

Pune jos i hodine0e

$i te uit jos la tad,

De vezi, maico, ce-i ye[dea-td?


Ea mai bini 1-3 d'ascultat,
20. Puse jos vi-o hodinit,

Jos la tail si-o privit


$i nimica n'o vzut,
Numai aburi de pinnt ;
N'au fost aburi din pAmnt,
25. C'au fost oastea lui Irod,
Lui Irodu d'imprat,
Foarte ru s'a suprat,
Multi coconi mici s'au tiat,
Patruspre[ze]ce mii de prunci
20. De doi ani in jos mai mici.

Tot in sus i-au asvArlit


$i 'n sAbii i-au sprijinit,
Ca sa.' 'ntmple Dumnezeu ;
Dumnezeu nu s'a 'ntmplat,
35. C'a fost voia Tatlui

$i mai mare a sfntului.

Voila (Hgra0

Dictata de Eva Gabor.

(1) Binecuveintd,

(2), Catifd, purpura.


(3) Val sublire.

www.dacoromanica.ro

25

vir. Sara Nscutului.


Ce sara e astA-sarA
Domnului Doamne !
Da i sara nelscutulni (1),
CA s'a nscut un fiu sfAnt,
5. Fiul sfAnt pe acest pAmAnt.

In iesle de boi nAsch


Cel ce toate le fch,
Pe paiele grAului,
Pe flori dalbe-a fnului,
10. Ce pari is prejur de iesle
Sunt In pari fclii aprinse.
Ce nuiele-s pintre pari?
Mogos.

Sunt nuiele argintele,


Fiu1 sfnt In fsifele,
15. Scutecas de bumbAcas,
Legnas de patinas.
Trage-un \rant In deal senin,
LeagA fiul cu chilin.
Ploaie caldA

20. Fiul scald,


Neaua ninge,
Fiul plAnge,
SA fiti, gazde, sAnAtosi
gazde, veselosi I
Vas. Trifa.

Null. Ziva lui Ajun.


Azi e ziva lui Ajun,
Dai Dornnului Doamne (2),
Si mAnc-i sfAntul CrAciun,

De-a cink si de a sta,


5. De-a cinA si-a se rugA,
De-a rugii pe tin' Doamne,
Ungd rugA i lumin5
Lungd, groasA, vederoasA

De ververi (3) si-ajunge'nf


[ceriu,

Da'o razA unde razA ?


RazA'n vArful munfilor.
A doua razA unde raz?
RazA'n crucea brazilor.
15. D'a tria razA unde razA ?
RazA'n poarta acestui domn.
Uncle raza se rz,

Poarta'n dota despic,


Ca sA tune (4) junii buni,
20. Junii buni colindAtori.

10. Cu razele peste ceriu.


Nic. Todoran, student.

Proseni.

Colinda la ue afar (noaptea).


Scoald, scoal, gazd bug,

Florile dalbe...
Ql nu-i vremea de durmit,

CA-i vremea de 'mpodobit,


CA buni oaspeti cA vA vin,
5. Oaspefi buni colindAtori

(1) Nasterii.
(2) Dup fiecare vers.
(3) N'am putut afl insemnarea acestui cuvnt. 13Anuesc c ar fi dela Veil-

vori, (vilvoare) prin pronunf forfat, in grafia rimei. A. V.


(4) =-- Intre.

www.dacoromanica.ro

26

Si cu dnsii Dumnezeu!
Dumnezeu e mititel,
Mititel, Infsgel :
Fas d'alb de mdtasd

10. $i scutec de duinic (1),


Felegioard(2) de puioard (3),
Mna-i dreapt cruce-aduce

$i cea stngd busuioc :


Busuiocul fetelor,
15. Trandafir nevestelor,
Gru revars peste masd(4),
S iasd rul din casd ;
Sndtatea lasd'n cas,
Boggia pre jur casd I

Gledin.

A. Halwan, student.

x. Colinda ziva la u0.


Noi umblm si colindm

Pe la usi de mari boieri,


$i boierii nu-s acasd,

Cd-s in codri de-a vnare ;


5. Vneaz pe Dumnezeu
Dumnezeu e mititel,

Mititel infsd01

si con-

timid ca cea de noaptea, apoi deschid usa si salut astfel :


Bunk' vremea, bun vremea, jupne gazd ! Multmim drag
Domnului, c'am putut postl postul Crciunului cu Dumniavoastr
dimpreund !

Observare : Colinzile nrii 1XX din Gledin (Bistrita-Ndsud) le


cnt numai f eciorli satului, cari dupd ce sfrsesc cu colinda
alduiesc (ureaz) astfel :

Tot sd te faci cu voia build, jupne gazd, pe-o (5) mndrd colind, pe cum si-o putut aduce feciorasii nostri aminte. Tot ce-or
fi gresit, Th.' bine si iartd, ca o gaza a noastr inteleapt, 6 abi
te vor gres1 rdufile (6) peste an.

xi. Dimineata de CrAciun.


Dimineata de Crdciun
Ndscutu-mi-a un domn tindr,

Domn tinr ca Dumnezeu,

Tinerel si fragetel (7)


5. Si mi-si face-un scuticel,
Scuticel de bumbdcel,

(1) = Purfiurd.
(2) -'=-- Deminutiv din: feregea, manta.
(3) =--- V& sub/ire de fachiol.

(4) E Obiceiu s verse gru peste masa gazdei.


(5) =._.- Pentru.
(6) -.=_.- Relele.

(7) =-- Fraged, deminut.

www.dacoromanica.ro

27

Fch ceriul si pmntul.

Fa,se dalb de mAtas,


Negrior (1) de pltior.

Fc ceriu 'n cloud zile,

Vntul tragn,
10. De mi-1 leagn,
Si mi-si ploug ploaie cald,
Ploaie calda de mi-1 scaldd,
$i
ninge, de mi-1
[d'unge.

Vnt leagnul trgn,


15. Domnul tare c crqte,

$i pmntu 'n noua zile.


20. Tinse ceriul pe pmnt,
Cumu-1 tinse, nu-1 cuprinse.

Domnul tare se 'ntrista.


$i din graiu a$A grdi :
Oi ! Harhanghel Mihail,
25, Bag mama 'n buzunar
$i
scoate-un biciu

Lucru mare cA-mi fcea :

[de foc I
(necompletatd.)

Ar. Costea, student.

Cib.

Scoal, gazd burCa".


Sus te scoal, gazd bung,

De scoal i slujnicile,
S'ai mature curtile
Cu vrful cositelor,
5. Cu calcaiul cismelor,
$i gunoiul sus sd-1 ie,
In poala sugnei (2) elei verde

la te scoa15, gazd bun,


De scoal i slugile,
10. Sd 'ntinda plugurile,
S aram, s smnm,
Grau row sa rvrsm.
Am arat
smnat,

Grau row am rvrsat.


15. La capul pamantului
Este-o rece fntnit
De Dumnezeu d'oblicit (3).
Dumnezeu s'a scobortt,
Apa rece a beut,

20. Mr de aur a mncat,


Road 'n grae
lsat,
Road 'n grae pn 'n brae,
$i 'n scri pand 'n brtri,
$i 'n ovese cat de dese,
25. $i 'n alace cum s'or face !

Uroiul skuesc.

P. Balms.

xm. De sculare.
$i te scoa1, cest domn
[bun,

Scoald $i pe fetii li,

Fetii ti

Leru-mi da, Leru-mi da !


(1) Probabil: legnior.
(2) Sugna i sucnd =-- fust.
(3) Observat, aflat.

www.dacoromanica.ro

fetele.

28

5. Fete mari lumini s'aprindA,

Feciori mari porti sa


fdeschidA,

SA rAstoarne rozor galben.


10. FacA-mi fetii vi-o fntn,
SA scoboare Dumnezeu

Cu lumini si cu prescuri

SA porneascA plugurile,
La arat, la sAmAnat ;

Si cu dalbe 'nchinAciuni.
Nic. Pafia, scris de Em. Colbazi, student.

Spring.

xiv. Sculati, mari boieri.


StrigA popa 51 mai mare :
Iesi, mAi diece, afar,

Sculati, sculati, mari boieri,

Florile dalbe,
De vedeti lumina' 'n ceriu,
Cum rsare, ca si-un soare ;

15. De di 'n toacA de trei ori


$i crcipte#e (2) clopot mic !
Colo, col' spre rAsArit
Este-un mr mndru 'nflorit,

5, Dar nu-i soale rsarit,


CA-i chilie de argint,
Chilie intunecoasd,

Pe din lontru-i cu mAtas.


Colo, col' spre risrit
10. In chilia de argint
NouA popi, nouA dieci
Si pe a-Ma patrierci (1).

Da la umbra mrului
20. E fluta Domnului,
Scoli, flu% de 'mpdrat,
C de cnd ai adurtnit,
Florile s'au vestezit Otrava te-o otravit !
Em. Pop.

M.-Decea.
XV.

Sculati, boieri.
(Variant.)

Sculati, sculati, boieri mari,


Sculati voi, Romani plugari,
VA sculati si slugile,
SA 'ntindA plugurile,
5. SA mergem la samAnat ;
SA. arAm, sA sAmAnAm,

10. Da Dumnezeu ca si-un sfnt

S'a coborit pe pAmnt,


ApA rece a beut
MAru rosu a mncat,
La gre roadd le-a dat.
15. Tot prin grail, ptirn brat',

Brazda neagr sA 'nturnAm.


In capul pAmntului

Pin sacari pAn' susuori,


Pin ovese, cel' mai dese,

Este o rece fntnit.

Pin alace,acum se face.

Orsia de Mur.

Liv. Anghel, student.

(1) --. Patriarhi.


(2) =.-. Clatin, cleitesc, miqc abid.

www.dacoromanica.ro

29

Sculati, sculati.
Sculati, sculati, mari boieri,
CA nu-i vremea de-a dormi,
vremea de-a 'mpodobl ;

C nici noi n'am mai durmit


5. De-a sail, de-alalt
Din sara Ajunului
Spre ziva Crciunului,
Si-am plecat la colindat
$i pe Domnu1.1-am aflat.
10. Venl doamna cestor curti

Prea de noapte-ati manecat (1),.


C nici domnul nu-i sculat,
15. C el, de s'a pomen (2),
El frumos v'a drui :
C'un colac de gran curat,
Cu ferdela (3) masurat,

Oun pahar de vin curat,


20.. Cu feria rnasurat.

la, sriti in cea grdina


$i va luati flori in mina_
$i veniti tot raurind
$i pe Domnul laudand !.

$i din graiu aa gal :


Ce stati, cete de feciori,

Ion Munteanu.

Cugir.

xvii. He, CrAciune.


He, Crciune, he, stpane.

Asta-i sara lui Crciun,


Lui Crciun, boieriu batran.

Mn sluga cea mai mare


5. Sa de la boi de mancare ;
Vint-a'n cash',
Spus-a'n mas :

He, Crciune, he stapane,


Nu ma pot apropi
10. De mugitul boilor,
De svonul albinelor !
Mara sluga cea mai mica,
Ca sa vaci
$i sa cread.
Ciufud II. Blaj).

15.

Vint-a'n casa,
Spus-a'n masa :
Craciuneas, steipaneaseir

In coarnele la doi boi


Ardu-mi doi luceferei ;
20. Dar nu-s doi luceferei,
C-s doi fratiori de-ai miei ;.

$i'nainte, la zbrele
Ardu-mi dou luminele ;
Dar nu-s dou luminele,
25. Ca-s dou surori de-a' mele

Hei, Crciune, hei stpane


De tri ani i jumtate
Te-am slujit in direptate !Q. A. Viciu, student.

(1) --= Ati pornit.


(2)
Degefit.

www.dacoromanica.ro

30

Dimineafa lui CrAciun.


Bung- i draga dimineata,
Dornnului Doamne,
Dimineata lui Craciun,
Lui Crciun celui batrin !
5. Cel d'om pe-afara se primbla,

N'am venit ca sa prnzesc,


20. Nice ca sa odihnesc,
C'am venit ca sa intreb

Dintr'o curte'n alta carte.


Cnd fu la a treia carte,

Nu. i seibeia (3), sa-1 saba-

Vzir Domnul scoborind

Tot pe scari de luminari,


10, Pe scard dalba de cear.
Curse'n cash'
Spuse'n masa
Fii vesela, jupneasa,

Ce sta'n culme necroit.


[eas (4),
25. Nid l. foarfeci ca

sa-I cro[easca. !

Ba, de-acele sunt de toate.


5tii, Doamne, cnd mi le-ai
[dat ?

Ca ne vine-un Domn la
[cas !

15.

De cel jig (1) de du,sulnic (2)

Cuvntul nu fu sfarsit,
Domnul din ceriu a sosit.
Buuu-i prnzul, jup[neasa !

Dacd-i bun, hai, sa-I prn[zim !

Cnd mai mic m'ai botezat,


Mai mare m'ai cununat.
30, Rare-ori la zile mari,
La sfintele dumineci,
La dalbele biserici,
Tot cu sfinte prescurele
5i cu dalbe luminele !
35. SA fiti, gazde sntosi,

5i Ina gazde, veselosi !

Mogo.

Vas. Trifa.

xix. Zori albe.


Zori albe s'au revrsat
A doua raza ce Iraza-re ?
(bis),

Cocos- galbin s'a cntat ;

Dupa zori ziti se face,


Dupa zi soare rsare,
5. Rsii, soare, cu tri raid !
Intia raza ce raz-re ?
Sus In naltul ceriului,

10. Jos In sesul cmpului,


In coarnele plugului,
In spicele grului.
A treia razd ce raza-re?
Sus In vrful muntilor
15. La slasul sterpelor,
In staulul mioarelor,

De-a direapta Tatalui.


(1) = Vig =val.
(2) =-- Porfird purpir
(3) = Croitor.
(4) Croeascit.

catifed.

www.dacoromanica.ro

31

SA tresti, sA dobndesti
Tot binele ce-1 doresti,

In mijlocul mieilor,
In coadele strungilor.
Gazdo, s te veselesti

$i binele cel mai mare,


Care sfArsit nu mai are !

20. Si la multi ani sA tresti,

Observare. AceastA colindA se cnt in ziva de CrAciun dimineata

in zori de zi.

E. Dobrota.

Comunic.

xx. Azi e ziva de Crciun.


Azi e ziva de Crkiun,

10. RazA-mi, Doamne, unde-si

llomnului domn din ceriu!


De cnd Domnul s'a nAscut
Si ISAmntul 1-a fcut

[razA,

Raz6-'n cruce de fereastA,


Intr Dumnezeu in casA,
DupA mas5 grail rAvarsA,
S fii, gazd, sAntoasA,

$i ceriul 1-a ridicat

2. Pe tri stAlpii de d'argint


$i frumos I-a 'mpodobit
Tot cu stele mruntele
$i cu luna cu lumina,

15. SA ne primesti bucuroas


C'un colac de grail curat,
C'o ferie de vinars !

Soarele cu razele.
Mrgineni (Fgra).

Ent. Pandrect.

xxI. Vestea minunat.


0, ce veste minunat
In Vifleim ni s'aratd :
C'a nscut din Duhul sfnt

PAstorii vzurd'n zare


15. Din ceriu o lumina' mare,

Ei ti fluer, inerii cnt,


Cu totii se bucur.

Ver gura curatA ! ibis'.

5.

CA la Vifleim Maria
SvArsind calAtoria,

Intr'un mic sdlas,


Lng'acel oras,
A nscut pe Hristos.
10.
Pe fiul cel din vecie,
Ce I-a trimes TatAl mie,
SA se nascA si sA creasc
SA ne mntueascA.

DupA o stea luminoas,


Dintre altele aleas,
20. Trei crai dupA ea mergeau,
Daruri aduceau.
Veniti si noi credinciosii,
SA cntm cu cuviosii
$i in genunchi s cAdem
25.

Lui sA-i-ne inchinAm !

...lef. Damian.

isls'ud.

www.dacoromanica.ro

32

xxir. Mesia sosit In lume.


Azi n lume ne-a sosit
Mesia cel prea dorit,
Din fecioar s'a nscut
$i cu lapte-a fost crescut ;

5. In scutece Infsat

$i in brate-a fost purtat ;


In chip de om a venit
$i pe noi ne-a mntuit.
Comunic. de Const. Papa, student.

Sliste.

Patru pstori.
Patru pdstori se 'ntAlnir
Lilioar trandafir !
$i as se sfAtuir :

Haideti fratilor, s mer[gem,

5. Flori frumoase s culegem


$i s facem cununit,
Cununit tot cu vit,

$i s'o ducem lui Hristos


SA ne fie de folos ;
10. C Hristos n'a vrut s nasc
In palutei(1) iinprteascA,

Ci 'n ieslea dobitoceascA,


Ca pe om s-1 mniueascd.
Din robia strAmosasc !
Al. Pegean.

Surduc.

xxiv. Cunun lui Hristos.


(Variant la: ,Patru pastori".)

Haidati, fratilor, sA mergern,

Raza soarelui, sora soa-

[relui!
Pe est' raturi (2) veseloase,
SA culegem flori frumoase,
5. SA 'mpletim si noi cununA,

$i noi cu a noastr mn,


S'o trimetem la Hristos
In orasul eel frumos,
Unde Hristos locueste
10. $i pe toti ne stpneste.
Mile. Pop, clasa II, B.

Jara:

xxv. Naterea Domnului.


Coborit-a, coborit,
Florile dalbe,
Tri ingeri pe-acest pmnt,

La pstori a sluit (3),

5. PAstoriul da a'ntren
De fecioara Maria.

Tot umbl din cas'n casa


$i nhne nu vrea s'o las

(1) = Palat.
(2) = Lund.
(3)

A tras in gazda.

www.dacoromanica.ro

33

Rana J9i, de catre sara,


10. 'Nteo poiat (1) se asezarA,
Acolo pe fan uscat,

$i-a nscut mare Imparat.


Da, zo, nume cum i-au pus ?
Pusu-i-au aDomnul de sus.

Ceanul dewrt.

Marifca Peitean.

Multi imit :

Puic neagr baga'n sac,


Scoal, gazd, cl colac ;

Ca colac de nu ni-i da,

La fereastr nu ti-om sta,


5. Ca ni-i scurt bond* (2)
$i m tern c'om Ingheta.

(Ceanul de. Aceea).

xxvi. Naterea din fecioar.


De candu-i ceriul
$i cu pmantul

Lurnii de folos.

N'a nascut din fag,

10. In Viflaim au venit

Trei crai dela rasrit

Fch aceasta :

Cu daruri gatite,
Lui Hristos numite.
Darul cel de-atuncia

Nasch pe Hristos

SA fie pe-aicia !

SA fie curatA ;

5. Numai Precista

Cfciunelul de sus. (Tarnava in.).

I. Pop, student.

xxvii, La chilie de tamie.


La chilie de tamale,
Sacle-mi sor' Sant-Mrie
Cu soru-sa Solomie.

Sor' din graiu da si-o gait :


Soro, soro Solomie, q
Ce lucru poate sa fie,
De brbat nu mi-am d'avut,
$i trhoasa (3) m'am gsit?
Nu gandi, soro, nimica,
10. Ca-i naste pe Dumnezeu !
5.

Preumbl 'n jos, preum[bl'n sus,


Se luara, se duser,
Sub dumbrava plopilor.
Se puse s hodineasca ;
15. Nu se putu hodinl
De juluitul (4) frunzelor.
Ea din greu i-o blestemat :
Plopi-rni, plopi-mi, dragj
fde plopi,

(1) ..-- Staxd, grajd.

(2) -- Cojocel.
(3) --.-- Grea, Ingrecat.
(4) --:--- Vuietul, freametul.
Walt, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

34

Frunza voastra stare n'aibd,


20. Pn calea nu mi-ti trece !
Se luarg, se duserg

In ieslele boilor,
Se puse s hodineascd.
Boii 'ncep a pufg,

D'1n turitea (1) oilor.

Ea mai bini se hodini,


35. $i-a nscut pe Dumnezeu.

Se puse s hodineascd ;

Nu se put hodini
25. De rutnegul (2) oilor.
Ea din greu le-o blestemat :

Oi-mi, oi-mi, dragi de


[oi-mi,

Gura voastrd stare n'aibd,


PAM calea nu mi-ti trece !
Se luard se duserd
30.

Mititel infgsitel,
Scuticel de dorjeinel (3),
Panzgtori de flori de mr,
Fasa-i dalbd de mdtasd.
40. Din grdle flori cresteg,
Din pociumbi Mclii arded.
colindm,
Noi d'umbldm
Frumos gazdii i-o 'nchinrn !
Ioan Vida, cantor.

Agristeu.

Luceafr galbin.
Aler, luceafgr galbin,
Ho-Leru-leo, sfnt Doamne[leo, (4)

Ce te 'nvrti si ce te 'ntorci
Ca 'n chipu lui Dumnezeu ?
5. Nu-mi esti fiu lui Dumnezeu !

Da mi-s nepotelul tau,


Da-mi fa' bine, atta bine,
De te abate pe la mine,
S facem o cununitd,
10. Cununit din flori sfinte.
S umbldm, s 'ncunjurgm
Da de Domnu sd ne-afldm.
$i-am umblat si-am cunjurat

15.

$i de Domnul am d'aflat
In iesle de boi culcat,
Mititel, Infr setel,
Scuticel de bumbAcel,
Fa,5e (5) dalbd de mdtasa.
Unde Domnul se ndste,

20. Pe sub boi roua caded,

Pintre boi flcdi (6) ardeg


$i din coarne luminle,
Luming lumea cu ele.
Gazdo, sd te veselesti,
25. $i la multi ani sd trdesti.
VA' cntdm, v colindarn,
Voud, gazdo, v'o 'nchinm
Martin Bralu.

ifisca.

(1) Se zice si
Rumegatul.
(2)

locul unde pasc oile; y. al meu, Glosar, tuliste,

(3) Din arh. uqinic= catifek purpurl In alte colinde gsim : dujanel, neIntelegind vorba, au pocit-o.
(4) Dupd fiecare vers.
(5) = Panza de infasat.
(6) ---- Fdclii.

www.dacoromanica.ro

35

xxix. Zori. (1)


Zori-mi, zori,

Poate n'auzisi
On cocos dei(=-- de cei)gai (2)

De ce nu zoriti
Mai de dimineatd,

5. Poate nu puteti,
Ca 'n ielea diminetii ;
Boutarul de jos.

Din mijloc de raiu


10. C el mi se 'ntoarce
Ca puiu 'n ghioace
De jelea lu Moise...
Comunic. Crimpian, student.

xxx. Zori de zori.


Fa'-te vesel, domnu-i bun,

Cd v4 vinu junii buni,


Junii buni colindktori,
D'uspcioii lui Crkiun,

5. Lui Crkiun lui biltrn,


Da-leo dnsu (3) 'fick-i cu ei,
Dale' dnsu-i limbracat

In vesmntu-i mohorit
Lungu-i, lat prejur prnnt.,
10. Pe la poale-i poleirit,

Pe de margini mkgrit ;
Imprejur de mnecle
Luce stele maruntele ;

Intre doi umeri d'ai lui


15. Luce-mi doi luceferei ;

Da din fat si din dos,


Da din fat ce-i mai luce ?
Luce soare cu razale ;
Dar din dosu ce-i mai luce?
20. Luce-i luna cu lumina.
Cest domn bun ask grki :

Veniti voi, junii buni,

\iliiiiai catelin, (4)


Ca soarele prin senin,

25. $i skiti In cea grdin,


C'n

$i-un strop5or (5) de busuioc

5i-mi viniti voi, junii buni,


Rournd i prefureind, (6)
Ca vara rnai greu plound.
35. Ca mi-s sfintif adurmiti
$i sfintii s'or destept,
Portile vor descuik ;
Jupnese mese-o'-'ntinde,
Fete mari fklii o[r]-aprinde,
40. Gazda 'n casa ne-a primi,
Cu bun dar ne-a ddrul :
Cu colac de gru curat

(1) = Saman mai mult a bocet.


(2) = Lezyu.
(3)

si-o stupina',

$i 'n stupind-i o fntna,


Da 'n fntna-i apa link.
Ap 'n vedre yeti luk,
30. Rupe-un fir de trandafir

Creiciun.

(4) = incet ; se zice In popor ceitinel; de aici catelin!

(5) = Putin, un strop.


(6) = Prournd, din plour.

www.dacoromanica.ro

36

C'o spatd de goghinat (1),


C'o ferie rasa (2) 'n mas,

45.

i cu taler unguresc,
Frumos daru-i boieresc !
Cornel Derdinu,s, st.

Cetea.

xxxi. FA-te vesel.


(Variant la azori de zori.)

FA-te vesel, domnu bun,


Domnului bun !
CA ne vin da'junii buni,
Junii buni, colinddtori,
D'uspiiciorii (3) lui Crciun,
5. Lui Crciun Alui bAtrn,
In vestmntu mohorit,
Lung-mi-i, largul In pAmnt.

Pe la poale-i polijit, (4)


Pe de margini mrgrit,
10. Jur prejur de mnecele
Lucesc stele mruntele ;

Intre doi umeri ai lui

$i-am venit noic &din (6)


Ca soarele p'in senin !
25.

Cesti domni buni as


[grAir:

Domnului bun !

Ia, sriti in cea grdin,


C'n grdin-i si-o stupin,
fntand,
In stupin
In fntn-i apA lin.
30. Ap'n vedre veti lu,
Rupe-un fir de trandafir
Si-un strapsor(7) de busuioc
$i veniti voi lin mai lin,

Rnd n rnd sa ploae Zn

Lucesc doi lace f erai (5),

Dar din fatd si din dos,


15. Dar din fat ce-mi luciar?
Luci soaie cu cldur.
Dar 'din dos ce mai luei?
Luci luna cu lumina.
Junii buni as. gri-r :
20.

$i-am venit noi, junii buni,

Junii buni, colindtori,


Noaptea pe la cnttori,
(1)

[rand (8)

35. Ca vara mai greu plonl,


CA mi-s sfintii adurmiti
$i sfintii s'or desteptare.
Sfintii porti ne vor deschide,
Jupne mese-'or intinde,
40. Fete mari fAclii aprinde,
Gazda 'n cas ne-a primi,

Cu bun dar ne-a drul :

Gothic, purcel.

(2) = Plin, ca banita plin ras.


(3) Uspcioriil= oaspetii.

(4) Poate pokirit (v. col. precedentl.)


(5)==demin. din luceafr.
(6) = Lin, usor, incet.
(7) = Steilpipr, prin metatez i rotacizrn.
(8) Doar: prournd (?)

www.dacoromanica.ro

37

C'un colac de gru curat,


C'o spat de godinat (1)

45. C'o ferie (2) ras 'n masa

Si cu doi tri d'argintei.


Rrni, gazd, sngtoas.
Cu colinda veseloas !
I. Frtincu, student.

Cetea.

Vesel, domn bun!


Vesel, vesel, domnu bun,
Domnul, da D-lui Doamne(3)!

Cum s nu ne veselim,
Cnd

i nou c ne vin

Vine-un drag de Dumnezeu


Sa-si mrite, sd-si Insoare
Mai departe
Prin olate (4)

6. Mai aproape prin vecini,

5 Veseli, buni colinddtori?


Dar cu dnsii cine vine?

Prin vecinii buni crestini.


Em. Poi, student.

M. Decea.

Zori frumoase.
Doamne, Isuse Hristoase,
Domnului Domnu!
Tu esti nou'd zori frumoase.
Dela ceriu te-ai pogort,

Dela Tatal ai venit.


5. Dumnezeu, Teal ceresc,
Post sfnta a trimes
Pe Arhanghel Mihail
La o sfnt fecioritd (5),
10. Sfnt lams i-a fost gatitet,
Pe cum a lost prorocitei (6)

Cei proroci mai de demult


Pentru tine, Mos Adame,
Raba' Domnu cuie 'n palme.
15. Pentru-a noastra mntuire
Rabd Domnul rstignire.
C ne-a scos 'dela pieire
$i ne-a dus la mntuire.
$i de-acum pnd 'n vecie
20, Mila Domnului s fie,
Tuturor de bucurie
$i nou de veselie.

Posaga de sus. (T.-Aries.)

G. Boldea, student.

(1) =Godac, fiurcel.

(2) Ferievadret.
(3) Dupl fiecare vers.
(4) Olatc7, pl. olate i otaturY, se zice i olete (v. al meu Glosar, sub
voc.) vorb invechit, o gsim in Cronica lui Sincai toate -edificiile din jurul casei.
(5) Ca Romnii istrieni: feciorit,
copilit.
(6) .= Prorociserd.

www.dacoromanica.ro

38

xxxiv. Mndru-i ceriul!


De cnd Domnul s'a n[scut

In mijlocul ceriului
Scris-i mna Domnului ;
10. In cea dreapt si-o gleat.
Da 'n gleatd ce mai este?
Busuiocul fetelor,
Trandafir nevestelor,
Mru rosu junilor,
15. Si crucea btrnilor !

$i pmntul s'a fcut,


$i ceriul s'a ridicat
Pe patru stlpi de d'argint,
5. Mndru-i ceriu 'mpodobit
Tot cu stele mruntele
$i cu luna pintre ele.
Refren : dup fiecare vers : Dom nului Doamne-o !

Colect. A. V.

13]4.

xxxv. Mr si pr.
La cea msurd rotund,
Cu tinte galbini btut
Este-un mr
$i este-un

5. Face mere rosioare


Cu frunzute rumegioare (1).
Nu stiu, cin' s'a 'ncumetat,
De merele le-a mncat
$i frunza o-a rumegat.

10. La trupina mrului


Este-un pat albut de brad,
Da In pat cine-i culcat?
Da, zu, Domnul tinerel,
Tinerel si 'nfstel,
15. In fase dalbe de mtas
Dela doamna preuteas,
Cu cide (2) de bumbac,
Cu tri pene'n comnac,

20. Din tri tri dela tri domni :

Una-i raza soarelui,


Una-i spicul grului
Si-una-i floarea jinului (3).
Strig popa cel btrAn
25. La diacul cel mai mic :
afar, mai diece !
El afar si-a
Clopotul 1-a tingnit
De tlirnat (4) 1-a rzrnat,
30. 'N cas bun veste-a dat :
vin colindtori,

Noaptea, pe la cnttori.
Treceti, voi juni, i sedeti!

Noi n'am venit s sedem,


35. C'am venit c'am auzit,
C s'a nscut Domnul
[sfntl

Cu tri pene din tri tgri,


Fi1pis. mic.

Jon Drecleian, student.

Cam rumene.
(2) = Chichie (tichle)=.-saficd,
(3) Pronuntd vulg.-=vinului.
(1)

(4) = Balcon, pridvor.

www.dacoromanica.ro

39

xxxvi. Scar de argint.


Soarele cu razele.
10-. Soare, soare uncle raza ?
Raza'n vrful muntelui,
La crucile bradului.
Este-o scar de argint,

De cnd Domnul s'a nscut

$i pdmntul 1-a fcut,


Ceriu'n sus I-a ridicat
$i bine 1-a rzrnat

5. Cu tri stalpuri de argint

Se coboar Domnul sfnt ;

$i frumos 1-o 'mpodobit :


Tot cu stele mruntele
$i cu luna cu lurnina,

15. Se coboar-arareori

La sfintele srbatori.
Ios. Bogdan, student.

Ciunga.

Mne la prnz.
Ra'n' la poala cerului,
Unde-s pomii Infloriti,
PicA toamna de roditi,
De roditi, de grmditi.

Cand o fi mane la prnz,


Asteptam pe Dumnezeu,
Sd-1 prnzim, s-1 osptm
$i pe Domnul s-1 petrecem

5. Pan' la poarta raiului,


Refren : Domnului Doamne !
G. Boldea.

Sallee), [1. Blaj ].

MIMI. In sesul cel frumos.


Colo'n josu, mai in jos,
Florile dalbe !
Colo'n sesul cel frumos
Este-o dalbA mnstire
Cu altare

5.

Sus pe mare.
Slujba sfnt
Cine-o cnt ?
Cnt-o, cntd

10. Ma ica-sfntd

$i cu nou- popi btrni


$i cu nou iconari.
Iconariul cel mai mic
El in toacA si-a btut
15. De cu sar'n vecernie,
Ivi iez de noapte itru (1) sfnt,

$i de prnz in liturghie
Zori de zi evanghelie !

Ciunga.

Jos. Nicoard, student.

(1) = nuinecalul, ufrenia, slay. utro =dimineat.

www.dacoromanica.ro

40

xxxix. Blestem si binecuvntare.


Pleac Maica Domnului,
Domnului Doamne,
SA mili nasca fiul sfnt ,
Fiul sfnt pe acest pmnt,

Sub creang de plopuli


[verde.
5.

Ploape, ploape, nalte


[ploape,
Ian apleacd-ti cloambele (1),

S mi-ti nasc fiul sfnt,


Fiul sfnt pe acest pmnt !
Plopul, dacl-mi d'auzi,
10. Tot mai tare flfili,
Maica prinde a-1 blestem :
Fire-ai, ploape, blestemat
De mine, de Dumnezeu,

Mai tare de fiul mieu ;


15. Bat vntul, ori nu bat,

Frunza ta s se tot sbatl


Mund grele mi-o d'ajun[ge
$i se da-r, i-mi plec-rd
Pe acest plaiu, picior de raiu.

20. Cnd fu la mijloc de plaiu,


La grajdurile cailor,
Gill Maica Precesta
Din paiele grului,
Din florile fnului
25.
Stati voi, cai, de a roa/ derea,

Sd mi-ti nasc fiul sfnt,


Fiul sfnt pe acest pmnt !
Caii dacd-mi d'auziau,
Mai tare imi rontiiiau (2)
30. Maica-sfnt-i blestem

$i din graiu a0 grili :


Fire-ati voi, cai, bleste[mati,

De mine, de dumnezeu,
Mai tare de fiul meu ;
35. $i voi, cai, s n'aveti sat
Numa'n noaptea de Ispas,
5i-atuncia numai un ceas !
Munci grele mi-o d'ajun[gea,

Si se dal-A

plecar

40. P'acest plaiu, picior de raiu,


Cnd fu la mijloc de plaiu,
Sub creanga de tisd verde,
Maica sfnt se opri,
Ctr tisa"-a0 gri :
Tis, tis, creang verde,
45.
Ian apleac-ti cloambele,
S mi-ti lined fiiul-sfnt,
Fiul-sfnt pe acest pmnt !
Tisa, daca-mi d'auzi,
50. Cloambele mi le-apleca,
Maica prinde-a se rug :
Fire-ai tis, alduit
$i in veci blagoslovit
De mine, de Dumnezeu,
55. Mai tare de fiul meu !
Munci grele mi-o d'ajun[gek

$i se dare i-mi plecare


P'acest plaiit, picior de raiu,

La grajdurile boilor.
60. Grl Maica Precesta
Din paiele grului,
Din florile fnului :

(1) =Crengile.
(2) = Rodeau, rontaian.

www.dacoromanica.ro

41

Stag voi, boi, de-a roaMerea,


S mi-ti nascd fiul-sfant,
65. Fiul sfnt pe acest prnnt !
Boii, dac-o auzid,

Cu rumegatul stta,
Jos la iesle se plecar
$i suflard de ajutar ;
70. $i-aburird, de 'ncalzir,
T. Hafeg.

Maica-sfntd-i aldui (1)

$i din graiu a grdi :


Fire-ati voi, boi, alduiti
$i in veci blagosloviti,
75. De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu.

$i voi, boi, s aveti sat,


De trei ori pe zi mncri
$i de doua adpri !

.CantatA de Dan Rica, scrisa de Marian Hica, student.

XL. BlAstemul Maicei Domnului.


Primbld-mi-se, Doame,
[primbld
D'aleo, maica Domnului

C'un fiu micutel in bratd,


Cu cosita despletit,
5. Peste fiu mic slob ozit.
Maica-mi dede a pleca
Cam pe plaiu, picior de raiu.
Puse jos sd Tiodineasca

Sub tufa de ploput verde.


10. Ploput verde, dacd-o vede,
Cu cleoambele-o sbiciui,
limbed' bun nu-i faced.
Maica-mi dede-a blstdmA :

Fire-ai ploput blstmat


15. De mine, de fiul mieu
$i de dragul Dumnezeu.
Batd vntul, fie cet, (2)
Frunza ta 'n loc s nu stee !
Maica-mi dede- a pustini(3)
20. Cam pe plaiu, picior de raiu ;

Da and ea cd-mi ajunge


La mijlocul plaiului,
La fntna raiului,
Puse jos, s hodineasca
25 Sub tufa de tis verde.

Tisa verde, dacd-o vede,


Cu cloambele-o cuprinde,
fce.
Umbrd bund
Maica-mi dede-a aldul :
Fire-ai, tisd, alduit
30.
De mine, de fiul mieu,
$i de dragul Dumnezeu :
Fie yard, fie iarnd
Frunza ta verde sa st !
35.
Maica-mi dede d'a plec
Cam pe plaiu, picior de raiu.
Dac ea c-si ajunge
La vrvutu plaiului,
Gsi fiul botezat
40. Tot de Ion Sntionu

$i de Pavel Apostolu.
A. lonas.

'Clopotiva, f. (Hafeg.)
(1) Alduia --= binecuvnt.
(2)
Liniste
Pribegi.
(3)

www.dacoromanica.ro

42

xim. Blestemul Maicei Sfinte.


(Variant.)

Maica-stantA s'a pornit


Cu pAr galben despletit
La plop verde si 'nfrunzit.

Cu Or galben despletit
15. La teiu verde infrunzit.
Maica-sfnt as-a grail :
Stai tu, teiu, de hobonit,
SA se nascA fiul sMnt !
Teiu-a stat de hobonit

Maica-sfantA as-a graft :

Stai tu, plop, de hobo[nit (1),

5.

SA se nasca fiul-sfant !

Plop n'a stat de hobonit,


Nu s'a nscut fiul sfAnt,
Maica-sfnt asa-a grAit :
10.

Fire-al tu, plop, blAstAmat,

De mini si de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu !
Maica-sfant s'a pornit

20. $i s'a nAscut flu! dint


Maica-sfant ask-a graft :

Fireai tu, teiu, fericit,


De mine si de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu :
25. SA se facA cruci din tine
La toate bisericile
SA se'nchine noroadele !

.ofron Moldovan. Comunicat de Emil Precap, student.

eusa.

XLII. Maica Sfnt.


Scob orit- a, scob orit,

Florile dalbe,

15. De mine, de Dumnezeu


$i de cel fiut al meu.
Voi sal nu VA sAturati,

Maica-sfant pe pdmant,
Ca sa." nascA fiul-sfant.
Se luarA, se duserA

5. Chiar In curtea lui CrAciun.


Ce sA m fac eu,CrAciune,

Nunia'n ziva de Ispas,


5i-atuncia numai un cias !
Se luar, se duserA
20.
lar 'n curtea lui Craciun :
Ce s mA fac eu,CrAciune,
Girdle munci, c m'au ajtms !

Grele munci CA m'au ajuns !

Du-te 'n ieslea cailor !


Se luar, se duser
10. Tocma 'n ieslea cailor.
Stati voi, cai, de-a roa-

25.

Du-te'n ieslea boilor !


Se luarA, se dusera
Tocma'n ieslea boilor :

[derea!

Stati voi, boi, de-a ru-

Cai n'o stat de-a roaderea,


Maica-sfantA-i blAstana :
Fire-ati voi, cai,blstAmati,

Boii-au stat de a rumega,


Maica-sfanta atunci na'stea,

[mega !

(1) = Legdnat.

www.dacoromanica.ro

43

Cu voi s se hrneascg

30. Boii sufl de 'nclzi.


Maica-sfntA-i aldui :

Tofi Rumnii, toti cr2stinii.

Fire-ati voi, boi, alduiti,


$i In veci blagosloviti
De mine, de Dumnezeu,

$i pe voi s v

sloboazA

40 'N toat ziva la amiaz,


S5 vA rupeti colti de iarb,
SA va' udati buzele,
Buzele cu apele !
D. Farca, student.

35. $i de st' fiat al meu.


Cu voi sA se folosascA,
Ibnesti.

Maica Sfnta.
(Variant.)

Cam spre ziva de Crciun


Maica-sfnt se duce,
Plaiu de munte-o 'ndirept
La iesclia (1) cailor.
5. Maica-sfnt as ziceA :
Stati voi, cai, de-a sdron[fella (2)

Pn s'a nte fiul-sfant,


Fiul-sfnt pe acest pmnt !
Cai de sam nu-si
10. Maica-sfnt-i blsttnA :

Fire-ati voi, cai, blstfmati

De mine, de fiul sfnt,


Car' s'a nscut pe pmnt !
$i voi, cai, sA n'aveti sat,
15. Numa-'n ziva de Ispas,
$i-atuncia numa un cias !
Maica-sfnt se duce,.
Plaiu de munte-o 4ndirept
La iesclia boilor.
Maica sfnt a zice:
20.

Pan s'o na0e fiul sfnt,


Fiul-sfnt pe acest ptnnt !

Bol de sam c4-qi bg,


25. Maica-sfnt-i

Fire-ati voi, boi, alduiti


De mine, de fiul sfnt,
Car' s'a nscut pe pmnt:
Toat ziva sA arati
30. Nemncati, neadApati !
Maica-sfnta' se duce,

Plaiu de munte o 'ndirept,


La umbruta plopului.
Maica-sfnt a zice :
35.
StAi tu, ploape, de-a te
[bate,

Pn' e naste fiul-sfnt,


Fiul sfnt pe-acest pmnt !
Plop de sarn nu-si
Maica-sfnt-I blstemA :

40. Tu, ploape, s te tot bati


$i de boare si de soare,
Mai mult noaptea pe r-

Stati voi, boi, de a ru[megi,


(1) = leslea.
(2) = Ronfl.

www.dacoromanica.ro

[coare

44
Maica-sfAnt se duceA,

Plaiu de munte-o 'ndireptA,


45. La umbra de Usk' verde.

Maica-sfAntA-o aldui :
50.

Fire-ai, tis, alduitA,


$i In veci blagoslovitA,

De mini si de flul sfnt,

Maica-sfAntA-as zice

St Ai tu, tisd, de a cldtl!


Tisa 'n samA cA-si bAgi,

Car' s'a nAscut pe pmnt


Corn. Darna,s, stud.

Cetea.

xLnr. Maica luminat.


Colo 'n dealu, dup dealu,
Este-o dalb mnstire ;
In mnstire cine sede ?
$ede maica Iuminat,
5. C'un fiut micut brate.
Fiul plnge, nu mai tace,
Maica nu mai sti ce-a face.

Tot cheile raiului.


$i raiul 1-ii descuiA,
Pe Dumnezeu 1-ii vede,
20. Mitutel i 'nfstel

Cu fase dalb de mAtas,


LegAnut de pltinut !

Nici cu-aceea nu dce. ;

Maic-sa din graiu gri :


Taci, flule, nu mai plAnge,

10. CA eu, maicA, cA ti-oiu da


Dou mere, douA pere,
SA' te joci In raiu cu ele !
Nici cu-aceea nu tAce.
MaicA-sa din graiu grAi :
15.

Taci, fiule, nu mai plAnge,

MaicA-sa din graiu gri :


25.

Taci, fiule, nu mai plAnge,

C pe tin' te- or rstignI


PAgAnii de Jidovii.

Dar si noi i-om rstignI


La capetul judecii (1),
C'acolo si noi vom fi
La capetul judecii.

CA tie maica ti-a da,


G. Morariu.

Ragla, Bistritz-Nds,ud.

xLv. Maica cu fiu 'n brate.


Lu maica fiu 'n brate
Si-I duse, Cat 11 duse,
Puse jos sA hodineasc6
Sub tuf de plopu-si verde,
5.
Plopu-i mare,
D'umbrA n'are
C-s florile-a mrului !

Maica sfntA-1 blstm-re :


Firea-i tu, plo p, blAstmat

10. De mine, de Dumnezeu,


Mai tare de fiul mieu!
Lu maica flu 'n brate
$i 11 duse eat 11 duse ;
Puse jos sa hodineascA,

(1) = Vech. rom. judetjadecata'.

www.dacoromanica.ro

45

15,

Ca-s florile-a mrului !


Sub tufa de mru-si verde,
Mru-i mare,
D'umbr n'are
CA-s florile mrului !

20. Maica sfnt1-1 blstma-re


Firea-i tu, mr, blstmat
De mine, de Dumnezeu,

Mai tare de fiul mieu !


Tie frunza s nu-ti stee,
25. Nici cu Vint,
Nici fr vnt !
Lu-si maica fiu'n brate

Si-1 duse, cat duse,


Puse jos, s hodineasc

30. Sub tur de:tisk verde.


Tisa-i mare,
D'umbrli are,
Ma ica sfanta o veliced(1)-re :

Firea-i, tis, velicit,


35. De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu !
Tie frunza s nu-ti pice
Nici cu vnt,
Nici fdr vant f

Chimitelnic de Carnpie, dela diacul Latrn.

A. V.

xLvI. 0 chilie de anglie (2).


Colo'n josu, mai din jos,
O chilie de anglie
$ede'n ea Snta-Mrie.
$i sede s hodineascA,
51. Pe Domnul cel sfnt s-1
[timed.

N'a putut s hodineasc,


Nici pe Domnul sfnt sa-1
[used.
S'a luat maica, s'a dus,
Ctre Rusalim in sus,
10. La tu145tea (3) oilor
$i s'a pus s .hodineasc,

Pe Domnul cel sfnt

De sbieret1 mieilor.

Fire-ati blstemate, oi,


Caz lana de pe voi,
20.

Mielutii de lng6 voi !


$i s'a luat i s'a dus,
Ctre Viflaim in sus,
La tufistea cailor.
$i s'a pus s hodineascg,
Pe Domnul cel sfnt sk-1
[nasc.

25. N'a putut s hodineasc,


Nici pe Domnul sfnt
[s-1 nasck,

s-1
[nascA.

De rosura cailor.
Fire-ati voi, cai, blste-

N'a putut s hodineascA,


Nici pe Domnul-sfnt s-1

[mati,

[nasc4,

Voi s nu %TA skturati,

30. Nice ziva, nici noaptea

15. De rosura oilor,


(1)= Ferici (?)
(2) In unele variante
(3) = TuriVea.

: Mille de kimelie.

www.dacoromanica.ro

46

Pn'n ziva de Ispas,


$i atunci numai un ceas !
$i s'a luat i s'a dus

Pe Domnul cel sfnt


[s-1 nasc .

$i s'a pus si-a hodinit,

CAtre Viflaim in sus


35. La ieslea dobitoceasc,

Pe Domnul-sfnt I-a nscut.


Din grdle luminle,
40. Din pociumbi fc1ii ardea-le
Org. Zdrenghea, cornunie. de I. Velicea.

SpAtac (Blaj).

Dumnezeu cu oile.
Pe coasta cu florile,

Fire-ati voi, cai, brstdImati,

Doamneleo, Domnului bun 1

S nu v mai sturati,
Pan'n noaptea de Ispas,
25, $i-atuncia numai un cias !

Dumnezeu cu oile.
Dumnezeu a fluerat,
adunat.
5. Oile
Luatu-s'a, dusu-s'a,

La turistea oilor
$i s'a dat de a odihnl ;
Nu s'a putut odihnl
10. De rosura oilor,
De sbieratul mieilor.
El din graiu le-a blAstmat
Fire-ati voi, oi, blst[mate,

SA pierdeti Fang de pe voi


15. $i mielutii de sub oi !
Luatu-s'a, dusu-s'a
La turistea cailor
$i s'a dat de-a odihnl.
Nu s'a putut odihnl
20. De rosura cailor.
El din graiu i-a blstmat

Luatu-s'a, dusu-s'a,
La ieslele boilor

$i s'a dat a odihni


$i s'a putut odihnl.
30. Dacd zita s'a fcut
Fiul-sfnt eh' s'a ngscut :
Din pociumbi, radii aprinse ;
Din grdele, luminele,
Boii i-a blagoslovit
35.
Fireai, boi, blagosloviti

Ziva cnd yeti fi la jug,


and plugariu va prnzi,
Voi inca' iti hodini ;
Cnd plugariu o amiez,
mnc ;
40. Voi iti sta'n loc
Plugariul, dac-a
Bta'n mnd va Iu,

La psune v'a mn !
I. &on.

Sorotin.

xLvIn. Sub d'umbrele mArului;


Sub d'umbrele mgrului
Sede Maica Domnului

C'un fiut micut in bratg.

Fiul plnge si nu'nceat,


5. Maica Sfnt, Preacurat,
In poal si 1-a luat,

www.dacoromanica.ro

47

30. De mini si de fiul sfnt,


Pn-i fi pe acest pmnt,.
Bat vntul, ori nu bat,
Frunza ta s se tot bat !
Fiul plnge si nu'nceat,.
35. Maica Sfnt, Preacurat
In poal si 1-a luat
Si pe plaiu c si-a plecat.
and pe plaiu a se prinde,.
Maica vit isi vede
40. $i la vita' s'abte,
Puse jos si hodini,
Vita verde umbr-si dete,

Sus pe plaiu ca.' si-a plecat.


Cnd pe plaiu c se prinde,
Maica plop verde-si vede,

10. $i la plop CA s'abte,


Puse jos si odihni.
Plopul umbrd nu-si dede ;
Maica greu mi-1 blstm :
Fire-ai, ploape, prsit
15. De mini si de fiul sfnt,'Pn-i fi pe-acest pmnt,
Bata.' vntul, ori nu bat,
Frunza ta s se tot bat !
Fiul plange si nu 'nceat,
20. Maica Sfnt, Preacurat,
Jri poal si 1-a luat
Si pe plaiu c a plecat.

Maica bine-o d'aldui :


S fii, vita, d'alduit

45. $i In veci blagoslovit


De mini si de fiul sfnt,

Cnd pe plaiu c se prinde,


Maica pr verde vede

Pnd-i fi 'The acest pgmnt E


S dai, vita% feria

25. $i la pr a s'abte,

Si strugurele copu
50. $i urechita (1) felea (2).

Puse jos si odihni ;


Prul umbr nu-si dede,
Maica greu Ill blstni :
S fii, pere-o, prsit

$i boboana sfrtariu (3) !


Nic. Streljean, comunic. de Em. Colbazi.

Spring.

lam Din aintea raiului.


Dinaintea raiului
Primbl-si Maica Domnului

'Cu mintia-i de argint,


Care razm 'n pmnt
5. $i de-aici mi se lu
Pe cel plaiu, picior de raiu,
Cnd fu plaiul jumgtate,
Puse jos s odihneasc.

10.

PleacA-ti, ploape, cleom[bele,.

De s.-mi nascd fiul sfnt,


Fiul sfnt pe-acest pinnt I
Plopul sam nu-mi bg,.
Cleoambele nu-si aplec,

15. Fiul-sfnt nu se nste,


Maica greu mi-1 blstem :.

Maica-mi rupse de-mi grl :


(I) = Arifia de strugure.
(2) --- Jumtate de cop.
(3) .= PAtrar (1/4).

www.dacoromanica.ro

48

Maica bine-o aldui :

Fire-ai, ploape, blstAmat


De mine, de-o maic sfnt :

Bata" vntu, fiei ceatii, (1)


20. Frunza ta s se tot bat.
$i de-aici mi se duceg,

Fire-ai, tis, alduitg


35. $i in veci blagoslovit,
De mine, de Dumnezeu,

Mai tare de fiul su :


Fie iarnA, fie var,

Pe cel_ plaiu, picior Lie raiu.

Cnd fu 'n vArful plaiului,


Puse jos s odihneasc
25. Sub umbra de tisA verde.
Maica-mi rupse de grise :
Pleacd-fi, tisg, cleoambele,

De s-mi nasc fiul-sfnt,


Fiul sfnt pe acest pmnt !
30.
Tisa bine-o ascult

Franza ta verde s st !
40.

Un izvor de vinut ro5u


$i altul de mirul sfeint ;
Cel de lapte-1 apleck,
45. Cel de vin mi-1 botez,
Cel de mir mi-1 mirui,

Si cleoambele le plug,
Fiul-sfnt

Treiizvoare-mi zvoreg. :
Un izvor de lapte dalce,

Fiul-sfnt incA-mi cre#eg.


5i-o 'nchinin cu sAngtate !

n4teA.

Ion Medrea, student.

T Hafeg-.

L. In poarta raiului.
Sus in poarta raiului,
Sade-mi Maica Domnului

C'un fiat micut in brat,


Dar fiutul nu mai tace.
5.

Ti-oiu aduce,
Dou mere,
10. Doug. pere,

Toate patru aurle,


Cu cheita dela raiu,
SA te faci mai mare craiu!

Taci, fiule,

Taci, dragule,
C m'oiu duce,

Achim Arsu, comunic. I. Dcimboiu.

Sebes.

LI. La vrful muntilor.


Sus la vrful munfilor,
Florile d'albe,
Este-o baie bglioarg,

5. Cu fiutu IngA ea.


Fiufu tare plngeA,
Maica-sfntA-1 mnggi :

Taci, fling', nu mai plnge,


CA fie maica fi-a la

Da'n baie cine edeA


Maica sfnt Precesta

(1) Ceatdvreme

cfr. cet,

www.dacoromanica.ro

49

10. Doug mere argintle,


SA" te joci, fiut, cu ele !
Fiutu ash zice :

Taci, fiutd, nu mai plnge,

20. C tie mama ti-a da


Doug mere aurele,
SA te joci, fiut, cu ele !
Fiutu, as zica :

Nu plng, maicA, de aceea.

Uitg-te, mdicut, 'n jos,


15. De vezi fauri furind,
Mie piroane fcnd !
Si fiiutu tot plngeg,
Maica-sfnt-1 mnggi :
Blaj.

Nu plng, maicg, de aceea.

25. Uitg-te, mgicutd, 'n sus,


De vezi brda,si (1) brduind
$i mie cruce fAcnd !
Corn. Bocan, comunic. Ion alma.

LII. Pe fefele munfilor.


Pe fetele rauntilor,
Linu-i vntul, vntule lin de
[var !

Este-o dalb ma nstire.


In mnstire cine cntA

5. Cnt noug popi btrni


$i cu noug diecei.
Slujba sfntA cine-o ascult?

D'ascult-o Maica sfnt.

StA pe-o pia tr rAzdmat


10.

C'un fiut micut in brat.


Fiu 'ncepe de-a crnci(2),

Maica sfnt a-1 opaci :


Taci, fiule, nu crncl,
CA maica tie ti-a da
Dou mere,
15.
Doug pere,
Doug fife dalbe-a mele !
Nic. Benchea, student.

Lupu.

um La cea piatr.
La cea piatr rsturnat,
Hoi da Lerui, flori
[de ,nlr ! (3)

$ede Maica 'ngenunchiat

C'un fiut micut In brate.


Fiul plnge, stare n'are,
5. Maica sfnt-1 mngai-re :
Taci, fiiule,nu mai plnge,

Cg tie maica ti-a da :

Dou mere, dou pere,


Doug tite dalbe-a' mele.
10. Cu merele te i juc,
Titele te-i desfatA !

Fiul plnge, stai e n'are.


Taci, fiule, nu mai plnge,

CI tie maica f i-a da :


15. $i cheile raiului

$i sustariul de botez

(1) = Dulgheri.

(2) = Scna.
(3) Dupg fiecare vers.
wch, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

50

Si scaunul de judef.
Cu cheile.i descui,
Cu usteriu-i botezd,
20. Din scaun Ii judech !

$i peste an tot voioas ;


Firea-i, gazdd, sdnAtos

Si peste an tot voios.


Voie buna si-o colind (1)

Firea-i, gazd, sdnAtoasd

Si-un cdrnat legat de grind


Colect. A. I Wirt.

Blaj.

Observatiune. Aceastd colindd, mult variatd, in Pusta-Camaras


(Cmpie) s incepe as :

Pe marginea Dunarii
,-Este-o piatr rsturnatd...
apoi continu cu putine schimbari, dar dupd versul 11, variaza astfel :

Nici cu lea nu tdced,

Mdturice de argint,
SA mttiri tu ceriul sfnt,
Ceriul sfnt de neg.urle,
Pamntul de tine (2) grele.

Maicasfntd-1 aldui :

Taci, fiule, taci, dragule,


Cd fie maica ti-a da-re :

Comunic.

I. Pop, student.

Luv. La cea piatr.


(Varianta.)

La cea piatrd rsturnat,


Ziorel de zi !
Sede maica'ngenuchiatd,
C'un flirt micuf in !mate.
Fiul plange, se scnceste ;
5. Maica sfnta-1 opceste,
Taci, fiule, nu mai pldnge,

C rnaica tie fi-a da


Doua mere, cloud pere,
Doud fife dealbe-a'rnele ;
10. Cu merele te-i juc,
Titele te-i rdsfdtd !

Fiul plnge, stare n'are,


Maicd-sa din graiu grdi-re :
Taci, fiule, nu mai plnge,
15.

C maica fie fi-a da :


Si cheile raiului
$i susteriul de botez
$i scaunul de judet.
Cu cheile-i descui

20. $i pe Domnul

veded ;

Din scaun Ii judec,


Din susteriu ii botezd !
Scrisa de Pant Hole, student.

(1) = Colacul sau covrigul ce se da dupa colind.


(2) pl. din find = noroiu.

www.dacoromanica.ro

51

Fiu din piatr.


Este-o piatrA lecovatd, (1)
Leru-i, Doamne !
Sede Maica 'ngenunchiat,

Matura'n maim i-a pus,


Sa mture pamntul ;

SA nasc fiul din piatrd.

$i cerul de negarele (2).

PArnntul de gozurle,

5. Fiu din piatr s'a nscut,


(Somfalau Urn. m.).

Zenovia Copacian,

Lyr. Este o piatr mrmurata.


Colo josu, mai in josu,
Este-o piatr mrmurat,
Maica sfnt-i razmatA,
C'un fiut micut in brata ;
5. Fiul plnge, stare Ware,
Maica-sa din graiu graia-re ;
Taci, fiule, taci, dragule,
CA tie maica ti-a da-re :
Dou mere, douA. pere,

10. Doua tite dalbe-a mele,


$i scaunul de judet
$i ciubru de botez !
Ba, zo, mie nu-mi trebue,

Nici ciubaru de botezu,


15. Nici scaunu de judetu.
Fur' (3) cheile raiului,
SA descuiu raiul meu,
Sa vedem pe Dumnezeu !

Refren : Zudrel de zi, dup fiecare vers.


Silvasul-rom.

G. Boldea.

Maica sfnt cu pruncul.


Colo josu, rnai in jos,
Zivarel de ziva ! (4)
Colo'n sesul cel frumos,
Este-o masa de matasa,
Dar la aras1 ciiw sede ?

5. $ede, sede Maica sfntd


C'un fiut micut in bratd.
Fiul plnge, stare n'are,
'Maica-sa hodina n'are,
Ea din graiu as-i graih-re :

(1) Intr'o variant (ce urnieazA) se zice: (piatrA marmnrala. Mi se p.are c


aceasta explica vorba neinteleasg lecovata., care in vreo limba veche va fi
insemnat piatr, cum aveni d. e. sada-gura=gura-gura Cfr. si leuca petra.
(2) Negarele, diminutiv din negur ; intelesul versului final ar ti : sa dea lumina. De fapt este imposibil a nu intrevede in aceasta colinda un res din
cultul lui Mithras=Sol in\ ictus, ce se sgrl.), dupa datina Fenicienilor, la 25
Dec. Nithras se numeste cel ce s'a nascul din skinca, din peg era adrinca. S.
Justin Mart, in dial. c. Triphon, 70: Deo invicto Mithrae et petrae
Cit. dur Dr. At. M. Marienescu, Cultal piigtin, edit. Acad. Rom., pag. 250.
(3) = Numai.
(4) Se repeteazg dup fiecare vers.

www.dacoromanica.ro

52

Taci, fiule, taci, dragule,

10.

a tie maica ti-a da-re


Dou mere, dou pere,
Doud tite dalbe-a mele ;
Cu titele te-i rdsft,

mnch !
15. $i perele
Si scaunul de judetu
$i gleata de botezu ;
Din scaun Ii judec,
Din galeatd-i botezd !

O. A. //kin, student.

13Ia j,

',Arm. La o mas de mtas.


La o masd de mdtasd,
Ziorel 1e laid
faup fiecare vers)
$ede-mi maica 'ngenunchiatd

C'un fiut micut in brat ;


5. Fiul plnge, stare n'are.
Taci, fiule, nu mai plnge,

Cd tie maica ti-a da,

Doud mere, cloud pere,


$i titele dalbe-a'mele,
10. $i cheile raiului,
$i ,su,steriul (1) de botez,

$i scaunul de judet ;
Cu cheile-i descui,
Cu susteriu-i botez,
15. Din scaun ii judeca !
I. Barbat.

Sncel.

Luc. Doi luceferi.


Rdsdrit au, rdsrit
Doi luceferi gAlbiori.
Nu-s luceferi glbiori,
CA-i o dalbd mnstire
5. Cu pAretii de tdmAie,

Ca tie maica
da :
$ustariul dela botez
$i crja dela judet
20. $i cheile raiului.

Cu podu de sfntd cear,


Cu usa de sfntd rugd.

In toarta sustariului
Scrisd-i floarea raiului ;
Pe buza sustariului

Sfnta rugA cine-o cnt ?

Scris-i vita vinului

Noud popi, noud dieci


10. Si pe-atta patrierci.

25. $i 'n fundul sustariului


Doi porumbi
porum-

Sfnta slujbd cine-o-ascultd ?

Dar ascult Maica sfnt


Cu fiut micut in brat.
Fiul plnge, stare n'are,
15. Maicd-sa din graiu grdiA-re :
Taci, fiule, nu mai plnge,

[bitA,

Tot ascultd toaca 'n ceriu,


Toaca 'n ceriu si slujba 'n
[raiu.

$i tie maica ti-a da


30. $i cheile raiului,

(1) .1t,stariu.

www.dacoromanica.ro

53

Si raiul vei descui,


Ce-i vede ti-i minun :
Trupuri dalbe, 1nflorite,
De Dumnezeu druite

35. $i de pop spovedite.


Ti-i tip si pti la iad ;

Numa-odat-i genunchik

ladu ti s'a descui ;


Ce-i vedek ti-i minuna :
40. Trupuri negre putrezite,
De pop nespovedite,
De Dumnezeu prsite !
Vid. Sdbeidu, st.

Panade.

LX. Mnstire cu noud altare.


Mngstire cu nou altare,

Cu usile ''n jos pe mare,


Cu razele cAtre soare.
La altariul cel mai mare
5. Slujba sfnt cine-o cnt ?
Cnt'o-un zu si- un Dumfnezeu.
Dar de-ascultat cine-o as[cult?

Dar ascult Maica sfnt


C'un fiut micut pe brat.
10. Fiul plnge, nu-mi tce,
Maica sfnta-1 mngli :
Tacio-mi, fiut, tacio - mi

drag,

Ca io tie c ti-oitt da,


Dou mere, dou'd pere,
15. SA te joci, fiut, cu ele !

Fiul plnge, nu tace,


Maica sfnt-1 mngra :
Tacio-mi, fiut, tacio-mi,
[drag,

Ca io tie eh' ti-oiu da


20. Dou tite dalbe-a mele,
S te joci, fiut, cu ele !
Fiul plnge, nu-mi tdce,
Maica sfntd-1 mngi :
Tacio-mi, fiat, tacio-mi,
[drag,

25. Cii io tie c ti-oiu da


Cheitele raiului,

C'alea ti-au fost date tie,


Din dalba copilirie !
Si-o 'nchindm cu sntate

30. Pe la toti si pe la toate !


I. Fugeitei. student.

Bueuresti (Zarand.)

LxI. Poala Ceriului.


$i 'n brat le pune.
Poala ceriului,
$i cele din brat
Poarta raiului !
De primbl-se primbl
Cea STng-Mrie,

5. Cu pasul psi,
Flori sfinte rupe.

$i 'n mni le prinde

10. Frumos dinflori.

$i ea s'a uitat
Sus spre rsrit
$i ea si-a vzut
0 raz-mi de soare.

www.dacoromanica.ro

54
15.

Tu raz-mi de soare,

Tu esti d'umbltoare
$i esti vztoare !
DA de stire 'n ceriu,
In ceriu la ingeri,
20. C6 din mine s'a naste,
Din maid.' curat
Ficut fard tat !

$i el si-o luat

25. Da crucea cea sfntd,


$i 'n mna direapt
$ustariu de botez
$i s'o botezat ;
Bun nurne si-a pus,
30. Dulcele lsus,
Domnul ceriului
$i-al pmntului.

$i noi ne 'nchinm
Dalb-i sntate !

In mna cea stng

Em. Pop.

M.-Decea.

Lx.n. Sub rosu de rAsrit.


Sub rosu de rgsrit,
Domnului bun,
Este-un mr dulce 'nflorit.
Sub umbruta mrului
$ade - mi, Doamne, Maica
[sfnt

5. C'un fiut micut In brate,


Cu cosita despletit,
Jos pe fiu-e slobozit.
Dar de lucru ce lucreaz?
Tot de botez se gateazei (1).
10. Dar' nnas pe cine chiam?
Pe loon Sntion,
NAnasul lui Dumnezeu.
Da, zAu, nume cum i-or
[pune

Tot Isuse Hiristoase,


15. C'alea-s nume mai frumoase,

Din toat lumea alese.


Fiul, dac6-1 botezar,

In mari legi ck" mi-1 bgarl :

In legea lui Durnnezeu,


20. S creasc da fiu-su.
Fiul din brate-a sburat
Peste- o Ma re,

Peste-o zare,
La cea mnstire mare.
25. In mijloc de mnstire
Este-o mas dalb4 'ntinsi ;
Imprejur, Doamne, de mask*

Sunt tot jituri de mtas,


Dar 'n jituri eine sade ?
30. $ade-mi, doamne, fiul sfnt,
Cu arcutul Incordat,
Sus spre ceriu Ii ridicat,
Ca el ceriul sa-1 rstoarne.

Din ceriu tare mi-1 rugar


35. Prea-sfnt Dumineca-re :
Fiu ceriul nu-1 rsturn,
CA mai sunt si credinciosi,

(1) Prin analogie I. 1. d. se geitege.

www.dacoromanica.ro

55

Credincio$i lui Dumnezeu

Si noi iarA ni-o 'nchinAm


Tot In dalbA-i sAnAtate.

Si tuturor zilelor,
AO. Mai vrtos Vinerilor !

O. A. Viciu, student.

Blaj.

In deal la Rusalim.
Sus in deal de Rusalim
(bis)

Lerui, Doamne,
DupA-o tufA de mAlin
Joacg o fiarA foarte mndrA,
ib

5. Da de mndr-i argintie ;
Nime 'n lume nu si-o $tie,
Numa' sora soarelui.
Cum o vede, intr 'n cas,

Incet, incet prin brAdet.


15. Sub tufA de tisA verde
Intinse arcu s'o sAgete ;
Ea pripird (2) si greste :
StAi, soare, nu saget,
Ca' nu-i cine-ti pare tie,
20. CA-i, Doamne, Sfnta-Mrie !
Si-am venit $i am d'oblicit,

CA s'ai nAscut fiul sfnt,


Si am venit sA-I botezAm,
Nume mare sa-i punem :

Intrd 'n casA, spuse 'n masA :


10.

Ciuda-i mare, ce vAzui !


Soare arcu-$i intinde,
Intr'acolo se duce
Linu, lin prin cest mli,i, (1)

25. Doamne, Domnul ceriului


Doamne $i al pAmntului !
Doamne al nost, al tuturor !
Mat. PO, comunic. I. Dimboiu.

Sebes.

Lxiv.-0 fiar mndr.


Sus in deal de Rusalim,
DupA-o tufd de mdlin,

10.

JoacA, joacA-O fiarA mndrA,

Corinde, Doamne, corinde !


5. Nime 'n lume nu $i-o vede,
Numa Ion d'arca$ mare ;

Corinde, Doamne, corinde !


LuA harcu de-a stnga
Si sgeata de-a dreapta ;
LuA 'ncet prin cest fAget,

lin prin eest pelin

PAO prin casA, scrisA masA,

Si d'a le,,cu (4) se dadurA,


15. Corinde, Doamne, corinde !

Pn' la curtea cu harcu, (3),

Sub tufa de tis verde,

(1). Malin i melin=liliac (Prunus padus.)


(2) Prifiege, greibege.
(3) = Arcul.
(4) = Peindd.

www.dacoromanica.ro

56

Trase harcu s sagete ;


Fiara grAbl de-a gal :
MA loan; d'arcas mare,
20. Da nu da de m stricA !
Io nu-s fiar ce-ti pare tie,
Corinde, Doamne, corinde !
CA-s doamna SAnt-Mrie.

Si Dumnezeu m'a lsat


25. S fiu fiara codrilor
Nou ani si nota zile
$i pe-atte sgptmne.

Dac-acele plinl-le-oiu,

Jos la tar duce-m'oiu,


30. Corinde; Doamne, corinde!
Chiei in mn luA-mi-oiu,
Biserica descua-mi-oiu,
Slujb mndrA

Slujba mndr cine-o as[cultA ?

35. Ascult-o Maica sfnt,


Corinde, Doarnne, corinde
I. German., student.

Brad.

Lxv. Ion Sntion.


Sculati, sculati, mari boieri,

De v sculati fetele,
SA mture curtile,
S astearn mesele,
5. SA umple pAharAle !

C boierii-s dusi de-acas,


Da s'o dus in codrii verzi,
In codrii verzi de-a vnare.
$i vAnar pn'n sarA,

10. Prinse-un puiu de UNfcioard. (1)


Scos-au harcu s5-1 sgete..

El din graiu as-a grit


Pe mini nu md sget,
Cd io-s Ion Sntion
15. Mnasu lui Dumnezeu.
C pe mine m'a trimes,
Sd cunun i s botez !
comunic. T. Hurglii, student .

ilea

Vntori de-ai lui Pilat.


Coborit-au coborlt,
orinde-mi, Doamne,

$i cnd fu mai lng5. sarA,

Au vnat un vultur sur.


Vultur sur din graiu grAi :

[corinde-mi !

VAnAtori de alui Pilat


Cu ogarii pe pAmnt
$i cu soimii sus in vnt.
5. $i vAnarA, ct vAnarA,
Zi de varA pAng'n sarg,
(1) --= Lebejoard

10.

Vntori de a lui Pilat,


Nu grbiti spre moartea
[mea,

CA voi nu stiti cine-s eu,


CA io-s Ion Sntion

din lebed.

www.dacoromanica.ro

57

Nnasu lui Dumnezeu.

15. $i m due, c'am auzit,


CA s'a nscut Fiul sfnt.
Si m duc ca s-1 botez ;
Da nu m pot apropi

De fumul tmilor,
20. De-adunarea sfintilorr
De sborul albinelor,
De mirosul florilor !
lon Beoheri, student

Teiti.

lava Se primbl cea S-Mgrie.


Ch' din mini s'a naste,
Din maicd curat
Ficut (1) fr tat ;

Poa la ceriului,

Poarta raiului,
De primbl-se, primbl
Cea Snt-Mrie.
5. Cum pasul psi,
Flori sfinte rupe

$i 'n mni le prinda


$i 'n brat le pun&
$i ea s'a uitat
10. Sus spre rsrit
$i Ea si-o vzut

20.

$i el si-o luat

In mna cea stng


Crucea sa cea sfnt,
$i 'n mna cea dreapt
Sustariu de botez.

25. $i el s'a botezat,

D'oi raz-mi de soare :

Tu, raz-mi de soare,


Tu esti umblAtoare,
15. DA de stire 'n ceriu,
In ceriu la ingeri,

Bun nume si-a pus :


Sant Hristos Isus,
Domnul ceriului
5i-al pmntului.
30. $i noi ne 'nchinm,
Dalbei sntate.
Alih. .tef, student.

Decea.

Lx-vm. Poarta ceriului.


Din gur grind :

Poarta ceriului,
Corindeo, corindeo !

Gura raiului,
De primbl-se, primbl,
Pe de-asupra ei
5. Vineti porumbei
Din aripi plesnind,

Bucur-te, maicg,

C din tin' va naste


10. Un fiu WA tat
$i fr' de pkate !
Nu s'a bucurat,
Mai ru s'a 'ntristat.

(1)=-- Fiut.

www.dacoromanica.ro

58

Cfi sfinfi c'o chemat,


15. Toti ea' i.au venit ;
Numai n'a venit
Ion Sntion.
Cand Ion sosia,

30. La dull de lapte,


De si 1-aplecat.
Deci 1-a luat
Pe palmele lui,
Dulci bratele lui.

35. $i el si 1-a dus


La raid de mir,
De 1-a botezat
$i I-a crestinat,
Nume c i-a dat :

Ficutu nstea.

20. Si el I-a luat


Pe palmele lui,
Dulci bratele lui,
$i el mi 1-a dus

La raul de vin,
25. De si-l-a scldat.
Deci 1-a luat
Pe palmele lui,
Dulci bratele lui,
$i el i 1-a dus

40. Domnul ceriului


$ial pdmantului.
El s stApaneascd
Ceriul si pmntul

$i pe noi de-a randul !


I. Bian, student.

orotin.

'Ans. Mr dalior.
Jos in prundul mArii dalbe

Este-un maru d'alior. (I)


Nu stiu la mAr ce s'a 'nvlat,

Nu stiu leu-i,
5. Nu tiu smeu-i ;
Cate manc,

Intinse arcul sA-1 sAgete.

Pe mini nu mi-i sAget,


CA eu nu-s leu,
15. Nice smeu,
CA io-s Ion Santion
NAnasul lui Dumnezeu.

Io-s de Dumnezeu trimes,

Cate stria,
Cate pe mare le-arunc5,
$i frunza o rumegara,
10. Jos pe mare-o aruncar.
Toader, Toader harca5 (2)

SA fac vi i s'A fac es,


20. $i din vAi izvoar reci !
Cine din izvoarA bea,

Tot pe Domnul pomenia.

Imare
Cicudiu (Camp.).

Milt. Moldovan.

(1) --= Allot-.


(2) --=Arcas.

www.dacoromanica.ro

59

Lax. Se scoboar Domnul sfnt.


Hei Linu-i, Linu-i Leru-i
Lin !

De cnd Domnul &tit nAscut


$i pAmntul 1-a fAcut,
Hoi Linu-i . . .

$i ceriul 1-a ridicat

5. In trei

rzimat,
Hoi Linu-i. .
$i frumos 1-a 'mpodobit
Tot cu stele mAruntele,
Hoi Linu-i. . .
stAlpi 1-a

$i cu luna cu lumina,
10. Soarele cu razele.
DAr soarele unde razA?
RazA 'n vrful muntilor,
La fntna sfintilor.
Este-o scara de argint,
15. Se scoboar Domnul sfnt,
Domnul sfnt pe acest pA[mnt.

Se scoboard-arareori :
La sfintele sArbAtori.

Cu luceferi printre ele


Silv. Man, student.

Ciuguzel

mou. De s'a pogorit.


De s'a pogorit, Doamne leo,

De s'a pogorit

20.

CA-s triai curtei.


$i unul 1-au mnat, Doamne

Pe scar de cear, Doamne

leo,

leo,

$i unul 1-au mnat,

Pe scar de cearA

gate, Doamne
leo,
CA lor sA
gate
25. CinA i hodinA, Doamne Ieo,

5. Cu tri sfinti a lui,Doamne leo,

Cu tri sfinti a lui


$i-unul 1-a mnat, Doamne

CA lor sA

leo,

i hodin

5i-un colac de grti, Doamne

[leo,

Si-o bute de vin, Doamne leo,

Si-un colac de grAu,


Care I-a lucrat, Doamne leo,
30.
Care 1-a lucrat
Cu junci tinerei, Doamne leo,
Cu junci tinerei,

$i o bute de vin

C-s mai subtirei, Doamne

CA lor
10.

CinA

$i. unul I-a mnat,


gate, Doamne
CA lor

gate

CinA i hodinA, Doamne leo,


CinA i hoclinA

leo,

15. Care 1-a lucrat, Doamne leo,

Care 1-a lucrat


Cu boi bourei, Doamne leo,

Cu boi bourei,
CA-s mai curAtei, Doamne leo,

leo,

CA-s mai subtirei.


35. $i unul 1-au mnat, Doamne
leo,
51 unul 1-au mnat

www.dacoromanica.ro

60

C lor s 111 gate, Doamne

Care el si-a supt

leo,
gate
C lor s
Cin i hodin, Doamne leo,
40.
Cind i ho.din
Si-un miel sugrel, Doamne
leo,
Si-un miel sugrel,

54. NouLsptmni,Doamne leo,


Notfsiptmni

Care el

La nou mumni, Doamne


leo,

La nou mumni,
Nou primveri,Doamne leo,

Nou primveri

50.

supt, Doamne

La nou miuri, Doamne leo,

leo,

La nott miuri !
Susana Pop.

Mhaci.

Purces-o..
Purces-o, purces-o
Domnul cu Sti-Petru
Ler oi, Ler oi, Doatnne, (1)

Pe cale, pe vale,
5. Pe drumul cel mare.
$i ei se luau
Pe cale 'nainte
$i ei se uitau
De lturi de cale

La tri s141e.
$i ei s'abteau,
25. Sdla de cereau.
Povora de mijloc
Sla nu le da.

5i-apoi mi-0 porn iau


Pe cale 'nainte,

30. $i ei se uitau
De Mud de cale,

10.. $1 ei mi-si vedeau

$1 ei

La tri slOle.
$i ei s'abteau,

35. Si ei s'abteau,

SA la de cereau.
15. Povoras,s (?) mai mare

S la nu le dare.
5i-apoi mii porniau
Pe cale 'nainte

$1 ei se uitau
20. De lturi, de cale
$i ei
vedeau
Tri-ii luminle

vedeau

Tri-ii luminle
La tri slle.

luminle

Sla de cereau.

Povora mai mic


Slavl 11-1 da,

Cina li-o gt
40. Berbecut
Mndru-i ocrut (2),
Cu lnuta creat,
Cu cornite 'ntoarse.
Patul li-1 fcek

(1) Repetat tot dupg al 2-lea vers.


(2) =: Cu fide negre fie bot, 1ncolo tot alb.

www.dacoromanica.ro

61

60. Berbecuti bluti


Mndri ocdruti (1),

45. Trestie mrunta,


ledera 'nflorit.
5i-apoi se eulcau,
Si-apoi se sculau
Des de dimineata.
50. $i ei se splau
Pe fat, pe brata,
Pe dalba-i pelita.

Cu lnut ere*,
Creata mrgreat (2),
65. Cu cornit 'ntoars,
Aurut imi vars.

El din graiu gri :


Fericti (3) mi de noi,
Cine-a mas (4) la noi
Noapte-i asta noapte,
70. Ca pe cat le-am dat,
Mai mult ne-a lsat :
Sratate 'n noi,
Sndtate 'n oi.

porniau
Pe cale 'nainte.
Si-apoi

55. Povoras mai mic


Oile-si porni

$i el se uita
'Napoi peste oi
$i el mi-si vedea

Obs. Tot la al 3-lea vers refrenul :


Ler oi, Ler oi, Doamne !
Z. Be,scheri, student.

Domnul pe pmnt.
Scoborit-a, scoborit
Dumnezeu pe-acest pamnt,

Tot s vada
$i s cread
5. Ce fac domnii cu iobagii
$i bogatii cu saracii.
Se luar, se duser
Prin oras, prin Fgaras
La curtea bogatului.
10.

Gata-i prnzu, bogat


[mare?
Prnzu-i gata, nu-i de voi,

De niste boieri ca noi !


Se luar, se duser

Prin oras, prin Fgaras


15. La curtea saracului.
Gata-i prnzu, sarac
[mare ?

Pranzu-i gata din putin,


Poftim aid s-1 prnzim ;
De nu ne-om fi saturat,
20. Merg In sat la 'mprumutat!
Sui,

Emieu,

De vezi, Petre, ce-i vedea?


Tad casa bogatului
In mijlocul
25. Bate 'n para focului.

Diminut. din oacdr, oacard v.m.s.


(2) =-- Ca miirgritarul.
(1)

(3) Ferial-mi
,(4)

Petre, pe stngul

ferice.

Poposit peste noapte.

www.dacoromanica.ro

62

Sui,Petre, pe dreptul mieu,

De vezi, Petre, ce-i vede ?


Vd casa sracului

In mijlocul raiului,
30. Bate 'n raza soarelui !
comunic. Roman Pop, elev cl.

monv Domnul pe pmnt.


(Variant.)

Cobort-a, cobort,
Coborit-a Domn din ceriu
Pe-0 scara dalba de ceara.
Sfntul soare rsria,
5. Sfnia.. ceara se top&
Dumnezeu si sotuI su
Se luara si plecard
Peste vii, peste mosii,
La mijlocul satului,
10. La casa bogatului.
Acolo, dac ajungi,
Dumnezeu din graiu grgia :
Bun sara, muncitori !
Multam vou, cersitori !
15.
Gata-i cina s'o cinam?
Cina-i gata pentru noi,
C-s mai mare domn ca voi !

Dumnezeu cu sotul su
Se luara si-mi plecara
20. Peste vii, peste
La captul satului,
La casa sracului.
Acolo, dac ajungea,
Dumnezeu din graiu gri :
25.
Bun sara, muncitori !
Multam vou, calatori !
Gata-i cina, s'o
?
Cina-i gata, cam putin ;

Hai cu toti, s'o cinm


30. Dac nu ne-om sturb,
Bunu-i Domnul, mi-o mai da !

Dumnezeu cu sotu su
Se luar si plecar
Pe dunguta iadului,
35. La casa bogatului.
Acolb, daca ajunge,
Dumnezeu din grain gria
Uit, Petre, 'n stnga mea,.
Spune-mi mie, ce-i vede !
Ce vazui, m spimantai
40.

\fad casa bogatului


Chiar sub talpa iadului,
In cutite ascutite !
Dumnezeu cu sotul su
45. Se luar i plecar
Pe dunguta raiului,
La casa saracului.
Acolo, dac ajungea,
Dumnezeu din graiu graia
50.

Uite, Petre, In dreapta


[mea,

Spunemi mie ce-i vede !


Ce vzdi m 'mbucurai
Vd casa saracului
D'in mijlocul raiului
55. Stand cu mesele Intinse
$i tot ca mncari cuprinse !

Dumnezeu cu sotul sau


Se luar si sburar,
Sus la ceriu se ridicar.
O cntm si-o colindni
60.
$i la gazda i-o 'nchinam
Aron Costea, student.

Cib.

www.dacoromanica.ro

63

my. Piatr olovat.


Piatra, piatra ,solovatd (1)
Lerului Doamne,
$ede-o maid 'ngenunchiata,

Cina-i gata, nu-i de voi,.


CA- i de oameni ca si noi
Haida, Petre, haide draga,.

Ca sa. nasca fiu din piatra.


5. Fiu din piatra s'a nascut,
MAtura 'n mAna i-au pus,
Ca s mature pAmntul,
PAmntul de gozurle,
Si ceriul de negurle.

Haida la cel cap de sat,


20. Nimerim la orn sarac :
Bun sara, om sarac :
Gata-i cinA, s'o cinAm ?
Cina gata, n'o avern,
Bateir (2) de-om Imprumut,
26. Noi de cina tot v'om da !
Da casa bogatului
Arde 'n para focului,
Iar casa saracului
Joaca 'n spuma laptelui.

Haida,Petre, haida, draga,

10.

Haida la cel cap de sat,.


Nimerim la orn bogat
Bun seara, orn bogat !
Multumim, calicilor !
15.

Gata-i cina, s'o cinam ?

Sebq.

Veron. Balan, comunic. Ion Dimboiu.

mom. Cborit-a
Cobort-a, cobora,
Coborlt-a Dumnezeu
La mijlocul satului,
La casa bogatului ;
5. Bogatul la prAnz era.
Bunu-i prnzul, orn bo[gat ?
Bunu-i, numai nu-i de voi,

Cd-i de domni mari, ca


[si noi !

Dumnezeu s'a suparat


10. $i de-acolea s'a luat
PAn'n capul satului,
La casa saracului.

umnezeu.
Sracul la prnz era ;
Bunu-i prnzul, om sarac E

Bunu-i, numai putinel,


DAm cu totii p'ingd (3) el ;
CA de nu ne-om stura,
Durnnezeu mai mult
[ni-a da r
Dumnezeu s'a bucurat
20. $i de-acolo s'a luat.
Se luara, se duserA,
15.

Pan' la tufa de mar dulce.


$ezi tu, Petre, 'n dreppul (4) mieu,

(1) ...olovateri, probabil c. inseinneaz mdrnmratd., curn gasim In col. LV.


Este o piair mrmulat5D. De fapt, ungurescul sa/a=turmalin, o specie

de piatr cu fier.
(2) =-

(3) = Pe leingd.
(4) La dreapta mea.

www.dacoromanica.ro

64

De vezi, Petre, ce-i veda !


25. Vai, Doamne, ce vzui eu,
Ce vzui, intinerii
Da casa sracului
Tocma 'n fruntea raiului,
La scaunul Domnului !
30.

Si sui, Petre, 'n stngul

De vezi, Petre, ce-i vede !


Vai, Doamne, ce-am v[zut eu,
Ce v.zui, imbatrnii :
Da casa bogatului,
35. Tocma 'n fundul iadului,
In vdpaia focului !

[ mieu (1)
Jos. Bogdan, student.

Ciunga.

Scoborit-a Dumnezeu.
(Variant.)

Scoborit-a scoborit,
Scoborit-a Dumnezeu
La mijlocul satului,
La casa bogatului.

Dumnezeu 1-a cuvntat,


Sara bun
luat.

Se luar, se duser
20. Pdn' la usa raiului,

DA, te suie, Petre, suie


Pe test umr drept al meu,
De vezi, Petre, ce-i vede !

5. Bunk' cina, bogat mare !


Bun cina, nu-i de voi,
CA-i de boieri mari, ca noi !

Dumnezeu s'a suprat

Sara bun si-a luat.


10. Se luar,
Se duser,
PAna 'n capu satului
La casa sracului.
Buda* cina, srac mare !

15. Bunk' cina, nu.i de unde !


Mers-a 'n sat la 'mpru-

hutat,
Pe Dumnezeu 1-a cinat,

25.

Vz casa sdracului

La mijlocul raiului,
Cum st in slava Tatlui ;
Cum creste i mugureste,
Dumnezeu i-o drueste !
30.

D, te suie, Petre, suie

Pe cest umr stng al mieu,


De vezi, Petre, ce-i vede !
Vz casa bogatului
La mijlocul iadului,
35. Arde 'n para focului !
Zenovi Cope-lc ean.

onfalt.t.

Domnul bun.
Costa-i Domnul bun,
Doamne leo !
Bun gnd
gndit,

Cnd el si-a fcut


Casa lngd drum,
5. Masa-i peste drum.

(1) Pe umrul sting.

www.dacoromanica.ro

65

Cati drumari treed,


.Pe toti Ii prnzi.
Cnd fu mai 'napoi
$i s'or nimerit

Boul bourel
La iesle zcnd,
Frumos rumegand.

10. Negri cersitori,


D'alghill (1) vntori

Mielul sugarel
25. La oaie sugnd,
Cu coada batand.
$i-apoi
vzut,
cersitori,
CA
Ca-i domn Dumnezeu
30. Cu Patru-Sinpetru.
Noi o colindm,
Gazdii i-o 'nchinm.

$i si-o mai gsit

$i lor le-a belit (2)


Boul bourel,
$i 1e-a mai belit
15. Mielul sugarel,

$i s'or d'osptat
Tri zile deplin.
$Pnapoi s'o 'ntors

20. $i si-o mai gsit


Z. Duma, student.

Bozias (Tim. mid).

Tri mese a lui Hristos.


Colo jos, mai din jos
Sunt tri mese-a lui Hristos.
Dar 1a mas cine sede ?

$ede Domnul Dumnezeu.


5. Da doile corn de masa?
$ade Petru Sant San-Petru.

Da triile corn de mas ?


Sede Ion Sntion.
Da patrulea corn de masa ?
10. $ede gazia cest domn bun
$i inchin c'un phar,
C'un phar galbin de aur ;
Da 'n fundul paharului
Scrisa-i vita vinului ;
15. Da'n coasta pdharului
Scris-i floarea raiului ;
Da'n toarta pharului,
Scrisu-i spicul graului.

20.

Domnu rupse din griiit(3):


Dalelei, jupne gazd,
Vinde-mi mie-acest phar !
Ori mi-1 vinde, ori mi-1
[schimb !

Fii-ti,Doamne, iertatoriu,

Nici nu-1 vnd, nici nu-I


schimb,

25. CA mi-i dat dela nanasu ;


Mai de mic m'a botezat,
Mai mare m'a cununat,
$i tot mie mi 1-a dat !
Doamne, Doamne, drgut
[Doamne,

30. Fa-mi i iiie lo.c in raiu!


Domnu ru)s de-mi
[grips :
Nu-mi purt de-acele griji!

(1) D'alghi-si=d'albili.
(2) = A Miat.
(3) = Graiu.
Viciu, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

66

Cnd 'or fi acele vrem


Eu la tini trimete-voiu
35. Vreo doi-tri ingeri de-ai
[mei

$i pe tin' luk-te-vo r,
Sus In ceriu aduce-te-or ;
Sus in cer, printre d'ingeri,

Jos In raiu te-or slobozl.


40. Undei loc de a hodinl.
Sh te, domn bun, veselesti,
$i-o 'nchinm cu sat-Mate t
Refren : dui-A fiecare vers

Leru-leo Leru-i Doamneo !


I. Bian, student.

$orostin.

Lxxx. Tri mese a lu Hristos.


Colo josu, mai In josu,
Leru-leo, Leru-i Doamneo !
Sunt tri mese a lu Hristos ;

Da la mask' cine sede?


5. Leru-leo, Leru-i Doamneo,
$ede Domnul Dumnezeu ;

L'al doilea corn de mas


$ede Petru Sfnt Sn-Petru,

D'al triile corn de mas


10. Sede Ion Sfint-Ion.
D'al patrulea corn de rnas
$ede gazda, cest dom bun,
$i inchin c'un phar,

Cu palm galbin de aur ;


15. In fundul pTharului

Scris-i vita vinului.

Da 'n coasta pharului


Scris-i floarea raiului ;
In toarta pAharului
20. Scris-ii firul grului.
D'alele, jupne gazdA,
Vindemi mie acest phar
O mi-lvinde, o mi-lschimbt.
Fii-mi, Doamne, ierttor
25. Nici nu-1 vndu,

Nici nu-I schimbu,


Ca" mi-i dar dela nasu.

De micut m'a botezat,


Mai mare m'a cununat,
30. 5i-atunci mie mi 1-a dat

I. Bian.

$orostin.

Maica supArat.
Colo sus, Doamne, mai sus,
.
Fl.prile dalbe,

Sub cea cruce rninunat


$ede maica supratd.
Tree trei sfinti si mi-o d'In5.

[treab
Ce esti, maid, supitirat ?
Aio ! Doamne, cum
[n'as

Cnd Hristos nscnd In


[lume

Mai mare punndu-i nume,


Cocosi negri au cntat,

10. Iuda 'n talpe s'a sculat


$i din gur a cuvntat :
Voi, pgnilor de vit.
Dati-mi trizeci de arginti
S vi-1 dau, sal-1 restigniti

www.dacoromanica.ro

67

15. Restegneste-1 tu, Pilate,


CA' la tine se vin toate, .
CA de nu-I vei restignl,
Noud 'mparat nu ni-i fi !
Nici cuvAntul nu-1 ras[punse,

SfAnt sange si ap A curse.


Ceriul s'a Ingreunat,
PamAnt s'a cutremurat,
Luna 'n sange s'a 'nchegat.
25. SA fiti, gazde, sAnatosi
$i 'nca, gazde, veselosi !

20. Pe Flristos pe cruce-1 puse,


Vas. Trifa, student.

Mogos.

Lxxxii. Umb15 maica dup fiu.


Umbla maica dupd fiu
Si In frunte luna plind
Tot plAngand si intrebAnd :
N'ati vazut pe fiul sfant?

Ba, noi, poate, 1-am


[vazut

5. Numai nu 1-am cunoscut !


A cunoaste 1-ati putut :

10. Straluci ca o lumina !


Maica, daca-i fiu as,
Noi slabd veste ti-orn da,
Ca-i la poarta lui Pilat,
Rastignit pe lemn de brad !
15.
Maica plange 0. se

Ca pe fata fiului

['nfrange,

Scrisa-i raza soarelui,

Inima-i inoat 'n sange.

Densus.

Val. Paveloniu, student.


LXXXIII.

Tri colindkori.

Tri -colindtori

Tri colindatori,
Dai Domnului Domn !
Pe la toat casa,

5. Pe la toata casa,
Dai Domnului Domn !
Ei s'o nimerit,
Ei s'o nimerit,
Dai Domnului Domn !
10. La Sntd-Mrie
La Santa-Marie,
Dai Domnului Domn !

Pe ei i-o 'ntrebat,
Pe ei i-o 'ntrebat,
15.

Dai Dornnului Domn !


Tri colinddtori,

Tri colindatori,
Dai Domnului Domn l
N'ati vast fiul mieu?
20. N'afi vast fiul mieu?
Dai Domnului Domn !
Poate 1-am vazutu,
Poate 1-am vazutu,
Dai Domnului Domn !
25. Nu 1.am cunoscutu,
Nu 1-am cunoscutu,
Dai Domnului Domn !
Lesne-i de a-1 cunoaste,
Lesne-i de a-1 cunoaste,
30.
Dai Donmului Domn !

Fetioara lui,
Fetioara lui,

www.dacoromanica.ro

68

Dai Domnului Domn !


Spuma laptelui,
35. Spuma laptelui,
Dai Domnului Domn !
Pusculita lui,
Pusculita lui,
Dai Domnulu Dornn !
40. Durdu-i(1) cerului,
Durdu-i cerului,
Dai Domnului Dotnn !

50.

'N poarta lui Pilatu,


'N poarta lui Pilatu,
Dai Domnului Domn !

55. Pe cruce de brad,


Pe cruce de brad,
Dai Domnului Domn !
Dar' in tlpi i 'n palmi,

Sabi* lui,
Sabi* lui,
45.

Ba, noi I-am vazutu,


Ba, noi 1-am vazutu,
Dai Domnului Domn !

Dar' in talpi

'n

Dai Domnului Domn I


Cuie i-o btutu,
Cuie i-o blutu
Dai Domnului Domn !

Dai Domnului Domn !


Fulger cerului,
Fulger cerului,
Dai Domnului Domn !

Benedict Viciu, notar.

Agristeu.
LXXXIV.

Cata maica dupa fiu,


Sora soarelui,
Raza soarelui,
Tot plngincl i d'intreband,
5.
Sora soarelui,
Raza soarelui,
N'ati vzut voi fiul meu?
Da noi si de I-am vazut,

Can' m aica.
10. Da noi nu I-am cunoscut.
Ala-i lesne de a-I cunoaste,

Ca la el in frunte-i scris
Soarele cu razle,
Sfnta lung cu lumina !
5.

Dar as noi I-am vazut


In curtile lui Pilat,
Restignit pe lemn de brad.
St. Pop, student.

Teius.

Imay. Cam pe langa mare.


Cam pe lng mare (bis)
Pe drumul cel mare,

Suluri(2) de voinici

Cu cai potcoviti.
5. Mama lui Ion
Si-alui Sntion

(1) = Durduitul= tunetul.


(2) = Stoluri.

www.dacoromanica.ro

69

Star (1) i 'ntrebarA :

TrasA-i prin sAgeatd?


Cam pe ochi plecatA ;

N'ati vAzut, vAzut,

Pe unde-ati irecut
10. Drag fiut al mieu ?

Fetisoara lui
Spuma lap telui,

Poate 1-am vAzut,


Nu 1,am cunoscut !
Voi 1-ati cunoscut :

20. Ochisorii lui


DouA mure negre
Dintr'un rugut verde.

15. Chivareaua lui


I. Scimpeilean, student.

Cmpie.

LxxxvI. Pe langa lunA.


Sus in ceriu, pe lng5 lunA,

Florile dalbe,
Este-o dalbA de lumin,

Da, zo, ahaia nu-i


CA-i o dalbA mAnAstire.

5. In mAnaistire cine sede ?

$ed doi popi

Patriarcul cel mai mare


Iese seara'n preumblare,
10. Bate toaca de trei ori,
$i clopotu 'n trei stAmpAri,
C'o intrat jidovii 'n tarA
SA prind pe Hristos lark

doi dieci

$i vreo patru patrie /rid.

SA-1 ducA la restignire


15. Pentru a noastrA mAntuire.

Ehe Mazere, student.

Luna (Aries).

LXXXVII.

UmblA maica dupA fiu,


Raza soarelui,
Tot plAngnd si intreband :
N'ati vAzut pe fiul mieu ?
5.
Poate cA noLl-am vAzut,
DarA nu 1-am cunoscut !
DacA cumva I-ati vAzut,
A-1 cunoaste 1-ati putut,
CA pe fata fiului
10. ScrisA-i raza soarelui,

Vestea rea.
$i pe frunte lund plin,
Luna plinA cu luminA ;

Ina pe-ai lui umerei


StrAlucesc luceferei !
15.

MaicA, dacA e ask

Noi fi dAm o veste rea :


CA.i la curtea lui Pilat,
Restignit pe lemn de brad
Maica plAnge si se 'nfrAnge,

20, Inima-i InoatA 'n sange,


Al. Peltean, student.

Surdne.

(1)=-: Sidtu(rd).

www.dacoromanica.ro

70

Lxxxviii. La piatra rsturnat.


Colo 'n josu, mai In jos,
Este-o piatr rsturnat,
Dar la piatr cine vede ?
$ede-mi Maica Preacurat.
5. Mergu-mi sfintii

mi-o

VntreabA

Ce stai, maicd, suprat?


Cum s nu stau suprat:

Trii cocoi negri-au cntat,


Iuda 'n talpe s'a sculat,
10. Pe Hristos el 1-a vndut.

Jidovii 1-au rdstignit,


Pe cruce de brad 1-au pus,
Cu sulita 1-au strpuns ;

Pe cruce albA de brad.


15. Soarele s'a 'ntunecat,
Stelele 'ncepur-a plnge,
Cd se vars-atta snge,
Luna 'n snge s'a 'mbrcat,
Muntii s'au cutremurat,
20. Pietrile s'au despicat,
Apele s'au tulburat !

Cliciunelul de sus.

Jon Vlean.

LxxxIx. 0 cruce de mr dlce.


Colo'n josu, mai In jos,
Domnilor

'nostri domni !

Este o cruce de inn. dulce,


Lng cruce cine sede ?
5. Maica Sfnt rzmat
C'un fiut micut In brat.

Fiu'n brat i-a'murit


$i din gur a0-a graft :
Mdturita raiului,
10. De cu ea vei rndtur,

Fiutu ti s'a scul !


Dum. Ferca student.

IbAnesti.

xc. Ce soare rsare ?


Ce soare rsare
Mai de dimineat
Intr'un corn de cas,
La mijloc de mask'
5. $ade Dumnezeu,
$ade i prive$te

$i din graiu grete :


Ioane, loane,

lea plosc din cuiu


10, $i-un colac de grail
5i-1 leaga la bru,
$i noi s ieirn

Cam la Rusalim,
$i noi s vedem
15. Grne n"rodite,

Skri ne'nflorite.
$i noi ne-om d'abate
De laturi de drum,
La lin fntn,
20. Jos c orn ede,
Ap rece-orn bea.
Si 'n jurul fntnii
Crescut-o, nscut-o
Un paltin galbin :

www.dacoromanica.ro

71

25. Sus frunza mArunt,


Jos umbra rotundA.
La umbrA seda
Domnul Dumnezeu.
$ade

SAngeleimi curgek
Pe pAmant cAcleh.
55. Si io nu-1 lAsam

Ash pieitoriu,
Si io mi-1 veliam (1),

priveste

30. $i din graiu grdeste

Vita vinului ;

Cc mA ispititi ?

Si unde m 'ncingeh

C voi bine stiti,

60. C'un brAu de mAces,

Bine ca si mine,
CA noi s iesim
35. Cam la Rusalim ;
La linA fintAn
Jos cA vom sedeh,
Ap rece-om bea,
Si vom hodinl ;

Tare mA strAngeh,
Carnea-mi c'o frAnge,
Pe pmAnt cdeh,

$i eu mi-o veleam
65. Spicul grAului ;

Si unde cg-mi puneh


Cunun de spini,

40, Dar ne-or d'oblici


Cana de Jidovi..

Pe cap mi-o puna,


Tare-o apAs,

Toti eh' si-o sea' pat

70. Chica-mi retezh,

Pe mine m'au prins


Si pe min' m'au dus
45. In poarta lui Pilat
$i m'au rstignit
Pe cruce de brad.
$i unde ch-mi bAteh

Cuie de *le
50. Prin Palmele mele,
Prin palme, prin talpe,
Tare le bteh,

Pe pmnt pich,
$i io n'cr lsam
Ash pieitoare,
$i eu mito veleam
75. Mir botezmnt.
Crestinii-or alergh
De s'or botezh
$i s'or crestin !
$i noi ne-o 'nchindm
80. La sfintii printii.
I. Covaciu, student.

Blaj.

xci. Vinderea lui Isus.


Pe Hristos cin' l-a glitat?(2)
Leru Lerului Doamne,

luda 'n cash' i-a intrat,


hida, lcomos de bani,

5. L-a vndut la-alui dusmani.


Dati-mi 30 de d'arginti,
SA vi-1 dau, s-I rstigniti !
Hristos, dacA-a auzit,

(1) Simplul verbului Inven [?].

(2) =Dal gala, rdfius.

www.dacoromanica.ro

72

Ingerii o 'nceput a plnge,


20. Ca se varsd-atta snge ;

A fugit de s'a ascuns


10. In grading sub un porn ;
$i s'a dus de 1-a adus
Pan' la casa lui Pilat.

Sangele nevinovat

Acol dacd-au ajuns,


Ei sfatu "1-au sftuit,
15. Pe Hristos 1-au rstignit :

Pe cruce de brad I-au pus,


Cu sulita 1-au strpuns,
Sangele parau a curs ;

E pcat c s'a vrsat.


Luna 'n sange s'a 'mbracat,
Soarele s'a 'ntunecat,
25. Munfii s'au cutremurat,
Apele s'au turburat,
Pietrile s'au despicat,

luda 'n patru a crapat.


Ios. Bogdan, student.

Ciunga.

Zori dalbe surori.


Zori, zori,zori dalbe surori,

Cum va pasc fnefele


10. $i Ara beau izvoarele !

Fata tad! (1) a strigat,

Nu grbiti cu zorile,
Dumnezeu cu oile,

Jidovii s'au adunat


Tot cu furci qi cu topoare,

Pe fan* jidove0i.
5. Nime 'n lume nu-1 vede,
Numa' o. fat de Jidov :
Sculaji, Jidovi, nu dor(miti,

Pe Dumn-ezeu sa-1 omoare.


15. Dar_ D-zeu, ca i-un sfnt,
A trimes ploaie qi vnt
Si-o .ceat pan' in parnnt,

Pe Jidovi i-a potopit.

Ca voi nici nu banuifi,

Onigd student.

Cacova.

xcm. Zori.
(Variant.)

Zori, zori, zori,


Dalbe surori !
Nu pc/zit/ (2) cu zorile,
Ca cmpu cu florile ;
Dumnezeu cu oile

5. Pe fan* jidoveti ;
Nime 'n lume nu-1 vazii,

Far' o fata de Jidov,


Ea cofa in mana-a luat
$i la apa-a alergat,
10. Fata alba a spalat
$i 'napoi c s'a 'nturnat,
Acasa cum a sosit,

Ea din graiu a0-a grait :

(1) =Tulai = tolvaj magh. hotii!) exclamatie de alarm.


"(2) = Greibig, Se zice i reflexiv : m pzesc = grbesc.

www.dacoromanica.ro

73

Nu vedeji, Jidovilor,
15. Nu vedeji voi, orbilor,
Cum v pasc fnajele
$i v beu izvoarele?
Jidovii au alergat

Cu securi i cu topoare.
20. Pe Dumnezeu s.-1 omoare ;

Dumnezeu, ca mare sfnt,


A trimes ploaie si vnt,
Pe Jidovi i-a potopit.
Vasite Morariu, student.

Ciufud (Blaj.)

xciv. Trei cocosi.


Trei cocosi mndru-au
[cntat,

Zori de zita

'n rvrsat.

15. Si-i singe nevinovat !


Hai, Pilate, rdstignesteli
Ba,

io nu 1-oiu ea's-

Iuda din somn s'a sculat,

[tign1 !

Pe Cristos 1-a inselat,


5. $i la Jidovi 1-a vindut
Cu treizeci de bani de-

Nou 'mPrat nu ne-fi !

[argint.

Jidovii ru 1-au legat

Pe-o cruce albg de brad.


-- Hai, Pilate, rstigneste-1,
10. Ch" de nu li-i rstign1,
Nou 'mprat nu ne-i fi !
Hai, Pilate, restigneste-I !
Ba, io nu 1-oiu restigni,

Dar Pilat s'a suprat


20. Si rstignirii 1-a dat.

Singele pe stilp a curs


Din ranele lui sus ;
Cu sulija 1-au strpuns,
Pmint s'a cutremurat,
Stelele au Ikrmat,
Luna 'n singe s'a 'mbrcat,
Soarele s'a 'ntunecat,

Lumea toatd s'a Iniristat !

C 'n el pAcat n'am aflat


D. Scurtu.

Blaj,

xcv. Dalb mnstire.


Colo jos pe prundul mdrii

Este-o dalb minstire


Cu prejii de tmiie.
In mnstire cine sade ?
5. $epte popi, septe dieci
$i pe-atnia patrierci.
Diecelul cel mai mare
Mndru clopot cltini-re,

Mare oaste se-aduni-re :


10. Inaintea octiei merg
Tri mesteri, tot mesterind

Cruce de brad ei fcnd,


SA puie pe fiul sfnt.
Inapoia oAei (1).
Merg trei fauri furind,
Cule de ojel fcnd,

(1) Genetiv arhaic dela oaste.

www.dacoromanica.ro

74

SA bat la fiul sfnt.

Cnd sus pe cruce-I sui,


Cuiele i le bte.

20. Tot prin mini si prin pi[cioare

$i prin dalbe titisoare.


Cnd cuile le bte,

Sngele uroiu curge.


Maica sfnt i sosi ;
Cu pAharul de argint
Sngele l-a sprijinit,
SA fie de miruit,

Ct om trl pe pmnt.

Rag la, Bistr.-Ms.,

G. Morariu.

xcvi. Intreab sfintii.


D'Intreab d'intreab-si,
[D9amne-o,
Sfinti pe Dumnezeu :

Din ce s'au fAcutu


Miru si vinu,
5. Vita mirului :
Ce m ispititi? !

En dai corindeo!
C voi bine stiti,
Bine ca si mine !
10. Dar noi s. pleam,
[Doamne-o,

La Ierusalim
$i s cAutrn

Pe-o cruce de brad.


unde-i bte.

Prin tlpi si prin plmi,


Cuie se-ajunge,
35. Sangele porni

$i-unde jos cur,


Ros vin se fce,
Lumea se-adun,
De se ospt ;
40. $i unde-1 incinge

Pe sfnt trupul lui

Doamne-leo !

Grne de rodit,
15. Scri de 'nflorit,
Oarzele de coapte,
En dai corindeo!
Coborim la lin,
La lin o fntnd
20. En dai corindeo,
$i apa s bem
$i s hodinim,
Pn am hodihRit,
Cnii de Jidovi

25. TO cd
Numa

Pe Domnul Isusu
$i ei mi I-au adus
La curtea lui Pilat,
30. De I-a rstignit

prinsu

Cu-un beau de mAces,


Pe uncle ajunge,
Carnea-i culega,
45. 5i-unde jos cilde
Ro grti se fce5. ;
Lumea se strnge,
Bine se hrni.

$i unde-i punk
50. Pe sfnt capul lui

Cunun de spini,
De ri mrdcini,
Cnd se apAs,
Sudoarea cur,

www.dacoromanica.ro

75

55. $i unde jos pica,


Sfnt mir se fcea,

De se boteza
$i se 'ncrestina.

Lumea s'aduri
Sorostin.

1. Bian, student.

xcvii. Jos, pe mare 'n jos.


(Colinda

Colo jos, pe mare 'n jos,


Domnu, dai, Domnului

10. Incrcat, 'mpovorat


Tot de sfinti si de ingeri.

5. Tot de cnii de Jidovi,

Cnd de stan s'apropiat,


Stan In patru a crepat,
Domnu la ceriu s'a 'neiltat!
15. S'a 'nlfat Domnul la ceriu

Aducnd pe Dumnezeu

Printre sfinti, printre Ingeri,

Incuiat In stan de piatr.

Sus la poarta raiului


De-a direapta Tatalui.

[Doamne !

Vine-o neagr corabie


Incrcat, 'mpovdrat

Colo sus, pe mare 'n sus


V ine o dalb corabie
Bdgdu.

T. Feledean, comunic. Vet, Cripn.

xcvm. Crestinii.
La cea mnstire mare,
Ho, Leru-i, d'ai, Doamne !
Scrisu-i mare lucru tare(bis),

Scrise-mi-s nota altare.


5. In altare
Jos pe mare
Slujba sfnt.
Cine-o cnt ?

Cnt-o noti popi btrni


10. $i cu noug diecei.
Grl popa cel btrn
Cut.

CAtre-un diecel mai mic


D in toacA de tri-ori
Si 'n clopot In tri strnp'ri,
S rsaie soarele
Pe toate hotarle ;
S rsaie, s sclipeasc,
Pe Jidovi s-i potopeasca.

S rtnaie crotinii,
C mai cred la Dumnezeu
Cu lumini si cu prescuri
$i cu dalbe 'nchinciuni !
I. REIP;Ico, student.

www.dacoromanica.ro

76

xcix. Haida frate.


Taci, fiutule, nu plnge,

Haida, frate, haida, dragA,


S facem cask' de piatrA,

CA s'au sculat 0g-dull


Set' omoare crotinii!
DA-mi, micuto, cheile,

Ca moartea s nu rsbat.
CA din casA luminoas,
5. Duce 'n groapa 'ntunecoasd.

SA descuiu odAile,

Dar' acolo cini ceteste ?

SA-mi ieau mturicea 'n

M a ica-s fan t Preacurat,


C'un fiut micut in bratA.

SA mtur cu ea pmntul,

[mn,

Fiutu 'ncepe-a scncl :


10. NiaicasfntA a-1 opAci :

PAmntul de gunoile
Si ceriul de negurle !

CraifalAu (Tarnava mid.)

Liv. Aluman, student.

c. Corbiile.
Colo'n susu, mai in susu,
Hoi Leroi Ler Doamne !
Vine-o neagr5.- corabie
IncArcatA 'npovratA,
5. Tot de Jidovi de cei rAi,

Dumnezeu inc 'ntre ei.


Tot l bat si-1 chinuesc
Si pe cruce-1 rAstignesc,

Tot pe crucea bradului ;


10. Pun cununA 'n capul lui
Din clenglle (1) spinului.

Colo jos, pe mare 'n jos


Vine o dalbd corabie
IncdrcatA, 'mpovArat

15. Tot de sfinti de cei mai


[sfinti,

Si de negri cAlugAri.
Chinee$.

(1)

Felice de cei postelnici


Cari-mi postesc posturile
Si-mi ajunA ajunurile :
20. Posturile le postesc
LAturghii Inch' cinstesc ;
LAturghii i pArstase,

Cum se duc de veseloase


Inaintea Domnului
25. Ca firutu grului.

0, vai de cei nepostelnici,


Care postul nu-1 postesc,
LAturghii cA nu cinstesc,
LAturghii si pArAstase,

30. Cum se duc de obidoase


Inaintea Domnului
Ca si pleava grAului
Dinaintea vntului.
G. Florea, coniunic. de Aron Jgnat, st.

Crengile.

www.dacoromanica.ro

77

La mas.
Nimerim In astA cad
La-aceastd cinstitA masA,

Da la mas cine sede ?


Sede Domnul Dumnezeu,
5. linpreunA cu sfinti de-ai

In al 2-le corn de masA


Sede-mi, Doamne, cine-mi
Nede,
Sede Ion SAntion ;

In al 3-le corn de mash'


10. Sede-mi, Doamne, cine-mi
[sede,

Sede Petru SAn-Petru ;

In al 442 corn de masA


Sede-mi, Doamne, cine-mi
[sede,

Petru din graiu Itni grAiA


20.

Spune, Doainne, adev Arat,

CA destul te-am intrebat


CAndu-i

coada veacului,

SfArsitul pAmntului,
Concenirea(1) gr;lului ?
25.
Grl Domnul Dumnezeu :

Las, Petre, c-fi-oiu


[spune,
Semne pe ceriu Iti voiu pune ;

Si iacd, Petre, ti-oiu spune :

CAnd a da fecioru 'ri tatA,


30. Fata mare 'n maicA-sa-re,
Finu-so 'n nAnasu-so,
Fing-sa 'n nAnasa,
Atunci Ii coada veacului,

Sede-mi da jupAnul gazdA.

Sfrsitul pAmAntului.

15. Tot inchin c'un pAhar,


C'un pAhar galbin de aur,
Tot inchin si primescu
$i pe Domnul pomenescu.

35. Luna se va 'ntunecA,


Stelele toate-or pick

Sptac.

Soarele s'a 'mbrAcA 'n sAngel

Ingerii-or Incepe-a plAnge.


Aur Aron, student.

Vntorii lui Crciun.


Umbl, d'umbl, ce miii
Limb I?

VAnAtorii lui CrAciun


Lerui Doamne !

Zi de varA, Ora 'n sarA,


5. $i nimica nu vAnarA,
Lerui Doamne !

Undu-i colea cAtr sar,


Da vanarA-un puiu de Ina,
Lerui Doamne !

Da-1 tot bat si

intreab

Spune, spune, puiu de


[Ina,
10. Cndu-i coada veacului,
Sfarsitu1 pinntului ?
Vine mama puiului :
Ce-mi tot bateti pumu1
mieu?
Da-1 batem si-1 Intrebrn

15. Cndu-i coAda veacului,

(1) = Sfdr,situl.

www.dacoromanica.ro

78

Sfrsitul pmntului ?
Cnd a da fecioru 'n tatd,

Fata mare 'n maic-sa-re,

Finu-so in nasu- so,

20. Fin-sa in na0-sa,


Atunci se gat lurnea
Eman. Irimie, student.

Ciuguzel.

cm. SfArOtul lumii.


0, tu Doamne, bine stii,
Cndu-i sfrsitul lumii,

In patru cornuri de lume


Vii si mortii s se-adune !
5. S se-adune 'n Vifleim,
Unde-a fost Adam dinaiu,
Pe la puntea raiului,

CA-i ca firul paiului,

Ca firul crepat in patru,


10. Acolo s vezi pcatul !
Omul care-i pctos,
Cade de pe punte jos,
Cade pe tn stan de piatr,
Nu mai vede lumea 'ndat.
Eng. Pusca.,5, student.

Algrnor.

aw. NAvoda0i.
Pe marginea mrii (bis),
Lin vntule, lin vntule lin
[de var !

Mergu-mi noud nvodasi


Impletind la nvod verde.
Impletir, nu-1 gtir,
5. Pe cea mare-1 aruncar
5i nimica nu aflar ;

Fr' un puiu de Iudisoar,


Tot 11 bat si mi-lintreabA :
Cndu-i coada veacului,
10. Sfrsitul vileagului ? (1)
Vine maica puiului

Din picioare scdparnd


5i din gurd foc tipri,d :
Ce voi bateti fiul mieu?
15. C elli mic, nu sti spune ;
Cndu-i coada veacului,
Sfrsitul vileagului ;
Dar io you'd spune-voiu,
Cnd Ii coada veacului,
20. Sfrsitul vileagului :

Cnd a da ficior in tat,


Fatd mare'n maic-sa-re
Finu-so'n nnasu-so,
Find-sa in nas-sa
Cornunie. At. Trif, student,

cv. Nou nAvodai.


Colo josu, mai in josu,
Colo'n sesul cel frurnos,
Suntu-m 9 ngvodasi,

Impletesc nAvoade verzi,


Impleti Luni si'mpletl Marti,
Impletl Miercuri toat ziva ;,

(2)

www.dacoromanica.ro

79

Mare ludal) s'a ivit.

CAndu-i Joi In prAnziil mare,

Ndvoadele le gAtar
$i pe mare le-aruncarA,
10. Dar nimica nu-mi vAnarA,
Le-aruncarA a doua oar
$i nimica nu-mi vAnara.
Le-arunoar a treia oard
Si-mi vAnard un puiu de IudA.

15. Uite'n sus si uite'n jos,


Uite'n sus spre rsrit,
Uite'n jos ctr sfintit,

Ce-mi bateti voi fiul mieu,

20. C'ala-i mic, nu v sti spune,


Dar eu \rota spune-v'oiu,
CAndu-i coada veacului,
SfArsitul pmAntului :

and s'or pArl frati cu fratii,


25. Ficiorii cu ttnii,
Fetele cu maicile ;

C'or fi vii pe toate vi


Si-or fi morti pe toate gropir
los. Bogdan, stud.

Ciunga.

Nou NAvodari.
Colo'n josu, mai in josu
Sunt doi codri negri mari,
Hoi Leroi, hoi da Leroi !
Si cu nou nvodari,
5. Impletesc indvodesc.
Le'mpletir, le gtir,
Jos pe mare le-aruncard,
$i nimica nu vAnar.
Le-aruncarA-a doua oard,
10. Si nimica nu vAnar ;

SfArsitul ptnAntului ?

Vini mama puiului


Din picioare scpdrAnd
20. Si -din gur foc tipAnd :
Ce bateti voi puiul mieu,
C e lud (2) si e Goland (3)
5i- i tinr nepriceput.
CA kt vou spune-v'oiu,
25. CAndu-i coada veacului,
SfArsitul pmntului :

CAnd a da ficioru 'n tata


$i ficuta In maicuta
$i finutu 'n nndsutu

Le-aruncarA- a treia oat-6,

Si vAnarA.un puiu de Iud.


$i tinerii mi-1 bteau,
13trnii mi-1 ispitiau :
15. Spune, spune, puiu de IudA,
Cndu-i coada veacului,

30.

Si finuta 'n nnsuta,


Atunci Ii coada veacului,
Sfiirsitul pAmAntului !

Observ. refrenul se repetA tot la al 2-lea vers.


Vorbele : ficu(a, finutu, finuta se rostesc cu ci= fi : ci-cuta

cinutu, cinut a.
Ion Bescheri.

Teius.

(1) luda eel mare, tatl puiului.


(2) = Prostu!, simplu.
(3)

Nebun, prost.

www.dacoromanica.ro

80

cvii. De n'ar fi greit Adam.


De n'ar fi gresit Adam,
In pAcate nu eram ;

Da Adam, dad-a gresit,


In pcate ne-am trezit.
5. Rupse Domnu de-a grl :
Mergi, Adame, dela mine,

C n'ai fcut nici un bine !


0, Doamne, pentru o

M scosesi din raiu afarA.


10. Bucuros, DOamne, as iesl,

Dar nu m pot desprtl


De mirosul florilor,
De svonul albinelor,
De para fAcliilor,
15. De fumul tiimAelor !

[gresea1,

I. Copacean, student.

onfalu.

cvm. Scaun de judet.


Colo 'n susu, mai In susu,

Sus In poarta ceriului,


De-a direapta Tatlui,
Este-un scaun de judet.

5. Dar' In scaun cine sede ?


Sede mos-de-mos Adam,
Cam pe cArj rAzAmat,
De-1 juded Dumnezeu :

10. Mru-'n gur 1-ai sfrmat,


Rdu trupu s'a 'nveninat !
El de-aici s'a luat
Pe marginea raiului,..
Dacd 'n raiu nu 'lid 'ndu[rai,

15. C io 'n tine-am contenit (1)

Ca albina 'ntr'un oprit !

Stii tu, Adame, ori nu stii :

Un feciorscris de Liv. Illurean, student.

Craifalu.

0 variant Incepe a:
Domnului mieu !

Sus In poarta ceriului,


De-a dreapta Tatlui,
Jilturi scrise (2),
5. Mese 'ntinse ;
Da In jilturi cine sede ?
$ede Adam, mos bAtrAn,
De 1 judec Dvmnezeu :

10. Cnd In raiu slobod te-am


pus :

Nimica nu ti-am oprit,


Numai pomul raiului,
Din la sA nu mnnci ?
Iesi afarg-acum din raiu !
15.

Iesire-as si nu nil 'ndur,


De dulceata raiului, etc.

$tii, Adame, ce ti-am spus,


Liviu Anghel.

Orsia-Mures.

(1) Am avut bine ca inteun contenit(oprit); asemnareodela vitele duse la


psune in contenit. Ca albina care areflori destule inteun aoprit.
(2) Frumoase tea scrise, sau azugrvite.

www.dacoromanica.ro

81

Judecata lui Adam.


A cui sunt aceste curti,
Aste curti, aste pluti (1),
Ask nalte, minunate,
De Domnul sfnt ludate ?
5. In mijlocul curtilor
Este-o mask' de mAtas,
Spre desftare aleasd.
,

Da la mash' cine sede ?


$ede rnosu nost' Adam
10. In crj rdzAmat,
De Dumnezetr judecat
Pentru greul sAu pAcat.
In al doile corn de masA
Sede-mi Ion Sntion,
15, NAnasul lui Dumnezeu.

$ede-mi Petru, sfnt San[Petru.


Da 'n al 4-le corn de mask
Sede gazda, cest orn bun,

20. C'un 'Altar galbin de aur.


In fundul pharului
Scris-i raza soarelui ;
In toarta pharului
Scrisu-i spicul grului ;
25. In buza pdharului
Scris-i floarea vinului ;
$i acest pAhar frumos
Il cinsteste lui Hristos,
Care- acuma s'a nscut
30. Din veci fdrA inceput.

In al 3-le corn de mask


Val. Sandru, stuCent.

Copand.

CX. Raiule, grdin dulce.


Raiule. grdind dulce,
Dela tin' nu m'as mai duce,
De mirosul
De bojul albinelor,
5. De fumul tmielor,
! (2)
De para
GrAl Domnul cu mnie :
Du-te, Adame, dela mine,

C te-ai scpat de cel bine.

10. Meri din raiul cel frumos,


Pe pmntu 'ntunecos !

Du-te pe pmnt cu ceati !


Oh ! Iov, poam amar,
15. SA iesim din raiu afarA !
Oh, vai, serpe din pustie,
Ce-mi fcusi acurna mie ? !
Fire- ai , serpe, arghis.1 :
Unde te-or gsi durmind,

20. Capul s-ti fie sdro bit ;


$i pe mine sA mA 'ngroape
La prul Geanului,
Apa Iordanului.

Lash' raiul cu dulceatA,


Jos. Bogdan.

Ciunga.

(1) peilug=palute, palate.

(2) =
Vida, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

82

ma. Joac Petru.

$i joad, joad Petru 'n


raiu ; j
$i strig4 un frate de-alui
[Petru :
Petre, Petre, frate al mieu,

Fd-mi si mie. loc in raiu !


5.
Loc in raiu cu mine n'ai,
C pn' ce-ai fost tu pe
[pmnt,
Loc in raiu nu ti-ai g'tit ;
a mi-ai fost birdu (1) stesc,
Pe geizdaci (2) ii omeniai,

Loc in raiu cu min' tu n'ai,.


15.

134n4 ce-ai fost pe pmnt,

Loc in raiu nu ti-ai gtit ;


C6 mi-ai fost tot crsmrit,

Si mi-ai bgat apd 'n virt


Si-ai luat banii deplin !
20. $i striga rnaid-sa lui Petra:
Petre, Petre, fiul maichii,.
FI-mi si mie loc in raiu !
Loc in raiu cu min' tu ai,.
C4 pan' ce-ai fost pe pmnt,
25. Locu 'n raiu ti I-ai gtit..

Cnd era Simb4t sara,

10. Pe sraci ii odriai !

$i strig4 o sod de-alui


[Petru :
Petre, Petre, frate al mieu,
F-mi si mie loc in raiu !

Lucrurile le lsai,

$i de prescuri te-apucai ;
De prescuri si de lumini,
30. $i de mari tachinliciani (3)._
I. Boldea.

Silvawl rom.

mi. Petru In raiu.


Primbl-se Petru prin raiu,

Cum, drag4 maic, face-

Primbl'n sus si primbl'n

[ti-as ?
lume,.

[jos,

Raiul lui ii luminos.


Da nime nu mi-1 vede,
5. Fr' d'o maid, ce-si d'ave.
Maica din gud gri :
Petre, Petre, Maid Petre,
FA-mi si mie loc in raiu,
Loc in raiu, lng al Mu,
10. Lng-al tdu e ca si-al tu !

Petru din graiu ii gri :

Pan' ai fost pe ceea

Crismrit fostu-ti-ai,
15. Cupe mici tinutu-ti-ai,

Loc din raiu pierdutu-ti-ai !.


Primbl-se Petru prin raiu,.

Primbl'n sus si primbl'n


hos,,

Raiul lui e luminos ;


20. Nime'n lume nu-1 vedea,

Far' d'un tat, cell. d'ave.


C

(1).= firimar.
(2)= avuti, ON:rag.
(3) Rugaciuni.

www.dacoromanica.ro

83

Tatl din graiu ii gri :


Petre, Petre, taic Petre,
Fa-mi i mie loc in raiu,
25. Loc in raiu, langa al tau,

Pan' ai fost pe ceea lume,


va mare fostu-ti, ai,
Garduri mari saritu-ti-ai,
50. Loc in raiu pierdutu-fi-ai f

Langa al tu e ca si-al tu !
Petru din gut% gri :
Cum, drag taica, facePan' ce-ai fost pe ceea lume,

30. Biru mare fostu.ti-ai,


Bani cu strmbu luatu-ti-ai,
Pe saraci hulitu-ti-ai,
Loc in raiu pierdutu-fi-ai !
35.

Primbla-mi -se Petru'nraiu,

Primbl'n sus si primbla'n


[jos,

Raiul lui e luminos ;


Nime'n lume nu-1 vedea,
55. Fr' d'un frate, ce-1 d'ava,
Frate din gura-mi grdia :
Petre, Petre, frate Petre,

Prim bl-se Pe tru prin raiu,

Fa-mi i mie lac in raiu,


Loc in raiu, langa al tu,

Primbl'n sus si primbla'n

60. Langa-al tau e ca si-al tau !

Petru din gur graia :

[jos,

Raiul lui e luminos ;


Nime'n fume nu-1 vedea,

Far' d'o sofa ce-si d'avea.


40. Sora din gull gri :

Cum, drag frate,face-fi-as?

Pan-ce ai fast in ceea lume


Ti-ai pus stna langa drum ;
65. Cali drumari c i-or trecut,

TO la tin' s'or abtut.

Petre, Petre, frate Petre,


mie loc in raiu,

Cu brafiza i-ai hating,


Cu lapte i-ai adapat,
Loc in raiu fi-ai cptat I

Loc in raiu Ing al tu,


Lnga-al tu e ca si-al tau !
45.

Petru din gur gria :

70.

Cum, drag sora, face-fi-as,

$i- o cantam si-o colindam

$i la gazda ni-o 'nchinm !


A. Ionaf.

Clopotiva (Hateg).

cxm. Petrea'n raiu.


(Varianfl.)

Petrea in raiu s'a radii (1)


Bucinnd si trmbitnd.
Nime'n lume nu-1 aude
Numai singur tata-su.

5. Tata-su din graiu gri :

Petre, Petre, sfant San[petre,


Du si mine(2) 'n raiu cu tine !
Bucuros, tata, te-as duce ;

Dar cat in Iume fi-ai trait,

(1) =filecat, fiornit.


(2) = pe mine.

www.dacoromanica.ro

84

10. Loc In raiu nu ti-ai


Tot birdu (1) stesc ai fost,
Si portia (2)-ai scos prea
[gros ;

Dumnezeu cd te-a vzut,


Loc in raiu nu ti-a fcut !
Petrea'n raiu s'a rdduit (3)
15.
Bucinand i trambitand.
Nime'n lume nu-1 aude,
Numa' dulce maid-sa.

Maid sa din graiu gri :


20.

25. Tot lucrul ti 1-ai lucrat


Cu sracele din sat,
plata nu li-o ai dat,
Fr' zdpsitele (4) din sate
Si-ai zis, maic, cd-s pltite,
30. Si poinile (5) de sub ciur,
Si-ai zis,
destul.
Dumnezeu, c te-a vzut,
Loc in raiu nu ti-a fcut !
Raiule, grdind dulce,
35. Dela tin' nu m'as mai duce,

Petre,Petre, sfant Sanpetre,


Du si mine'n raiu cu tine !
Bucuros, maid, te-as duce,

De-aninosul (6) florilor,

Dar' cat in lume ti-ai trit,

De gersu (7) ingerilor !

De fumul tmaielor,
De glasul pserilor,

Loc in raiu nu ti-ai gtit:


A. Blaga.

Ghirisul rorn.

cm. Sub poalele ceriului.


Loc in raiu cu mine ai ;

Sub poalele ceriului


De sede, Doamne, mai sede,
sede-mi Petru sfant Sanpetru.

Vine tatl lui Petru :


5.
Petre, Petre, fiul rnieu,
Fd'-mi i mie loc in raiu !
Loc in raiu cu mine ai ;
Cat ai trdit pe pdmant,
10.

Loc in raiu c ti-ai gtit !


Vine mama lui Petru :

Cat ai trait pe pmant


15.

Loc in raiu c ti-ai gtit !


Vine fratele lui Petru:
Petre, Petre,frate al-mieu,
F-mi si mie loc in raiu !
Loc in raiu cu mine n'a i ;

20. Cat ai trdit pe pnfant,


Loc in raiu nu ti-ai gtit.

C'ai fost tot birdu

Petre, Petre, fiul mieu,


Fd-mi i mie loc in raiu !

[domnesc, (8)

Pe graci i-ai srdcit,

primar.
(2) =darea.
(3) = rah`, v. m. s.
(1)

(4) --- zdsite.

(5)=--coadele, gozurile ce cad din ciur.


(6) = rnirosul.

(7) =glasul, verstd.


(8) = efiistat de mo,sie dornneascd.

www.dacoromanica.ro

85

Pe bogati i-ai getzdilcit (1).


25.

30. Loc 'in raiu nu ti-ai gatit.

Vine soru-sa lui Petru :


Petre, Petre, frate al mieu,

C-ai fost tot tglideirigt (2),


Cnd ai dat vinu 'n credinta,

Fa-mi si mie loc 'in raiu!


Loc 'in raiu cu mine n'ai ;

Lemne strmb e aicrestat (3),

Cat ai trait pe pamnt,

Masurile le-ai stricat,


35. Banii deplin i-ai luat !

Ciunga.

los. Bogdan, student.

cxv. Taica Petrului.


Striga-si taica Petrului :
Petreo, Petreo, drgut

Loc in raiu, ca tu nu ai
Mult ai fost pe acest

[Petre,

[patnant ;

FA-mi si mie loc in raiu!


Loc in raiu, Ca' tu nu ai.

5, Mult ai fost pe acest


['Damara ;

_Turd mare (4) cat ai fost,


Legiuri stmbe ai tinut
!

Striga-si maica Petrului :


Petreo, Petreo, dragut
[Petre,

10. F-mi si mie loc In raiu!


Loc in raiu tu, mama, n'ai.
Mult ai fost pe acest pamnt,
Lucru in sat Ca' ti 1-ai dat,
15.

20. Crismarita, cd mi-ai fost,


Msuri strmbe ai tinut
$i ai bagat ap in vin
Si-ai luat plata deplin !
Striga-5i fratii Petrului :
25.

Petreo, Petreo, drgut


[Petre,

Fl-mi si mie loc in raiu ?


Loc in raiu tu, frate, ai.

Mutt ai fost pe acest


[pamant ;

Pcurariu la oi ai fost,
30. Ti-ai pus stana langadrum ;

Si plata n'o ai mai dat !


Striga-si sora Petrului :

CO drumari pe drum

Petreo, Petreo, dragut Petre,

TO la tini se dedulceau,

Fa-mi si mie loc in raiu!

$i pe toti ii miluiai !
I. Bian, student.

5orostin.

[treceau,

(1) .--.. imbogtit.


(2) =---- crismrit, birtsit.

(3) , ai crestat fals pe rvas.


(4) Ajutor de primar.

www.dacoromanica.ro

86

cxvi. Sus In poarta raiului.


Sus in poarta raiului,
De-a direapta Tatlui
Sede-mi lovic (1) rAzAmat
Pe nou scAnduri de brad.
5. Vine tata lui Iovic,
Mai departe 'ngenunchind,
Mai de-aproape se rageind:
MAI, Iovic, fiutti (2) tatii,
FA-mi si mie loc in raiu !

Loc In raiu
Tu, tatA, n'ai,
CA pan' ai fost pe pmAnt,
Tot (3) bireiu la sat ai fost,
Pe sraci tare i-ai tras (4),
15. Pe bogat
10.

Tu 1-ai lsat !
Vine mama lui Iovic,
Mai departe.'ngenunchind,
Mai de aproape se rugAnd :
MAi, Iovic, fiutu mamii,
20.
FA-mi si mie loc in raiu!

Loc in raiu

CA pdn' ai fost pe pAmAnt,


25. Tot crismrif A mi(5)-ai fost

$i la bogati c le-ai dat


Tot vin row pipArat,
Tar la sraci cd le-ai dat
Vin cu apA arnestecat !
30.
Vine-un frate a lui Iovic,
Mai departe, etc., (ca mai sus)

Loc in raiu
Tu, frate, n 'ai,
C'd pn'ai fost pe pmAnt,
35. Tot cu bAta 'n drum ai stat,
Ce ai gAsit,
Ai omorit !

Vine sora lui lovic


...[ca mai sus]
40.

Loc in raiu
Tu, soro, n'ai,
CA" pAn' ai fost pe pmAnt,
Tot . . VA si da mi-ai lost,

Garduri multe srit-ai,


Locu'n raiu pierdutu-l-ai I

Tu, mam, n'ai,


Nic. Mar:es, preut.

Cisteiu-rom.

cxvii. Sus In poarta raiului.


(Varianta celei precedente.)

Sus in poarta raiului,


De-a direapta TatAlui,

$ade Jovis (6) rzmat


Pe nou scancluri de bract.

(1) Diminutiv din .1-ovu, ca din Nonu, Nonic s. a. Intr'o variant din TampAhaza gisim numele lovis, ambele aceste se dau lui S. Petru.
(2) In pronuta locald : l'ut`u.
(3) In pronunta local: Mt.
(4) Se zice a-1 trage (bani)=a-/ pecieftsi in bani, a-i stoarce bani.
(5) Dativ etic.
(6) In col. prececlenta din Cisteiul roman se zice Jovic. Care-i textul origi-

nal,n'am putut afl.

www.dacoromanica.ro

87

5. Vine tatAl lui Iovis,


De departe 'ngenunchind,
$i de aproape rugand :
Iovis, Iovis, dragu tatii,
F-mi si mie loc In raiu !
10.
Loc in raiu
Tu, tat, n'ai,
Cci cat ai fost pe pmant,

Tot birdu stesc ai fost,


Pe sraci i-ai necjit,
15. Pe gazde(2) i-ai boghfit,

.20.

CAci, cat ai fost pe pmant,

25. Cu sracii ti-ai lucrat,


1-nip numai le-ai dat,
$i iadu c. 1-ai aflat !
Vine sora lui Iovis :
Iovis, Iovis, frate-mieu,
30. Fd-mi i mie loc in raiu !

Loc in raiu
Tu, soro, n'ai,

$i iadul cA 1-ai gsit !


Vine mama lui Iovis,
De departe 'ngenunchind,
$i de aproape rugand :

CAci cat ai fost pe pmant,


Nou fete-ai otrvit
35. $i iadu 1-ai dobandit !
Vine frate lui lovis :
Iovis, Iovis, frate-mieu,
F-mi i mie loc in raiu !

Iovis, Iovis, dragu mamii,


Fg-i i mamii loc in raiu !

Loc in raiu
40. Tu, frate, ai,

Loc in raiu
Tu, mam, n'ai,

CAci cat ai fost pe pmant,

Cu tofi bine te-ai avut !


Laurian Maior, student.

TamOhaza (Aiud).

luda 'n raiu.


Sub ceriu-si de rsrit,
15. Ce esti, Petre,
Domnului Doamne,
FrumoasA mash' e 'ntins ;
Dar la mask' cine sede ?
5. Sede-mi Domnul Dumnezeu

Tot cu sfinti in jurul su.


$i de lume ei vorbiau,
De San-Petru pomeniau.
Nici cuvantul nu-1 gtar,
10. San-Petru se artarA.

Cu paharul i-a intins,


Ins4 Petru n'a primit,
CA el a fost necjit.
Dumnezeu din graiu grl :

necjit?
$i San-Petru rspundea :
Doamne, .Dumnezeul
[mieu,

Am scpat de-am adurmit,

luda cheia mi-a furat


20. $i in raiu cal s'a bgat,
Multe lucruri si-a luat :
Lu luna cu lumina,
Soarele cu razgle,
Scaunul de 'mprfie

25. $i Will de vitejie !


Dumnezeu din graiu grAi

(2) = bogati, avuti.

www.dacoromanica.ro

88

Cari din sfinti se va afl,

Lucrurile-a le 'nturn
Atunci sfintii au tAcut,
30. Ca.. de luda s'au temut.
Apoi Ilie-a venit,
Ctre Domnul a grAit :

40. Dupa Iuda pan' la iad,


Tot trnisnd i fulgernd
$i in sbiciu de foc pocnind.

Iuda, cnd Il auzi,


Sta in loc i amorta.

Doamne, Dumnezeul mieu,


D-mi mie ce-oiu cere eu !
35. Dumnezeu din graiu gri:
Mergi, alegeti tot p' ales !

$i Hie si-a ales

45. Dar Ilie l-a luat


$i cu lantu I-a legat,
Lucrurile i-a luat

$i in raiu c

le-a

bgat

De dreptii s'au luminat


50. $i strmbii s'au suprat..

Trsnet, fulger tot p'ales.


$i apoi 6' a plecat

5i-oicnta'm i-o colinam,

$i la gazd ni-o 'nchinm

Ciopotiva (Hateg).

A. Iona.2.

luda 'n raiu.

CX1X.

(Variant.)

Sus la vita vinului,


La umbra gutiului,
Un' prnzeste Dumnezeu
Cu toti sfintii 'n jurul su,
5. Vine Petru, sfnt Snpetru
C'un cAlut albut de flori ;

Dar nu-i albut de flori,


Ci e albut de sudori.
Bun prnzu, Doamne, la
voi !
10.

C'a intrat Iuda in raiu,


Lti luna cu lumina,
15. Soarele cu razele,

$i gleata de botezu
$1 scaunu de judetu !

Nu fii, Petre, suprat !


Care dintre sfiinti s'a afl
20. S se clued, sd le- aduc?
Sfnt Ilie
Oral
D4-mi, Doamne, armele

Hai, Petre, la prnz cu noi !

N'am vint, Doamne, s


(prnzesc,

C'am venit s-ti povestesc

C'oiu tfsni

mie,
fulgera,

$i Iuda s'a spimnta,


25. Toate'n raiu mi le-a bAga !
N. Lmoar.

Abrud.

cxx. luda 'n raiu.


(Variant din Sncel I. Blaj.)

Sus la vita vinului,


La umbra gutiului,
Und' prnzeste Dumnezeu,
Dumnezeu cu sotu-su,

5. Nimerl Petru Sn-Petru.


Hal, Petre, cunoi la prnzt

N'am vint, Doamne, s

www.dacoromanica.ro

prnzesc,

89

C'am vint sA ma' jluesc,


CA rni-o tunatluda 'n raiu ;

10. Ce-o fost bun, tot a luat,


Ce-o fost ru, tot o lsat !
Nu te, Petre, supdrA,

CA oiu lua biciu 'ntr'o mAn

5i-oiu trsnl
fulger
15. Iuda 'n raiu s'o spAimAnt,
Ce-o fi bun, tot o lAsA,

Ce-o fi rAu, tot va lu !


Scris de G. Boldea.

cxxi. luda 'n raiu.


(Variant de pe Tarn.-mare.)

Sus la vita vinului,


La floarea smochinului,
Un (1)prAnzeste Dumnezo,

Dumnezo cu sotu-so,
Nirnereste sfAntu Petru

Cu cal alb, tot asudat.


Nu-i asudat de sudori,
Da mi-i 'mpodobit cu flori,
Tot cu flori i cu ghiori (2).
El din graiu c mi-si gri
Bun prAnz, Doamne, pe la
[prAnz !

Haida, Petre, s-1


[prAnzim !

Numai, Doanme-ti
[multmim (3),

CA io n'am vint (4) s

CA io-am vint s tAnguesc

Iuda 'n raiu c a tunat,


Ce-a fost bun, tot a luat
C'o luat luna cu mAna, (5).
Soarele cu razele !
Petre, nu te spimAnt,
CA ti-oiu da un biciu de foc,

S pogneA(6)camla mijloc,
C Iuda s'a spAimAnt,
Ce-o luat, tot va lAsk !
Si noiumblAm i colindm,
Frumos gazdii i-o Inchingm,_
I-o Inchindm cu sn Mate..

CA si gazda ne-a cinstl


C'un colac de grti curat,
C'o pecie de porc gras,

5i c'o gurd de vinars.

prAnzesc,

Frua Tarn.-mar e.

Scris din gura unui plugar de I. Dopft, student_

(1) = unde.
viori, viorele.
(3) = multumesc, cum se aude In uzul vulgar, passim.
(4) = venit; form obisnuit la poporul fled carte.
(5) v. s. z. cu lumina.
(6) Vulgar 1. d. pocnesti.
(2)

www.dacoromanica.ro

90

wool. L a mijlocul Ceriului.


La mijlocul ceriului
Mare haldi (1) adunatd,
Tot de sfinfi da cei mai

Curnu-i legea raiului,

25. $i raiul 1-a 'ntunecat,


Curnu-i legea iadului !
Gen Domnul Dumnezeu :
Mi Ioane, Sntioane,
Mare-mi esti, pufin pri-

[sfinfi.

Vine sfntu Harhanghelu


5. Tot trsnind i fulgernd ;
De departe-a fulgerat,
Si de aproape-a genunchiat

[cepi !

30. Mergi, iea sbiciul cel de

$i din gurd a cuvntat :


Bun halcd, sfinfilor,

10. Ce vorbifi si sftuifi


$i pe Domnul pomenifi,
Pomenifi-I si nu-1 stifi ?
Tu sezi, Doamne,
[prnzesti,

$i raiul nu fi-1 grijesti,


15. Iuda 'n, raiu c mi-a tunat,
Ce-a fost bun, tot a luat :
Lu luna cu lumina,
Soarele cu razdle
Si scaunul de judef,
20. $i cAldarea de botez
$i cheile raiului ;
$i in iad c le-a bgat
Si iadul 1-a luminat,

[foc

Si trsneste 'n tri locuri,


In tri locuri, in tri chipuri,
C luda s'a spdimnt
Si ce-a luat, tot va da.
35. Da-va luna cu lumina
$i soarele cu razdle
$i scaunul de judef
$i cldarea de botez
$i cheile raiului ;
40, $i in raiu cd le-a bgd
$i raiul s'a lumind,
Cumu-i legea raiului ;

$i iadul s'a 'ntuneck


85.

Curnu-i legea iadului !


Si-o 'nchiram spre sndRate !

Flget.

Vas. Trif.

Fericea-mi.
Fericea-mi de el, Do amne
[leo !

Cum Parn ferecat


Mai bun loc i-am dat :
In mijloc de raiu

5. Mr dulce 'nflorit
Cu flori de d'argint,
Cu mere de aur.
Cnd boarea boriti(2),
Merele cdcled,

(1) halce1---sgomot, glgie.


(2) ---= adid.

www.dacoromanica.ro

91

La frati, la nepoti,

10. Domnul le strAnge


$i le dImpArti

Pe la noi, la tot!.
Em. Pop.

M. Decea.

cxxIv. Ferice-om de el.


Ferice-om de el-otn,
C 1-ai fericit
$i 1-ai druit
C'o cas, c'o masA.
La mijloc de mas
5. Mru-i rAsrit,
Frumos d'inflorit

Cu flori de d'argint,
Mere le de d'aur.

10. $i-un vnt a btut,

Merele-au czut,
Dumnezeu a venit

Din graiu si-a grAit :


Cin' te-a druit ?
15.
Drag Domnul Hristos,
i-o mnecat

CA

Pe grele 'ntunereci
La sfinte bisereci,
Tot cu luminle
20. $i cu prescurle !

Craifaldu (Tarn. mica.)

Liv. Muresan, student.

CX XV.

Ferecan de el.
20. Plug vnt cu boi,

Ferecan de el !
Ca. bine 1-o ferecat

Plugari amndoi !

$i bun loc i-a dat :


La mijloc de raiu

Da tu ce ti-ai dat,
De ti-ai d'apucat?
Da io c mi-am dat
25. De mi-am d'apucat

5. La masd galbinA.

Imprejur de mag

0 turm de oi,

Jinturi (1) de mdtas ;


Deasupra pe mash'

Ciobanii-amndoi !

Da tu ce ti-ai dat,
De ti-ai d'apucat?

Un mr mrgrit
10. Vndt d'inflorit.
Boarea cnd boria,

Da' io CA mi-am dat,


De mi-am d'apucat,
La sfinte dumineci,
La albe bisereci,
Tot cu luminle
35. $i cu prescurle
$i cu rugAciuni
$i cu 'nchinciuni !
30.

Mru-mi clAtink
Merele-mi picA.
Boieriu le-adun,

15. Bioeriu se 'ntreba :


Da tu ce ti-ai dat,
De ti-ai d'apucat?
Da io cA mi-am dat,
De mi-am d'apucat,

P. Maniu.

Sebes.

(1) L d. jilturi . jefuri.

www.dacoromanica.ro

92

cxxvi. Domnul bun.


1. Ccind bard feceorii in casd.

Cesta-i Domnul bun,


Doamne-le-o !
Cesta-i Domnul bunu,

Bun gnd i-o gindit,


De el i-o facut,
Del i.-o facutu
Casa laugh' drum,
Masa peste drum,
Masa peste drum ;
CAP flmnzi 1mi trec,

Pe toti li satura,
Pe toti iii satura ;
Cati satoi imi tree,
Pe tot ii d'adap,
Pe toti ii d'adapa ;
AgriOeu, (Trn. mica%)

ati gola$i limi trec,


Pe toti ii imbraca,
Pe toti ii Imbrac.
Cesta-i Domnul bun.
Rugeiduni rugat (1),
Rugaciuni rugat,
Dumnezeu i-a dat
Locul sfnt In raiu,
Doamne-le-o !

Locul sfnt in raiu


Tot la mese 'ntinsa,
La lumini aprinsa,
La lumini aprinsa.
Cesta-i Domnul bun !
Comunic, de Benedict Viciu.

0 varianta, tot de acolo, continua a0 :


La mijloc de mash'
Porn i-o rasarit,
Vnat i-o 'nflorit.
Floarea-i de argintu,
Merele-s de aur ;

Boarea raiului,

Pom se legnk
Merele-mi pich,
Masa 'mpodobi,
Raiu se veseli.

D'unde and trge


Comunic. de Ion Viciu, cantor.
11. Cnd %es feciorii din casd.

Pe noi ne-o lsat


Cea Santa-Mgrie
Troapa lui Jordan (2).

Tu soat (sotule) vrttiga(3),


Scoala-te 'n picioare,

De le multumqte

(1) In gratia ritmului s'a elidat reflexivul si verb. auxiliar (s'a.)

(2) De a se Intoarce,cum s'a Intors Iordanulca sd ias.


(3) Necunoscut. Inte1ege pe primul

colindtor, conductoru1.

www.dacoromanica.ro

93

Pe us ne scoas.
Tu, gazd frumoas,

De (1) un colac de gru,


De-o cuph de vinu !
Crucea (2) ni se 'ntoars,

Rmi sntoas. !
Comunic. de Ion Viciu, cantor,

Agristeu.
CXX1r11.

Cest d'om bun.


Despre raiu din sus

Fericean de elu,
1

De cest d'om bun,


Cum 1-ai fericiat,
Drag Dornnu i-ai dat
5. Casa 'n locu bun :
D'1n rnijloc de raiu,
Unde-s mese 'ntinse,

Bura-mi d'abur,
15. Mruls geicinci (4),
Merele-mi pick

Cest domn le stringe,


Bine le pun&
C el bine sti,

Fclii dalbe-aprinse.

20. Ca" ei vi-or venl


Fetii lui CrAciun,

Sus pe mas 'mi sta


10. Un mr mrgrint
Cu flori de d'argint,
Cu mer (3) de auru.

$i el c li-a da
La ficele lui

Si la fii lui.

Clopotiva (Hajez).

A. Ionaq.

cxxvm. Om bun.
(Variant.)

Gazda, cest om bun,


Doamne leo,

Bun gaud si-o gndit.


Cas si-a zidit,

5. Pomi a risdit,
Masa Ingd drum.
Chti drumari trece
Si se abte,

Toti ii hrni ;
(1)

10. UV goli li veni,


TO ii imbrch ;
Cti desculti vena,
Toti ii Inclt.
La mijloc de mas
15. Un porn d'aurit,
Frumos inflorit.
Din sus despre raiu

0 boare btek

pentru.

(2) _ alti zic : troapa, in intelesul de semnul, steagul sau crucea.


(3) Pe alocuria d. e. si pe la Urisiu, Gurghiu, se pronunta merel 1. d. merge:
(4) .= Sgeitaiet = scutura.

www.dacoromanica.ro

94

In sn le MO.,
La sraci le da,
Pomeanli fce !

Tot in mr lovi ;
20. Merele cde,
Gazda le strnge,

Liv. Anghel..

Orsia de Mures.
CXXIX.

Domn bun,ce te-ai bucurat,

Florile dalbe,
Mare masai incrcat

$i in sus si mai in jos,


5. Cu piisturti (1) de matasd
$i pe ea mncare-aleas ;

Sus pe mas, vas cu vin,


Lng el paharul plin ;
Pe mas colac de gru.

Domn bun.
10. Pintru cine te-ai gltat,
De nu te pui la cinat :
Ori ai fii de botezat,
Sau feciori de insurat?
Eu n'am fii de botezat,
15. Nici ficiori de cununat ;
Eu astept pe Dumnezeu,
Dumnezeu cu soful su,
SA-mi petrec cina cu ei !
Liv. AngheL

Orsia de Mures.

cxxx. Domnul bun.


Cesta-i domnul bun,
Boierul btrn,
Bun gind si-a gndit,
De prnz si-a glit,
5. La prnz a chernat
Tot vecini bgtrni
$i ingeri din ceriu.

Toti a si-au venit.


Sfeuzta Daminecii

10. Cd ea n'a stiut,

Da si-o d'oblicit,
Frumos s'a gtit
$i c s'a luat
Pe-o dalbA de cale,
15. Pe-o razd de soare,
Pnd si-o d'ajuns
La lin fntn,
Unde iarba-i creat,
In patru se 'mpleteste,
20. Verde putrezeste.
Ion Saligean, scris de Em. Colbazi..

Spring.

cxxxi. Cel boier bogat.


Cel boier bogat,
D omnului, domn,

Pe cum s'a rugat

Dumnezeu i-a dat :


Masa 'nglbioar,
5. Galbind de cear ;

(1) Psturd --= merindare ; aici : fat de mas.

www.dacoromanica.ro

95

Pomu rsrit
Cu clenge de-argint.
Vntu trgn,

Pe feciori de craiu
La Dumnezo 'n raiu.
Facd-si pominle

Mere le pick,
10. Gazda le-adun.

15. Pe la sufietle

at de putinle.

$i le trimetek
G. Boldea, student_

Silvau1 rom.

cxxxii. Umblnt a colina.


Noi umblrn a colind,
0i, ea' dragu-mi-i !
Noi umblrn a colind,

0i, eh' mi-i si drag,


5. Dintr'o cas 'ntealtd mg ;
Gazda noastr nu-i acasd,
C5.4 In codru de-a vn.
De vnat, ce mi-a vn?
Mi-a yank un puiu de ludd !
10. Dup el, car' 1-orn man ?

Mere-orn doi dintre noi,


L-orn aduce sus pe sus ;
Sus pe sus, pe lngA lung,.
C'o mn tiind de lun,
15. C'una ,impletind cununa ;

Da cununa a cui a fi ?
Fi-va, fi-va a gazdii !

Si te, gazd, veseleste,


C colind nu mai este !
Corn. Ddriirna f_

Cetea.

CXXXIII.

Cesta-i domnul bun,


Doame-leo !

Boieriul btrnu

Bun &id si-a gindit,


De prnz si-a gAtit,
5. La pranz si-a chemat.
Cti eh' si-a chemat,

Toti 6 si-au vinit ;


Numa' n'a vinit
Sfnta Duminecg,
10. Dalba beseric.
Dac-o d'oblicit,
Pe-o cale-o pornit,
Pe-o dalb de cale,

Pe-o raz de soare.

Sfnta Duminea.
15. La mijloc de cale
Ea In loc si-a stat,
In lturi s'a Uitat
Si ea si-o vzut
0 lin fntn.
20. La lina fntnd
Cele trei flori sfinte,
Din rain rgsdrite :
Ele se pri
Si se-adeveri
Care-ar fi mai mare?'
Dumnezeu stiind
Si pe-aici trecnd,
Le zise grAind :
Dragi florile mele,,

www.dacoromanica.ro

96

Ce vA voi pAriti
Si v'adeveriti
Care-ati fi mai mare,
CA voi mie-mi sunteti

Una ca si d'alta !
Floarea grAului
Ea si-o cuvAntat :

-35.

Ba, eu sunt mai mare,


CA de n'as fi eu,
N'ar fi sat in casA,
-40. Nici colac pe masA !
Floarea mirului

Ea si-o cuvAntat :

Ba, io sunt mai mare,


CA de n'as fi eu,
45. N'ar fi botezare.
Nici 'ncrestinare !
Floarea vinului
Ea si-o cuvAntat :

Ba, eu sunt mai mare,


50. CA de n'as fi eu,
N'ar fi veselie,
Nice bucurie. !

L upu (Map.

Nic. Benchea, stmlect.


CXXXIV.

Gazda, cest domn bun,


Bun gAnd

gAndit.

De pranz si-a gAtit


La prAnz

chemat

5. Tot oameni bAtrAni,


Vecini de cei buni,

San-Nicoar.
Hand fAntAni reci :
5aizeci crestinesti,
Cinzeci pgAnesti.
Celea pAgAnesti

Bine le-o brodit


De le-o izvorit ;

Toti boieri din sat.

Cele crestinesti

si-o chemat,
Toti cA i o venit,

Marea le-a trecut


De le-o podobit.
$i noi o 'nchinAm

10. Numa' n'o sosit


SfAntu Snicoard (1).
Lucru cA i-o-avut
Jos pe cAmpii seci

DalbA-i sAnAtate

La jupAnu gazdA !

Silvasul torn.

J. Boldea.

cxxxv cSfnta Simicoar"=-S. Nicolae.


Deschide-mi, deschide-mi,

lai Domnului Doamne,


De (2) noi sA-fi lilt:tram (3)

$i sA-fi colinclAm !

Cesta-i domnul bun,


5. Boieriul bAtrAn,

(1) S. Nicolae.
(2)

ca

(3) --= intram in lduntru.

www.dacoromanica.ro

97

Bun gand si-o &Ida,


Bun pranz si-o gatit.
Da la prnzul lui
Si la masa lui
10. Pe cini mi-o chemat?
Tot din ceriu, din ceriu,
Toti sfintii din ceriu.
Pe cti mi-o chemat,
Toti ea si-or venit,

Pan'n drumul mare.


Pe drum ce-mi vedea ?
Mica o negurice
30. Batand pulberice (3)

$i el tot cured(4)
Pan ' o ajungea ;
Din gura-mi gria :
Sfnt Simicoar,

35. De ce n'ai venit


Cand ti-am poruncit?
De ce n'am venit ?
De ce n'am putut,
Ca eu cl mi-am fost
40. La brudar pe brud,

15. Numa n'o venit


Santa Simicoard (1).
$eznd, asteptnd
Cu prnzul pe masa,
Cu sfintii d'in cas,

20. El tot astepth

La bruclari pe mare,

Pan' la prazul mare.

Lor a s'o 'necat

Dad el vedea,
Ca ea nu venia,
El 6' mi se lua

Noua coroboale (5),


Noua si cu doted.,

45. Cari se roaga noud

25. Pe o rare-ca'rare(2)

Cu cupa 'nchina,
Din tiPtiu (6) ti,

Pe o razd de soare,
Clopotiva (Hateg).

A. iona.5.

Boieriul din sat.


Boieriul din sat
Bun gand si-a gndit :
La pranz si-a chemat
Toti boieri din sat.
5. Dintiu si-a chemat
Sfntul Snicoara (7).

Ce te-ai zabovit,
De mi te-ai gandit ?
La vaclul de mare
10. Eu mi-am Inecat
NouI coreible (8).
Dintr' aceie noua

(1) =-- Sftintul Niculae.

(2) -..--- cdrare, cfr. laurbdlaur, etc.


(3) .--.-- Prey`, deminutiv din pulbere.

(4) -,---- fugid, akrg.


(5) ...---- cordbioare.
fidniqoard.
(6)

(7) =-- Sf. Nicolae.


(8) ..-- cordbioare.
Vicia, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

98

Numai mi-am scos


Una dintre ele
1 5. li soare cnd rsare,
Vara 'n prnzul mare ;

Una dintre ele


li luna cncl Ii plind,
Cam pe dup dud !
E. Zugrav, student

Urican.

cxxxvii. DallA mAngstire.


Zice floarea grului :

Face-si domnu, ce-si mai

Toate flori, voi sunteti

[face,

Face-si dalbd mnstire ;


Dar de mare ct de mare ?
Nou usi, noud altare ;
5. Slujba sfntd cine-o cntd ?

[flori,

Da io-s floarea grului


20.

$i snt trupul Domnului !


Zice floarea vinului :

Toate flori, voi sunteti

Cntd nou pochi (1) bdtrni,

$i cu nou diecei (2).

[flori,

Dar diacu cel mai mare

Da io-s floarea vinului!


Da io-s floarea vinului

lasd-afard 'n preurnblare,

10. De triori toaca mi-o bate,


De triori In tri locuri:
De cu sard vecerneal,

Miez de noapte itru sfnt,


Zori de ziud vanghelie,
15. Pe la prnz ii liturghie.
Obs. Dupd flecare vers :

Si-s sngele_Domnului !
25.

Zice floarea mirului


Toate flori, voi sunteti flori,.

Da io-s floarea mirului,


Car' miruesc oamenii
Si-mi crestinesc crestinii! (3).

Florileom dalbe !
Silvasul rom.

G. Boldea..

cxxxviii. Drag soare.


Drag soare rdsare
'N toate laturile,
'N toate vadurile.
Sus la aceasta curte

5. Bun rndu-i, frumos,


Dar dela Hristos,
C sunt mese 'ntinse
$i fclii aprinse.

(1) Popi.
(2) Cantori.
(3) Increstinez.

www.dacoromanica.ro

99

1mprejur de mese

10. Ji(ari (1) is direse,


Crucis peste mese
Sunt trei floricele,
Tri mohoritele.
Ele se mtistr :
15. Care sunt mai mari?
Drag Domnut din ceriu
$ade, le priveste
$i din graiu greste.
Floarea grului
20. Chiar bine gria
$i s'adeveri :
Lng Dumnezeu
Sunt mai mare eu,
Ca unde nu-s eu,

25. Nu-s colaci pe maA

Sunt mai mare eu,


40. CA unde nu-s eu,
Nici o crestinare
Nici o botezare !
Drag Domnut din ceriu
$ade, le priveste

45. Chiar bine greste :


Voi tri floricele,
Tri mohoritele,

Ce v voi mustrati,
C, zu, voi tustrele,
50. Ca' sunteti a m ele.
Floarea grului
Chiar bine gri,
Ca-i pelita (2) mea.
Floarea vinului
55. Chiar bine grai
$i s'adeveri :
E singele meu

Nici un sat in cash' !


Floarea vinului
Chiar bine gri
$i s'adeveri :
30.
Lng Dumnezen
Sunt mai mare eu,

$i a toata lumea.
Floarea mirului

60. Chiar bine gri


$i s'adeveri :
E botezul meu

C unde nu-s eu,


Nici o veselie,

$i a toata lumea.
$i ei se botez.
65. Din pagni crestini.
Oameni de cei buni.
Dalba-i snatate !

Nici o bucurie !
Floarea mirului
35.
Chiar bine gri

$i s'aaveri ;
Lng Dumnezeu

Opiu.

Cetea.

Cxxxix. Ce soar e rsare.


Ce soare rsare mai de
[dirnineat,

D'ai Domnului, Doamne !


Mai de dirnineat

(1) --- jeptri.


(2) ---= carrea, trupul.

www.dacoromanica.ro

100

Nu vA tot mustrati
$i v'adevrati,

Id la ceasta cask' (rep.).


5. Jil(uri (1) de mtas.
Deasupra pe mask'
Sunt tri floricle (rep.),
Tri mohoricle (2).
Floarea mirului
10. 5i-alui Dumnezau
Sede si priveste,
Da chiar le grAeste :
TAceti, flori, WO,
Surorile mele,
15. Nu v tot mustrafi
$i v'adevrati,

unde 1111-s eu,

Nici o cin5 'n casI (rep.),


30. Nici-un prnz mask!
Floarea vinului
5i-a lui Dutnnezu
D'ai Domnului, Doamne,
Sede si-mi priveste

35. Da chiar le greste :


TAceti, flori, tAceti,

Surorile mele,
D'ai Domnului Doamne,

CA uncle nu-s eu,


Nici o botezare (rep.),
Nici o 'ncrestinare.
Floarea graului
20.
$i-alui Dumnezeu
5ede si-mi priveste,

Da chiar le greste :
TAceti, flori, tAceti,
25. Surorile mele,

Nu v tot mustrati
40. $i v'adevrati,
CA unde nu-s eu,
Nici o bucurie,
Nici o veselie !

$i v veseliti
45. Domnilor, boieri,
CA noi c'o 'nchinm.
DalbA-i sntate !
Nic. Munteanu, st.

Cugir.
CXL.

Trei floricele.

La masa rotundA
Doamne leo,
Sunt trei floricele,
Ele se mustrau
5. $i s'adeveriau

10.

Una pe alta
Care sunt mai mari?
Floarea mirului
Ea ash zice
CA eu sunt mai mare,

CA eu cnd rodesc,
Tri mi miruesc !
Floarea vinului
Ea ask zice :
15.
CA eu sunt mai mare,
CA eu cnd roclesc,
Tri inveselesc.
Floarea grtilui
Ea as zice :
20.

Ba, en sunt mai mare,

(1)

jet. Vorba ji4 este rspnditA prin Ora, d. e, i pe Tarnave.

(2)

cam moliorite.

www.dacoromanica.ro

101

C eu cnd rodesc,
Tri imi hrnesc.
Din mini fac prinoas,
Orsia Mur.

Lturghii frumoase,
Iar: frd mine
Nu slujeste (1) n hue !
Liv. Anghel.

cm. Trei flori.


Ce soare-mi rsare,
Mai vrtos rsare
Des de dimineat,
Bumneste (2) 'n fereast?

5. 'N fereastr bumnih,


Masa glbini.

La un corn de mas
D'oi, sede-si mai sede
Floarea grului.
10. L'al doilea cornu
D'oi, sedesi mai sede
Floarea vinalui.
L'al 3-le cornu
D'oi, sede-si mai sede
15. Floarea inirului.
Floarea grului
Rapse (3) si rspunse :
C-s mai butfd eu,
De voi de-amndou5 ;
20. CA de n'as fi eu,
Nice nu ar fi
Nici colac in cas,
Nici pith' pe mas !
Floarea vinului
25. Rupse si rspunse :

30. Nici o veselie,


Nici o bucurie f
Floarea mirului
Rupse si rspunse :
Ba-s mai bunk' eu,
35. De voi de-amndou ;

C eu de n'as fi.
Nice nu ar fi
Nici o botezare,
Nici o eresfinare.
40.
De-asupra pe mask'
5ezdu (4) de mtas,
De-asupra 'n sezu
Dragul Dumnezeu
Sede si priveste,
45. Din gurd greste :

-- Ceste tri flori sfiinte


Dela raiu venite,

Ce v voi priti
$i v'adeverifi?

50. C6 voi mie-mi sunteti


Una ca si alta :
Floarea graului
Pelicioara mea ;
Floarea vinului

C-s mai bun eu,


De voi de-amndou ;

0' de n'as fi eu,

55. Drag sngele mieu;


Floarea mirului
Sudorile mele !

Nice nu ar fi
N. Georgescu.

CAlanul mic.

(1) La altar.

(2) = bate, loveste, izbe0e.


(3) = prinse a gral.
(4) = jilt = jet (fotoliti).

www.dacoromanica.ro

102

Trei flori.
(Variant.)

Scrisd-i floarea mirului.

La o mas de mtasA, Le-

[ru-i Doamne (1),

Mese 'ntinse, jituri scrise.


La 'ntile corn de masA
Sede-mi, Doamne, cine-mi

Tot se scald(2) si se intreab


25. De mArire, ce-i mai mare ?

Strig floarea vinului


Din fundul pharului :
De mrire io-s mai mare,

[sede ?

5. Sede bunul Dumnezeu.


L'al doile corn de mas
Sede-mi, Doamne, cine sede?

CA io, Doamne, cnd rodes c,


30. Tara, lumea-o 'nveselesc.
Tot se scaldA se'ntreab

De mgrire, ce-i mai mare ?


StrigA floarea grului

5ede Ion-Sntion,
Nnasu 1 ui Dumnezo.

10. L'al triile corn de masA


Sede, Doamne, cine sede ?
Sede Petru Stint &In-Petra.
L'al patrulea corn de masg
Sede

Doamne, cine sede ?

15. Sede-si jupnu gazd,


Tot inchin c'un pahar,
C'un pAhar mare de dar.
Da'n fundul pAharului
ScrisA-i floarea vinului ;
20. Da'n toarta pAharului
ScrisA-i floarea grului,
Da'n buza pAharului

Din toarta pharului :


35.

De mArire io-s mai mare,


Ch" io, Doamne, cnd rodesc,

Tara, lumea-o hrnesc.


Tot se scaldA si se'ntreabi,

De mrire ce-i mai mare ?


40. Strig floarea mirului
Din buza pAharului :
De mrire io-s mai mar,
CA io, Doamne, cnd rodesc,

Tara, lumea-o miruesc !


45. Sus la ceriu s le 'naltm,

Jos la gazde le inchinm


D. Gherinan, st.

Uifalu (Mures),

Noi umblm la colindat.


Noi umblAm la col indat (3)

Dintr'o cas 'ntealtA cash*,


Doamna noastr nu-i acasA,
CA-i in vrful muntelui,

5. S fac scar de cearA,


SA se scoboare la tar
Cu secerea su-suoar,
SA secere la scarA

(1) Dup fiecare vers.


(2) Cele trei flori.
(3) Dup fiecare vers: Hoi unit, linu leru-i inn.

www.dacoromanica.ro

103

Si la gru de primAvara,.
10. SA ne facA colcei,
SA colindAm pentru ei ;

SA ne fac prescurle,
Sa' colindm pentru ele.
G. Bo klea.

Slvasul rorn.

mu,nr. Mandr stea.


Despre dalbul rAsArit (1)

Mndr stea mi s'a ivit;


Da nu-si merge, cunt se
[merge,
CA-si merge inteal CA parte,

5. Intealt parte pe departe,


Tot prin cnii de strAini
$i prin negri de crestini,
Pan' la poarta ceriului.
Nimeri la cest d'om bun.
10. Cest d'om bun slas i-a dat,
Da de cinA ce i-a dat ?
Datu-i-a bou bourel ;

Da de beut ce i-a dat ?


Datu-i-a mielul sugrel ;
15. Asternutul ce i-a dat ?
Datu-i-a covoru de mtas ;
Coperisul ce i-a dat ?
Datu-i vidra (2) ne'nflorit.
Dach ziva s'a fcut,

20. Cest d'om bun l-a petrecut


Tot prin cnii de strAini
$i prin negri de crestini,

Pan' la poarta ceriului,


$i 'ndrpt s'a d'inturnat
25. Si in grajd ch s'o bgat,
Peste boi cA s'o uitat.
Vz boul bourel
Tot la iesle rumegand,
Mai frumos de cum a fost ;

30. In poiat si-o tunat (3),


Peste oi cA s'o uitat,
Vzu mielul sugrel
Tot la manfd-sa sugnd,
Mai frurnos de cum si-a fost,

35. $i in casA si-o tanat,


Peste mask' s'a uitat,
VAz covor de mtasA
Mai frumos de cum si-a fost ;
Peste came (4) s'a uitat,
40 . Vzu vidra inflorita
Mai frumos de cum si-a fost!
Fii vesela', jupAneasA,

CA pe cin' ai slsluit
Mai frumos te-a dAruit,
45. Mai frumos de cum ti-ai fost r
I. Bian.

orci5tin.

(1) Refren : Doamne leo, Domnulegi ban. dupA fiecare vers.

(2) 0 planta de ap.


(3) Intral.
(4) Culmea cu haine.

www.dacoromanica.ro

104

cam Se scoboar Dumnezeu.


Se scoboarA Dumnezeu,
Mrul lui Da lion,

Pe scar dalbA de ceara

Si pe cuie (1) de tmie,


5. $i pe praguri de toiaguri (2),

Pe la genunchi cu curle.
Du-te, maicA, du-te, drag,
Du-te, maicA 'n trg in raiu
cumpr mturle,

15. CA am s mtur cu

Pe fanefe jidovesti.
Jidovii 1-au doblicit

PAmantul de gozurle,
$i ceriul de negurle !

$i 'nainte i-au
prinser

10. Pe la mani cu pleto,sele (3),

legar
Jos. Bogdan, st.

Ciunga.

exLvI. la scoal.
la scoalA, id scoal

Cest d'om bun din scaun,


CA ti-o poruncit
Drag Donmul din ceriu,
.5. De tu sA te duci
Pan' la Dumnezeu !
De dus eu m'oiu duce,

Da nu m pot duce,

CA lui Dumnezeu

Cd-i mai trebueste


25. Vin de nou'd ani,
S fie lucrat
$i neblstmat !
Ia scoalA, ia scoalA

Cest d'om bun din scum,

CA lui Dumnezeu
10. Multe-i trebuesc ;

C-i mai trebueste


Grail de nouA ani,
SA fie lucrat
$i neblstmat !
15.

De dui eu m'oiu duce,

Dar nu m pot duce,

la scoal, ia scoal
Cest d'om bun din scaun,

CA ti-o poruncit
Drag Domnul din ceriu,
De tu sA te duci
20. Pan' la Dumnezeu !

30. CA ti-o poruncit


Drag Domnul din ceriu,
De tu sA te duci
Pan' la Dumnezeu !
De dus eu rn'oiu duce,
35. Dar nu mA pot duce,
CA lui Dumnezeu

CA-i mai trebueste

O cup de vin
$1.-un fipAu de grau.

40. Din tipAu de grail

(1) Fu#eii dela scar.


(2) Lumini de ceard galbend.
(3) DoarA dirninut. din pleatd, pr impletit [?], ori funii impletite in mai
Inulte plete.

www.dacoromanica.ro

105

45. Sd ne slobozim
Pe est' cmpuri seci,
Tot izvoare reci.

SA ne smn'Am

Roada cmpului,
Meana (1) graului ;

Din cupa de vin


A. Iona?..

Clopotiva.

CXINII. La poarta ceriului.


Sus la poarta ceriului
Este-un scaun de mAtas,
Dar pe acela cine sade?

5. In brate cu FiuI su ;
lar la mna de-a stnga

5ade-mi Domnul Dumnezeu,


Bog (1. Turda).

Sade-mi Maria-Vergura,
Cu Fiul alAturia.

Jul. Mureqan, comunic. de En. Hochman..

caLvm. 0, lsose!
0, Isuse Hiristoase,

SA 'mpene (2) raiul cu ele..


Raiule, grdin dulce,

Tri stele-s prea luminoase :


Una rAde, una plnge,
Una floricele strnge,
5. Floricele glbinle,

Dela tin' nu m'as mai duce


De mirosul florilor,
10. De sbonul (3) albinelor !--Em. Pop, st.

M. Decea.
CXLIX.

Fclia dalb.

Sub rosu de rsrit,


Florile dalbe !

Subt o tuf de molid,


Joad-mi d'o fclie dalbd.
AO joacA de frumos,

5. Intr'un fesnic (4) luminos,


Nime'n lume n'o vedeA-re
FAr sora soarelui ;

Ea se 'ntoarnA cam voioas,

Uhl frate

ash. zise :

10 ,Soa re,soa re, domnu-si mare,

Nu stii tu ce-am vzut eu :


Sub rosu de rsrit
Joacg d'o fAclie dalb ;

D'ash joac de frumos


15. Intr'un fesnic luminos I

(1) .---- mana, roada.

(2) = sel umplet.


(3) = svonul.
(4) --= luminar, sf epic.

www.dacoromanica.ro

106

Soare, dad-si d'auzi,

Soare, soare, domnu-si

25.

Mndrd razd sloboziA,

Cet (1) facet c se luA,


Cet, incet prin cel nucet,
20. Linu, lin prin cel inelin.
Si cum mergeA el asA,
De fesnic s'apropi,

Scoase arcu s-1 sgete ;


Da fesnicu din graiu grAi

[mare,

Nu grAbl cu moartea mea,


CA io nu-s joc de fAclie,
AO cum fi pare tie,
CA io joc de bucurie,
30. CA s'a nAscut fiul-sfnt,
Fiul-sfnt pe-acest pAmint !
Sim Meirginean, student.

Obreja.

cr.. Cocos galbin.


Cocos galbin si -a cntat,
Florile-mi dalbe (2),
Jos la mare s'a lsat,

Ap 'n arepi si-a luat,


Sus la ceriu s'a ridicat,
5. Ca s fac un feredeu (3),
SA se scalde Dumnezeu,
Dumnezeu si sotul su (4).
Tot sg scaldd si se 'ntreabA
Ce-i mai bun pe-acest p[nint?

10. Nu-i mai bun ca plugul bun,

CA rdstoarn brazda neagrd,

Si pe brazdd gru rsare,


Ce la paiu Ii trestios,
$i la spic ii lurninos !
15. Nu-i mai bun ca omul bun,
CA se -scoald 'n dimineatA

Si el se spal pe fata"
$i mere la bisericA
Cu fMcdf i cu lumini,
20. Si mai multe rugAciuni !
Nic. flada, student.

Luna (Aries).

Mnstire cu 9 altare.
Face Domnul, ce mai face,
Face Domnu-o mndstire,

Nou soapre, nou-altare,


Nou popi, nou dieci
5. $i pe atta patrierci.
GrAl cel preot bAtrAn

Ctre cel diac mai mic


Mai curnd si mai de grabi
Tu
afarA s
10. Clopot kalbin s-mi cltesti,_
SA meargd rsunetul

Patru cornuri de pmnt,

(1) = lin.
(2) Se repet dupa fiecare vers.
{3) Magh.

baie, scald.

(4) = S. Petru.

www.dacoromanica.ro

107

SA-1 audA norodul,

$i sara la vecernie,

SA vie la sfnta rug,

Miez de noapte 'n utrenie !

15. Zori de zi In lturghie,


Nic. Ignat, st.

Chinces.

Mare-i vorlA i adunare.

Sus la poarta raiului,


Flai Leru-rni, da Leru-mi
[Doamneo ! (1)

Mare-i vorba de adunare


De steni,

5. De poporeni,
De negri-si cAlugrasi ;

Tot vorbesc ski gomonesc


$i pe Sfntul pomenesc :
De unde este si cum este,
10. 'N ce margini de pmnt
[este, (2)

Ei mhnitii c vor merge


Dinaintea Sfntului

Ca pleaua pringului
Inaintea vntului !

20. Fedce de cei postelnici,


Care-mi postesc posturile
5i-mi dajunA-ajunurile
Si mi-si tin duminecile !

Ei voiosi c mi s'or duce


25. Inaintea Sfntului
Ca gruntul grului.
Noi umblAm

Cele bune, cele rele.


Vai de ei de nepostelnici,

$i-o colindm,
Frumos gazdei i-o 'nchinm,
30. Ca s fie sanAtoas

Cari nu-si postesc posturile,

Cu dalba-i de jupineas !

De judecA sufletele

15. Nu-si ajund ajunurile (3).


Benedict Vicin, notar.

Agristeu.

Bradul i teiul.
Colo'n jos, Doanme, mai
[jos,

Este-o mask' de mtas :


Da la mas cine sede?
Maica sfnt, de ceteste,

5. $i pe domnul pomeneste.

Se mustrA teiul cu bradul :


. Mi, teiule, frate-mi esti,

Cu mine ce te sfdesti?
10. CA eu sunt un lemn de brad,
La tofi oamenii li-s drag.
Mesterii m. trguesc,

Da 'n doile corn de mas ?


(1) Se repet dup fiecare vers.

(2) 0 variant:
Ce lucru poate s'a. fie,
Ce margini de'mprtie.
(3) Aceeas variantg : Nu mi-si tin duminecile.

www.dacoromanica.ro

108

Icoane mA curuesc (1),

Cu argint m zugrAvesc,
15. In bisericA ma bag,
Tot poporul mi se roag,
In bisericA m'or duce,

Tot poporu-si face cruce.


De cu sara In vecerne,
20. Miez de noapte itros dint,
Zori de ziuA-evanghelie,
Pe la 'prAnz Ii leturghie !
A. Pony., student.

Ceanul des.
CLIV.

Bradul i teiul.
(Variant.)

Colo'n jos, Doamne, mai

10. Cu mine ce te sfAdesti,


CA eu sunt un lemn de brad,

[j os,

La toti oamenii li-s drag ;

LilioarA i a'nost' Domn (2),

Este-o masA de mAtasA.

Da la masA cine sede?


5. Maica-sfant, de ceteste,
$i pe Domnul 'pomeneste.
'N al (toile corn de masA
Se mustr teiul cu bradul :

Mesterii mA tArguesc,
Icoane mA curuesc (3),
15. In bisericA m bag

$i tot omul mi se roagA.


$i 'n bisericA m'or duce,
Tot pop oru-si face cruce I

Mi, teiule, frate-mi esti,


foncq Patean.

Cianul des. (Cmpie).

cmr. Bradul

teiul.

(Colind ode zdurit In presara A nului nou.)

Colo 'n vArful muntelui,


La poalele codrului
Sunt.imi dou lemnisoare :
Bradul verde, teiu d'alb.
5. Zise bradul cAtre teiu :
Mi, teiule, teicios,

In patru fete ma. cioplesc,


Cu aur Ind poleesc,
In biserici cA ma' bagA,
Toti oamenli mi se roagA ;
15. In bisericA ma' pune,
Oamenii sA mi se 'nchine !

Zise teiul cAtre brad ;


Mii, bradule, brddios,

Tu nu esti nicide-un folos!

Ba io-s de mare f olos.


Pe mini mesterii mA taie,
10. M taie, mA gheluesc (4),

Tu nu esti nici de-un folos I


20.

Ba, io-s de mare folos

(1) = croesc.
(2) Dup fiecare vers.
(3)
(4)

croesc.

dau la rnde.

www.dacoromanica.ro

109

Din mine fac sindila,


De-acoper biserica.
C de n'ar fi sindila,
In biseric ar plou,
25, Aurul fi 1-ar spl.

$i-ar fl vai de cinstea ta I


Asta-i bradul cel stufos,
Asta-i domnul cel frumos ;

Asta-i tufa cea stufoas,


30. Asta-i doamna cea frumoas.
A. Serban, st.

Voila (Olt).

Sociale.
Balade de voinicie, Legende solare, Mituri, Traditiuni, Romante, Madrigale.
Varie.

1. Snare rsrit.
Soare-mi pare c rsare,

Mesce-le, grdeste-le :
Befi, boieri, si lacu4i(2),

Soarele Domnului nostru,

Da di ce si-o rasarit?
Soarele Domnului nostru,
5. Da di ce sunt mese'ntinse ?
Soarele Domnului nostru,
Dar la mese cine sede ?...
Sedu-mi, zdu, boierii frii,
Boierii TArii Moldovii ;
10. Vin pe mas cin' le me,sce(1)?

Mesce muma lui Ion ;

$i rugafi pe D-zeu,
15. De s-mi creasc Ion mare,
S1 vd cu junii junind(3),
Cisme negre Inclfnd,
Grele arme incingnd,
Pe bun cal Inclecnd,
20. Mndr oaste d'Infrngnd;
Cum frng junii fetele,
De le ieau inelele.

Sorostin.

I.

Bian, st.

Brad Malt i Stan de piatr.


Tipa-un voinic dintr'un

C'un cal albu-i pintenog


Sub sulif brad inalt,
Sub stan vif.
Sian de

[munte

C'un cal negru-i pintenog,


Sub sulifd brad Malt,
Sub stan vita'. Brad mnalt :
Cini cu mine se va bate ?
Tipa altul, dintr'alt munte,
(1)
(2)

(3)

[piatrd :
10.

Eu cu tine nfa voiu bate.

Ei ddur, se bdtur
Zi de var 'An sub sar,

mestecei.

triiifi bine.
iraind vieatil de June.

www.dacoromanica.ro

110

Cnd er mai Ingi sara,


Cali jos Ingenunchiar,
15. Sulitele se fragard(1)
Si ei Inca se 'ntrebar,
Care .din cini s'a nascut?
Rude-aproape s'au gasit ;

Rude-aproape, frtiori ;
20. Dar anume cum Ii chiatna?

Da N. si cu N.
Ei sa fie snatosi
Si'n sarbtori veselo$42).

I. Bian, st.

Sorostin.

Colinda cAtanei.
Ferica de elu,
Dai Domnului Doamne !
De fiu de na$te,
'Ntre, lung cre$te ;
5. Cand luna Implini,
Armele'ncinge,

CA pe el II ceru
Tri kle -tri laturi ;
Unul c mi-1 cere,
10. Tifra,s (3) Ungura$ ;
Altul ca. mi-1 cere :
(4) lui Craiu ;
Altul ca mi 1 cere :
Fecior de 'mparat.
15. Cnd taica 11 da,
Maica nu mi-1 da ;
Cnd maica mi-1 da,
Taica nu mi-1 da.
La vremea de-apoi
20. Da- lzpr amndoi.
Cnd taica-1 Inclt,

Maica-1 Inv* :
Fiule, fiuk, ficioru maicii,

Dac tu fei duce,


25. In cele tri straine,
In cele limbi pgne,
Ceia domni mai mari
Tu prinde-i Mani ;
Cele doamne mari,
30. Prinde-le mumni :
Cei ficiori de domni,
Prinde-i fratiori,
Celi fete de domni
Prinde-le surori !
35.
Dragd maica lui,

Ca de jalea lui
Si de beinat(5) mare
Ce foc sa se faca,
Doru sa-i mai treaca.
40. Ea ca se fce
Neagr negure
In lunca Oltului,
In vatra Motrului,
Doara-$i va vede

45. Drag fiutul ei,


Sau cu cai la ap,

freinsera.
(*) Dup fierare- vers refrenul :
Leru-mi, dai Lera-mi, Doamne.
(3)
chitit.
(4) --= fecior in casci.
(5) =_- suprare, ntristare, prere de rgu.
(1)

www.dacoromanica.ro

111

Sau ca s si-i pasc.


$i ea nu-si vede
Drag fiutul ei,
50. Nici cu cai la apa,

Dar ea nu-si vede


Drag fiutul ei,
65. Nici cu cai la ap,
Nici ca s-i mai pascA !

Ea de jelea lui
$i de bnat mare

Nici ca s-i mai pasca%

Ea de jelea lui
$i de &Mat mare
Ce foc s se fac?
55. Ea c51 se acea

Ea cA se Meek

70. Pasere miastr


La domni In fereastr.

$i ea se uit

Neagrd negurea
In lunca Jiului
In vadul Diului,
Doar
vedea
60,.. Drag fiutul ei :

In cas pe ZAbrea
$i ea mi-si vedea

75. Drag fiutul ei


La mas seznd,
Crti dalbe scriind,
In lume trimetnd.

Sau cu cai la ap,


Sau ca s-i mai pascA ;

fratii Ordeal::

Romos (Orgstie).

Iv. Stoluri de voinici.


Mergu-rni mid, mai mici
Stoluri de voinici,
Cu cai pognici (1)

15. Cu inel de argint ;


Fiul cel mai mare

Nainte le sta

Chivreaua lui
Spuma laptelui,
20. Tiat 'n sgeatd,
Cam pe ochi plecat.

5. $i mi-i Intreba.
Muma lui Ion
$i-alui Sintion :
N'ati vzut, vzut,
Pe unde ati trecut,
10. Doi fiuti ai nostri ?
Noi de i-am vzut,
Nu i-am cunoscut !
Lesne-i de a-i cunoaste :
Fiul cel mai mic

Cu inel din soare.

Ba

vzut

In curtea lui Crciun


Biserici sfintind,
25. Apostoli cetind ;
Mai mari cunun,

Mai mici botez

Ciuguzel.

Em.

(1) = logani, ad. avani, neastampArati.

www.dacoromanica.ro

112

v. Vscut-a, crescut-a.
Nscut-a, cre;Cut-a

Fiu mic fdr' de tatd,


Din maid. curat.
'Ntr'o luna nstea,
5. 'Ntr'o Lund' crestea.
$i el se ducea,
Slug se bga,

ln tivere (3) puned.


Drag maica lui

20. Ce fu sd se facd,
Ca de dor s.i treacd ?
Ea c se fdcea
Mic-i psrea.
$i ea cd-mi sbur,

25. Pin pomii lui craiu,

Arme-si cumpra.

Dragd maica lui


10. Ce fu s se facd,
Ca de dor s-i -treacd ?
Ea cd se fdce
Iedere 'nbubita (1),
Iedere 'nflorit.
15. Cati cocisi (2) trecea,
addpa,

Iedere-si rupea,

In fereastd la craiu,
$i ea c-mi vedea.
Drag fiutul ei
La mas sezand,
30. Cu craiu petrecand,
Pdharul umple,
La craiuinchina.
$i te-onveseleste (4)
Voinicas de arme.
Aron Costect, student.

Cib.

rt. Ion bun voinic.


Dual Ion bun voinic,
El bun cal cd
d'avea.
De tinut cu ce-1 tina ?
Cu grail rosu vanturat,
5. Cu ferdela (5) mdsurat.
De adpat cu ce-1 addpd?

10. $i nu-i place cum se 'ntoarce.


$1-1 tin, cat il in,

Din ajun 'And in Cfciun,


Pan 'n zi de Boboteaza
$i il strig vanztoriu.
15. -- 5i-ai, m vinde, doamne,

Cu vin rosu strcurat,


Cu feria msurat.

[vinde,
Numa-mi cere pretul mieu :

Cuml-adap, in grajd il bag

Nou car cu scar,

(i) Scriitorul colindei, Ar. Costea, din Cib, airing c'a ash se pronunta' pe la
: edere nu iedera" ; iinbubitd = impupit.
(2)

surugiu.

(3) = chivere.
(4) S'a scris fidel cum a rostit colindtorul cntnd I. cl, si te 'nveseleste.
(5) = ban ita.

www.dacoromanica.ro

113

Noud buti cu bani nfrunti,

Nou vii culegtoare,


20. Noua moristi umbltoare !
Si-ai, m vinde, Doamne,

Cn d cu Turcii ne-am btut


Ne-am btut i ne-au btut
25. $i'n mare ne-au aruncat,

$i nimic nu ti-ai udat,


Far' un corn de chepeneag

[vinde,

Numa-ti ad, Doamne-

$i-am suflat i 1-am uscat !

[aminte,

Vas. Idu.

Micasasa.

Junelu tinerel.
De rugat se roag
Junelu tinerelu,
Dai Domnului Doarnne,
Ca el s mi-si bat

5. Toate vrfurile
$i toate gestrele.
Mai vrtos sa-mi bat
La piatra musat,
La vadul cerbilor.
10. Toti cerbii-mi yen*
Toti mi-1 gorgonici.
Mai pe urrn-mi vine

un cerbut murgut,
$i tu s te-arunci.
15. D'In coarnele lui

Sus la vrfuri nalte,


20. La livezi mai verzi,
La izvoare red.
Vin fete de Greci,
$i tu sa-ti d'alegi
Fata Grecului
25. Cea mai mitutic,
Cea mai frumusicl ;
Dinainte In chia.
Fir de ruminicii (1);
Dinapoi In bru
30. Spicutel de gru ;
Dinainte 'n fata
Fir de iarbA creat !
$i te veseleste,

Leagn de mtas ;

Junelu tinerelu,

$i tu s te arunci,

35.

te-a duce

C noi ti-o 'nehinm


Dalbdi sntate !

T. Hateg.

Comunic, Toma Vafrit, studeni.

vin. V siiu tinerel.


Cam pe lng mare,
Jos pe drumul mare,
De lturi de cale,
(1)

Crescut-o, nscuto
5. Verde-un
Galbn pltinior.

romonird.

you,. Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

114
30. Eu de insurat

Sus frunza-i mrunta,


Jos umbra-i rotunda ;
Da sub frunza lui

ca mi-s insurat
mi-s cununat.

10. $i la d'umbra lui

Tu, cnd mi-i vedea

Cine se d'umbre0e
$i se hodineFte?
Vasiu tinere I,

Jupneasa mea
35. 'N zori de dimineat

In rochit creat,

Voinic ging4el.
15. Pe drum imi trecea
Totii (1) cu negotu.
Mai vrtos trece
Naltatu 'mprat;
Pe drum imi trecea
20. Din gura-mi grai
Vsiiu tineret,
Voinic ging4el,
Tu cnd ti-i insur,
Eu te-oiu cuntma.
Vsiiu tinerelu
25.
Din gura-mi graia

Iar in murg de sara


'N sumnd pestricioara.
Naltatul'mpratu
40. Lin gura grai :
Daca-i treaba
Hai, noi s schirnbam
[jupnesele,

Ca eu ti-oiu mai da
Card cu comoara,
45. Bufi cu bani mrunti ;
La noua cumnati
Nota cai
La noti surori
Nou cingatori,
50. La nou'd cumnate
Noua potilate (3).

Naltate 'mparate,
Fii mai iertatoriu
Si cuviintiltoriu (2);
Clopotiva.

Andr.

x. Junii buni.
Ce te, gazdo, vesele0,
[Junii buni
De masa-ti impodobe0i?
Peste masa gru rvarsa

$i pe masa vadra rasa.


5. De yeti fi voi junii buni,
Junii buni colindatori,

Mi-a alege doi din voi,


Doi din voi, cei dinapoi.
$i-or sari in cea grdina,
10. In cea gradina 'n stupind,
$i 'n stupina-i
fntn,
In fntnd apa lina.
Rupe-un fir de calafir (4).

(1) = Tauti (Tut) = Slovac.


de cuveint.
(2) =
(3) = invelitoare de cap la femei.
(4) ---- calonfir ="calapar.

www.dacoromanica.ro

115

Si-o ,stibld (1) de busuioc


15. Si-ti mui-o In fntn
Si yeti mere rournd,
Peste mari boieri stropind,
Mari boieri s'or pomenl
Scdate.

Si pe voi v'or drul


20. C'un colac de gran curat,
Cu vin rosu strcurat,
Cu doi galbeni romnesti.
Gazdo, s te veselesti

Ana fi .Safta Roman; comunic. Oct. Sumea, student.

x. Provan loan:
Si ne scoate 'n primavar,
Pan' iesim la camp afara,
C'apoi noi te-orn drul
15. La Pastile luminate
Ghloabele (3) pline de

Umbl Prsovan loan


Pin padure de scumpie,
Cu fluer mare ferecat,
St pe bt razmat :

Ptriu, ptriu, ptriu,

5.

[oile mele,

CA de cnd nu v'am
[ptru-ptruit,
Eu tot bine c'am albit !
Grai oaia baloaia :
Domnul nost, stapanul
nost',

10. Nu ne la'sa la foal (2),

Ci ne lama 'n ast iarn

[lapte ;

La Ispas un vraf de cas ;


La Sangiorz un miel frumos,

La Sfnt Maria-mare
20. Un balmos mare'n cldare,
Cojoc bun, pan 'n pamant,
Cujma sued toat WA,

Cujma creafa toga


fsdranki (4).
Comunic. P. &Mau.

Lupsa,

Trei jocuri.
Colo sus, D oamn e, mai sus,

Florile dalbe,
Aude-se, ce se aude,
Sunt tri jocuri In tri locuri.
Da 'n tot jocul cine jciac ?
5. Joacd Ion, fecior bun.
Peana dalba-i flutura,

Pinteni galbeni sbarni


$i din gur cuvnt :
Ho, ho, ho, murgutulmeu,

10. Rabd-te tu nemncat,


Nemncat, neadap at,
Cum ma rabd eu ne'nsurat !

Ca eu de m'oiu tnsura,

(1) = crengupl, cotor, meinuchiu.


(2)
nu ne prits.
(3) = putinele.
(4) ------ trente.

www.dacoromanica.ro

116

.20. Cu colac de gru curat,


Cu ptutu 'mperinat !
Si Ion s creased mare,

Bung doamng titoiu luk,

15. Doamn tie, gaza mie.


$i pe tine te-o tine :
Cu grjdutul mturat,
Cu apg rece adpat ;

C5.-1 cntgm si-1 colindgm,

In mila Dotnnului it dm !

Si pe mine m'o tine


Vas. Trifa, student.

Mogos.

Vntorii.
D'oi, cerata-mi cerii (1),
Dai Ler,
Negri-si vngtori
Ei mi-si d'oblici,
La iest vrf de munte
5. Sunt fiere tnrunte,
Suntu-si mii 5i sute.
Ciuta cea mai mare,

Ea a mi-si d'aveg-re
Cerbu-i stretior,
10. Gura-i pltior ;

Ea din graiu grgig


Eblen (2), fiu cu mine
Colo jos, mai jos,
La livezi-mi verzi,
15. La tarini intregi,

Ca noi s ne am
Mand cmpilor,

Roaa holdelor !
Noi s'o veselim,
20. Dalbi sngtate,
La gazde, la toate !
Romul Rimbeq, student.

Brad.

xm. Negri-0 vntori.


De roagil-se, roagg
D'oi la Dumnezeu,
Da-Lerui Doamne !
Negri-si vngtori,

5. Sg-i sloboaz jos,


Pe poale in jos,
Jos cu negura.
Ei si-au d'oblicit (bis)
Aici la D-voastrg,
10. C'aveti livezi verzi,

In mijloc de livezi
Cerbu-i stretior (3),
Gura-i pltior.
hi coarnele lui
15. Cunun de flori ;
Pe salele lui
Arme voinicesti ;

Pe spatele lui
Masa (4) de mtasg,
20. D'indoit'n sasg,

(1)
fierei. (?).
(2) = blem, vino.
(3) = trellor (?)
(4) = mcIsdrild, faid de masel.

www.dacoromanica.ro

117

De 1-am pute prinde,


Cununa-am luh-o,

D'in dar cui vom da-o?


Da noi c i-om da o
25. Tot la fata gazdei.
,

De 1-am putea prinde,


Armele le-orn lu ;
D'in dar cui le-orn da ?

De 1-am putea prinde,


Masa am luk-o ;
D'in dar cui vom da-o !
Da noi Ca' om da-o
35. Jupnesei gazdei !
De 1-am pute. prinde
Cerbul cu totul
D'In dar cui I-orn da ?

Tot noi c le-orn da

Tot noi c 1-orn da


40. Jupnului gazd !

30. Feciorului gazdei !

Romul Dimboiu, comunic. I. Dimboiu.

Sebes.-

vntori.

XIV.

(Variant.)

De roagei-se (1), roag


Negri-si vntori
La jupnul gaz`d,

De (2) pe ei s-i lase


5. D'In branistea lui,
Ei i.o d'obricit (3)
D'o droaie de ciute.
Dark' printre elute
Cerbu-i teitrior, (4),
10. Gura-i peitrior (5),
Coarne ciugeirele (6).

Pe grumazii lui

Bilierel (7) de bani,


Pe spatele lui
15. Covor rosior,

Bru lat ferecat.


Dar noi si-om vn
Covor rosior ;
20. Dar noi cui 1-orn da?
Da-l-om cestui gazd.
Dar noi si-orn vn
Bru lat ferecat,
Dar noi cui 1-orn da?
25. Da-l-om ficior (8) gazdii ;
Da noi si-om vn
Bierel de bani,
Da noi cui 1-orn da?
Da-l-om fetii gazdii,
30. Cntnd, colindnd,
Gazdii i-o 'nchineind.(9)

Pe alele lui
Agristeu.

loan Viciu, cantor.

(I) Azi se obisnueste supinul : de rugat.


(2) = ca, pentru ca.
(3) = au observat, I. d. doblicit, oblicit.
(4) = schimbare din tretior = In anul al 3-lea.
(5) Doar : incepe anul al 4-le [?]. Intealtele : pltior.
(6) N'am putut afl explicarea ; de nu cumva e din magh. sugr, sudar
subtirel, svelt.
(7) = baier, colan, corde, legltur.
(8) = feciorului.
(9) = inchinndu-i-o.

www.dacoromanica.ro

118

xv. Ruga vntorilor.


De roagA-se, roagg,
Negri vnAtori
De jupnul gazdA,

De (1) el s-i sloboad


'N livezile lui,
CA 0-o d'oblicit,

Poarte-o veseloas ;
20. Da'n spatele lui
Arme voiniceti ;
Da noi cui le-om da ?

Cinstea lui [N.: feciorul


gazdei]

CA e d'om de ele,
25. De-a i le tineA ;

CA sunt fiere multe,


Multe i mrunte ;

La mijloc o fiar:
10. Cerbu-i tretior,
In coarne
;
Da 'n coarnele lui
Cunun de zdriza (2);
Da noi cui orn da-o ?
15. Da-om [fetei gazdei],
ca-i doamn de ea,

De a io tine ;
Tin-o snAtoasg,

Tina-le sAngtos,
Poarte-le veselos !

Da 'n genunchii lui


Tdiere (3) galbine.
30. Dar noi cui le-om da?
Cinstea,la gazda,
CA e d'om de ele,
De a-si le tine.
Fie sntos,
35. Fie veselos !
I. Bian, st.

Sorostin.

Ruga vngtorilor.
(Variant, t. Hafeg,)

De rugat se roagA
Dai Leru-i Doamne, Ler,
[jupne gazd !
Negri vnAtori,

De tu s ne lavi
In codri de-ai ti,
5. CA ne-am auzit,
CA ai fiere multe,
Multe i mrunte.
Printre fericle
Cerbu-i strtior (4),

10. Gura-i pAltior.

Pe spatele lui
Covor de mtasA :
In coarnele lui
Cunung de zrng ;

15. In pintenii lui


Pliar de argintu.
Covor de mAtas
Mai bine ar sta
In masi la.dumnia-ta ;
20. Cunun de zn

(1) = ca.
(2) = o plantg.
(3) = farfurii.
(4) = mai mare, conduator (?) poate: tr et ior

www.dacoromanica.ro

119

Mai bine ar sta

Pinar inchinat
Tot spre sntate !

In cuiu la Dumneata

Scris de fratii Ordean din Romos.

xvii. Doi frati.


Fericean de el,
De cest domnu bun,
Cum 1-ai fericiat,
Doi fii mici i-ai dat ;

20. ,La noi i-or vend (1)

Lotri, s ne fure
Cea oaie mioarg,
Cu lanita creata,

5. La oi i-a manat,

DA'n d'argint, in ghiat ! (2)

Oile s-mi pascA,

25.

Lin prin chiar


-Pin verde pelin.

Strunga le era
10. Cel cercut de lun ;
Focul le era
Cea raz de soare.
Frate cel mai mare
La foc se culch-re.
15. Frate cel mai mic
La foc imi sedea,
'N fluer-mi trgea,

Lag, frate, las,


Eu, and m'oiu scula,
Jos i-oiu deprta !
La livezui verzi

Yin fete de Greci


30. $i tu ti-i d'alege
Fata Grecului
Cea mai micucea,
Cea mai frumusea.

Din gurk-rni -gria :


Scoal, frate, scoal,

Dinainte'n vit
3a. Fir de rorniindli (3),
Dinapoi in pr
Fir de calaprir (4) r
A. fona,s.

Clopotiva (Ha(eg).
XVIII.

Vsalie, bun brbat,


Ler Doamne leo !
Tun'n grajdiu ferecat,
Scoate murgul inselat,
5. Inselat, bine gAtat

$i porneste la tanat

Vsalie.
Pe coastele Lotrului,
Pe luncile Jiului.
$i \rattail, cat vanar,

10. Zi de var pan'n sara.


Cand fuse mai langa sar,
A vanat o ciut-lin.

(1) = au venit.
(2) =_- cu lana alba ca argintul si strvezie ca ghiata.

(3) =
(4)

calonfir.

www.dacoromanica.ro

120

Ciuta dede jos de vad,


El o Mid (1) Bra vad.
15. Se 'ntlni cu mari boieri ;
Mari boieri 11 intrebard:
VAs-lie, bun brbat,
murgul asudat,
Ce
Soimii-s vineti festeliti,
20. Ogari dalbi is obositi !
Vslie, bun brbat,

El ash d'o cuvntat:


Ce mg, voi, da ispititi,
C'am vnat o ciut-lind :
25, Ciuta dede jos de vad,
Eu o ttiiaiu (2) fat% vad,
De-aia-i murgul asudat,
Soimii-s vineti festeliti,
Ogari dalbi is obositi !
30.

Strig fata GiurgiuleancA :


Nu-1 credeti voi, mari bo[ieri,

CA-are o dragg ibovnic.

Si-i cale de nota zile,


El o calcA 'n dou zile.
35. De aia-i murgul asudat,
Soimii-s vineti,

Ogari dalbi-s obositi.


VAsalie, bun bArbat,
40.

El ash d'o cuvntat :


Taci tu, fatA Giurgiufleanck

Din varful Giurgiului,


CA de nfoiu suI la tine,
Zo cA nu-i pAti-o bine.

Eu cosita ti-oiu ti-o,


45. Sus hi varf ti-oiu ridica-o
De ti-or bate-o vnturile
Ca pe ficiori gndurile,
Cnd
vremea de 'nsurat
La fete de mritat !
I. BeFheri, spus de tat-so.

Teius.

XIX. Trei feciori.


Felice de cest domn bun
Da si-lchiam Grangurel(3).
CA mi-vi are tri
Grangurel caii-mi pzeste
P'Al mai mare cum si-1
15. Cai pAzeste, potcoveste.
[chiarna?
Dar 11 chiam
5. Vii-mi pzeste,
Gru pndeste.
Mijlocelul cum si-1 chiam?
Da si-1 chiam Mic5une1;
Micsunelu oi pzeste,

10. Oi pazeste, miei pande0e.


Pe cel: mai mic cum si-I
[chiam?

Poruncit-a Dumnezeu,
Dumnezeu in sfatul su,
La ficiorul d'Umbl-lin
SA trimeat buti cu vin,

Bufi cu vin, car cu grti.


20. Poruncit-a Dumnezeu,
Dumnezeu in sfatul sAu,
La ficioru Micsunel,

SA trimeat berbeci grasi,


Berbeci grasi i miei sugaci.

apuca s. laie fuga.


(I)
(2) V. m. s.
(3) Diminut. din gangur.

www.dacoromanica.ro

121

SA frimeat cai hraniti,


Cai, hraniti i potcoviti.

25. Poruncit-a- Dumnezeu,

Dumnezeu in sfatul sat',


La ficioru Grangurel,

Marian Cosma.

Micgsasa.

xx. In grdina soarelui.


Colo josu, mai in josu,
In grdina soarelui,
Joaca-un june calul bun ;

Imprat, daca-auzia,

Curse 'n grajdul ferecat,


Scoase murgul

25. Imelat, bine 'nfrnat


Cu frane cu ciocotei,
Cu podoabe toate noi.
Salta' ici, salta colea,
30. Pan' pe june-I ajungea :
E bun jocu, junelas? (3)

Da nu-I joac, cum sa-1 joace,

5. Ca-1 Intoarce curcubeu


In chipul lui Dumnezeu.
Nime 'n lume nu-1 vedea,

Far o dalb 'mprateasa


Pe-o jeb rated (1) din

Dacd-i bun, hai, s-1 ja-

fereastr.
Curse'n casa,
10.
Spuse 'n masa,
Spuse 'n masd la 'mpratu :
Ciudd (2) taic, ciud drag*
Ciud taica, ce vzui :

[cm!

N'am vint, ca sa-1 jucam,

C'arn vint caii sa-i schitnbam!

Ba, 'mParate,
3 5. CA eu calul n'oiu sehimbi !
Caal tu e murgu mai mare

15. Colo 'n josu


Mai in josu,

Si-i sta bine sub orn mare;


Al mica e murgu mai mie
51-i st bine sub voinic !
40.
$i te june, veselete,
C'o 'nchinm cu sntate I

In grdina soarelui,
Joac-un june calul bun ;
Dar' nu-1 .joaca, cum s-1.
fjoace,

20. CA-1 intoarce curcubeu


In chipul lui Dumnezeu !

N. Georgescu.

Clanul mic.

xxi. Doi voinici.


Dar prin neguri cini se
Pe cea lunca mandr 'n josi
Domnului Doamneo ! (4)
Grele neguri s'au slobost (5);

primbl ?

.1

5. Da Todica cu Costica

zlibred.
(2) =-- minunel
(3) Diminufiv din June.
(1)

(4) Dup fiecare vers.


(5) == slobozit, letsat.

www.dacoromanica.ro

122

Pe cai negri 'mpodobifi ;


Da nu-s podobifi cu flori

Ca-s podobifi de-asudori.

Dictat de Florea Marcu, scris de Em. CoThazd, st.

pring.

xxii. Trei pene.


Pare soare, cnd rsare,

Una-i peana crinului,

Una-i a bujorului
Ce pun fetele 'n cosife
$i ficiorii 'n chiverigi(2).

Lerunda Leru-i Doamne,


Da nu-i soare rasrit,
Ca-i Ion impodobit
5. Cu trei pene (1) 'n comnac :

V. Barna, st.

Iclod.

xxiii. A vana.
Nimerirn la cest domn bun,

10. C'o mn finnd de lima,

Forile dalbe de max,

Cu una 'mpletind cunun.


Dar' cununa cui om da-o ?
Da i-om da-o gazdei noui,

Da'cest domn bun cd nu-i a[casi,


CA-i In codru a vna.

5. Dupa el cine-(3) orn mna,


Merem (4) doi dintre noi,
Cari-orn fi cu cioareci noi ;
L-orn aduce sus, pe sus,
Sus, pe sus, pe Inga luna,

Ca bine nea drui :

15.

La Ispas

C'un bulz de cas ;


La Crciun
C'un purcel bun.
Sep. Simu, st.

Bistra.

xxiv. Pe sub meri i pe sub peri.


,

Dinaintea cestei curt,


Hoi Lerui, mrului!
Crescutu-mi-o,'nfloritu-mi-o

Vreo doi meri si vreo doi


[peri.

5. Pe sub meri si pe sub peri


Prirnbla-mi-se o copilif ;

Se tot primbl si se roaga :

Pomii, pomisorii miei,


Plecafi-v ramurile,
10. Sa-mi culeg vreo clod' flori !
$i sa-mi fac o cununit !
Dar anume cum o chiarra?
. . . . , fat dalb,
S si-o poarte sanatoas
15. Fi 'n. sarbatori veseloas !
I. Bian, student.

$orostin.

(1) Pene =-- vtiste, buchete.


(2) Cujmcl.

(3) = pe cine?
(4) Vulgar mergem.

www.dacoromanica.ro

123

xxv. Scoli tu, &A.


La umbrufa pomului,
Haia Ler si flori de mr !
Scrisu-i patul domnului ;
Dar in pat cine-i culcat ?

5. Da o &I de 'mpdrat.
Scoli tu, &A, nu durml,

CA nu-i vremea de-a durmi,


CA-i vremea de-a 'mpodobl,

Pe la usi
10. Cu flori de ruji,
La feresti
Cu flori domnesti.
Vas. Corbean, st.

Sncel (Blaj).

xxvi. Fica mamei.


Are maica numa' o ficA !

tica, Leru, tical


Fica rupse de-a grAl
Ce-mi-i, maicA, acest bo[rit (1),

5. Bate vntul viforit?


Maic-sa din graiu gri

Fica mea st draga mea,


De cu sard bate-afarA,
'N miez de noapte la fereasl,
10. 'N zori de ziti Intr 'n casA

Fica rupse de a grAl :


Ce mi-i, maic, acest bo[rit ?

Bate vntul viforit ?


MaicA-sa din graiu grAi
15.

Fica mea i draga mea,

Nu e vntul viforit,

CA cer ciurde mari de vaci,


FicA, cu ciurdariu cu tot ;
25. 5i mai cer, ficA, cu tine,
CI cer stave (2) mari de cai,
Fic, cu stAvariu cu tot !
$i mai cer, fick, cu tine,
CA Cer turme mari de oi,
30. Fic, cu cioban cu tot !
Fic-sa din graiu grAi
LasA, maic, lasA, dragg,

C'or ven nedeiele (3),


Nedeiele cu jocurile
35. $1 eu frumos schimbh-m'oiu
$i la joc io duce-m'oiu,
Nu m'oiu pune lngA el,
CA." m'oiu pune drept cu el ;

$i el bine uit-s'o,
40. La statul mieu, filcutul (4)

CA aceia-s cuscri ti,

[mieu,

Vin la min',te cer pe tine


5i mai cer, fic, cu tine,
20. CA cer plug vandt de boi,
FicA, cu plugariu cu tot ;

LAsa-vor numai cu doi ;


$i din ciurde mari de vaci,
LAs-vor pe douA vaci ;

5i mai cer, ad, cu tine,

45. $i din stave mari de cai,

$i din plug vnt de boi,

(1) Boare(?)
(2) ---- erghelii.

(3) Sdrbdtori, fietreceri de yard.

(4) =fdfiturd,

www.dacoromanica.ro

124

Numai murgul sA i-1 dai ;

LAsA-vor pe zece oi

Si din turme mari de oi,


Fratii Ordean.

Romos (Orstie).

xxvii. Pe kindle soarelui.


Pe luncile soarelui,
Flori vinetioare de mr !
Grele ploi plouatu-mi-au,
Luncile s'au noroit,

5. Prin noroiu flori au


Fete flori au d'oblicit
Si la ele dusu-s'or.

Cum o prind, n'o mai slobod.


Si o tot salt i-o Intreabal
20.

Stanch', StancA,

[negri,
;

Ce ti-s ochii d'argintati


Si sprncene d'aurite ?
Stanca din graiulmi grAi :

Tot aleg
$i ittni culeg,
10. Numai Stanca, ochii-i negri,
Tot alege
$i culege,

Si de loc nu mai alege.


Feciori fete-au d'oblicit
15. $i la ele dusu-s'or,
Le tot prind i le slobod ;
Numai Stanca, d'ochi-i ne-

Deaceea's ochii-argintati
25. $i sprncenele-aurite

Am tri frati
5i-s cam bogati :
Unul spalA aurul,
Al Aluia-i galbinul :
30. Unul bate argintul,
Al Alula-i talerul ;
Unul umbl cu plugul,
Al Aluia-i colacul !

[gr

Fratii Ordean.

Romos (Orastie).

Voinicul de asarg.
DupA luna, dupg soare,
CA ti-oiu da oi i ti-oiu da
Este-o dalbA de chilie ;
Da'n chilie cine sede ?
Da
ta, fatA
5. Tot coase i chindisete
La guleru tatA-su,

[boi,

Ti-oiu da buti cu bani


[mArunti
13a, zAu, mie nu-mi trebue

La nAframa frate-sAu ;

15. Nice oi i nice boi,


FAr' de voinicul cel de-a-

La gulere bArbAte0,

[sarA,

La n frame voiniceFti.
10.
Tu
t, fat dalbA,
Coase-mi $i mie-o nAframd ;

Ce sta 'n poartA rAzimat,


Cu Or galbin rAtezat,
Cu palow ferecat !
D. Scurtu. stud. lic.

Blaj.

www.dacoromanica.ro

125

xxix. Dinaintea cestor curti (1).


I. Dinaintea cestor curti,
Flori dalbe de mr !
Dinaintea cestor curti

Este o mas de mAtasd,


Flori dalbe de mr !
5.
I. Este-o mas de mtas ;
Duri mask' cine-mi sede

Flori dalbe de mr !
II. Dup mas cine-mi sede ?
10. Sede-mi (N. N.) fat dalbd,
Flori dalbe de lair !
J. $ede-mi (N. N.) fat dalb,
Da de lucru ce lucreaz5 ?
Florile dalbe de mr !

15. Il. Da de lucru ce-si lu[creaa?


Guleras ttne su,
Florile dalbe de mr !

I. Guleras ttne-sau
$i nfram frate(lui)
Florile dalbe de mgr !
20.
II. $i nfram frate-su.
Da zu, dnsei ce i-om da ?
Florile dalbe de mr !
I. Da'zu, dnsei ce i-om da ?
Iclod.

25. Da-i-om buti cu bani mrunti!

Florile dalbe de mr !
II. ba-i-om buti cu bani mrunti,

Da-i-om cara eu coinoar,


Florile dalbe de mr !
30. I. Da-i-om car cu comoar,
Da, zdu, dnsei nu-i trebue,
Florile dalbe de mr !
II. Da, zu, dnsei nu-i trebue
Nice buti. du bani mrunti,
Florile dalbe de mr !
35.

I. Nice buti cu bani mrunti


Nice car cu comoark
Florile dalbe de mr !
II. Nice call cu comoar,
40. Numa' cel voinic de-asar,
Forile dalbe de mr !
1. Numa cel voinic de asar !
C-i cu prul retezat,
Florile dalbe de mr ?
45. II. C-i cu prul rtezat,
Voinic ca el nu-i In sat.
Florile dalbe de mr !
I-II. Voinic ca el nu-i In sat !
Victor Barna, student.

xxx. Ana prin grdin5.


Pleac-si d'Ana prin gr[din,
Cunun de vinetle ! (2)

Prin grdin la fnt2n,


Cu cisrnele tropotind,

5. Cu rochita vnt trgind,


Mneci largi boare fcnd,
Cercei galbeni sbrnind ;
Cu mnile ca rujile,
Cu botele ca florile.

(I) Obs. Se cnt in dou grape,


(2) Repet. dup fiecare vers.

www.dacoromanica.ro

126

10. La fntnd a sosit,


Ap 'n botd
luat :
$i 'n botit si 'n vedrit,
$i 'ndrpt s'a Inturnat,

Cu tri juni s'a 'ntmpinat,


15. Cu tri juni ca tri peuni,
Ruja-i arde In cositd,
Apa-i joacd in vedrit.
Unu-i cerh mdr din sn,
Unu-i cerh inelusu,
20. D'altu-i cerh cununita.
Al c'a cerut mar din sari
Ea din greu I-a blstmat,
Sa'adate.

$i din gur-a cuvntat :


Putrezire-ai ca dnsu,

25. Ca dnsu, ca mr rosu !


Al c'a cerut inelusu :
Petrece-te-ai prin dnsu,
Prin dnsu ca degetu 1
Al c-a cerut cuntinita,
30. Ea din greu Il bldstrn
Cunun- te-ai cu dnsa,
Cu dnsa, cu doamn-sa !
Fii tu (N.N.) sAnAtoas,.
Cum esti dalbd si frumoas,
35. SA dai husop(1) bucuroas

Comunic. Oct. Sumea, student, dela Ana i Safta Roman..

xxxi. MArie prin grdin.


Pleac -mi Mrie prin
[grddind,

Ficiorit d'ochesit (2),


La dalba-i bisericut.

Ea vrh o rujulitA,
5. Tinse mna ca s'o rup,
Ruja grind ii grise :
Nu ma' rupe, Mariutd,
Da' ma' lash' 'n tri dumineci,
CA.' mai frumoasd m'oiu face,

10. $i mi-i rupe i m'ii pune

Dinainte 'n cununitd !

De nu ti-oiu fi drdgulit,
M'ii arunc pe ulitA,
$i m'or cAlch mari drumari,
15. Mari drumari cu mai bunicai,

lard junii cu
Fete mari cu salbe tari,
Bdtrnele cu sucaele (3),
Babele cu labele
20. Iar Mdrie cea frumoasd,
Ea sd fie sndtoasd !
Jos. Comes, student..

Coroiu.

XXXII.

Grdina cu florile.

Grdina cu florile,
Suntu-mi flori de toate flori,
Da ca una nu-i nici una,

Ca Mrie, fat bunk' !

5. Da pe tin, Mdrie, hdi,


Cine mi te-a 'mpodobit

(I) =-- slay?/ = ban de argint.


(2) Repet. dup fiecare vers.

(3) = fuste groase.

www.dacoromanica.ro

127

Asa mndru si gatit,


Cu argint pn 'n pmnt
Si cu aur [And 'n bru?
10. Doi printi, cari te-au bale,
Lapte dulce te-o scaldat,
Flori de mar te-o 'nfstgat,
S fii draga pruncilor,
spring.

Ca otava juncilor,
Ca chiperiul (piper)Grecilor,

15. Ca sarea berbeilor,


Vin rosu boierilor,
Mar rosu copiilor,
Ca tmia popilor !
Marie Matie.f, comun. Em. Colbazi.

Cunun'n" finului.
Gradina cu florile,
10. Dar cu ce 1-orn druire ?
[Leru-i Doamne !
Drui-l-orn ca doi boi,
Printre flori cine se primbl?
Cu doi boi, mai multe oi
Primbla-si And cu. Mrie ;
Finu-i mic si daru-i mic,
Tot alerg si i culeg
Dar cu ce I-om drui?
5. Din vinete, mohorte,
15. Darul-l-om cu doi junci,
Din alghioare (1), rosioare,
Cu doi junci cu coarne lung i
Ca s facd-o cununioard,
Fie-si Ana sandtoasd
S-si cunune un finisor.
Si Maria cea frurnoas !
Finu-i mare, daru-i mare ;
Coroiu (TArn. mia.)

Jos. Comes, student..

xxxIv. Ferice de-un boieriu.


ferice !

De cine-i ferice ?
De un boieriu batrn.

C el ca-mi-si d'are
Ficd mndra ta're ;

De frumoasa 'n lume


Ea soat nu are,
Numa sfntu soare.
Dalb pdcurarelu
10. Ca el si-o cerut-o.
Dupd el n'a mere (merge),
(1)

Ca-are oi prea multe,


Ct frunza 'n munte,
Si ei i se preste
15. Untul alegnd
Si oi eiobnind.
D'un voinic tifra,s (2),
Tifras d'Unguras,
Ca el mi-o cerut-o ;
20. Dupa el n'a mere,
C'are vii prea multe,
Cte frunze 'n munte (3)

albioare.

(2) = tanto., rni.ndru.


(3) = codru.

www.dacoromanica.ro

128

Si i se ureste

25. Banii numArnd. .

Vinul crsimArind,
Ater. Aron, student .

Sptac.

xxxv. Fica frumoas.


(Variant la aFerice de-un boieriu.)

Da lbA jupneasA,

Cea ficA frumoasA,


De frum oasA tre,

SoatA 'n lume n'are ;


5. Ba ea cA-si mai are :
Sora soarelui
Si-a pAmntului.

CA pe ea mi-o cere
Multi din multe pArti
10. $i ea as-mi zice,
CA ea nu s'a duce,
CA pe ea mi-o cere
Dalbul pAcurariu.

Si ea as-mi zice,
15. CA ea nu s'a duce,
CA ei 1-i urit

In strungA Wind,
Oi multe mulgnd.
20. $i pe ea mi-o cere
Ficior de 'mpArat,
mai bun bArbat.
Si ea as--mi zice,
CA-acolo se duce,

25. CA ei c i-i drag


Sara, dimineata
Hinteie (1) chiclzind (2),

In trguri mari mergnd.


Da 'n trg ce si-o lu
30. Haine de mAtasA
Ca l'o 'mpArAteas,
Iar la limpArat
Un &it (3) ferecat.

Sara, dimineata
Auzit In Hob. Uricani (Jiu), dela Ion Serban, bdne, comunic. G. Fireza, st.

xxxvi. Corinda fetei.


Fick' mndrA de 'mpArat,

Dimineata te-ai sculat


$i pe cap te-ai pieptAnat
Si mndru mi te gAtiai,
5. Mai mndru te Impletiai
D'1n cosit 'n sasA vitA,
Din sase 'n douAsprAzece.

Dad as mi te gdtasi,

10. Si la mare alergasi,


Apg 'n cofd d'apucasi,
$i 'napoi te inturnasi
$i te 'ntAlnisi cu d'un june.
June mr rosu-apuck
15. Dar fica din graiu grAi.:
DA-mi tu, June, mrul

Cofa 'n mnA d'apucasi


(1) = trsuri, caleste.
(2) --- chill = gi frumos, impodobi.
{3) =bt.

www.dacoromanica.ro

[rosu,

129

Ca d'inelul d'aista !

da,

CA dac nu

Eu din greu te-oiu bids[tAmA,

PutrezeascA-ti d'inima,

20. Ca mAr rosu d'aista !


Da-inainte cum merge,
Cun alt june se 'ntAlniA.
June d'inelu-apuch

$i fica din graiu griA


25.

Da dA-mi, june, d'inelu,


CA clack' nu mi 1-ii da,
Io din greu te-oiu blAstAmA,

30.

Da inainte cum mergek


C'un alt june se 'nfalni.
June apuc cununa,
$i fica din graiu grAi :
Da dA-mi, june, cununa,

35. Cununk-te-ai cu dAnsa,


Cu dnsa, cu doaninA-sa !
5i-ai fi, ficA, veseloasA,
S plAtesti corinda noastrA,
Cu tri sute de florinti
40. $i p'atAtia bani mArunti.

PAnA-ce t'-ii covrigk


Lugasul de sus (Bihor).

Colinda la fat mare.


$i cu aur poleite.
Nimerii la cest orn bun,
CA.i cu casa l'Ang drum

$i mi-si d'areo fatd mare


$i mi-o cer la poartA mare.
5. Ce mai cer pe lngi ansa ?
Ceru-mi cinzeci de berbeci,
Toti berbecii dela Beciu(1),
Cu coarnele rAsucite
T. Olt.

10. Tot mai cer pe lngl dAnsa

Ceru-mi cinzeci de mioare


PrimAvara Ptatoare (2).
$i mai cer pe lAng dnsa
Ceru-mi pe murgu din grajd
15. D'inselat si d'infrAnat,
Cumu-i bun de 'ncAlecat.
Eug. Cr4an.

Colinda unicei fete.


De roagA-se, roagd
Dalba fecioritA

Dalba de (N. N.)

CAti Greci cA trecur,


Peana mi-i vzurA ;

10. Dar un Grec bogat


'Napoi s'a uitat,

S'o invredniceascA

5. Jos la drum de tail,


Unde s petrec (3),

$atra-a luminat ;

Jur in jur de satil


Tifr(4)-mi comAnac

Greci negutAtori.

(1) = Viena.
(2) Cari au sA fe te.

(3) = trec.
(4) ---- pestrif, impodobit.
Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

130

P'o mndrg colindg,


Dela Domnul p'o izbandl.
I-o 'nchingm.de sAngtate,
Cg-i mai bung decAt toate.

15. CA, zgu, cg mi-o ieau,

Cg, zgu, cg n'o ieau!


Da lba feciorit

Dalba de (N. N.)


Fie-mi sgatoasg,
20. Fie veseloasg

25. Dela noi, dela vreo doi,


Mai vrtos dela Hristos !
Al. Har.san, student.

Gledin.

xxxix. Colinda fetei frumoase.


Tie, Am), ti-o fcut,
Ler, Ano, leo !
Cine tie ti-a fcut
Stat (1) Malt ca de voinic,
5. F.afa dalbg i frumoasg,
Ochii negri mnggiosi

Pe din sus cu firuri trase,


Unde-i Ana cea frumoasg?

Ea sg fie sAngtoasd,
10. 0 cntAm
colindrgm,
Ano, v'o 'nchingm.
S fiti, Ano, sgnatoasg ;
Unde-i Ana ch frumosA ?
Ea sg fie s'Ingtoasg !
15. Si pgrintii s trdeascg,
Ca sg si-o csgtoreascg.
Marlin Bratu.

Tilisca.

murgA priponit.
Colo'n grgdina cea micg,
Hai Linu-i Lin, Leru-i Lin !
Este o murgA priponitg.
StrigA fata de Impgrat :
5.

Cine 'n lume s'ar afl,


SA-mi preumble murguta,
Trei sute de zloti i-as da !

Vine micu grmaticu (2)


Cu pintenii zurgind,
Cu peana de-argint clgtind.
Sare'n vnt, sare'n pgmnt,
Sare'n coama murghlui,
Sare 'n mare de trei ori.
Spus de Ar Ciungan.

XLI. Fica gazdei.


Da, zo, fica gazdei, Rume-

[nele ochi-si negri !


Dimineata s'a sculat
Si pe fatA s'a spglat

Si pe cap s'a pieptenat,


5. La fntng-a alergat,
Cofe 'n mni a-apucat.
Dar fntna-i tulburat,

(1) = statura
(2) Grainalic = scriitor.

www.dacoromanica.ro

131

Unu-apuc mar din sail ;


Da-mi, voinice, mgrutu,

De voinici incunjurata ;
Unu-apuc inelu;
10.
Da-mi, voinice, inelu,
Ruginire-ai, ca dnsu,

Putrezire-ai, ca dnsu!

Or. Cristur.

Nic. Racovipn, student.

XLII Susana, fat da1136.


Pe cel ses, pe cel luncet,
Leganel de castan verde,

Dar in leagn cine sede ?


Da Snsana, fat dalb,
5. Ea nu sede sa-si tac,
C ea-si trage-un fincel
5i-si incepe-un cntecel :
Cntecu-'mpratului.
Imprteasa-o d'auzia

10. $i din gurd-ash grai :

Tu, Susano, fat &ILA,

Ce cnti tu as frumos
Cntecu-'mpratului,
C 'mpratul nu-i acas,
15.

C-i in codru la vnat


5i-e vremea de 'nturnat
Si-ii drumul cam pe ad

Si pe tine te-a auzi


$i pe mine m'o tint
pe tine te-a 'ndragl !
20.
I. Barna, st.

Iclod.

Doi med
Florile, flori dalbe-s de
[mr ! (1)

la, iesiti voi, de vedeti,


Cum rsaru-si doi iisori. (?)

Da nu-s aceia doi iisori,


5. Ca-s doi meri adliori. (?)
Da la d'umbia cestor meri
Cine-si, Doamne, ca-si mai
[sede?

Sede asta-i fata dalba ;

Da de lucru ce lucreaza?
10. Tot inveirstei (2) la cununa ;
Cat invarst, nu-i de-ajuns.

Mrului si soarelui (?),


Sa-si aplece vrvurile,
15. Varvurile si stedpurile (3),
Sa-si rup niste mldit,
Sd-mi veirste (4) o cununit,*

Cununa de cununie,
Astzi; mane, ziva-mi vine.
20. Ziva mea Dumineca,
C'avem fii de-a botez,
Fete mari de-a mrit;

Prea departe nu le-om da,


Fr' prin straini si vecini ;
25, Pe la oameni de cei buni !

Ea se roag mrului,
A. Costea, student.

Cib.

(1) Dup fiecare vers.


(2) = impleteqte.
(3) =-- crengile.
(4) ,__-- inifileteascel

www.dacoromanica.ro

132

xLIv. Feciorita (1).


Fecioritd-mi d'ochesitA,
Ce ti-i fata -rumenit,
Cu-ochisorii d'auriti
Si sprncene
5.
D'argintene? (2)

-- Am tri frati
Din doi bArbati
$i toti tri sunt buni brbati :
Unu frate aur face,
10 . Unu frate shinteiaz,

Io am fost mica eibrei1uicil(3},

Focu 'n fata mi-a srit


15. $i fata mi-a rumenit I
CA de-ai fi tu fat bun,
Ti-ai mut pasii nainte
Cu cheitA la ldit,
SA ne scoti cite-o grosit
20. Bag mina pAnA 'n cot
$i ne scoate cite-un zlot.

Fii, fatd, cu voia bunk

Unu frate d'argint face,


Mai pe sus cu .firu-i tras.

C ti-am spus cte-o miciun.

Bucuresti (Zarand).

comunic.
XLV.

sL

Strat de busuioc.

Colo susu mai din susu,

10. Da'n leagn cine-i culcat ?


Ana fat de 'mpArat.
Scoal, Ano, nu durml,

Hai Leroi Ler Doamne !

Este-un strat de busuioc


Cu crare pe mijloc

C doar' de-asard ti-a fi


CA de cnd ai adurmit,
15. Florile te-au npdit

Da' crarea cine-o face ?

Face-o, face-o boul sur,


Cu copite potcovite,
Cu coarnele 'nteaurite.

$i pe gurd si pe nas,
Si pe dalbu-ti de obraz,
$i prin sin ti s'au bAgat,

p oart ?
Dar' In coarne ce
PoartA-un leagn de mAtas.

Scoald, fatA de 'mprat I

Brosteni.

Nic. Seca ,san, st.

xLvI. Strat de busuioc..


(Variana.)

Colo susu, mai In susu,


Leru-mi da, Leru-mi
[doamne !

Este-un strat de busuioc,


Cu cArarea prin mijloc.
5. Da crarea cine-o face?

(1) Se colina numai unde este fat mare la cas.


(2) =-- argintii.

(3) Zablae= hid nu fa fa mare.

www.dacoromanica.ro

133

Da o face boul sur,


Cu copite de d'aur,

Tu... fat &HA,

Cu coarnele de d'argint ;
Da in come ce mi-si poart?

C ti-oiu da buti

Coase-mi i mie-o nfrm,

10. Poart-un leagn de mAtas ;

Da in leagn cine sede?


Da... fat dalbd,
Tot coase si chindiseste
La nfrmi imprtesti,
15. La gulere brbtesti.

Cu bani mrunfi,
20. Ti-oiu da car
Cu comoar
voinicul cel de asar,
Ce stA 'n poarld rAzAmat,

Cu Or galbin rtezat !
Ro skin, st.

Bagau.

Un strat de busuioc.
Colo'n josu, .
Mai in josu
Este-un strat dn busuioc
Cu di-are pin mijloc ;
5. Da' cgrarea cine-o face ?

Da o face boul sur,


Cu copite potcovite,
Cu coarnele' aurite.
Da, zo, 'n coarne ce
[poart?
10. Poart un leagAn de mAtas.
Da in leagn cine sede

Da MAria, fat dalb.


Tot coase i chindise#e (1)
Lk nfrmi imprtesti,
15. La gulere voinicesti.
Tu Mrie, fat dalb,
Coase-mi si mi-o nifram,

CA-ti dau buti


Cu bani mArunti
dau car
Cu comoartl!

Da, zo, mie


Nu-mi trebue,

Nice car cu comoar


25. Nice buti cu bard mrunti,
Nici mioare-mi ochisoarA,
Fr pe voinicul de-asarg,

CA st 'n poart rzemat.


In vrful cocianului (2)
Cleanga mAgheranului,
In mijloc,
Par de foc,

Pe margine busuioc.
Refren : Ristos Domnului

Silvas.-rom.

[nostru.
G. Boldea, student.

(1) Brodeaza.
(2) Poate : ciacaului, (chiverii)?

www.dacoromanica.ro

134

xLvIIL Printre men


Florileon dalbe !
Printre men i printre peri
Primbl-mi-se mari boieri,
Mari boieri cu caii buni,
S-si caute vinurile,
5. Vinurile-de vinoase
$i fetele de frumoase.
Nu-si gsi fat
plac,

i printre peri.
la-ti tu, And, bota 'n mn

10, $i te card la fntn,


La fntna ai de piatra,
Uncle cued ap 'ndat,
La fntn, la cumund, (1)
Unde cur ap bun ;
15. La fntn la lincet,
Unde cur apa 'ncet !

F'r' pe Ana, fat dalb.


Maria Matig, comunic. Em.Colbazi, st.

Spring.

xu.x. Pe dealul cu stanjinii.


Pe dealul cu sttinjinii (2),
Doru m'a ajuns !
Doi mndri plugrei,
Lumea mea !

5. C'o mn plugul fine,


Doru m'a ajuns !
Cu una flori culege,
Lumea mea.
Cununit le'mpleti,
Doru m'a ajuns !
10.
La vale le trimete,
Lumea mea !

15.

Dora m'a ajuns t


S se gate'n srbtori,
Lumea mea !

Doar' i-or vent pefitori,


Doru m'a ajuns
Cnd florae s'au uscat,
Lumea mea !

Petitorii iau picat (3),


Doru m'a ajuns !
Florile s'au vestejit,
Lumea mea !
25. Petitorii i-au venit,

Doru m'a ajuns t

Da ficuta cestei gazde,

I. Dredetan, st.

Filpis.

L. V'o doi men


V'o doi men i v'o doi peri,

Florile dalbe, lemn de mr !

$i printre ei viinei ;

i v'o doi peri.


Dar printre ei cin' se plimbl?

5. Se primbl Sfnta Mrie.


Se tot primbl si se roag

(1) = comuna, sat.


(2) = planta Iris germanica.
(3) = au nimerit, au sosit.

www.dacoromanica.ro

135

Pomi-i, pomiwrii miei,


Plecati-v vrfurile,
S v'ajung cu timpurite (1),
10. CK-s mai mici de-a 'ncretink

Dar la cei mari ce le-'om da?


Le-om da oi le-om da boi !
Dar la cei mici ce le-om da?
15.

Si mai mari de-a mrit !

Le om da miele ochi$le,
Leom da buti cu bani mrunti.
D ictat de Pavel Rat.

M. Sancraiu.

LL Marea Mare.
Vine marea ct de mare,
Mr d'aur ! (2)
Dar de mare margini n'are ;

15.

Margini bat in varf de


munti,

5. Stropii sar in nourei.


Dar de mare ce-i aduce ?

Da Mriuta
negri.
Ea pde i chindisete
La gulere voiniceti,
La prapori imprtqti.
Si-mi cnt d'un cntecel,
Jelnicel

i frumwl.

20. Nime 'n lume n'o-auzi

Numa' d'imprteasa ;
Ea aude
rspunde

Aduce brazi incetinati

Cu molizi alaturati.
Printre brazi, printre molizi,
10. Noat 'noat-un bou-vi ne[gru.

Ho, ho, ho, Mriuto, ho !


Nu mai cnt-a0 frumos,
25. Ca' 'mpratu-i la vnat

Da 'ntre coarne ce miji

Si-i aproape e'riturnat,

poart ?
Poart un leagn de mtas.
Dar in leagn cine sede ?

$i pe tine te-o-auzl

$i pe tin' te va 'ndrgl
Si pe min' m va uri !
ScrisA de Aur. Bulicrea, st.

LIL Vine marea.


(Varianti.)

Vine marea ct de mare,


Ler, d'Ano !
Dar marea ce mi-i duce ?
Duce spini i mrkini
5. $i brazii din rdlcini.
Sus in crucea bradului
Este-un leagn de mtas ;

Dar in leagn cine ede ?

Sede N., faa dalb5.


10. Ea coase i chindise0e
La altite femeie#i,
La steaguri imprte0,
La gulere voinicqti.
(An, ALA) fat bun,

(1 ) Doar cu tmfilele (?) capului.


(2) Se repet dup fiecare vers.

www.dacoromanica.ro

136

Pe masa sA o trAnteasca
$i la multi ani s trdeasci.

15. AnO sA se veseleascA,

0 cunun s gAteascA,

Ion Olariu, st.

T. Olt,
LII1.

Colinda lui Ion.

Ion si-a d'avut,


Dai Domnului Doamne,
Tri ibovnicele :

Pe una o chemar
5. DalbA Muresan.
Pe una o chemarA
Romana-i Romanti (I),

Pe una o chemara
Neagra TArnOvean.
10. Dalba MuresanA

Ea si-o poruncit
La Ion sO viie
La oile lui,
C'o prins a fAt.
15. Berbecuti bAluti,
Miele ochisle ;

$i vin vulturei
$i duc
Si vin far' de ei.

Ea si-o poruncit
La Ion s vile
La holdele lui,
CA s'o prins a coace,
25. Si vin psrle
$i duc spicurle.
Vine corbu negru,
Duce spicu 'ntregu.
Neagra TarnAveand

30. Ea si-o poruncit


La Ion, sA viie
La viile lui,
CA s'o prins a coace
Si vin psrle
35. $i duc bomborle (2) :
$i vin grurei
$i duc strugurei ;
Vine coarba neagrA,
Duce vita 'ntreagA.

20. Romana RomanA


Jos. Bogdan.

Ciunga.

my. Ion bun brbat.


Ion bun brbat,
El s'a lAudat,

CA el a mi-si are
Trei ibovnicle,
5. Ca trei floricle.

Una cum se chiama?


Romana-i Roman ;
Alta cum se chiamA?
Alba-i Muresanl ;

10. Alta cum si-o chiarh ?

(1) Din nurnele brbtesc Roman, ce i azi este In uz [cunosc Omni cu


acest numb s'a fcut femeninul Romana, ca Ion, Ioana, Oana, Todor, Todora, Sandu, Sanda, etc.
(2) Boane, boabe.

www.dacoromanica.ro

137

$i ieau spicurle
$i se duc cu ele
$i vin fr ele !

Neagra-i Tarnovean.
Ea si-o porunci : (1)
Vie Ion, vie,
Vie de un'sA vie,
15. CA oile lui
Prins-au a fAtA,
$i vin valturei
$i ieau mielusei

30, Romana-i Roman


Ea si- o poruncit :
Vie Ion, vie,
De unde-i, s." vie,
CA viile lui
35. Prins-au a se coace.

$i se duc cu ei !

$i vin vlturei
$i ieau strugurei
$i se duc cu ei ;

20. Alba-i MuresanA

Ea si-o poruncit :
Vie Ion, vie,
De unde-i, sA vie,

Vine mierla neagrA

40. $i iea vita 'ntreagl


$i vine si lupu
$i iea si butucu !

CA holdele lui

25, Prins-au a se coace,


$i via pdsrle

Sept. Simu, student.

Bistra.

Calul lui Ion.


BAgA-si Ion calu 'n grajd
5i-1 tin, cat si-1 tin :
Din ajun, pan 'n CrAciun ;
Scoate calul s si-1 joace,
5. Doamne leo, Domnului bun !
SArl ici, srl cipcea,
SArl 'n curtea soarelui ;

Nu-i plAc dim si-1 jud,


Iar'n grajd c mi-1 bAgA
10. 5i-1 tin, cat 11 tin,
Para in zi de BoboteazA. .
Cand fu zi de BoboteazA,
Scoate calul s si-1 joace.
SArl ici, sari cipcea,

15. Srl 'n curtea soarelui ;


Nu-i pliic cum 1i juc ;

Vanztor si 1-o fAcut.


De vinde-mA, doamneo,
[vinde,

Numa, pretu sA mi-I cei ;


20. Ceru4 buti cu bani mrunti
Ci-Inc5 card cu comoarA.
Di-ti adA, doamne, aminte :
arid cu Turcii ne-am bgtut,
Ne-am bAtut.si ne-au btut,

25. Bulzu mrii ne-o 'mbulzit,


Multi voinici s'o prpAdit;

Multi voinici cu multi cai


[murgi.

Numai eu m'am poticnit


Pe un sulbuc mare de peste

(I) A trimes vorbd.

www.dacoromanica.ro

138

30. $i pe tine te-am stropit

Pe tureactil (2) cismii,


$i pe teaca

Pe cornul daleichiei(1),

Bian.

$orotiri.

Lupta voinicului cu leul.


Ori

urit zilele ?
Voinicul din graiu gri,

Sus la vita vinului,junelui


[bun !

La umbra gutiului
$ede-un voinic, odihneste
$i calul si-I potcovoste.
5. MaicA-sa la el priveste
$i in lacrimi flueste
$i din graiu ash grAieste :
Ce gaud, june, ti-ai gndit

Doar ti-i gAnd de ctnit,


10. Ori dor de cstorit?
El din graiu as-i grAi
Maic, mAiculeana mea,
Nu mi-L gnd de ctnit,
Nice de cAstorit ;

15. Dar mA due. cA-am auzit,


CA sus, in vrful muntelui,
La poalele bradului,
Este-un leu, un cAne rAu ;
Eu mA duc, maicg, la el !
20.
Bine vorba nu sfrsi,

$i pe drum cA se lu,
PAn' in vrful muntelui,
La poalele bradului.

25.

Leul, dacA mi-1 vedek,


El din graiu
gri'a :

Ce-ai venit, voinicule?


Ti-ai smintit crrile,

30. CAtr leu ask zica. :

N'arn smintit cArgrile,


Nici n'am urit zilele,
Ci-am venit, c-am auzit,

CA esti leu, un cne ru ;


35 SA ne-alegem de viteji :
In luptd s ne luptm,
O 'n sAbii s ne tAiem,
O 'n puscs ne 'mpuscAm

Se luarg, se luptarl
40. Zi de varA, pang 'n
Cnd fu soare la sfintit,
Puse voinic pe leu jos ;
Leul din graiu i gral.
$i cgtrA june zicea :
45.

Nu grbi s-mi iei vieata,


Ci mA leag 'n curea neagrA

$i ml scoate jos la tail,


Jos la tara 'n targul mare,
Pe ulita Grecilor,
50. De-ti f fal fratilor
$i cinste pArintilor,
C'ai prins leu nevAtmat,
Nici de sabie tiat,
Nici de pusc impuscat,
55. Numai in lupi luptat !
Fragi Ordean.

Romos, Orstie.

(1) = dulmi.
(2) Ciirmbul.

www.dacoromanica.ro

139
LVII.

Lupta voinicului cu leul.


(Variant.)

Pe sub vita vinului, ju[nelui bun,

La umbra gutiului,
Un voinic calu-si gati,
Si-1 gti si-1 potcovia
5. Cu potcoave de arama,
Cu cuie de skink' 'ntoars ;
Nime 'n lume nu-1 vedea,
Ftird (1) draga maica lui,
Pe-o zabrea de-abia-1 zari,
10. De lacrami de-abia-1 vede.

Ea din graiu asa gri :


Lio, Lio, dragu maicii,
Ce calul asa-1 gtesti,
11

gatesti si-1 potcovesti

15. Cu potcoave de aram,


Cu cuie de sarma 'ntoars ;
Ori ai pus gaud de 'nsurat,
.'

Ori ai gaud de prpdit?


N'am pus end deinsurat,

20. Nici &dui de prpdit !


Nici vorba n'a ispravit,

El pe cal a 'nclecat,
Sus la munte-a alergat,
S'aduca leul legat,
25. Ne'mpuscat, nesgetat,
Numai viu, nevatamat.
Gsl leul adurmit ;

Stat-o 'n loc, s'a socotit :


Sgeta-l-va, ori pusch-l-va?

30. Si calul a rtnchezat,


$i leul s'a desteptat.
Ei in lupta s'au luptat.
Zi de yard, pan' sub sara.

Cnd era mai Inga sark


35. Latu 'n cap ea i-1 fiparil (2)

5i-a scoborlt jos la tara,


Cine 'n lume 1'1 veda,
Cu mirare isi zice. :

0, ce maica 1-a bliat,


40. De-aduce leul legat,
Ne 'mpuscat, nesgetat,
Numai viu, nevtmat !
I. Bian.

Sorotin;

'NHL Lupta junelui cu leul.


Poruncit-a Impratul,
[Domnului Doamne,

Cine 'n lume s'a d'aflare


S'aduca pe leu legat,
Leu legat nevatamat?

5. Nime 'n lume nu s'aflare,


Numai Petru, bun junelu.

Petru daca-mi auzia-re,


Tuna 'n grajdiul ferecat,
Scoate murgul d'Inselat,
10. D'inselat, bine gtat,
D'inchingat cu dou chingi.
Pe murgut Inclec-re,
Incepe murgul de a slt-re

(1) = numai.
(2) --= aruncd.

www.dacoromanica.ro

140

$i luptara-a doua-oara.

Saltd-mi ici,salta-mi coleare,

15. Salt-'n varful muntilor.


Subt un spine d'Inflorit
Gasi leul d'adurmit,
D'adurmit, ne ',mend (1).
Petru din graiuimi griare :

20. Scoal, leu, fratele mieu,


$i-ori In pusti s ne puscam,

O 'n sabii s ne taiern !


Leul din graiu Imi grdiare:
Nici In ptIsti nu ne puscam,

25. Nici In sabii ne talent,


Dar' In lupt s ne luam,
CA lupta e mai direapta
$i-i de Dumnezeu lsat !
$i-mi luptati-ozi de var,

Cnd fu mn cea cap de sar,

35. D'aduse Petru pe leu ;


Cum 1-aduse, jos mi-1 puse,
lega, nu-1 vtm,

Peste (3) murg incalecl.


Cati pe Petru mi-il vecleare,
40. Toti pe Petru-mi fericeare :
Ferice de tine, Petre,
Ce maicuta ti-ai d'avut,
Te-a scldat, te-a aplecat,

C'o mn tit ti-a dat,


45. C'un picior te-a leginat.
Imprat tie ti-a da-re
Din cetate-a tria parte
$i din tail jumatate !
Si-o 'nchinm cu stta[tate.

30. Cand fu In cea(2) cap de sar,

Aduse leu pe Petru ;


Cum l'aduse, jos mi-1 puse.

Comunic. de Ben. Sucitt.

T. Hales..

Luc. Lupta junelului cu lent.


(Variant.)

Sub ceru-si de rsdrit,


[Junelu bun !
Mndru-i pomu
rit !

Sub poalele pomului


Sede-un june hodineste
5. $i murgutu-si potcoveste
Cu potcoave de molotru (4),

Cu cunie (cuie) de srma

Vaud june potcovi,


10.

Maica-sa la el vena,
$i din gura asa. grai :
Ce rand, june, d'ast rand
De tu murgu-ti potcovesti
Cu potcoave de molotru,

15. Cu cunie de sarm 'ntoarsa,

Ce la drumu-s ghimpu-

[Intoarsa,

[roase ?

Ce la drumu-s ghimpu-

June din gura graia :


Maica mea, bo1undd(5)eti

[roase-

netrezit, nedefteptat.
(2) Acord. cu sarg.
(1)

(3)

Pe.

(4) --= melilothus, chimin.


(5)

proastil.

www.dacoromanica.ro

141

Mare esti, putin pricepi,


(1),
20. De nu mi te
DA eu mi-am indoblicit(2)
Peste vArful muntilor.

Prin crucile brazilor,

In tor4tea (3) sterpelor


25. Este un leu, i cane rAu,
Duce-m'oiu, d'aduce-l-oiu!
PAnA june cuvAnta,

El pe murg si 'ncAlec.
SaltA ici, sang cole,
30. Peste varful muntilor,
Pin crucile brazilor,
In toristea sterpelor.
Gsi leul adurmit,
D'adurmit, nepomenit (4).
35. PAn june se gandi,
Leu din somn se pomenid(5)

$i din graiu as-mi griA :


Ce rind, june, de-Asta rind,
De la mine ti-ai. venit ;
40. CA la mine n'o venit
Om mirean de pe pmnt !
Sau in pusti s ne'mpuscAm,
Sau, in sbi s" ne tiem,

Se luptarA-o zi de vark;
Cand i fu in murg de sar,
D'aduse june pe leu.
Cum l'aduse,
50. Jos mi-1 puse ;
Bgd mna'n buzunariu,
Scoase o sfoard de mAtas,
Impletit in cinci, in sas,
$i'n grurnazi c mi i-o trase
55. $i-apucA pe plaiu In vale.
Cine 'n lume mi-1 veda,
Toti pe el mi-1 ferice :
Fericean de tine, june,
De tine, de maicA-ta,
infdsiat !
60. C'a scldat
C-i aduci un leu legat,
Leu legat, nevtmat !
gri :
D'alele, stpanul mieu,
65. SlAbeste-m din curele,
Leu din gurA

CA la drum nu mai pot mere !

Pe june mintea-1 trge,


Din curele-1 mai slAbi.
Leu din gurd as. grAi :
70.

Sau in lupte s ne lugm !


Ba in lupte, cg-s mai
45.

Rmi june, sntos,


CA eu la mAnA ti-am fost,
Tu stApAn de mini n'ai fost !

[drepte !
A. Iona,s.

Clopotiva (Hategl,

Junelul.
Strig'n lume, strig'n tarA,

Le junelu-i tinerel! (6)

Cine s'a, pute5. d'af1oard(7)'


SA ne-aducA-un leu legat,

(1) =-- pricefii, bagi samei.

(2) = observed.
(3) = locul unde se d mncare la oi.
(4) = nede.Veptat, nu trezit.
(5) = se Ireziei, e deftefit.
(6) Dup fiecare vers.
(7) Pronuntk ca Istro-Romeinii pe a tonic ca oa, deci afla-re.

www.dacoromanica.ro

142

5 . Leu legat, nevAtAmat?

$i din gi-aiu as'a gria :

Nime 'n lume nu s'afla,


Numa-un junel ne'nsurat,
Curse (1) 'n grajdul ferecat,
Scoase murgul inselat,
10. Inselat, bine gAtat
Cu podoabe toate nouA.
Maicd-sa asa-i grala :
Ce ti-i gandul, junela,s?

Ce-ai catat, junel, pe-aicia?

40. 0' zile d'urItu-ti-ai,


0' moarte voitu-ti-ai? !
Nid (4) zile n'am d'utit,
Nici moarte n'am voit,
Ci-am venit ca-un bun vecin,

45. Sa' m lupt, leut, cu tin !


Se luarA, se luptarA

D'o (2) ti-i gaud de cAtAnie,

Zi de yard, pan 'n sarA.

15. D'o ti-i gand pe 'nsurA-

Cand Ii Joi de caArA sarA,


De luptA iar' s'apucarA,

[ciune?

$i junelu-as-i gala :
D'aleu, dragA maica mea,

Nici una nu-i de-acelea,


Mie vestea m(i)a venit,
20. SA ma' due la oi, la munte,
CA toate le inanc'-u' (3) leu,
Leu, leu i cane rAu !
Sus pe murg incdleca.

$i la munte se lua ;
25. Sus la muntii Glajului,
Pe sub poala bradului,
Vede ur ma leului.

Tot pe urm se lira,


Se lu si s ducea,
30. Pang pe leu mi-1 d'afl.
Sub un spin mandru 'nflorit,
Aici leu sta-adurmit,

Florile l'or nApdit.


Junel sta si se gandia. :
35. Da pusca-1 oiu,da tial-oiu ?

Para junel se gandra,


$i leul se destepta

Cum 'it prinse, jos mi-1 p use ;

55. Sgarda 'n cap

ca.'

i-o tiph

$i-as bine mi-1 strange'. !


Sus pe murg incAleck,

Jos la tat% cobora.


CatA lume tA-1 vedea,
60. ToatA lumea-1 fereca (5),
Fereck pe maicA-sa,
CA ce fiu ea si-a scAldat,

De ne-aduce-un leu legat,


Leu legat nevAtdmat,
65. Nici p'on loc nu-i puscat,

Numa &in lupt luptat !


$i fii vesel, junela,s,
Ca la Pasti, ca la CrAciun,
Ca la sfinte dumineci,
70. Ca la dalbe bisereci.
Comunic. Rom. Rimbas, student.

Brad.
(1)

50. $i lupt leu pe junel,


$i lupt i mi-1 purta.
Dede leu a se 'nmui
$i junel se 'mbrbdta :

alergd.

(2) 0 ori
(3) = 1. d. un.
(4) Pronunt cu i Intreg, dott silabe: ni-ci.

(5) = fericia =felicit.

www.dacoromanica.ro

143
LXI.

Leu 'n curte.

Pand-i Ion la vAnat, Hai

Lerui Doamne,

Leu 'n curte si-a tunat.


Hoi le-leu, un due rAU,
N'ai vAzut un fiu al mieu?
Ba, io, zu, ti I-am vAzut,
CA-i In codru la vanat !
Si-a vanat, cAt a vAnat,

Zi de yard pan' sub

sarA.

CAnd a fost mai lngl sarA,

10. 5i-a vanat o mandrA fiard.


Fiara lui din -grain gri :

Eu nu sunt cine gandesti,


Ca sunt Ion-Santion,
Trimes dela Dumnezeu,
15. SA mai mAsur prnAntul,
PAmAntul cu umbletul
51 ceriul cu stnjinul.
Unde-a fi pAinant mai mult,

SA fac deal si s. fac vale ;


20. SA fac coaste oilor
$i luncile boilor,
VAi adnci, izvoare reci !
Nic. Secei;an, st.

Brosteni.

LXII.

Colo jos,
Mai In ios,
Hoi leru-i Doamne,
Este o turmA de oi dalbe.

5. Oile cine le paste?


Da le paste sfAntul soare
Cu soru-sa cea mai mare ;
Soru-sa din graiu grAi-r e

Frate, fratisoru mieu,

Colo jos.
10. Hai sA 'nturnAm oile,
CA grei nuori s'au ridicat !..

D'aceia nu-s nuorii grei,


CA-Aia-s petitorii tAi.

Vin la mini, te cer pe tini ;


15. Ceru-mi turma jumAtate,

Eu le-oiu da a 3-a parte ;


Ceru-mi car cu 6 boi,
Eu le voiu da numa' doi !

Silvasul rom.

G. Boldea, st.

Sus la Tariglat (1).


Este-un fecior de 'mpArat

C'am tri cai ca i tri crai;


Unu-i rosu ca focu,

Tot In lance rzAmat,


Cere-o fatA de craiu mare :
5.
Hai tu, sorA, dupA mine,

Unu-i negru ca corbu,


Unu-i sur ca porumbul (2),
Atunci, frate, ti-oiu vini,
10.

Colo -sus la TAriglat

(1) Tarigrad
Constantinopol.
(2)
ca porumbelul.

www.dacoromanica.ro

144

Cand tu mie-mi vei aduce


Sfantu soare arias mare,
$i lunuta nansuta,
Luceferii ficiorii

Popa prinse-a cununa,


20. Icoanele-a suspin ;
$i icoana Precestii
Din fundul bisericii :

Las, las', pop sarbesc

15. $i stelele fetele !

S'o luat pe lunch' 'n sus


$i pe toate le-au adus.
$i s'o dus in cununie.

Ca i Dumnezeu te.a bate,

25. SI cununi un sor (1) cu'n


[frate t
I. Boldea, st.

rom.

may. Sora Salomie.


La poarta la Tarigrad
Este-un ficior de 'mparat,
Tot in hut pan 'n genunchi
$i 'n curle pana. 'n sele,

5. Cu tri cai dela tri crai :


Unu-i rosu ca focu,
Unu-i negru ca corbu,
Una-i sur ca porumbu.
El pe soru-sa 'ntalnia,
10. Catte dinsa-ash grdia. :
Sor, sor Salomie,

Pune cartea 'n vanghelie,


Tip-ti carja pe chilie,

Hai cu min'
15.

la cununie !
Ba io, frate, nu m'oiu duce,

Hai cu min' la cununie I


25.

Ba io, frate, nu m'oiu duce;

Para cand nu mi-ii aduce


Sfantul spare nanas mares.
Sfanta luna mare nun,
Stelele fetele,
30. Luceferii feciorii
$i fusteii (2) starostele.

Nici din loc nu se data,.


Pan' acele le fcea.

$i de man se luara
35. $i 'n biserica intrara,
Toti sfintii se aplecar,

Pan tu, frate, mi-ii face


Pod de-aram peste vamd,

Icoanele lcramar ;
Dar icoana Precestii
Din fundul bisericii
40. Tot plange si lcrama_

Pod de argint peste pamant !

$i din gur cuvanta :

Nici din loc nu se data,


20. Pan' acle le fcea

$i din gur-ask gala :


Soro, soro Salomie,
Pune cartea 'n vanghelie,

Alelei, popo Ignate,


Popo, nu-i cu direptate,
SA cununi sora cu frate.
45. $i la Dumnezeu e vama,
Unde dai sufletu 'n sama
N. Georgescu, st.

Calanul mic.

(I) =o sord.
(2) Futeii, o constelatiune.

www.dacoromanica.ro

145

'Av. Un frate i o sor.


Co lea j os, pe-un ses frumos,

15. $i cer murgul de sub mine ;

Grea turrnA de oi imi paste.

Cer cinci sute de oi sute

Da la oi cine pzeste?

$i o sutA de berbeci,
SA te duci, sorA, cu ei !
Ea din graiu ask gri :

Da un frate si o soil !
5. GrAl sora cAtr frate :
Frate, frafioru-mieu,

20.

Si te uifi la rsrit,
Ce nuori grei ni-s'au ivit !
10.
El din graiu as. griA :
Sor, sorioara mea,

Eu atuncia ea' m'oiu duce,

CAnd ei mie mi-or aduce


SfAntul soare nnas mare,

Mulge-fi dou, slob ozi noti,

SfAnta lun nuna bun,


Si stelele fetele,
25. Si luceferii feciorii,

Da, zeu, Ala nu-s nuor i grei,

Si tot haine de anglie

DA-5ia-s pefitorii ti ;

Din crestet TAM' 'n cAlcAie !

Vin la min', te cer pe tine,


D. Scurtte, st.

)3Ia j.

L XVI. Sor i frate.


(Variant.)

Sunt trei cai dela trei crai,


Hoi, Leru-i, Doamne !

D'unu-i rosu ca focul,


D'unu-i sur ca porumbal (1),

5. D'unu-i negru ca corbul.


Hoi, Leru-i, Doamne !

MI poartA la Teligrad
Este-un fecior de 'mprat,
Cu pr galbin rtezat ;
10. Mult carte o d'invgat
Cu alui sor d'inga el.
El din graiu c si-o grit:
Sor, sor Salomie,
Hai cu mine 'n cununie I

15. -- Ba io, frate,n'oiu venire,


Pn tu, frate, nu-i chem
SfAntul soare nAnas mare,
Da si luna nAnasa,
Gelinua (2) socktei (3),
20. Ba f u,steii (4) starostei,
Luceferii feciorii
$i stelele fetele !

Hoi Leru-i, Doamne !


Nice vorba n'a sfArsit

5. $i el toate le-a 'mplinit,


$i din gurA ask-a vorbit :
Soil, sor Salomie,
Hai cu mine 'n cununie !

(1) .----- porunzbelul.

(2) -= constelatia.
(3) = buceitareasel.
(4) = constelage.
Vide, Colinde din Ardeal.

la

www.dacoromanica.ro

146

Ba io, frate, n'oiu venl-re,


30. PAn' tu, frate, nu mi-ii face
Pod de-aram peste vamA,
Pod de-argint peste pAmAnt !

Bine vorba n'o sfarsit


$i el toate le-a 'mplinit,
35. $i de mAna o-a luat

Da icoana Precestii
Din fundul bisericii
40. Suspina si lAcrAma
Si din gurA cuvnt :
Alele, popA bAtran....
Da nu vezi tu,pop, 'n carte,

De cununi tu sor cu frate


45. CA si Dumnezeu te-a bate,
Cnd strAine sunt bogate(1)?

$i 'n bisericA-a intrat,


Icoanele-au lacramat.

Aur. Blaga, student.

Girisul rom.

Sor si frtior.
Colo josu, mai In jos, ilo- [rile dalbe (2)

15.

SorA, sorioara mea,


CA nu-s nori de ploaie grea

Pe cel lit verde frumos


Pascu-mi-se, adapA-mi-se

O turmA mare de oi.


5, De pazit cin' le pzi?
Dar 'un sor si-un
Dar' pe nume cum Ii chiarnA?

Da Maria cu Ion.
Ei de pazit le paziau,

pefitorii ti ;

Vin la mini, te cer pe tini,


$i cer mult pe langA tine :
20. Cer 500 de oi sute
$i pe-atke oi cornute
$i 70 de berbeci
$i-un pluguf plahit (3) de b oi:

$i murguful cel din grajd,

Soru-sa din graiu grAi :


Frate, frtiorul mieu,
Mulge douA, slobozi notia,

i infrInat,
Cum e bun de 'ncAlecat
Acela, frate, mi se cade
Cam de fala frafilor,

CA grei nori de ploaie yin !

De cinstea pArinfilor !

10. CAtrA strungA le strngeau.

25. Inselat

Isidor Raica, st.

Micsasa.

'Amu. Un sor c'un frfior.


Colo 'n rtul cel frumos,

Paste-o turm de oi dalbe.


Da la turmA cine d'umbl?

[Leru-i Doamne !

5. D'urnbl-un sor cu-un frfior

Colo 'n]osu, mai In josu,

(1) = multe.
(2) Dup fiecare vers.
(3) = plviu, plvan.

www.dacoromanica.ro

147

Gill sor catrA frate :

D, frate, cu bata 'n oi,


vin nuori de ploaie grei !
10.

Fratele din graiu grAi :


Nu te, soro, spAimant,
C nu-s nuori de ploaie grei,
Cd-Aia-s petitorii tAi !

mii de miorle,
De care-s mai oche$le !
Soru-sa din graiu gri :
20.
Nu te, frate, spAimnta,
CA nu ma' pun laugh' el.
CA m'oiu pune dirept el
Fata dalbA (cat) ce-o vede...

Vin la mini, te cer pe tini


Si cer multe p'inga tine,
15. Si-mi cer sute de oi ute

25. Uita-mi zeci de berbeci,


mii de miorle,

$i ceru-mi zeci de berbeci ;

De care-s mai ochele I

Uita sute de oi ute,

Baciu, student.

Uioara.

ram Dou stele.


Colo jos, in prundurle,
Rdsrit-au douA stele ;,
Ba, zo, acele Ca' nu-s stele,
C mi-s cloud surorle.

Pe una la rskrit,
Unde-i grul cel rodit ;
Pe una la sciiptitat (4),
15. Unde-i graul cel curat.

Noi, soro,-atunci ne-om

5. Una tide, una plange.


Ai ce Hide (1), mese-intinde,

Ai ce plange, mese strange.


D'ai ce rcle-aO zicti :
Taci, tu dragd sora-mea,

10. C'am auzit de' (2) tata,

[vedea,

and o

face plop ul pere


Si rAchita v4inle,

Meiteiprul (5) mere dulci,


20. Sa ducem, soro, la prunci !

CA pe noi, soro, ne-a da (3) :


Al. Pop. st.

Desrnir (Crnpie).

tax. Dou stele.


(yariantd.)

Cold 'n josu mai 'in jos


Rsarit-au dou stele,
Dou stele Iuminoase.

Dar nu-s stele luminoase,


5. CA-s doua surori frumoase ;

Una rade, una plange,

(1) Ai ce reide" = aceea care reide.


(2) = dela.
(3) ---- mrita.
(4) = Apus, Vest.

(5) =salcia.

www.dacoromanica.ro

148

Ai ce rade a zice :

Pe mine, soro, m'or duce


Colo 'n sus la rAsArit,

Taci tu, sor, nu mai plnge,


CA i nou ne-or venl,
10. Ne-or veni de ne-or peti ;
Peti-ne-or doi diecei
$i ne-orn duce dupA ei.

15-. Unde-i locul mai vestit ;


$i pe tine, soro, te-or duce,

Colo'n jos la Blgrad,


Unde-i locul mai bogat !

Cntat de o femeie din Petroseni. Scris de Jos. Comes, student.

DouA stele.
(Varian t.)

Colo 'n jos pe prundurle,

Da io, soro, cum

Florile dalbe,

Iplnge,

C'am auzit pe tata

RAsrir cloud stele ;

Nu-s stele ca stelele,


5. CA-s ca douA surorle
Una rade, una plnge.
Cea ce rade,
Focu-aprinde ;

Cea ce plange,
10. Focu stnge.
GrAi una ctr alta
Da tu, soro, de ce plngi?

15. Gomoninti-i. (1) cu mama,


CA pe noi s ne despartd :
Una 'n sus, cAtrA Apus ;
Una 'n jos spre RsArit.
Noi atunci si ne ''ntalnirn,
20. Cnd s'o 'ntalnl deal cu deal,
Cand a crqte jugul mugur,
$i tanjala frunzd verde ;
Nici atuncia nu-i ndejde !
Corn. Drdmuf.

Cetea.

DouA

Colo'n sus, pe prundurle,


Rsrit-au douA stele ;
Da, zAu, cele cA nu-s stele,
CA-s cloud surori de-a mele,

5. Una plange, una ride,


Ceai ce fade, a zice :
Taci tu soro, nu mai plnge,

surori.
CA noi de mn ne-orn duce,

Una'n sus la RAsArit,


10. Una 'n jos cAtr Sfinfit ;
Si-atunci, soro, ne-orn intalnl,

Cand a face ploptil pere


$i rchita
SA rnancgm, soro, din ele !

G. Morariu, st.

Ragla, Bistr.-Ms.

(1) =

www.dacoromanica.ro

149

LxxIII. Doi frati.


Colo 'n dealu de cel dealu
Rdsgritu-mi- o doi sori.

Da nu-s doi sori,


CA-s doi frtiori,
5. Vin dela domnie,
Se duc la 'mprtie.
Dar ei nu vin cum se vine :
Cai din guri muscndu-se,
Frtiori jucndn se.
10: Oral frate cAtre frate :
Noi acol duce-ne-om,
Caii scumpi

In grajd de piatr

bgh-

[ni-i-or ;

De mncare ce le-or da?


15. Da grail rosu vnturat,
Cu feldera (1) msurat
Dar de beut ce li-or da?
Da vin rosu strcurat,
Cu feria (2) msurat !
20. Da, zeu, nott ce ni-or da?

Un colac de grti curat


$i o ferie ras 'n mas !
Rmi, gazd, sndtoas.
A. V.

Cmpie, Ardeal.

Mirelu-i tinerel.
Murgu'n pinteni strange-

Cel

Dai Ler !

Mirel murgu

gtik

SA mi-si piece de-a vn.

Sus in muntii Nistrului,


5. In pmntul Turcului,
La fetele Grecului.
fata din polatei: (3)
Unde, mirel, ti-ai d'um[blat,
De ti-i murgu-as. asudat?
$i mirel din graiu gri
10.

Taci, fatk nu mania (4),


C ac m'-ii mnib,

[1-oiu,

Sus, la tine, sri-oiu,


15. Cosita
Sus In turnuri pune-oiu,
S ti-o bat vnturile,
Ca pe mirel gndurile !
Srbtori dup Crciun,
20. Atunci Ii vremea dd 'nsurat
$i fete de mritat.
Da'nsur m'oiu ;
Da ls. m'oiu ?

$i fii veselk fecioark

25. Cu vreo dalb de colina


Romul Rimbaq, student.

Brad.

(1) = banita.
(2)
(3)

vadra

palat
(4) FrA pronumele md.

www.dacoromanica.ro

150

my. Gazda nu-i acas,


Noi umblAm la colindat
Dintr'o cash' 'n altA cask',
Gazda noastr nu-i acas,
in vrful muntelui,
5. SA reteze stupii lui,

15. Pe coasta cu fragile ;

SA fac scarA de cearA,

SA-1 mne cu oile

S scoboare 'n jos la Ora,

Pe coasta cu florile ;
SA-I mne cu viteii
Pe coasta cu dedefeii.

Cu secerea sub suoark,


SA secere la sAcarA

SA facA pita rotund


$i colaci ca s ne-ajungA ;

SA bage la slued 'n glug


SA-1 mne cu vacile

10. $i la gru de primdvarA.


Sibiiu.

Oct . Simtion, stud.

Umbigin colindnd.
Noi umblAm tot colindnd

$i pe Domnul lAudnd,
Noi d'umbldm din casA'n casA,

Gazda noastrA nu-i acas,


5. CA-i in vrful muntelui,
SA urzascd (1) stupii lui,
SA fac scarA de cear,

SA coboare'n jos la farA


Cu secerea su-suoar,
10. SA secere la sAcarl
$i la gru de primAvarA,

Tot in paiu ca trestia


$i'n gratin( ca mazrea.
Stef Oniga, student.

Cacova, (Aiud).

Obs. Intr'o variant din Spini (Trn. midi) vers. 6 sunk'

i ceara stupului ; iar intealta gAsim acela vers : SA rAteze stupii


lui. In textul retinut de noi vorba urzascd poa'te insemn : s le fac

ursita = ucidd,. In Lexic. Bud. aflAm ursesc, constituo, destino,


decerno ; vgezni, rendelni, etc.

mom. Colinda popii.


Colo'n josu, mai in jos,
Linu-i Linu, Leru-i Linu!
Colo'n esul cel frumos
Joac un luciu luceafAr,

5. Da nu-i luciu luceafAr,


CA-i o sfntA dalbl rugd(1),

Dar' in rugA cini se roa&?

RoagA nou popi de tari

(1) ---= oratoriu, Ipc de raga'.

www.dacoromanica.ro

151

$1 cu noti egumei (1)

10. $i cu noua diecei


$i cu nou preuti sfinti.
Dar diacu cel mai mic
Lash' cartea d'a cetire

$1 din ruga c
'15. Dnd in toac 'ntdia oara ;
Cnd a 'ntors a treia oara,
negri ridicara,
Cata 'n sus si cat 'n jos,
Cata 'n sus spre rsrit,
20. Vz luna si soarle
$i doi galbeni luce fere (2) ;

Dar diacu cel mai mare


El in rug se'nturnar :
Pudd(3)mare, ce-am %/nit!

25. Vzui luna i soarele

$i doi galbeni lucefere!


Alei, Iud ne'nteleapt,

Ca nu-i luna, nici soarele,


30. Nici doi galbeni lucefere,

Ca sunt doi storcufi(?) din


[ceriu,

$i cu doi fiuti de-ai lor,

Cari vin la sfinta rug,


S'asculte vecernia,
35. Miez de noapte-itroasele(4),

In zori de zitil slujbe grele.


Dare-ar domnul Dumnezeu,

Ca si domnul de parinte
El sa-mi fie santos,
40. Sanatos si veselos

Pe d'o mndra de colind


Dela Domnul pe-o izband.
I-o 'nchinrn de sal-Mate,
Ca-i mai bund decat toate,
45. Dela noi, dela vreo doi,
Mai vrtos dela Hristos !

Mare esti, putin pricepi ;


Al. Harfan, student.

Oledin.

myll. Colinda primarului.


Dar a cui-is este curti,
Linu-i, Linu, Leru-i Linu !(5)

A nalte minunate ?
De departe-s holburate,
5. De d'aproape-s poleite,
Pe din lontru-s zugravite
Tot de f rdie i de ;sal (6).
Dar Domnul Dumnezeu

$i cu jupnul birau,
10. Sed in poarta rzimati
Inteun bat albut de brad.
Da si stand si gomonind (7)

negri ridicnd,

Cat 'n sus si cat 'n jos,


15. Cat 'n sus spre rsrit,
Vz stol de porumbroi (8)

(1) = egumeni .
(2) Plur. dela luceafr.
(3) = minune.
(4) = utrenia, s. miinecatul .
(5) Dup &care vers.

(6) = friine
loves find 'Meet, pplind.
(8) =-_ porumbei.
(7)
.

www.dacoromanica.ro

152

Mestecati cu gangurasi,
La picioare rosioate,
La-unghisoare rotunjoare,

20. $i tot din unghile lor

35. Nu-i mai bun ca calul bun,


CA mi-si duce cap de otn;
El mi-si pune el mi-si scoate.
Ei se scaldA si se 'ntreabA :

Ce-i mai bun pe acest

Pica-pica' spic de grAu

Sub tufa de iarbd nalb5,


SA se facA Idcrazda, (1)
LAcrAzAu

i feredeu, (2)

25. SA se scalde Dumnezeu


$i cu jupAnul birAu.
Ei se scald si se 'ntreabA :

Ce-i mai bun pe acest


[pArnAnt?

Nu-i mai bun ca boul


[bun,

30. CA munceste zi de varA,

Zi de yard pn 'n
NeadApat si nemncat !
Ei se scald'a i se'ntreabA :
Ce-i mai bun pe-acest

[pmnt ?

40. Nu-i mai bun ca omul bun !


CA bine ne-o omenit,
Omeneasca-1 Dumnezeu
Cu darul sfiintii Sale !
Dare-ar bunul Dumnezeu,
45. Ca si jupAnul biru
El sA-mi fie sAnAtos,

SAnkos si veselos,
Pe d'o mAnclr de colindA,
Dela Domnul p'o izbAndA..

50. I-o 'nchinm de snkate,


CA-i mai bunk' deck toate,
Dela noi dela vreo doi,
Mai vArtos dela Hristos !

[pAmAnt ?

AL Hallam

Gledin.

Colinda gazdei.
(la care invat feciorli a colincl.)

Sub umbra de lemn de


ftein,

Flori din toate flori 43)


Mndre mese sunt intinse,

PIng mese sunt scaune ;


5. Dar la masa cine sede?
Sede Domnul Dumnezeu.
Da l'al doile corn de masA?
$ede Petru, stint Sn-Petru.

L'al treilea corn da masd?

10. $ede Ion-Sntion,

NAnasul lui Durnnezeu.


L'al patrulea corn de masa?
$ede da jupAnul gazdA.
Da de lucru ce-si lucreazA?
15. El- inchina cu-un pAhar

$i pAharu-i glbior,
GAlbioru-i, cd-i de flori.
Da'n gura pgharului
Scris-i raza soarelui ;

loc de osfidtare, (maghiarism).


baie, scalda (magh.)
(3) Dup fiecare vers.
(1)
(2)

www.dacoromanica.ro

153

20. Da'n toarta pharului


Scrisu-i spicul graului ;
Da'n fundul pAharului
Scris-i poama vinului.
Dar ei band i gomonind (1)
25. Si ochi negri ridicand,

CatA 'n sus si cata 'n jos,


Cat 'n sus spre rAsrit,
Vrit sluga cea 'ncrezut
Viind tare ca vantu,
30. $i sosirA ca gandu.
Cum sosirA-asa. grir
Bun pranzul la d-voastr !

Dac-i bun, haida la el !


CA n'am venit d'a pranzire,
35. C'am venit a jluire :

Iuda 'n raiu cA si-a intrat,


Tare raiul I-a prdat.
Dar anume ce-a luat?
Da sustariul de botez

40. Si scaunul de judet !


Nu gandl, slug, nimica,
Na (2) tunu i fulgeru ;

CA cu tunu tu-i tuna,


Cu fulgeru-i fulgera,
45. Iuda 'n raiu s'a spAimanta,
Toate jos cA le-a ls
$i sustariul de botez
$i scaunul de judet !
Darear Domnul Dumne[zeu,

50. Ca si jupanul de gazd,


El s- mi fie sntos,
Sntos si veselos.

P'o d'o mandr de colind,


Dela Domnul pe-o izband !

55. I-o 'nchinm de sAnAtate,.


CA-i mai bun decat toate.
Dela noi, dela vreo
Mai vartos dela Hristos !
Al. Haqan, student.

Gledin.

Lxxx, La, gazda feciorilor.


(Dup ce ies din biseric.)

leni (3) rgsari, soare !


In toate laturile,
Dai Domnului Doamne !
In toate laturile,
5. In toate vadurile !
Soare rsria,
Fereasta lovia,
Casa 'ngAlbinia,
Masa d'auri ;
10. Jur prejur de mask'
(1)

-(2)
(3)

Jituri de matasA.

$i 'ntr'un corn de mas


Cine cA mai sede?

De sezut mai sede


15. Floarea graului ;

In al 2-le corn
Cine cg mai sede?
De sezut mai sede
Floarea vinului ;

20. In al 3-le corn

veselind i povestind.
tine.

ia! interj.

www.dacoromanica.ro

154

Ba-s mai mare eu,

Cine CA mai sede?

De sezut mai sede


Floarea mirului ;
La-al 4-le corn

De voi de-amndou'A,

45. CA unde nus eu,


Cununie nu-i,
Botez nu se face !
Dragul Dumnezeu
$ede i priveste

25. Cine c mai sede?


De sezut mai sede
Etragul Dumnezeu.

Sed si se privesc

50. $i chiar le grieste :


Voi, trei floricle,
Trei mohoricle,

$i se-adeveresc.

30. Floarea grului :


Ba-s mai mare eu,
De voi de-amandoaua ;
CA unde nu-s eu,
Sat in cas nu-i,
3 5. Copii nu se cresc !
Floarea vinului :
Ba-s mai mare eu,
De voi de-amndoua.

Ce vA tot priti
$i v'adeveriti ?
55. CA' voi toate trele,
Una ca i alta :
Floarea grului

Dragu sat al meu ;

C unde nu-s eu,

Floarea vinului
60. Drag sngele meu ;
Floarea mirului

40. Veselie nu-i,


Ospat nu se face !
Floarea mirului

Sudoreaua mea !
$i te veseleste
Ler, jupne gazd'A. !

fratii Ordean.

Romos (Orstie).

mom. Colinda vtavului (feciorilor).


Tipa marea n' gura mare,
Vdtav de mare ! (1)

Cine 'n lume s'ar d'aflare,


S'o 'nnoate in ceea parte ?
5. Nime 'n lume nu s'aflare
Fr (N. N.) bun viteaz.
Dimineata s'a sculat,
S'o laid (2), s'o .pieptnat,
De stiri la cornelci (3) o dat :

10.

Comelci, comelci, dragi


[cornelci

voi murgul meu,


Cel de dar dela nAnas !
Si-un comelciu fru-i puse,

Al doile saua-i puse,


15. Al treile nainte-1 duse.
Iar (N. N.) e buri viteaz :
In sulitA se rAimar

(1) Dupa fiecare vers.

(2) = *Vat.
(3)

servitori.

www.dacoromanica.ro

155

5i pe murg se aruncar.
Murgul prinde a srire.
20. Sari 'n vnt, sari 'n pmnt
Sari 'n termure de mare
$i nirnica nu-mi d'udare,
Far un corn de eapeneag
$i-o sfercuA (1) de palosii,
25. Ca murgul se poticnira
De domnutul (?) pqtelui ;
C nu-i mandru, cum s fie,

Ca-i cu solzii de d'auru

$i cu ochii de taleru.
30. Iar (N. N.) e bun viteaz,
C'o sarit
Innotat.

El sa-mi fie sntos,


Sanatos i veselos
Pe d'o mndra de colind,
35. Dela Dumnul p'o izband !
I-o 'nchinant de santate,
Ca-i mai buna decat toate,
Dela noi, dela vreo doi,
Mai vartos dela Hristos !
fiar,san.

Lloom. Colinda unde este fecior si fat.


Vine marea cat de mare,

Da'n leagn cine-i culcat?

Linu-i, Linu, Lent-i linu(2),

(N. N.) mort de beat,


Mort de beat, mort de be-

Da de mare margini n'are ;


Marginile bat luncile
5. $i stropii stropesc nuorii.

Da'n agesturi (3) ce-mi


[aduce?

Brazi inalti, incetinati,


Cu molizi alaturati.
Printre brazi, printre molizi
10. Noata, noat boul sur,
Cu copite 'ntraurite
$i cu coarne 'ntrargintite,
Da'ntre coarne ce-mi
[aduce?

Este-un leagn actat

15. Cu frai roii rsucite,


Cu eitnad (4) pan'n pamant.

[teag(5)

20. Da la capu-i cine ede?


$ede-mi dalba feciorit
Cu dalba de (N. N.)

Da de lucru ce-mi lu[creafa?


Ea imi coase i-miceseste(6).

25. Ea cosndu i ceOnd,


ochii ridicand,
Cat'n sus i cata'n jos,
Cata'n sus pe mare'n sus,.
Wet noted snioare
30. $i cu notta Greci bogati,
Viind tare ca vntu,
Sosind iute ca ga ndu.

(1) Diminut. din sarcr=vdrful.


(2) Se repet dup fiecare vers.
(3) = latin aggestus, din ad-gero, aduc; deci. ceeace aduce apa.
(4) = ciucuri, canafi.
(5) = bolnav.
(6) = tiveste.

www.dacoromanica.ro

156

Cum sosir-asA grairA

Ce ti-i fata ceast' voi[nick

35. Sor-ti-i, ori frate ti-i ?


Nici mi-i sofa', nici mi-i
[frate,

Fdr' mi-i Voim vamesA.

Ea din somn de s'a trezl,


Cat de greu va vAmul,
4Q. Tot de meiji (1) i de mAtsi

45. $i din greu mi-i vAmuirA,.


Tot de mAji si de mAtAsi,

$i de valuri de postavuri.
Dar (N. N. feciorul) e bun
Iviteaz
$i N. N. (fata) i fatA dalbA.
50. Ei s-si fie sAnAtosi,
SAnA tosi i veselosi.
Pe d'o mAndrA de colind,
Dela Domnul p'o izbAndA,

$i de valuri de gioldan(2)

Li-o 'nchindm de sntate,

$i de viguri (3) de postavuri !

55. CA-i mai bun deck .toate,

Nice vorba nu sfArsir


$i din somn cA se trezirA,

Dela noi, dela vreo doi,


Mai vartos dela Hristos !
Al. flat-sun, student.

Gledin.

Colind la oricare orn din sat,


Cesta-i Domnul bunu,
Bun gaud
gnditu,

Tot din tinerete


Pti. 'n batrnete.
5. Ca el sA mi-si fad'

Galbini lucefere ;

Jur in jur de mAneci


20. Tot sfinte Dumineci,

Jur In jur de poale


Stele mruntele.

Rug pe pAnfant.

$i el 61 mi-si merse

$i dac-o gtir,

Tot la ruga lui

si tocmirA :

Nou egumei,
10. Nou'd diecei,
NouA preuti sfinti.
$i el se 'mbrAcar

Inteun cafton (4) dalbu


Lung pn' In pmnt,
15- Bine mohorit ;

In spate si 'n piept


Luna cu soarele,

25. $i se InchinarA
Si se poclonir
$i din graiu grAirA :
Voi, slugile mele,
Slugiti-mi cu drept,
30. PAre io oiu trAire ;
CA dac-oiu murire,
Vou6 voiu lasAre
Tot sufletul mieu
Pe pAlmile voastre,

(1) =-- vechi msuri de pond-100 punti, ca 50 kilogr.


(2) = giulgiu (jolgiu).

(3) = valuri.
(4)

caftan.

www.dacoromanica.ro

157

35. Dragi bratele voastre ;


Dar voi s-1 suiti
In poala ceriului,
In poarta raiului,
Unde se petrec
40. Toate sufletele
Si drepte si strmbe.
Sufletele drepte
Mergnd revrsat,
Ca grail vnturat ;
45. Sufletele strmbe

Merg imprstiate,

Ca pleava p'in vnt.


Dar jupnu gazdi
Fie sntos,
50. Fie veselos :
Po' mndr colind.
Si-o 'nchinm de sntate,
CA-i mai bun deck toate,

Dela noi, dela vreo doi,


55. Mai vrtos dela Hristos !
Al. Ilarsan, student.

Gledin.

=my. Ferica-mi.
20. Peunii jotati (1),

Ferica-mi de el,
De-acest boierel,
Bin' 1-a ferecat

La nunt-s chemati ;

Dar de ti-ai vede


Dragi fetele lui,
Tie ti-ar pre
Dalbesi lebe joare (2)
Pe fermuri de mare ;
Dar de ti-ai vede
Dragi boiti (3) ai lui,
Tie ti-ar pre

$i bun loc i-a dat :


5. In mijloc de raiu
Tot la mese 'ntinse,
La fclii aprinse.
Dar de 1-ai vede,

Tie ti-ar pre,


10. CA-i-si sfntul soare,

Cam prin prnzul mare ;


Dar de .0-al vede
Drag doamna lui,
Tie fi-ar pre,
15. C-i-si luna plin,
Cam pe lng cin ;
Dar de li-ai veda
Dragi ficiorii lui,
Tie li-ar prek

30. Cerbu-ititior,
str,
S-mi fie pscuti

Pin cei var5i (4) de munti,


Prin cei brazi rnrunti ;

Dar de ti-ai vecla


35. Dragi vacile lui,

Tie ti-ar Ora


Ciute-s mohorIte,
La lunci scoborIte,

(1) --= frumos gdtag.


(2) = dirninut. din lebedd.
(3) = bouleni.
(4) ---- vrfuri.

www.dacoromanica.ro

158

S-mi fie pscute ;

.40. Dar de ti-ai vede


Dragi oile lui,
Tie ti-ar pdre
S-mi fie pscute

Prin celi-ierbi
45. Nalte, nedlcate ;
SA-mi fie adpate
In celi-izvoare calde.
I. BeFheri, auzit dela tat-s5u.

Tehq.

Fericu.
Fericu, fericu-i, Doamne,
De cine-i fericu?
De-un boieriu btrn !

Ce locut mai este


5. Mijlocut de raiu,
La mas glbioar,
Galbira de cear.
Jur prejur de mas
Sunt jituri frumoas.
10. Scrisu-mi-a, mai scris
Mru-i mrgrit,
Mndru d'inflorit

Cu flori de d'argint ;
Pintre flori i mere,
15. Pe-o gur de raiu
Boare Irni trge,
Mru-mi legn,
Merele-mi pick
Masa-mi gramuni (1),
20. Boieriu le-alegek ;
Carele-s mai mari,

Da(2)-le la domni mari ;


Carele-s mai mici
Da-le la voinici !
Ion Fugal&

Bucure0 (Zarand).

'Java. Scoal gazd.


(Colind de zeinrit de pe Olt.)
Scoal, gazdd, nu durmire,
C. nu-i vremea de-a durml,
C6-i vremea de-a 'mpodobi

Gaztla sus cd se sculark

5. Mtura 'n mng-i luark


Curtile i mturard.
Cnd el-A la isprvit,
Iat, taic, ce-am ggsit !

Am gsit un fir de d'aur,


10. S mi-1 duci, taick la faur,
Ca s-mi faca-un beiierel (3).

Ce va ramne din el,


SA ImpArte#i la Arad,
S ne fac5. parte 'n raiu,
raiu-i luminos,
Ca i poala (4) lui Firistos !

15. CA

Pict. Serban, student.

Voila.

(1) =
(2) = le dAda.
(3) Diminut. din baier.
(4) Poala hainei.

www.dacoromanica.ro

159

LxxvII. In jur de mas.


Jur de jur de mask"
Covor de mtas,
La mijlocul mesii
Mru-i mrgrel,

Ingeri le-adurr

10. In raiu le bga.


Da tu ce ti-ai dat,
De fi-ai adunat?
Plug cu sasd boi,
Pognici (1) sunt doi
15. Si-o turmd de oi,
Pcurari sunt doi.

5.. Vndt Inflorit,

Mere de d'argint
Vntul cltin,
Merele cde,

I. Dancu, st-

Ungurei.

LXXXVIII.

Doi boieri bog*,

Doi boieri bogati.


10. Merele pica ;
Ingerii veniau
$i le culegeau,
$i le trirneteau

Domnului Dornnu,

Pe cum s'au rugat,


Dumnezeu le-a dat:

Pe fat de craiu,
15. Pe poart de raiu

5. Mas glbioar,
Lumina" de cear,

Pomu rsddit,
Cu mere de-argint.
Vntu trgn,

Sus la Sutlefle,
Sal mnnce si ele
Cat de pufinle.
Al. Pop, st,

Desmir (Cmpie).

LXXXIX. Doi boieri bogati.


(Variant.)

Da-n mijlocul mesei


Porn i rsri

Domnului nostru!
Doi boieri bogafi,

$i poame Ikea
10. $i In raiu le duce
Pe la guritele,
Pe la sufletle !

De ce s'au rugat
Dumnezeu le-a dat :
5. Mas gIbioarg,
Cu lumini de cearl ;
spring.

Marie Matief, comunic. de Ern. Colbazi, st..

-0) Biatul care ntdnd boii.

www.dacoromanica.ro

160
XC.

Domnul bun.

Cesta-i domnul bun,


Doamne Leo !
Bun gnd si-a gindit ;

Pe cum a gindit,
5. As-a si acut :
Casd Ingl drum,
Mas peste drum

10.

15.

Si-un porn' reiveinat (1),

De mere 'ncrcat.

Cati drumari trece,


La mas-i pune ;
Vntul trgn,
Merele pick
Ingerii veniau
Si le culegeau
Si le trimeteau
Pe poart de raiu
La fete de craiu.

Ceanul des.

O. lsaic, student.

Domn bun.
(Variant.)

Nimerim (2) la cest domn


[bun,

Dar domn bun n'a fost


[acas,

Fost-a 'n codru a vnare,

Rupe (4)-orn doi dar dintre


[noi.

Care-or fi cu cioareci noi.

Domn bun acas-a sosit


$i un prnz mare si a &it.

Dup I cine (3)-'om mn-re?


Refr. Domnului Domnu dupg fiecare vers.
G. Boldea.

Belioara.

xcii. Tani cu trei fii.


Fer.icean de elu,
Domn I-a fericatu
Hai Leromi Doamne,
Dornn la fericatu,

5. Trei ficiori i-a datu.


Trei ficiori i-a dat,
Bine i-a

Invtat.

Unul 1-a invtat


S fie pop 'n sat.
10. Unul 1-a 'nvtat
Plugrel de camp.
Altul 1-a 'nvtat
PAcurariu de oi.
Al ce 1-a .'nvtat

(I) =reiceinat, (Cistelec) crelcdnos, riimurat.


(2) Sosim.

(3)=pe cine?
(4) = desprfi, detas.

www.dacoromanica.ro

161

Iar eel de apoi,


Pcurariu de oi,
El cA a venit
45. $i el s'a ivit
La ticutul lui
$i la micuta lui.
CA ei s purceadd (3)
$i ei sA mi-si vad
50. Cate flori pe munte,

15. SA fie pop 'n sat,


El cA a venit

$i el s'a ivit
La tAicutul lui

$i la mgicuta lui.
20. CA ei s mi-si vinA
$i el s le spunA,
Cati pruncuti In sat
El a botezat,
Cate fete mari
25. A dus la altariu.

Atate oi de multe ;
Cate-s viorle,
Atate-s miorle.

Cate sufletle

A scos din munci grle.


Cel ce 1-a 'nvtat
Plugrel de camp,
30. El cA a venit

$i el s'a ivit
La tdicutul lui
$i la mAicuta lui.
CA ei sA

vin

35. Pan' la cea grdin


$i ei s
vad
Cum mai stau grmadd
Stoguri peste stoguri,
Vraari (1) peste vrauri,
40. Ho Ide smnate,
Livezi cd5tigate (2) ;
Rachita (Mnat). Scris de Ion

Ctiis anglicei (4)


55. P'atata-s berbeci ;
Mii de miorle,
Berbeci printre ele.
Oile-s frumoase
$i foarte lanoase.
60. Is foarte lanoase
5i-s tare lptoase !

Dar ticuta lor


$i micuta lor,
Ei- s'au veselit
65. Si au multmit
Domnului prea bun
Sanfului Crciun.
invttor, la an. 1896, cum dins ul

a aUzio dela WA seu, cu 46 ani, mai inainte In comuna.Petroasa.


XCIII. Ce-i

Sus imi
Jos imi cade,

mai bun ?
Dac cade, ce se face?
Da se face-un feredeu (5),

(1) ---- vrav = vraf.

(2) = grijite.
sc tneargd.
(4) Diminutiv din anglici, 1. d. aglici, din aglica
(5) Feredeu = baie, scaldg.

(3)

Primula yetis.

Al. Vititt, Colinde din Ardeal.

11

www.dacoromanica.ro

162

5. Un' se scaldA Dumnezeu,


Dumnezeu cu fiul su;
Si se scald
$i se 'ntreabA

Ce-i mai bun ca calul bun?

El calea de nouA zile


15. Ti-o calcA in dou zile !

Ce-i mai bun pe-acest pA[mnt?

Ce-i mai bun pe acest p[mnt?

Ce-i mai bun ca viea bung,.

10. Nu-i mai bun ca boul bun ;

C vara mi te 'ndulceste,

El i trage brazd neagrA

$i iarna mi te 'ncAlzeste I

$i mi-ti face One dalbA !


Mar. Gh. Pop, comunic. I. Dimboia, st.

Sebes.

xcm. Colinda judelui(1).


Sus in munti imi ploau5,
La cmp cade rou,
O jupAne jtidel
Cea rou din cmpi
5. Cu ploaia din munti,
O jupne jude I
Ea s'o d'adunat
Jur prejur de lac,

O jupne Jude !
10. $i ea s'a fAcut
Trestie mArunt,
IederA 'nfloritA,

O jupne jude !
Dar cine
paste?'
15. Cerbu IreVior (2),
Muma cerbilor,
O jupne jude !
Dar cine-1 pndeste?

Manu, bun voinicu,


20.
0 jupne jude !
Manule, Manule,

Nu nfa' sAget,

Nici nu m'alung,
CA eu ti-oiu lu
25. Cele cloud coarne,
Cele cloud razA,

0 jupne jude !
Te-oiu purt cu cam
Peste munti mrunti,
30. Cu brazii cArunti,
O jupne jude !
Peste munti mai mari

$i cu brazi mai rari,


O jupne jude !
35. Unde apa picA,
Pietrele despicA,
Uncle apa curei,
Nime n'o tulburA,

O jupne jude !
40. Unde iarba creste,
In patru se'mpleteste,
Nime n'o 'ncAlceste,

(1) Jude=primar. Obs. feciorii, And pleacd la colindat, merg intiu la judele

colindd aceasta.

(2) =-- stretior(?).

www.dacoromanica.ro

163

0 jupne jude !
$i noi ne'nchinm
Dalb sntate !

0 jupne jude !
Dar cine si-o paste?
45. Cea citit vnt,
Mama cerbilor,
T. cat.

I. Oloriu, st.

xcv. Ziori de ziori.


(De zurit.)

Vai ziori de ziori !


Ce v rvrsati,
Vai ziori de ziori !
AO de dimineatd (bis),
Vai ziori de ziori !
5.
Noaptea de ast noapte (bis),

Vai ziori de ziori !


Putinsomn somnai (1) (bis),

Vai ziori de ziori.


10. Frumos vis visai (bis),
Unde io erai (bis),
In veirsii (2) muntilor (bis),
Voil (Fggra).

Vai ziori de ziori !


Vinete-s brdete,
Dalbele fgete,

15. Fulgulet de d'aur


Cin' 1-o d'apucat
$i s'a mnecat?
Gazda, cest domn bun
Cu lumini in mni,
20. Cu prescuri in brate
La dalbe dumineci,
La sfinte biserici,
Dict de Eva Gabor.

xcvi. V'o doi meri i v'o doi peril,


Dinaintea cestor curti
Cresc florile mrului !
Crescutu-mi-o, nscutu-mi-o
V'o doi meri si v'o doiperi,
Cresc florile mdrului !
5.

La vrfuri apropiati,
La trupini mai deprtati,
Cresc florile mrului !

La vrful la v'o doi meri


10. Este un pat mare'ncheiat,
Cresc florile mrului !

Cu scnduri dalbe de brad ;


Dar in pat ce-i asternut?
Cresc florae mrului !
15. Ismei creat (3), mrgreat !

CAptiu ce este pus?


Cresc florile mrului !
Busuiog si mgheran.
Dar in pat cine-i culcat?
Cresc florile mrului !
20.
Este gazda, cest domn bun,
Cu drag jupneasa lui,

(1) = durnai.
(2) .----- vrfurile.

(3) =--- Mentha crisfia.

www.dacoromanica.ro

164

Cresc florile mrului !


Ei durmir5, ct durmirA,
25. PAn ei se pomenir,
Cresc fiorile mArului !

Gr unul cdtre altul :


Dormi tu, Voino, dormi,
nu dormi?
Cresc florile mrului !

30. CA eu nu mai pot durmi,


C mi-o cdst (1) inele grele,
Cresc florile mrului !
De nu pot durmi de ele.
Bate-mi boarea raiului,
De doboar flori de mr,
35. Flori de mr i cu de pru,
Cresc florile mrului !
G. Gabor, st.

Voil (Fagras).

xcvn. Un mr 5i un pr.
Colo josu,
Mai In josu,
Este-un mr
Si este-un pr ;
5. In vrfutu pArului
Sunt doi pui de turtureA.
Tot ascult toaca 'n ceriu,
Toaca 'n ceriu i slujba 'n
fraiu.
Slujba-i sfAnt cine-o cnt?
Dui-A fiecare vers: Lerui doamnea!

CAnt-o nou pochi bAtrni

10. Si cu nou dieci.


GrAI popa cel btrAn
La diacu cel tinr,

SA dea 'n toacd de tri ori,

De tri ori pe tri lturi,


15. Ca s-mi cAnte cocosii,
S se scoale fetele,
SA-si pieptene cozile,
S mture curtile.

Silvasul rom.

G. Boldea, st.

xcviii. Doi boieri btrni.


RoagA-ti-se, roag5

Doi boieri bgtrni ;


La ce se rugA,
Dumnezeu le da :
5. Masa 'n glbiori,
Galben de flori.
Mru 'ntr'aurit,
Cu mere de-argint ;

Mrul se clti,
10. Merde curd,
Gazda le strangeA

$i le trimeta
Pe-un ficior de-a lui
La usa de raiu,
15. La o fatA de craiu.
G. Morariu, st.

Ragla, Bistr.-Ns.

(1) = cazut.

www.dacoromanica.ro

165

xcnc. Sculati baled.


Sculati boieri, nu somtu4i(1),

10. $i-a doua razA d'unde razA?

Razi 'n es

C nu-i vremea de somnat,


CA-i vremea de colindat,
CA cocoii i-au cntat,

La grne verzi ;
5i-a tria razA unde-mi razA ?
cruce de fereast,
Raz

5. De tri ori pta 'n


Cu tri raze (2) In tri lAturi.
Intia razA

15. La fereastA 'n asta casA.


SA fii, gazdA, sAnAtoasA,

razA?

'ban vr,sii (3) muntilor,

La anul mai veseloasA !

Pe poalele brazilor ;
Scumpu, st.

Boian.

a. Floare cu trei rzioare.


Coc.4 gain mi-a cntat,

15.

Florile-mi dalbe !

De le coace, le rscoace.
$i v'alegeti doi din voi,

Flori albe s'au revrsat

Macar (4) sotii amAndoi

5i din flori floare rAsare,

5i plecati la rourat
Ca vara,

5. Floare cu trei rAzioare.


IntAia raz ce-mi razl-na?
RazA 'n vrful muntilor,
Pe-poalele brazilor !
A doua razA ce-mi razd-na?
10. RazA 'n cruce de fereastA,
La fereastA 'n asta casA.
A treia raz ce-mi razA-na?
RazA 'n es

20.

Ca primAvara.

CAti cu rota ajunge-s'or,


Cei bAtrni sfinti-se-vor,
Cei mai mici mai face-s'or !

Gaza, sA te veseleti,
25. $i la multi ani sA trde0i.

C noi umblm i colindrm,


Vota, gazde, v'o InchinAm.

La holde verzi,
Scris de Martin Brain.

Tilisca.

CI. Colinda pcurariului.


CA are oi multe,

Dalbul pAcurariu
Ei s'a lAudat,

Multe

(1) = duriniti sonzn.


(2) Zorile, cu 3 raze in 3 lAturi.

(3) =
(4) =fie.

www.dacoromanica.ro

mrunte,

166

5. Cate flori pe munte ;


Cate-s floricele,
Atate-s miorle ;

Intoarce oi 'napoi,
CA nou ni-a ftat
20. 0 mieoar fiastr (2)

Cafi Is d'aglicei (1),


Atafi berbecei !

10. Pacurariu mal mare


ChiamA oi nainte ;
PAcurariu mai mic

D 'n oi

Un berbecel orfies
Cu coarnele 'ntoarse,
In aur suvoalse (3),
Cu latel (4) de-argint,
25. Razim 'n pmant.
5i te veselesti, dalbe p A-

Dinapoi.

[curariu,

15. Pacurariu mai mica


Din graiu 1ml grdia :
PAcurariu mai mare,

Ca noi ne 'nchinAm in alb5.


[sAnAtate !

Fratii Ordean.

Rom os, Hateg.

cu. Colo jos pe .dup deal.


Colo 'n jos pe dupl deal,
Florile dalbe,
Este un biet de pAcurariu.
El cu fluera zice,
5. Oile toate zAceA,
Nutria' o beatA de mielutA

5 ede. 'n coate si 'n genunche,

Se ruga la Maica Sfant,


SA-o scoatA din iarn 'n varl,

10. CA ea bine a cinstl-o :


La Sangiorz c'un miel frutnos,

La Ispas c'un drob de cas.


Corn DarcimuF, st.

Cete a.

cm. Pe sub deal de pomiori.


Pe sub deal de pomisori,
Ler, o Ler; Doamne,
Mare card de oi i'mi paste.
Ricurariu cine le este?
5. Da, zo, Petru bun voinic.
Mare Vint eh si-o bAtut,
Florile s'au scuturat,

Mare sbier cA si-au sbierat,


10. Dumnezeu s'a indurat,
Jos la ele-o scoborit
51 din graiu as-a grAit :
Petre, Petre bun voinic,
Ale cui sunt ceste oi?

Oi mai bin' s'au aturat,

D'ale tale si-ale mele :

15.

Ce m, Doamne, ispitesti,

(1) --= aglici = Primula officinalis.

(2) = de doi ani.


(3) Rilsfrcinte.
(4) Lolol, floc, smoc.

www.dacoromanica.ro

167

Eu le pasc si le grijesc,
Tu le cresti si le multesti !
Fie, Petre, toate-a tale,
20. Numai iu mie s-mi dai :

Un miel frumos ;
La !spas
Un brunj (1) de cas,
25. SA 'mpArtim pe la sAraci !

La SAngeorz
Ios. Comes student

Coroiu.

my. Ruga mioarei.


(Variant la CII.)

Colo'ndealu, dupA dealu

Esteun tinr pkurariu.


Pcurariu zica'n tri,scei (2),
Oile 'ncepurA-a plnge ;
5. Numai miaua mioreA
Lui Dumnezeu se rugh,

Ca s'o scoat'n primIvarA,


CA bun platl-i va da-rA :
La Ispas
Un bulz de cas,
10.
La Sngeorz
Un miel frumos.
G. Morariu, st.

Ragla (Bistr.-Nasud.)

cv. Ruga miugrii (miorii).


(Varianfa.)

Colo'n dealu, dupA deal


Este- un Wet de pkurariu,
Tot zica c'o fluereci, (3)
Toate oile-mi ski
5. Numa-o biatA de mivar
$ede'n cote sen genunchie

S'o scoatA'n primAvarA,

CA ea frumos o va cinsti :
10. La SAngioliz c'un mielfrumos,

La Ispas c'un bulz (4)de cas,


La Rusle-o lAnA mare,

La Crkiun c'un surnan (5)

$i se roagrt Maicii sfinte,

[bun.
Aur. Deac, st.

Poiana (Aiud).

cvi. Sus la munte.


Sus la munte, pintre vAi

Sunt opt turmate de oi

$i cu opt pAcurArei.

Da pe unul mi-1 minark

(1) =-- bulz = bru;, codru.


(2) --,--- fluer.

(3) Diminutiv dinfluerd.

(4) = bof de cas; cocolos.


(5) Sisman V sucman ----- tundra, ghebl.

www.dacoromanica.ro

168

5. Sali intoarca oile.


Cnd oile le'ntorcea,
Lui grea lege (1) Ii facea :
O s-1 puste, o
taie.
Pe mine nu ma puscati,
10. Fail capul mi-1

85. Ingropati-rni-o 'n pmnt


Cu doputul cdtr vnt.
Cnd vntul o trgrfa,
Toate oile-or juca.
Cate oi mandre,

20. Toate m'or plnge pe vai ;

Si pe mine ma'ngropati
In strunguta oilar,
In jocutul
Draga fluerita mea

Cate oi mndre, cornute,

Toate m'or plnge pe


[munte!
A. Poruf, st.

Ceanul des.

cvii. Trei pcurrai.


Tri pacurarasi pe munte,
Hoi Leru-mi Doamne !
Cei mai mari is veri primari,
Cel mai mic Ii strinel,

5. Ca si-o lunii de inel (2).


Tofi pe el Ca mi-1 mn,

SA bata oile 'n sat.


Rana oile batea,
Mare lege ij, facea :

Si pe mine ma 'ngropati
15. In staulul mieilor,

In strung* oilor ;
Pe mine pmnt nu puneti,
Far' scump gluguta mea
$i fluera la cure.
20. Cnd vntul va tragna,
Fluerita mi-a calla :
0i, oi, oi mndre cornute,

TO. O sa-1 puste, o s 1 taie.

El din graiu asa graia. :


Pe mine nu ma puscati,
Fara capul
luati.

Mndru mi-ti cnta p e munte !

0i, oi, oi mndre mutate,


25. Mndru mi-ti canta pe ste !
Ios. Nicoarei. st.

Ciunga.

Trei pficurgrei.
(Variant.)

Trei pacurarei pe munte


Si toti trei mi-s frati de cruce,

Numai unu-i singurel,

Ca si-o lume (3) de inel,


5. Tot pe el ca
mn,
Oile de le 'nturna.

(1) --= judecatd.

(2) = piatra (scump) ce este in inel, se zice fund, passim.


piatra din inel.

(3)

www.dacoromanica.ro

169

Pn' merge
[An' vini,
Legea lui c i-o fAceh :
0 s-1 puste, o s-1 taie.
10. El din graiu ash. grih-re :
Pe mini nu mi-ii impusch,

C'am o glug cu cureh,


Fluera-i bgat in ea;
15. Cnd vntul va trganh
Fluera va fsunh,

Oile s'or inturri !

Nici capul nu mi-ti tih,


Sept. Simu, student,

Bistra.

Albu-i dealul.
Albu-i dealul, de ce-i alb?

Tot de vite si de oi.


Dup ele cine-mi umbl ?
Dumbl-tni Petru, ft fruLmos.

0, mnch-v'ar lupii, oi,


De cnd umblu dup voi
Sunt mai alb eu deck voi t
V pasc in fan* verzi,
10. V'adp in izvoare red !

5, El din grain ash gri :


Refren : Vita-i verde i arde, dup fie care vers.
Vale (Sibilu).

Scris de A. Sava.

cx. La luncile soarelui.


Colo j os,

Mai in jos,
La luncile soarelui,
Grele ploi chi mi-o plouat,
5. Vnt cu soare-o sghiciulat(1)

Zi devar

Pn 'n sark
Pn
Ca' se bgar ;
Rupsei una, rupsei dou,

10. Rupsei doamna florilor ;


Doi pe SUS c mi-o duce4.
Doi pe jos ea' mi-o is pitid
Ce esti, floare, ash frumoas,
De esti drag-A junilor,

15. Ca laptele pruncilor,


Ca vinul boierilor,
Ca pita sracilor ?
Ion Boldea st

Silvasul rom.

Blestem de mama'.
Hai Linu, Linu-i, Leru-mi
[Linu!
La marginea drumului,
Mnc-un serpe p'on voinic.

Un drumariu pe drum trece,

5. El la serpe se ducea
Ckre serpe ash zicek :

Las, serpe, pe voinic

(1)= sbici.

www.dacoromanica.ro

170

CUm mi-ai rupt tu pieptuI

PAzeke-ti tu drumul tu,


CA maic-sa mi I-a dat

10. C'un picior I-a leganat,


Cu gura 1-a blstmat :
Mnce-ti erpii trupul tau,

[meu ;

Mnce-ti erp i matele,

15. Cum mi-ai rupt tu bratele,


Chiar In ziva de Rusale,
C'atuncia-i ziva mai mare !
Tul. Gruipi, student.

Asinip.

cxii. Sus la drumul mare.


10. $i lui c i-au dat
Murgu de 'nvatat.

Sus la drumul mare,


Ler, da Ler, nevast
Cam pe lngA cale,

Pe murgu 'nvtnd,
Virga,3 (1) aducnd,
Virg de duinic.

Crescut-o, nscut-o

5. Verde-un verzigir,
Galbin pltior.
$i dacA-o slujit
La mari ca la mari
La domni de cei mari,

15. $i te 'nveseleke
Cinkit nevast
$i-o inchinin cu sntate !
Colinda din Hartagani.

Baits.

C. Urri.
i. Urarea dela fereast.
Astazi avem o zi mare,
Noi cretinii fieke-care,
Ne veselim prea frumos

De Naterea lui Hristos,


5. Care a fost mult dorit
Noti lumii cei(celei) greit.

Pentru aceea noi umblm


Si pe Domnul ludrn,
Cu glas mic, cop ilaresc,
10. Vestind darul cel ceresc.

Poftind la toti sanAtate :


La cei de aproape i departe,

Ca Nakerea lui Hristos


SA vA fie de folos.
15. $i sfntul Anul-Nou
SA-1 ajungeti sntoi,

Sngtok i veseloi !
SA fii gazdA sntoas
Si gzdoaia veseloas !

Agristeu (Tarn. mica).

(1) Virgug

A. V.

virg, cel dintaiu diminutiv din vig (val), magh. vg.

www.dacoromanica.ro

171

u. Multmita feciorilor.
(Urare In casa.)

Dupd ce au colindat la fereasta preutului, acesta-i sloboade In


cas, ii pofteste s seaza si-i omeneste. Feciorii sed In jurul mesei, apoi
cnt colinda : Cesta-i Domnul bun, Doamne leo, De el si.a bent casa
lng5 drum s. c. I. Cnd terminA aceasta, la un semn al vtavului

toti se ridicA antnd :

Troapa (2) ni se 'ntoarse,


ftofi lesJ

Scoal-te 'n cicioare (1),


De le multmeste
De-un colac de griiu,
De-o cup de vinu !

Pe usA ne scoase ;
Tu gazdA frumoasA,
Rdmai sngtoas !

A. V.

AgriOeu (Tarn. mica).

Multmita feciorilor.
(Varianta. 1-a).

Vtavul : Acum ai nostri


[frati !

in picioare v sculati,
Cu urechile ascultati,
CA ne drueste jupanul[gazdA :

5. C'un dar mare,

15. CA ni se pare c-i porcul tot.

Dar de-ar fi Intreg porcu,


Cu ochii ne-ar vede,
Cu urechile ne-ar ascult,
Cu nasul ne-ar ramA,
20. Cu unghiile ne-ar dramA,
Cu coada sus la cer ne-ar

Mndru tare,
Ca pelita lui Hristos,

krunch,
Numa pe min' si pe gazda

SA-1 primim toti bucuros :

[ba !

C'un colac de grau curat,

Jar se 'ntoarce jupanu

10. Intre Santmrii smnat,


Pe sama noastr gtat.
C'un .olc/u-bold (3)
Dela jupan gazdA din pod.

NouA nu ni se pare soldu[bold,

[gazdA

De-a sail,
25.

De alaltd sarA,

Mai vartos din east sati,


C'o comoarA, crAiascA,
Dumnezeu sA-1 zileascei (4),

(1) Asa pronunta numai In colinda aceasta; In uzul cotidian zic : chicioake.

(2) = trOos = comanda.


(3) = gold, coafisd, de fiorc.
(4) .= sii.1 find matte site.

www.dacoromanica.ro

172

Intru multi ani sA trgeascA !

S'ajungA, sA ne mai cin-

30. De unde Dumnealui de-

steascA,

,seartii (1),

Intru multi ani cu pace

Cu miea i cu suta s do-

$i cu sAnAtate

[bandeascA.

SA trAeascA !

Sim. Marcu. student.

Dumitra.

iv. Multmita feciorilor.


(Varianta II.a.)

Gru cu mna-a rAvArsat,

Stati, frati,

CA bine s'a prieeput jup-

15. Dumnezeu de mare mand

[nul gazdA

Cu dalba de jupneasA
5. Dela luna la siiptAmana,
Mai vrtos de acuma,

C'a prins 12 boi bourei

[1-a 'neArcat !

Din fir in paiu,


Din paiu In mAnunchiu,
Din mAnunchiu in snop,
Din snop in claie,

20. Din claie 'n stog,


Din stog pe arie

Cu coarnele lungi
De aici pan' la Turci,
10. Hegheg (2) pan' la

M ndr i frumoas.

[amiaz,

Cecale (3) dupA amiaz.

SA trAiti Dumnia-voastrA

(Toti :) Mare multam, Mare

Iqind In cmpul cu florile

[multam !

!.

BrazdA neagrA a rAsturnat,


Ein. Pop, student.

Decea.

v. Multmit.
(Se ccintd dup colina.)
Sculati, frati, i nu mai beti,
Leru-i Doamne !
$i la gazdA-i multdmiti,

5. DArueascA-1 Dumnezeu,

Sus In poarta raiului,


De-a direapta TatAlui !

Din ce dar ne-a dAruit,


T. Feledean, agricultor.

Bgdu.

\(1) = iea, gole,sie.

(2) = ascutite.
(3) = plecate s. intoarse in afarit.

www.dacoromanica.ro

173

Multm RA.
(Urare dup colina Varianta I.)

Acest praznic luminat


Noi cu drag 1-am asteptat,
S'auzim ingerii cntnd,
Magii cu steaua cAlAtorind.
5. AstAzi se vesteste

15

Dintr'o feciorit
Mind de credintA,
Ca s ne sloboazA
Cu strlucit razA
Din Munca cea de tot mare
La-a raiului desfAtare.

$1 se prAznueste

Poftim, s

Zi veselitoare

La toti p e sub soare :

20 . SA v veseliti,

Vietuind in bunA pace,


Cum si lu Dumnezeu

Ingerul sfatului,

10. Fiul Tatlui


La noi a venit,
$1 s'a omenit (1)

'11

[place !

Sim Stef, student.

M. Decea.

vn. Multmit.
(Dup colincl. Varianta II.)

Eu sunt pop sAriman,


SA-nii de gazda un ban,

SA-mi cumpAr nAdragi de-an[glie.

SA fie gros la dungi


$1 cu sporiu la pungA.

5. SA-mi de vr'o septe, opt,


SA-mi umple punga de tot.
SA merg In trg la Orstie,
Silvavi rpm.

SA-1 croim pe pulpe,


10. SA fugim dup vulpe ;
Vulpea ii poam. viclean,
Eu sunt ficior de cAtan.
Dictat de T. Boldea, plugar.

Multmit.
(Urare.)

AstAzi se vesteste

$i se preamreste
Zi veselitoare
Lumii pe sub soare.

5. AstAzi s'a nscut

Cel far' de 'nceput.


Fiul cel frumos,

La noi a venit

(1) --- s'a Peat ()In.

www.dacoromanica.ro

174

Si s'a umilit.
10. Dintr'o feciorita
Mina de credinta,
Ca s ne sloboaza
La stralucit rag,

Din murrea- cu. tare


15. La raiu in desftare I

Poftim sa triti,
Sa \TA veseliti !

Chimitelnic de Camp. Dictatii de diacul odogenar,1885, scrisA de A. Viciu.

Urare.
Aceasta bucurie sufleteasca

Tot omul bine s'o cunoasc,

Pe cum si Dumnii-tale !
Dumnia-voastra, gazde,

Ca' nu poate s targueasc (1),

[iertati.

In asta vieata lumeasca.


5. Acest praznic luminat
Noi cu drag 1-am asteptat,
S'auzim ingeri cntand,
Pe copii bucurand,
Vestind la toti voie bund,
10. La tot omul dimpreund :
Dela mic, pang la mare,

Sam ra (2) pe noi nu luati,


15. Pentruca facem amintire
Despre nasterea cu marire t
Darul care ni-li-ti da,

Noi cu drag If vom lua,


Pecum Hristos si Maria
20. Aur, smirn si tamaia.
Ion Brle, st.

Rusor.

x. MultArnitA.
Colea peste drum
La acest gazd bun

De colac frumos,

Crucea (3) ni s'a 'ntors,


Pe use ne-a scos.
Tu gazda frumoasa,

Band si mancand,
Gazdei multmind

5. De dar, de pahar,

10. Ramai sntoasa !


Vas. Moraria, st.

Ciufud (1. Blaj).

MultAmit.
Rmai, gazda, sngtoas,
Cu co linda veseloasa,

Dela noi dela vreo doi,


Dela doi colindatori.

(1) TalcueascA (?)

(2) = rea, pronuntd din Munti apus.


(3) = steagul, comanda.

www.dacoromanica.ro

175

5. CO crbuni in vatra,
Atta boi in poiatd (1);

Cum stau cioarecii pe

Lesne-as fugl dup vulpe ;


15. CA vulpea e cam viclean,

Cate paseri sburtoare,


Attea vaci mulgAtoare !
Scobori, cocos, jos din pod,

10. Lag acolo al tau norod,


SA te tragem in frigare,
S te presrm cu sare !

Dar' io-s fecior de cAtank (2).

Ca la acest praznic mare


Chtstilifd (3) cinste n'are,
Numai colac i crnat,
20. Ca Ala tine bine sat !
Aur. Deac, st.

Aoidna (Aries).

xrr. Dup colind.


Slobozi-ne, gazd, 'n casa,

C'afar ploua de vars,

$i noi suntem
5. Nu putern umbl desculti

In tinda ninge de frige !


A. V.

Bla j.

Observare : Insinuarea este hazlie. Vorba : cirictt$i este deformata inadins, din latinescul : clericus, clericus, cum se zice mai
demult la clericii seminaristi.

Urare hazlie.
Baga mna,
Scoate punga,
Scoate banii grosi cudunga :

$i ptacu si wtacu, (4)


5. SA-4 impArtesc cu ortacu.

Grecii cu minciunile
Ii vnd str maturile ;

Pe deaproape, pe departe,
Sa 'nvAtAm putin carte.
15. Putinic 'fftelepciune,

Nu gind, mai frate,


CA io nu stiu carte.

SA ne facem haine bune :

CAci cnd da dascalu in mine,

Ii fcuta cu mutt dor,

MA lovi tot peste vine,

$uba cu comanac,

$uba cu ,sinor (5)

10. Strigam tulai, vai de mine!

20. Iarna-i greucomanacu 'n cap..

(1) = grajd.
(2) _--- bun de tuat in ciitane
(3) = bor$ul.
(4) Ban vechiu de aram =4 cr.
4

(5)

gai tan.

www.dacoromanica.ro

176

Nu vA uitati c'asta-i atd(1),

CA i pe la noi ti de trea-

fiarA vicleatO,
cA-s fecior de
[cdtand (3),
$i s'a ascuns dup-un

30. A vAzut

[bd (2).

Pe cum stati i ascultati,


Bariii a si mi-i dati :
20. Winne sd se intinz,

[butum de viie,
Ca pe gazda D-zeu sA-I tiie,

Punga gata,

De pungA sA se prinzA,

SA scoat cke-un leu, doi,


S ne facem ndragi noi.

35. Zece bAnuti plata !


Ion Moldovanu, student.

Blaj.

xIv. Urare.
Bunk' sara, sara lui
[CrAciun !

Noi suntem ni0e prunci


[mai mid,.
AdunAm la gramAdici I
Ingerii cantau,

5.

SI cntdm,
SA colinddm,
Pe Dumnezeu
ludm !
De ni4i da un can-IA.01,
Inchepe (4) In intztu,sdl (5) !
15. Sai, cocn din pod pe vatrA !
10.

Apostolii jucau,
Noud ne spuneau

A dat o spat de porc


In oala dela foc.

Cuvinte sfiinte,
SA le tinem minte.
Noi am venit la jupAnul

Dar tu, oath', ce gande0i,

[gazdA

De nu mai forfote#1(6)?
20. Gazdo, sA te veseleti
$i la multi ani sA trAe0i !

Iac. Brad, cl'n Tmphaza, commie Laur. Radu.

Cifalv.

xv. Multmita banilor.


(Urare dup ce au primit bani.)
la stati, frati, i ascultati,
Vede-v'a unflati

De coaste i de arnati,
$i de coceni degerati !

(1) = ab, se zice i hab, pnur albA mai fin.


(2) = de folos.
(3) =-- de luat la ctane.
(4) =-- incape.

(5) =--sacut mar4or.


<6) =fierbi cu clocot, ca varza.

www.dacoromanica.ro

177

5. S'a sculat jupanul gazd,


La lun, la sAptman,
Cu datu *in de 'liana',
Cu tri acftrllisori (1)
Grosi In dung,
10.
Sporiu la pungA ;

Mie nu mi se pare cA-s


[doi-tri
CA mie mi se pare comoar
rntreagA,
Ca Dumnezeu s-1. trAeasc,
Multi ani !
Spus de Indrei Boldea, plugar.

Silvas. rom.

xvi. Multumita pentru bani.


(Variant.)

Ne mai cinsteste jupanul gazd I cu 12-13 galbini de aur, Ala


Inca (=nici aceia) nu se ieau, cum nou o vou vi se pare : sA iei
bata susuoarA, s mei (=mergi) pe la scoal, s tipi pe la moar, cu
tundra rupt su-suoar, c ia (galbinii) se ieau din munc si din
golit i pe noi ne-a cinstit.
pung. CA jupanu gazd punga
Dumnezeu s-1 cinsteascA cu mila sa cereascd, cu masa raiului, cu
bunul pAmantului !

Dela jupanul gazd este dat, dela noi binecuvantat, dela toat
(=intreaga) masa : mare multam 1
Toti: Mare multam ! !
O. A. Viciu, st.

Blaj.

Multmita pruncilor.
Aist praznic luminat
Cu mult drag 1-am asteptat,
S'aud ingerii cantand
$i craii cAldtorind,

Stogul cat casa,


Colacul, cat masa,
Covrigul nici mai mare nici
[mai mic,

Numai cat rotita plugu-

5. La DumniavoastrA, gazda
[bun,

10.

$i la tot neamul de a'mpre-

[lui,

Tipti(2) 'n straita pruncului.

[unA :

Vasile Pdtean, plugar.

Ceanul des.

(1) = asprifori (bani mrunti de argint).


(2) Aruncd-1.
wait, Colinde din Ardeal.

12

www.dacoromanica.ro

178

Multmit (urare) mare.


Acest praznic luminat
Noi cu drag 1-am asteptat,
S'auzim ingerii cntnd,

Cei cu dulceturile
20. Tftn cetatile.
Intrai la jupanu gaz&Vrr

Pe magi cu steaua calato-

[cas,.

Vzui Craciunu pe masa.

[rind.

5. Calatorii dau veste buna


La tot neamul dimpreung,
Pe cum sunteti si Dumnia-

25. Sa scoat o roajbti (1) de

[voastra,
Fete cinstite, de limba noas-

S bage mana'n buzunariu,

[tra.

sa scoata o roajba de cre-

Faceti bine $i iertati


10. Si vorba nu mi-o 'mputati,
Ca s'avem $i noi folos
De nasterea lui Hristos !
(Indata zice altul, dupa el) :
Hop, jupne gazda, frate,
Sa-ti spun si-ale mele fapte,

15. a i eu am Invtat

La jupanugazda i s'ar cade,,

S bage mana'n pungulita,.


[gro,sit (2).

[tariu..

eu pan'am Invatat,
Mult bataie-am rabdat,
30. Ca ma bate jupanu dascal
[peste vine
Si io strigam vai de mine !
SA ramai, gazd, sanatoasa.

Cu colinda veseloasa.
Anul nou, sfntul Botez
35. SA va fie de folos !

Ca $i tin' la carte.
Grecii cu minciuni le
1$i \rand stramaturile,

T. Feledean, comunic. Vict. Cri fan.

135gu.

Multmita (urare) mare.


(Variant.)

Vornicul : Bung sara, sara,


[juptie gazda !
Bine ca ti-a adus D-zeu sara
din ia-sar !

5. Ca Dumnezeu sa te tie.
Pre de acum intfun an
S fii mai vesel $i mai voios

Cu o miie de parti !
Aveti frati, ficiori, gura de.

Ziva sfantului Craciun de

[a multml,.

[mane

Cu mai multa bucurie, cu

10. CA ne darueste jupanul

[mai multa veselie,


(I) =-- slab, amrt.

(2) = ban vechiu = 2 creari = 4 fileri.

www.dacoromanica.ro

[gazda.

179

C'un colac de grail curat,


Dintre Sant-Mrii sarnanat,

Vorn.: $i iar aveti, frati, fi[ciori, gur de a rnultaml,

Pe a noastr sam gitat !

CI ne darueste jupanu

Tott: Mare multam !


15. Vornicul: tar aveti, feciori,
[gura de a multmi,

[gazda

25. Cu-un dar dup al doile


fdar.

Dupa al treile dar


Cu 12 floreni.

C ne darueste jupnul gazdd

Cu-un dar, cu al doile dar :


C'o pecie de godinat (1),

De unde Dumnialui cleseartd,

Din ziva lui Ignat2)

Cu miia, cu suta, s nu se

20. Pe a noastra .sarn gtat !


Toti: Mare multarn 1!

[cunoasca !

Toti: Mare multam !

Al. Pop.

Presaca (Scas).

xx. Multmita feciorilor. Urare.


In diminaela Crciunului.

Cum nu-i dar mandru

Vornicul : Buna vremea,


[buna vrernea !
Multgmit milostivului,
C'am ajuns ziva nasterii
[Domnului cu pace, cu
santate !

[frumos

CA-i pelita lui liristos :

C'un colac de grau curat,


Pe cum Dumenzeu l-a dat.
15.

Dar l mai mult la gazda

sg ajungern si sfntul Botez

[in cos,

5. Tot cu bucurie i cu veselie !


Ia, sculati, feciori, sculati,
CA si jupanu gazda s'a sculat
De-0 luna, de-o sptamana,
Mai vartos ^Ln asta zi bung.

SA-1 mance cu csenii D-Sale

10. Ne cinsteste jupLnu gazda


ku-un dar mandru fruinos,

[sntos,

Da si npu ne-a dat,


Cat s'a 'ndurat.
Toti avem mani sa. primim
20. $i gur sa.i multdmim !

Toti: Mare rnultam !


Ion Frncu, student.

Cetea.

(1) = niu,schiu de pore.


(2) r_-- Ifl 20 Dec. (2 Ianuarie).

www.dacoromanica.ro

180

Multmit (cu glume).


S'a sculat jupAnul gazdA
La car a prins as jtmci
De-o lun, de-o sdptmng,
Mai vrtos cu asta zi burt.
Da noi incA ateptAm dela

5. Un colac de grail frumos,


Ca pelita lui Hiristos,
N'am gndit c-i un colac
[de grail frumos,
C'am gndit c-i stogul cu

Warta cu tot.

De cei cu coarnele lungi,


$i a pornit la moarA.
20. Da, zeu, morile

'S pe coasta cu florile.


Dar morariul inteun cias
[cu noroc,

S'a dus
$i le-a adus,
25. Le-a luat de cioc
$i le-a pus la loc.

A luat jupAn gazda dou-

5i-a fcut tritrte i o fin


Dintr'o litr-o mdmligA.

lemne hodolemne,
10. Azi face dot., mine face boc,

Pn'a 'mbltit stogul tot.


$i dupd-ce 1-a gAtat,
Cu vnturea,sca (1) 1 a luat,
In felderel (2) 1-a bgat.

15. Din felder 'n saci,


Sacii i-a pus In car,

Da noi nu vrem sA ne mandril

[toatA multmita,
30. Cum i-a mncat Tiganul pita:
SArnbt i-a cApItat-o,
Duminec si-a mncat-o,
Luni a fost hl mai flmnd,
...tu-1 In comnd (3).

Mhaci.

Sim. Piirclut, student.

Inchinare cu pAharul.
De pe scaun m sculai,

C'oiu Inchink la vru

C'un phar galbin ti-inchinai,

Intr'un vrf de paltin,

[dincoace,
15. C cu ochiu-mi trage

Din vArful vArfrilor,

5. Din trupina florilor,


De unde sughit
Fata feciorit
Cu mneci pestrit :
SA treti, vere, bdit,

Si cu mna-mi face,
Dumnisale de mine-i place.

Troscotel de p'ing drum,


Voie bun cui Inchin !
20. Troscotel de p'ingA cale,

10. CA' de mi-i ti mul(dmi (4),


Paharul 1-i i dobAndl.

Cinste i dragoste'n fata


[Dumnitale !
Comunic. Em. Precufi, st.

(1) = lopata de vanturat grul.


(2) = veche msur de capacitate, c. 25 1.
(3) = poman.
(4) = Inchina, salut.

www.dacoromanica.ro

181

XXIII Multmit la o Inchinare.


ias (1) fntnd

Pate oaia bdtrnd ;


Un fir pa0e,
Unul cre0e,
5. Unu 'n patru se 'mplete0e,

Pentru cas,
Pentru masd,
Pentru dalba jiipneas,
10. Pentru noi, pekru amndoi,
Pentru-un car cu ase boi

Dumnitale-ti multdmete
Em. Prerufi, st.

Seu5a.

xxvi. Urarea colacului dela fereastra.


Bunk' sara, bung sara, ju[pne gazda!

20.

[cu nasu ne-ar rni,


Cu gura ne-ar muKd,

Pare-mi bine c'am ajuns


[sara din ia'sard cu pace, cu
[sndtate !
i
ascultati,
la stati, frati,

5. Bine sama s'o luati,


C jupnu gazda de loc
De-i D-zeu noroc, cinstl-l-ar

D-zeu cu darulicu mila lui,


C dnsul incd ne cinstete :

10. C'un colac de grdu curat,


Dintre Sntmrii sdnidnat.
Uri ct de voinici ne tinem,

Pe statu stdm,
Pe plmi toti Il ludm,
15. De dup' colac abi ne vedem,

Pe gura sacului
[Mg-Am !

Ne-a cinstit jupnu gazd


[c'un cioloboc de pore ;
Noud nu ni se pare cd-i
[un cioloboc de pore,

De ar fi un porc Intreg,
Cu coada 'n ceriu ne-ar
aruncd,

25.

Porcu intreg i la jupnu


[gazd in pod, s-1 mnnce
[cu copii sndtos !
Ne-a cinstit jupnu gazdd

[cu vreo 3 4 asprivni ;


Noua nu ni se par
[3 4 aspriori ;
Noti ni se pare c-i o co[moard crdeascd.
30. Ca jupnu gazdd, multi ani
[sd trdeasc.

cunune finiori
Cu cai forditori,
Cu ciocote, cu clopote.

Pe la cte vdi or trece, toti


35. Felice de voi

[ricit pe voi,

Nou ni-se pare, cdi un


[porc intreg.
(1) Scurtat din aiasta = acea sta ; fie Nagel aceasta.

www.dacoromanica.ro

[or zice :
cin' v'a fe-

Fericl-l-ar Dumnezeu pe ju[panul gazd


In poarta ceriului,
In poarta raiului !

Ne-a druit jupanu gazd


[c'o merindare de in !
fi de in, la jupnu

[gazd toti s-i multumim ;


De-a

fi de MO, s'o trag

[prin dinfi !
Amin, si-o cup de vin,

$i una de vinars,
S'o tragern pe sub nas !

40. De-a

Vic. Sciblidig.

PAnade.

xxv. Urarea colacului in cas.


Vornicul : Stati, frati, i ascultati
Bine sama sA luati :

Jupnu gazd de dimineafd s'a sculat, pe fat s'a splat, gru


row 'n saci a bgat, sacii i-a Intpoat, pe car i-a tipat ; a prins
patru tulunci cu coarnele lungi ; s'o suit in crnpu cmpiilor, brazd

neagr rsturn gru row rvrs. A vint jupnu gazd acas, a


adunat toti nepoteii, toti crligeii, toate nepotelele, toate crligelele, la
hold s'a dus i din paiu In mrunchi a pus ; din marunchi In snopi,

din snopi in claie, din claie 'n stog. S'a apucat cu dou'd lemne
hodrobele cu grumazi de piele, vai de cin se hrne0e cu ele ; azi
ciac, mne bac, pn din pleava le-a ales. Jupnu gazd de dimineat

s'a sculat, pe brat, pe fat s'a splat, prin ciur l-a luat, prin ciur
o 'mprejurat, in saci l-a bAgat, pe car i-a tipat, la moar i-a dus.
Moara n'a gst-o la loc, c'a fost In prlog ;
luat-o de cioc si-a
pus-o la loc, tot lea% de leat, pn Joi dimineat. Dimineata au
fost tri tArita i-o fAin i o miert de mmlig. Jupneasa gazdoaie de dimineat s'a sculat, prin sit o luat, prin sit o 'mpr4tiat
i 'n troac l-a btat. S'a apucat cu dou mni unite, ca dou
tnjeli prlite i ne-a facut un colac, noua gazda ni-l-a dat. Ne-a
cinstit jupnu gazdd cu-un phar de vin ; nou'd nu ni se pare un
pahar de vin, c ni se pare butea deplin. Bern i ne linbtm, butea
s i-o stricm ; cu cercurile s umplem bercurile, cu doagele prloagele, cu fundurile prundurile, cu dopurile cioncurile. Amin !
Viet. Sdbeidus. sr.

PAnade.

xxvi. Urarea colacului.


Vornicul: Hoi, dup un
[dar i al 2-le dar :

Ne-a druit cest domn bun


Cu doamna Dumnialui

www.dacoromanica.ro

183

C'un colac de grail frumos,


5. Pe lita lui Hristos !

Pe WO stni, pe palmi II
[tinem,

De dup el abi ne vedem!


Ct e dela s'mnat On' la
[secerat,

Multe ploite 1-au plouat :


10. Ploaia a plouat de 1-a udat ;

Neaua a nins de 1-a lins ;


Vntul

a btut

de 1-o
[scutura t,

Multe psrele pest& el au


[sburat ;
Dar mai multe nu 1-au vzut.
45. Cest domn bun la el se duce,
Cu dou secerele i mi-Iti
Si acas6-1 aducea
Si pe patru crci I! pune

Si pe el ge pune
20. Cu cloud lemnu,sele

Ca grumdzii de piele (1),


Ca vai de ele,
$i bte, btea,

$i grul curA,
25. Ele cioco boco, (2)
buru.
Grtil ciuru
Cest domn bun 11 strngek
Intr'un burdulag de oaie-1
PAg si-1 ducea
La moar la Vlce,
30. Unde chichirezul se'ntorce
Frina mai mruntek se fce,
Cest domn bun bine strnge ,
Si acasg o duce A,

Intenn burdulag de pmnt


[o bgh
35. $i se coce,
$i vini vremea gi-o scote
$i bine o pune,

Ca' gtie c vin fetii lui


[Crciun.
Drueasc-1 Dumnezeu

40. In poarta raiului,


In poala ceriului,
Unde o fi, gi bine-o trl
Multi ani !
A. lonaf, preut.

Clopotiva.

Urarea banilor.
Ni-o drt\it cest domn bun

Si doamna Domnului

C'un florint de argint


In Buda-nou (3) fcut.

5. Da banii cine-i Ewa?


Doi Tigani motntani.
Cu ciocanele da,

Ban ii-i fcek


Scnteile sri,

10. Pe Tigani ii frige,


Cestdornn bun bine-i stringea

$i bine gi-i pune


Pe doua roate rdInburate (4)

$i puna 12 mugte injugate

(1) =-onomatopee, itnitnd sunetul


(2)

(3) = Budapesta.

(4) = stricate.

www.dacoromanica.ro

184

15. $i le da pe-o ulit rea,

20. CA sti c

vin fetii lui


[Crciun

Roatele se frAnge,

Mustele mura,
Banii rAmAne.

Cest domn bun bine-i strin-

DArueascd-1 Dzeu In poarta


[raiului,
In poala ceriului, unde-a

[fi si bine a trl !

[geA,

A. lonas.

.Clopotiva (t. Hateg).

Urarea brnzii.
Ni-o druit cest domn bun

$i doamna Dumnialui
Cu brAnzA dela oi,
fAcut pe dinapoi.
5. Da brAnza cine-o fAiceA?
Doi ciobani motAntani

Cu inacioacele(1) mari ;
Ei cu mAcioacele da,

10. Cest down bun bine o strin-

ge
lui Cra-

CA Oa cA vin

Eciutt

DArueascA-1 D-zeu

In poarta raiului,
In poala ceriului,
15. Unde-a fi si bine a trl

Oile brnz fAceA,

A. Ionas.

Clopotiva (t. Ha(eg).

xxxix. Urarea rachiei.


Ni-o dgruit cest domn bun

$i doamna Dumnialui

Sau Ong mai apoi.

SA ne fie pAnA Miercuri ;

10. Cercurile apucarA bercurile,


fundurile prundurile.
Eu mA dau cAtr cep,
C'ask m pricep.
$i gazda cAsei s treascI

Cercurile cam moi,

15. La multi ani !

C'o bute de vin creasc,


Ca gazdele cAsei s trease.

5. Butea cu tri cercuri,

SA ne fie Ora Joi,


-Clopotiva (t. Hateg).

A. Ionas.

XXX. Uratul peciniei (c5rnii).

Hoi, dupd-un dar si al


doile dar !

Ni-o druit cest domn bun


Cu doamna Dumnialui :

(1)

www.dacoromanica.ro

185

Cu-un puiu de godinac (1)

CA urechile dacA-ar fi,

Cu ele v'ar auzl,


15. Cu ochii v'ar vedeA,

5. Viu, nevAtAtnat,

Ins-i vtrnat,
CA de-ai sta a cAut,

Cu picioarele v'ar dripul (2),


Cu coada peste ochi v'ar
Ce platel (3) de voi, feciori

Multe cele n'ai afl.


CA nu-s urechile,

10. Nu-s ochii,


Nu-s picioarele,
Nu-i coada,

[fAlosi,

SA umblati cu ochii scosi !


A. Jonas, preut.

Clopotiva, Hateg,

xxxi. Plata colindei.


(Urare.)

Fr pe-o ferie de vinars

Nu gndi, gazd drgut,


CA ti-orn colincl 'n cre[dinfd (4),
Nici pe muschi, nici pe cr-

Cnd orn intr noi In cas,


Feria s fie pe masA !

[nati,

G. Morarin, st.

Rag la, Bistr. Ngs.

Vornicie.
(Uurare.)

Din luna lui Cuptoriu secerat,

Ficiori, ficiori colindtori !

De fat mare frArnAntat

Rink' voi ati stat,


De-ati colindat,
Cinstitul gazci bine s'a gitat
5. C'un colac de gru curat,
Dintre Sntmrii smnat,

$i de gazda notfa dat,


10. De noi primit,
De D-zeu blagoslovit !

DupA un dar si al doilea dar :


Ne mai cinsteste gazda
C'un poplog (5) bun de porc,
15. Nou ni se pare cA-i porcu 'ntreg,
(1) = godac.
(2) = celled.

(3) = folos.
(4) In credingi = pe credit, in asteptare.
(5) Darah, bucat mare.

www.dacoromanica.ro

186

macarcA stirn bine c porcu i la cinstitul gal& in pod. S-I mnnce sntos, cu fetele, cu ficiorii
s'aveti gull de Mare multam !
Tog : Mare multam !

cu copii D-sale ; dar voi toti

Mare multam !

Dup un dar si-al doile dar


Vine al triile dar :
Ne cinsteste gazda cu doisprece, trisprece galbini de aur, nota
nu ni se pare, cA-s doisprece, trisprece galbini de aur, ci ni se pare
cA-i comoard creasc, ca cinstitul gazdd Intru multi ani s treasc.
Dara voi toti s aveti gur de mare multm, mare multam, :mare
multam !

Dup un dar si al 2-le si al 3-le si al 4-le dar : Ne cinsteste gazda


c'un buciumas (1) de yin ; noti nu ni-se pare cA-i un buciumas de
vin, c ni se pare cA-i butea deplin ; macar stim bine c butea
intreagi-i la cinstitul gazd In pivnit. S-o be sntos si veselos
cu fetele, cu ficiori, cu sotia-sa i cu copii ! Dar voi foti s aveti
gur de mare multam, mare, mare multam !
To(i: Mare multam !
!

Comnnic lac. Radu.

Uifalgu,

xxxiii.'Mult Amite.
a) Pentru bani: Luati seama, feciori ai nostri, cd aici se sward
un boieriu de cinste si de omenie, ca Dumnezeu s-1 tie ; cinsteste
feciorii nostri cu saisprezece galbini de aur ; nott nu ne pare ca-s
saisprzece galbini, da ne pare cA-i o comoar 'ntreagA creasc, ca
zileascti!(2) De unde dumnialui s'o cheltuit
Dumnezeu s-1 tie si
de-a golit, D-zeu

umpl cu sute nenumdrate, cu mii nesocotite (3),

cu 70 de prti mai multe !

prindeti bucurosi, s-i petreceti sl-

ntosi ! Aveti urechi de a auzi si gur bunk' de-a multumi !


Toti : li multam !

b) Pentru vin: Dup un dar si alt dar ! Cinsteste feciorii nostri


c'o cupd de vin. Nota nu ne pare cd-i o cup de yin ; ne pare
butea deplin. De unde Dumnialui s'o cheltuit de-a golit, D-zett
(1) Ploscup.
(2) Set' treleascd multe zile (timp).
(3) Ce nu se fioatc calculd.

www.dacoromanica.ro

187

s-i umplA cu sute nenumArate, cu mii nesocotite, cu 70 de prti


Inai multe ! S--1 prindeti bucurosi, s-1 beti sAnAtosi !
Aveti urechi de-a auzi si gull de-a multAml ! Tofi: ii multam !
I. Frincu.

Cetea.

xxxiv. Urare (umor).


la stati, frati, si ascultati,
Vede-v'as unflati
De coceni (1) degerati,
De pit prAjitA,

5. De gAiri friptd,

Uncle macinA grata.


25. Trta-prta nu-i acasA,
Nice draga-i jupneas,
CA-i pe coasta cu florile,
PArAsindu-si morile.

De cocosu rosu sA vA scoatA


[ochii,

Numai mie si la gazda ba.


Jupnu gazd bine ne-a druit

C'un colac de gru cur at,


10. Intre SntAmArii smnat ;
C'o pecie (2) de pore gras,

Ufa' douA ciocAnle bocAnle

30. $i fch tot cioroboc-boc,


NW ce a mers moara la loc.
Dintr'o miert si-o ptrrit
Mcin tot tri fAini si-o
[tAritA,

Cu nasul ne-ar ran*


15. Cu picioarele ne-ar calck

Din tri trt o fAinA,


35. Din tri mierte-o mmligA.
$i in sac le-a bAgat
$1 bine 1-a legat.
DacA a sosit acasA,
H dAdit la a sa jupneasl.

Cu prul ne-ar .intAp,

40. Jupneasa gAzdoaies'a apucat,

NouA ni se pare c-i porcu


['ntreg.
De ar fi p orcu intreg,

Cu coada'n ceriu ne-ar arunc,

FAina 'n sit o-a bgat,

Numai pe mine si pe jupnu

S'a-apucat cu niste mni smo [lite

[gazdA ba.
MA uitai pe-o ferestuicA,

20. VAnti pe jupnu gazd


Prinznd patru junci,
Cu coarne lungi,
SA meargA la moarA la TrRa-parta,
*pInaca.

Ca niste tnjeli prlite


$i 'n cuptoriu 1-a bgat,
45. Nou la colindAtori ni l-a (lat.

La multi ani, multi ani


SA trAeascA,

SA se veseleascA !

Spus4 de ion Podariu.

(O .----, coceni de varz.

(2) = naughiu.

www.dacoromanica.ro

188

xxxv. tfrarea claculul.


Hei, dati i mAnati plug
[cu 12 boi,

Si grul tot mai mndru i


[mai frumos era.

Boi boureni; In coarne cu inei,

Cnd era la luna la sapt-

Perechea cu 500 de lei.


Boii dinainte cu coarne polite,

[mna,

Se cocea holdina.

5. Boii dinapoi cu coarne de

30. Dar' jupnu gazda tot mai

[cusutoriu,

[rne0er fusr :
Se duse la un grajd de piatr,

Boii dela mate cu coarne


['mpreunate.

Asard la jupnu gazdA am


[Inserat,

$i nu ne-am Inchinat ;
Astzi om Thsera i ne-om
[inchina.

10, Cnd o fost Joi dimineata,


A strns jupAnu gazd 24
[de plugurle
$i s'a dus In coastele leru[salimului

Si 'ncepur a brazd :

Cat lungi, cat curmezi,


15. Cat cu ochii n'a cuprins.
$i dadurA cu plugul intr'o
[radacinuta
$i-1 facurd nimic i fArAmut.

$i s'a dus la un Tigyina,s (1)

$i i-a dat un galbina.


20. La tocmit, 1-a ferecat,
Pe brazda 1-a aruncat,

Brazd neagr a rsturnat,


GrAu row a aruncat
$i cu grapa 1-a grapat.
25. Colbu'n ceriu s'a ridicat,
Dumnezeu cu picuri 11 pi[cura

Si-a ales un cal graur


Cu pua de aur ;
Pe cal a 'ncalecat,
35. La hold a alergat.
Vaz holda de departe :
Din paiu spic, din spic mar[grit,

$i rupse tri spice de grAti


[curat

$i 'n buzunariu le-a bagat,


40. Acas s'a inturnat
$i la jupneasa gazdoaie
[le-a dat.
JupArieasa gazdoaie tot mai
[metera fuserA :
Alerga la un grajd de piatra.

$i-a ales un cal graur


45. Cu aua de aur,
Cu fraul de cusutoriu,
umblatoriu,
S'a dus la tArg la Bntl
SA fie iute

$i cumpr 9 oca de fier


50. $i noud de otel,
Sa fac secerle,
Cu manuchi de cornurle (2),
SA secere nepoti i nepotle

$i copile tinerle,

(1) =---- meger faur, cum sunt de obiceiu la sate si azi.

(2) = de corn (lemn tare).

www.dacoromanica.ro

189

55. Vai si amar cine-a secer


[cu ele,
CA ru 1-a durea peste sele !
Jupneasa gazdoa ie se'ntlni
[pe cale

Cu-un Tigan mare,


Cu doba 'n spinare,

60. $i c'o baba btrn


Cu secerea pe mn,
Pe unde mergeh,
Mare polog fceh :
Unde manunchiu puneh,

85. De noua ani si 9 zile sterpe,


Cu coamele 'ntraurite,
Cu cozile 'ntrargintite,

Cnd din jos se 'nsnin,


Juptiu-gazda-mi vnturh,

90. Cu cozile felezura (iepele).


Pe nAri vnt trge,h,
De colb II alegea,
Cu urechile in sac II punek

le nici cAus nu-i trebui.


95. Jupneasa gAzdoaie tot Thai
[mestera fusera :

65. Snopul Il leg;


Unde snopu Il legh,

CA 'march' nouA carA moc[nesti

Claia o fce,
Caruta o 'ntorce
$i-o furculice, burculice
70. In snop o implnth.

$i-o dus la moara la

$i'n

arunch,
legh,
Cu sulu
La cele doua suri a jupnului
[gazdA-1 adunk

Jupanu-gazd tot mai me[ster fuserd :

75. Strnse finii si vecinii


Cu dou lemne hodolemne,
Cu grumazi de piele
$i 'ncepur a ciocani,
A minte ca cum ar imblatl
80. Si din toate legumele (1) -1
[scotch,

Numai din una nu-I puteh,


Anume din pleav.

Auzind hoata de moara


Attea cara cu povar,
100. CarAle scrtAind
Boii racnind,

Pognicii 'n sbiciu pocnind,


Puse coada pe spinare

$i o kid la fuga mare


105. Pe coasta dealului a frgari,

Pe cum Ii treaba ii (ei).


Dar morariul, tlhariul,
Cu ciocanele 'n mana,
Cu cioarecii 'neretiti,
110. Cu luleaua in dinti ;
Mordrita, talhrita
C'o scfit de grunt,
$i cu una de trta :
Ptriu, ptriu, ptriu! si, na,

Dar jupanul gazdA avea


[noua iepe suriepe (2),

IbA-

[nesti.

[ma, na !

115. Moara sta si se uit,

(1) = gozurile.

(2) = sire = aprige.

www.dacoromanica.ro

190

Si-o apuc de r4toc (1)


$i-aduse moara la loc,

$i puse o piatr peste alta


$i ddh farina gata.
120. La moara lui Covrig

Mna slug in cmard


Dup-o sita rail de ngar,
135. Pentru a nosti feciori de
[afara -,

Sluga de tlhariu mare,

Nu-i farina' nici un pic.

Aduse o sita deas de mtasa

Eu ma suii in sus la cos


$i m'mbie cu crmoji.

Pentru a nosh feciori din

$i 'n loc de lapte-mi dau bors.

5i-a facut acest colac minunat,

125. Intr'un vrf de plop


Un iepure schiop
Treiera la bob.
Paiele 'n crengi se acatau,
Gruntele jos picau,
130. Slugi carle le Incrcau
$i acasg inturnau.

140. Pe piatra morii msurat,

cas.-

Taie-1 In cloud,

D-ne si nou ;
Taie-1 in trei,
D si lui Indrei ;

145. TaieI in patru,


Da la colceriu (2) saracu t

Jupneasa gazdoaie tot mai


[mester fuser :
A. llr,san, student_

Gledin.

xxxvi. Urarea copiilor.


(In Bistra, Muntii apus.)

Dupace intr 'n cas, un copil pgseste in frunte si zice :


Acest praznic lurninat
Noi cu drag 1-am asteptat ;
S'auzim ingerii cntnd,
Magii dup stea cltorind,
Aducnd o veste bung,

La tot neamul dimpreun,


$i dumnitale, gazd bun !
Are gazda sase boi
La coarne auriti,

Trask' brazd 'mprateasca,


Ca Dumenzeu s v treasca.

Faceti bine si iertati,


Pe noi sa." nu ne alungati,.
Ci In cas ne chemati .
S triti zile senine
$i mutt aril in fericire,
Sa.' aveti mare folos
De Nasterea lui Hristos 1"

Mars 'n cmpu Rusalimului,

Scris5. de Aar. Gligor, st.


..

(1) Lemnul dela garl. Altcum rstoc-ul este germanism din vie* mill-

tail a grAniterilor : Ladstock.


(2) --= celce poartd sacul cis colaci.

www.dacoromanica.ro

191

xxxvil. Urarea pitrAilor.


Bun ziva lui Ajun,
C-i mai bun alui CrAciun,

C-i cu miei si cu purcei,


Cu pstorii dupl ei.
5. Scoal, gazdA, nu durml,
C51 nu-i vremea ide durmit,
Trebe calul potcovit
Cu potcoave de colac,

Si cu cuie de carnat;
10. D-ne poame,
Ca' ni-i foame,
D-ne nuci,
Cd-S mai clulci,
DA-ne alune,

15. C-s mai bune.


Cornelia Frentiu, st..

Resita.

xxxvii. Urarea pizrdilor (1).


Bun dimneata lui CrAciun !

Apoi dacA le dai nuci, mere, alune, etc., ureaz4 as :


S trlti,
S5 'mbtrniti.
S trditi ca niste boieri !

Dacd nu capt poame pentru urat, ies descntnd :


Bureti pe pareti,
Tot nevoi (2) s'aveti ;

Tot d'ele mrunte (3).


De aci pin Ia punte !

(13Aita cott. Huniad.)

xxxvm. Urarea bizrAilor".


(Variant.)

Bun dimineata, neata lui


[Aj un !

C-i mai bung a lui Crciun,


$i a lui Domnul cel mai bun 1

Miei, miei cu purcei !

5. Fuge baba dup ei.


Alune,
C.-s mai bune !

(1) Pioeird se numeste o verge, ca sorcova, cu care umbl copiii la colindat in Ajunul si in dimineata Crciunului ; de aici se numesc eipizilrai (Abrud,
Bita, Hateg) ; pe la Clopotiva (t. Hateg) se numesc pitrili; pe alocurea si bizeirai. La intrare in curte strig :
(2) = epilefisie.
(3) --= nevoi rele.

www.dacoromanica.ro

192

Nuci,

ColAcuti

CA-s mai dulci ;

De cei molcuti !

Gazda csei le imparte alune, nuci, colaci, prune uscate, mere, pere s. a.
Bizrii multumesc, zicnd :

Cate sindrile la gazda pe cas,


Atta galbini la gzda pe masA !
Comunic, Silv. Bichicean, st.

XXXIX Descntul colacului la turc (I).


( Urare cu ,turca.)

VAtavul

colindAtorilor cu

turca strig vesel :


Hei, ho, ha, ho ! Stati,
Stati, frati, si-ascultati,
Vede-v'as umflati
5.

Cnd er la mijlocul
pnntului (3),
20. Se rupse fierul plugului.
Mnati mAi, etc. c. m. s.

Se uitar jupnu gazd

De coaste si de crnati
Si ide coceni (2) dege-

Si socotir cA destulA artur

[rati,

[fAcurA.

CA de cocos fript
Ochii v'o sdrit ;
De pitA cu sare
....gura, ce vA are !..

10. Vara s'o desprimvrat,


Vile s'o desghetat,
Cumu-i mai bine de-arat.
Apoi : Mnati bAieti !
Turca5ii (In cor) : Hei, ho,
[ha, ho I
15.
Se luard jupnul gazda si
[se duser
In cmpul Ierusalimului la
[arat

Si arark ct ararA,
Zi de var pnd 'n sar.

[Map oi

Si 'ncepurA cu mna dreaptA

25. Grit' rosu a rAvArs,


Cugura pe Dumnezeu rugi !
C. m. s.
.114nati mAi
D, Doamne, ploaie si soare,
SA creascA grul mare :
30. Paiul _c_a trestia ;
Spicul, ca vrabia ;
aruntul, ca mazerea !
Mnati mi ! c. m. s.
La luna, la sAptmna,

35. La anul, la jumAtate


Se luard jupnu gaz dA,
ctar grul
Se duser
5i4 gisirA 'n prgA de copt,
Se lurg jupnu gazd

(1) Tranii nostri numesc desceintec orice versuri recitate nu cantate. Prin
.erbeni (Gurghiu), de unde am aceasta urare, se zice si nuratut la. turd.
cocean de varz.
(3) -... locului ce,-1 ara.
(2)

www.dacoromanica.ro

193

40. Se duserA in trgul Ierusa[limului

SA cumpere fier ai (*le,


SA facA niate carligAtele,
Cari sA taie bine gru cu ele.
DarA surdini (1) ai neate
[nepotele,

45 Cari

tAie

bine cu ele (cu


[carligAtelele).

Se duser jupnu gazdA ai


[le puser
La capu pAmntului(locului),

La jelita vntului.
Una cu maina dreapt ti,
50. Alta cu stnga polog Mc&
Etra'stea, rii,stea (2), drstea,
ratea,
Din marunchiu in mrunchiti,
Din mArufichi In snop,

Din snop in claie,


55. Din claie 'n car,
Din car in stog,
Din stog in arie !
MAnati trai ! c. tn. s.

Dar ava jupnu gazd ai


[12 iepe-hotoiepe

60. Cu potcoavele de-argint,


Cari bat bine la pArnant :
Una cu potcoavele

Alta cu nrile vntur


ca urechile'n sac IMO.,

65. Pe car-1 'kick&

Mnati mAi !.. c. m. s.

Dar mai are jupnu gazd


doi boi mocneati,

Cu cari duce la moarA la


[IbAneati,

Boii rndAaei,

70. In trup numai ca ei,


In coarne de 25 de lei,
De ge mirA toti de ei,
CA-s chiar ca niate smei !

Mnati mi L C. m. s.
75. Se duserA la moat*

Dar c... a de moar


VAznd atta povoarl,
Auznd carAle scrtind,
Biriaii mnnd,

80. Tare s'a spimntat


$i de fried mare
Puse coada De sttinare
5i-o lu pe scoe (3) la vale.
Dar morariul, meater mare,
85. $tiind rndul, de cnd pAmntul,

5i-o apticA de piscoae (4),


Moara de loc se mai moaie,

0 lu de diirdoc (5)
$i-o tip iar la loc.
90. Puse piatrA pest cealalt
$i scoasA o tArtA latA,
De cand foametea bAgatA.
Da hualr fArina aim se curl,
CA cur aur ai mrgaritrltt

(1) = scoase la lucru.


(2) Onomatopee imitnd sunetul secerilor.
(3)
canal.
(4) Piscoiu
mic canal la moarA, pe care curge fAina In

(5) L d. deirlog.
Colinde din Ardeal.

13

www.dacoromanica.ro

194

95. In curtile dumnii-voastre,

[boieri mari.
MAnati mai L. c. m. s.
Dar jupneasa gAzdoaie
Auzind carle scat-01nd,
Biriii mnnd,
100,Cu farina venind,
Dimineata se scul,
Meinuri albe sufulca (1)

Si apuca o sita rar


De ngara
105.

$i una deas
De naatas,
$i totface ciuru-buru, ciuruburu,
Ca toti turca,sii (2) sa pupe
[fruntea.
MAnati mi ! c. m. s.

CA stiu
Marea

['n unghii,
Cu neste mni soponite,
Ca neste tnjeli pArlite,
Ca neste leuci cOrnite,
SA faca un colac de grau
[frumos

Ca fata lui Hiristos,


Unul de gru de varA
SA ni-1 de noug, la turcasi
lafara,

Mnati mai L. c. m. s.

ni-ti da

Cu sarea ;
125. Nici nu ni-ti da
Ca printii Dumnii-voastre

Mate potcovite,
GAste 'mbrobodite,
Vaci cu vitei,
Scroafe cu purcei.
130.
MAnati mi L. c. m. s.
Ne druira jupAnu gazd
C'un colac de grail frumos,
Ca fata lui Hiristos ;
135. Dar nou nu ni se pare ca-i
[colac,
Ne pare cA-i stogul cu totuL

Cu adevrat, cd de-ar fi

[stogul cu totul,
Cu paielene-ar impiedeck

110. Facii o covata de farina

$i se NO 'n aluat pn

ca nu

Cu plevele toate
140. Ochii ni i-am scoate.
MAnati mai ! c. m. s.
Ne daruir jupAnu gazda

$i c'un cioldoman (3)

de.

[pore ;

Dar nou nu ne pare ca-i


[cioldoman de pore ;,
145. Ne pare ca-i porcul cu totul,

Cu adevrat, cA de-ar fi.


[porcul cu totul,
Cu nasul ne-ar rma,

120. Dati-ne, ce ni-ti da,


Ce vi-ti Indura,

(1) 0 variant zice:


Cu nepe mcini soponite (albe)
Ca nege tnjeli prlite.
(si acele-s albe).

(2) = colindkorii cu turca.


(3)= pld mare.

www.dacoromanica.ro

Cu picioarele ne-ar

195

Cu coada 'n ceriu ne-ar


[ridic,

150. Numa pe mini si pe gazda


[ba !

$i ask Margociu,
lbnesti (Gurghiu).

Nu mai pociu,
Marzac (1)
bagd 'n sac !
155. Na
Opriti feciori !

Ha, ho, ho, ho, ho, ho t


Comunic. D. Frcas, student.

(1) = cApetenie la "Mari. Nume dat in glumg celui ce poarta sacul cu colaci
dupl colindtorii cu turca. 0 trist retniniscent de jaful TAtarilor.

www.dacoromanica.ro

GLOSAR
de cuvinte arkaice fi provincialisme.
Nr. roman. indicA colinda, cel arabic randul, B. indica colindele sociale,
U. urArile.

4.

drjun, pronunta locala. 5opfalu,

abd = abA, patina albA mai fin,

cfsprilifori, diminut. din aspri, bani,


mica monetA de argint, U. xy, 8.

U. XIII, 21.
abures, vntul a aburat a tras o
boare.
addlior, adoi meri adAliori. SA fie
din alior, d'alior,adalior? Explicare n'am aflat.
afloa-ra, aflA, pronunta istro-rom.,
obisnuita sporadic si prin Muntii
apuseni, B. LX, 3.
agest, pl. agesturi, ce aduce apa,

rul, cAnd vine mare. Din lat


aggero, gessi, gestum, aduc, B.
LXXXII, 6.

aldul, maghiarism foarte comun,

mai ales prin Tara Hategului, =


binecuvant.

alghioare, = albioare, cu ghi =


bi, B. XXXIII, 6.

TArnava-micA, A. y. 1. ----= ajun.

B.
belirel, diminut d. baier, legatoare
legatura, colan : bilierel de pani",
B. my, 13.

ban4, = Wks, pare lucra In baie,


B. 35 fine.

banal, intristare, magb. bnat, B.


III, 37.

barda.;, dulgher, maiestru care luera cu barda ; deci : a bardu a


ciopll cu barda, LI, 26.
bat, bat B. XXXV, 33.
bardr, rnagh., si dad, LXXV, 24.

bell, A, a tliA, d. e. oiboi, porci


s. a., se aude si In uzul familiar,

aglicei, anglicei, diminut din an..


glica 1. 0. cfglica, floarea : primula veris, B. XCII, 54. B. CI, 8 :
eati-s d 'aglicei.

beteag, maghiarism tare raspandit


in pArtile ardelene, = bolnay, B.

anglie, se zice mai mull clespre haine

biritu, magh. bir, primar, jude In

frumoase de materie din Anglia,


aici despre odaie : a chilie de

stat de mosie domneasca (boie-

LV111, 12.

LXXXII, 19.
comun, CXVI, 23 ;---nTe curte=epi7

reascA) CX, 18, CXIV, 22.

anglieD=frumoasa.

aninos, 1. d. a-miros = miros, pronunta dela Ghiris-rom., CXIII, 8.


argintene, spreincene", B. XLIV,
4-5, ca argintul [1.

bizarai, v. pizAr, pizarai si pitArAi.

blen, (cu sufixa en=em, cum conjug

Istro-Romanii zicnd d. e. puten.

www.dacoromanica.ro

198
putem) -1.'d. blem (Cris) mergem,
aidem, vino, B. XII, 12.
bomboancY, cu reduplicatiune din
boan, boab, XLVIII, 51.
bogat, In uzul vulgar (pe Somes,
etc.) se aude: bogeit, mult, destul,
B. LXVI, 46.
boqi, bouleni, B. LXXXIV, 28.
boj, a ul albinelor, onomatop.
CX, 4. = svonul.
bolund, magh. bolond, nebun, sim-

plu, prost, se aude si In uzul vulgar, passim, B. LIX, 18.


bomborte din boambit I. d. boan
s'a diminutivat=mici boane, grunfe, LIII, 35.
bondifit; bundit, cojocel , XXVaMul-

tmits, 5.

bori, a-, a trage boare, vnt usor,

adie, CXXIII, 8 de aici: borit


vnt, B. XXVI, 4.

brud, pod ; brudar, podar cu (pod

ccitelin, in graiul viu ; ctinel (Tarnave)=Incet, XXX, 23 ; XXXI, 23.


ceatei, alma vntul, fie-si ceatel

cfr. in-cetri,
XL1X, 19 v. si mai jos : cet.
cecede, vitei-, cu coarnele plecate

sau intoarse in afarl, U. IV, 10,


si In uzul vulg. passim.
ceruld, diminut. din cear, L d.

fiarei, fiari mica, fierut, B. XII, I.

- pronunta destul de frecvent


In Ardeal, ce=fe.
ce.yesc, acesestep=tiveste, B. LXXXII,
24.
cet,

in-cet, CXLIX,
18 ; subst.
: aBat vntul,
fie cet, XL, 17.
chichi, pron. vulg.. 1. d. chitl, impodobl, B. XXXV, 27.
chichie, L d. tichie, se pronunta.
cicle (v. col. Mgr si Or, XXXV,

17, din Filpisul mic.


chindis, brod; in uz general, B.

umbltor D.

brunj, brus, bot, un codru de cas,

XLVII, 13.

de pne, etc., CIII, 24. Cuvntul stri-

chiverilei diminut. d. chivr, sapcl,

cat din bulz, cum 11 gsim In col.


B. CIV, 10; CV, 11.

B. XXII, 9.
cioco-boco onomatopee si joc de cuvinte imitnd sunetul imblciilor,

buriumcg, butucas, in gluing I. d.


vita de vie, care se zice si bucium,
ploscut, Ur. ,X XXII.

but.; v. rn. s., B., XXIII, 16.

cum e si ciuru-buru" imitnd sunetul cernutului cu ciurul, U. XXV,


25 -26.

bumnesc,bumneste,bufneste, izbeste,
loveste, onomatopee, CXLI, 4.

cioldoman, pronunt

C.
cafton J. d caftan, B. LXXXIII, 13.
calafir, calonfir ; in graiul viu numai calapr, B. IX, 13.

ciricuq vorb pocit In glum din

calateir, In graiul, viu numai as,


calonfir, B. XVII, 37.
Came, canaf, ciucure, B. LXXXII, 16.
ceist, pronunt vulgar foarte r spandit 1. d. cAzut, B. XCVI, 31.

man, sold, coaps mare de pore,


U. XXXIX, 143.

latin. clericus, pronuntata pe ungu-

rie clericfq: de aici: cirictq, teolog, cleric, U. XII, 4.


vechiu slavonism In infelesul
de minune, B. XX, 13.

ciugdrel magh. sugr, sudar=sub-

asti-

tirel, B. XIV, 11.


cltifitepte 1. cl. clgteste, cltin, misci
lin, XIV, 16.

gatep=grijite, B. XCII, 41. Cuvn-

clengi pl. din cleanget, creangi, C.

cdVig, a-, a Diu',

alivezi

tui este In uz general In Murrtii


apuseni.

11.

cloambli, pl. cloambe, se zice

www.dacoromanica.ro

199

creang, -pas-

cuiu, la scArile cele simple = fustel,

cocif vizitiu, magh., in uzul general,


B. V, 15.

colciriu, scurtat din coldar, care

CXLV, 4.
cumund, pron. popor. 1. d. comun[?],
B. XLVIII, 13.
curci, imprf. din forma poporall:

poart sacul cu colaci, U. XXXV,

a ceird, a curge, B. XC1V, 37. B.

cleoambd (Blaj)
sim, XXXIX, 6.

146.

colind, colacul, covrigul, ce se cl


'
colindtorilor drept rsplat pentru
colindat, LIII, 25.
colindrei,a -,a colincl, gsim numai
odat in col. B. c. 26. afloare tu
trei rzisoare din Tilisca (Sibiiu).

omnd, comndare, pomara, U.


XXI, 34.
-comelci, servitori, slugi, B. LXXXI,
9, 10.

concinirea, sfrsitul, capetul, nimicirea, CI. 24.

XCVIII, 10. in inteles de a pia.


imprf. verbului a dire, a
alerga, a fugl, prf. cursei, curse,

cured,

P. LX, 8.
curuiesc cu epentez, I. d. croesc,
CLIII, 13 ; CLIV, 15..

cust, a-, a till, a exist, a fi.


cuvnt, 1. d. binecuvnt: Dumnezeu I-a cuvntat, LXXVII, 18.
cumnteitor, Fii mai ierttor si

cuvnttor = gratios de a da
cuvnt, B. VIII, 29.

onteni, a --C eu bine am contenit,

Ca albina 'ntr'un ofirit. Vorbele


contenit si ofirit sunt substantive

sinonime: psunatul oprit pn


creste bine iarba ; deci infelesul
este : am avut bine, mi-a Jost bine,

ca albinei care are flori destule


inteun oprit s. contenit, CVIII,
15--16.

cordble, mici corbii, corbioare,


CXXXVI, 11.

cornurle,mdnunchi de -, din lemn


.de corn, U. XXXV, 52.
coroboale, pocit din cordbile, cork"bioare (v. m. s.), mici corbii,
CXXXV, 43.

(crnci, se-, a se scncl, a plnge


suspinknd, LII, 11.

in graiul viu pretutindeni, = credit, U. XXXI, 2. ape


asteptare cum se mai zice.
creftinesc, I. d. increstinez, CXXX VII,

da, a - dupd cinevii, a mrit, B.


LXIX, 11.
: d'alior, aurel [?],
dalior, poate
mar-, LXI X. v. si addlior
drdoc, clarlog, U. XXXIX, 88.
de a) ca conjuncfiune final =-- ca,
col. sf. Simicoarg, CXXXV, 2. B.
XIV, 4. (b) ca prepozifiune
dela : C'am auzit de tata.
aCA pe noi, soro, ne-a da I,

B. LXIX, 10.
descntec, rostirea (nu cntarea) versurilor, versuri rostite aDescntecul colacului, U. XXXIX.

dieci(, diminut. din diac, cantor la


biserica, XCV, 5, 7.

d'oblia, d'obria, a oblici, a bg


de sam, a vede, afl, v. col.
Negri-si vntori, B. XIII, 6 ; B.
XIV, 6.

drftea-rgea, enomatop., care imi-

29.

cruce, steag (cu cruce in evul mediu


mai incoace), comancl, U. X, 7.
-crucer0i, diminut. din cruceriu, crei-

D.

far = mica monet de aram in


valoare de 2 fileri.

teaz sunetul secerii, U. XXXIX, 51.


dripl, strivl, ale-a, U. XXX, 16:

dujetnel, diqatnic i dufinic, arh.


purpur, catife ; d'urfinis,)
VI, 5 ; IX, 10.

www.dacoromanica.ro

200
dulachie, mant, dulam, cornul
cornul mantalei, B. LV, 31.
durdu,-icerului, durduitul, tunetul,

fluerea, diminut. cl. fluera, B. CV,


3., CH: fluer; pe la Scdate se
aude : floier (Oct. Sumea, st.).

forfotefte, oala-, fierbe cu clocot,

LXXXIII, 40.

U. XIV, 19.

fraie, pl. dip frau, B. LXXVIII. 7.


frangara, I. d. frnsee, B. II, 15,

P.
facutul, fAptur, talie, sttur,

B.

XXVI, 40.

fagadarita, carcimrit, birtsit,


CXIV, 31.

fustei, constelatiunea care seamank


cu fusteii dela rsboiu, const din
dou linii paralele din ate trei
stele, B. LXIV, 31. B. LXVI, 2Q.

far', 1. d. fr; se

foloseste i in
graiul vulgar (passim) in Intelesul

G.

de numai,LVI, 16 (col. din Spring).

gaiu, cocaf-, negru, XXIX. 8, B.

fatatoare, mieoare-, ca un particip

futur dela a fat = cari au s.


fete, B. XXXVII, 12.

feciorita, mid fecioar,


as zic Romnii istrieni

copil, copilit, XXXIII, 9.

f ele, magh., 1/2 cup; uz general


la noi.

felegioara, diminut. d. ferega


feldera i ferdela, B. VI? 5.
ferdala, XVI, 18. germanism In graiul viu pn astzi, veche mksur
de capacitate pentru solide, cam
25 L., banit, B. LXXIII, 16; U.
XXI.

fereca, a-, a felicia, fetid, ca in


Tetravang. lui Coresi. De aici: f erecan, ferica, ferecat, CXXIII, 2;
CXXV, 1-2; B, LX, 60.
fericu, aceeas, B. LXXXV.
fericean, fericiat,-= ferice, fericit,
B. XVII, 1, 3. fericit, C. LXXXV.
feredeu, magh., baie, local de bi,
scaIde, CL. 5, B, LXXVIII, 24.
ferie, vadr, B. LXXIII, 19.
luminar (si in uzul vulgar, passim), sfesnic, CXLIX, 5.
, fiustra, mieoara -, de doi ani, B.
CI, 20.

icut, fiut, se prouunt pe alocurea


0 ciao:, LXVI1, LXVIII,
flacai, metate4 din fclii, V, 6 ; CX,
6 ; XXVIII, 21.

C. 1.

gat, dau gata, rpun, XCI, 1.


gateaza, a gt, gteste, LXII, 9.
gazda, stapanul csei,- este in uz
general.
gagclac, magh., avut, bogat; cle aici

a &Wad, a se-, a se imboggi ;


toate sunt in uzul general, col.
CXI, 9.

gers, pronunt local I. d. vers


glas, d. e. pe la Ohirisul rom.,
CXIII, 39.

gestre, B. VII, 5: Toate vrfurile


Si toate gestrele:
n'am putut afl insemnarea.
gheluesc, magh., dau la rnda,
CLV, 10.
glzioabei, se zice i dioaba, steand,
pitting, B. X, 16.

gioldan, giulgiu, B. LXXXII, 41.


godinat, purcel, godacel, godac, U.
XIX, 18; se pronunt i goghinac,
XXX, 43.

gomoni, a petrece vorbind, a povest?, sopti, B. LXXI,


LXXVIII, 13.

15.

B.

gorgoni, TO cerbii-mi yini,

TO mi-I gorgonia
fugi de el, 13. VII, 10.
grafta, graiul, LXXIX, 19.
gramadit i griimdic, stalcit din
grmtic.
Grangurel, 1. d. gangurel, diminut.

www.dacoromanica.ro

201

langa, de langa ; aPinga,

din gangur, nume de cal, In col.

U. XXXII1, t, 1. d. pe langa.

a Trei frati.

griluq, se zice si graunt (fern.),


graunte, B. LXXVI, 13.
grositd, veche moneta mica de aram,

ca 'la 4 fileri, U. XVIII, 25.


grumur, incarch, ingrarnadi,

invdrstd, irnpleteste, face evrasta


(buchet), ori muting de flori, B,
XLIII, 10.

isme1,creatd,planta: Mentha crispa,


B. XCVI, 15.

LXXXV, 19 ; cfr. lat. grumus, ita I.

grumo, groma.

H.

haled, sgomot, galgie. In graiul


viu se aude holed, cum este si
intr'o colinda din Agristeu (Tarn.
mica) amare-i holed si adunaren,
CXXIL, 2.

harcu, arc, de aici harcas mare,


LXIV, 8 ; areas m., LXIX, 11.

heghes, rnagh., cu coarne ascutite,


U. IV, 9.
hinteu, magh., caleasc, butd, B.
XXXV, 27.
hoboni, a se legan, a se el:it], XL1, 5.

hurat, urat, prin $erbeni (Gurghiu,


U. XXXIX, nota.

husos, vechiu ban de argint, sfant,


B. XXX, 35.

Intrebk B. CX, 12.


itros, itru, din slay. utro, dimineata,
deci sIujba manecatului in biserick
aUtrenian, CLIII, 20.
jebruicd, mica zhrea, B. XX, 9.
jig, pronunta locala j=v. vig, magh.
veg=--val, XVIII, 22.

filt, jet ; jint, pl.uri; JI,t, pl.ud,


germ., jet, CXXXVIII, 10.
jotat, frumos, B. LXXXIV, 20.
judecii, la eapetul judecii,
C'acolo.si noi vom fin, XLIV,

29; presupune Nominativ. judecd,


judet, judecata.
juhcit, onomatop., vuit, vuiet, XXVII,
16.

junelas, dublu diminut. din june,


B. XX, 29.
jurdejur,jurimprejur,B.LXXXVII,1.

jurat mare, ajutorul de primar, --

I.

e in uz general, CXV, 6.

iedere, iedera, B. V, 13.


iesclie, iesle, se pronunta mai mult
iescle, (Tarnavi) XLIII, 4; V. si V,
4: aiesclelen.
iisori, Cum rsaru-si doi
B. XLIII, 3 (?).
imbubil,-d, impupit, Imbobocit,
B. V, 13.
impnd, umplek CXLVIII, 6.

impoivand, a, acoped cu toale.


indsel, fecior in casa, servitor,

L.
magh. lakmrozi), local
unde se oasplta, B. LXXVIII, 23.
Maul, alcuiti --= traiti bine, B. I,
13. (magh. jl lakni).

lat, pl.c7, lolot, smoc, floc, B. CI,


24.

chit, spalat, B. LXXXI, 8; este si


in graiul viu, In Muntii apuseni, etc.

B.

lebenjoaret, diminut. din lebedd, B.

III, 12.
inchefted, provincialism, incapea, U.
XIV, 14.
inchineiciune, rugaciune, CXI, 30.

LXXXIV, 25.
lecovatd, probabil : mArmuratA, curn

indoblia, v. doblicl, oblicl.


ingd, dingd: edinga el B. LXVI,

piatra.
lege, judecata, osanda ; cfr. expresia

.este In alt colind ; ceva vorba.


straveche (cfr. celt. leuk leuka,

www.dacoromanica.ro

202
poporan: merg la lege ; i-a fcut
legea s. a., B. CVI, 7.
legurnd, pl. e, gozuri prin
buruieni, U. XXXV, 80.
legumei, stlciturA a vorbei neintelese: egumeni, B. LXXVII, 8.
magh., panda", LXIV, 14.
libicioard, dimin. din lebecIA, lebejoar, LXV, 10.
lincet
SA nu fie o compozitiune
din lin i cet; (Meet), cari ambele

sacu-i mrisor,incptor, de acea pe


cum la o sticl mare i zic in glum

mdtuA as-i zic si la sacul cet


mare, U. XIV, 14.
meqce, mestec, amestecA, B. I, 10.
meaner', 1. d. manA, road, CXL VI, 43.

mine, ca i cine, la Acuzativ fArk


prepozitia pe, CXIII, 7.
mohoricel, cam mohorit, CXXX1X, 8.
molotru, melllothus, chimin, B.LIX, 6.

multdmi, a , in intelesul de a

aceeas ; deci lin? B.

salut s. de a rspun de la o salutare,

XLIII, 15.
lucefre, pl. din luceafr, B. LXXVII,
20 ; tot asA : luceferel, pl, luluceiferle; luceferui, diminut. din
luceafAr, la pl., XXXI, 13.

U. XXiI, 10, 12 si XXIII, titlul :


multmit ( rspuns) la o in-

inseamnA

lud, simplu, prostut, CVI, 22.

luntrd, a , eluntrdm, intrAm In


launtru ; contras din luntrm,
CXXXV, 2.
lund de inel,

chinare.
N.

na, tine, primeste, B. LXXIX, 42.


inteleg, pricep, B.
nddiesc, met
LIX, 20.

naframe, pl. dela nAfram, care in

se numeste piatra

(scumpA) ce este in Mel, B. CVII,


5 ; CVIII, 4, lume.

N.
mdcioace, pl. din macioacA (?), in-

dud, M. XXVIII, 7.
meiji, pl. din maj, veche msur
de pond (= 50 KI, 100 fonti.), B.
LXXX II, 40.

malini melin, planta liliacul, LX111.


meirgdret,i ismd a ----- isma creat,
Mentha crispa. b=ca mrgritarul :
oCu lAnuta creat, CreatA margeireatd.
vechiu ban unguresc.
meirsac, ttar, cel ce poartA sacul cu

colaci dupA colindatorii cu turca,


U. XXXIX.

mas, din arhaic, mdnre, am ,am

uzul vulgar face pluralul nAfrAmi,


maramA, B. XXVIII, 9.

niiscutul, arh. (la Coresi), nasterea,


VII : Sara nscutului nasterii.
neivodasi i ndvodari, pescuitori cu
nAvodul, CIVCVI.
nedee, srbare, petrecere de var cu
joc, obisnuitA in tam Hategului,
si pe flu, XXVI, 33.
nepomenit, nedesteptat, netrezit din
somn, B. LVIII, 18.
nesocotit, miile"

poposit, LXXII, 68.

O.

masd, fat de mas, msrit, B.

o, ori, B. LX, 14, 15.

XIII, 17.

meitdprul,rchita, salcia,B.LXIX,19.

matufel, In glumg

necalculate.

Urarea din Cetea (Teius).


nevoie, este si in uzul general, epilepsie, U. XXXVIII. Tot nevoi
d'Cle (=de cele)mdrunte,==rele.
nici, 2 silabe: ni-ci, B. LX, 42.
nimeri, a , a sosl pe neasteptate
ca din intAmplare. MA si In
uzul vulgar, B. XCI, 1.

sacul in care

colindAtori adun colacii

c. 1;

ociirut, diminut. d. oacdr, cu pete


negre pe bot, incolo tot alb, LXXII,
41.

www.dacoromanica.ro

203

olatd, pl.e i olaturi; In uzul vulgar se aude i olete (V. al meu

plvan, B. LXVII, 23.


platd, folos, dobnda, U. XXX, 18.

Glosar de cuvinte dial, sub voc.),


vorb invechit. O gsirn $i In

Pociunchi, pro nun% lo calk' In Sonfalu

Cronica lui $incai, passim, edi-

pi$ori ; remarcm chi= ghi = bi;


V, 6. Sara de arjun.

ficiile din jurul casei, XXXII, 10.

omeni, In infelesul de a cinstl, osOtt este In uz general; In intelelesul de : s'a facut om, In U.

(Trnava micg) 1. d. pociumlii, stl-

pogdniciu, a) pogoniciu, servitor mic

care mn bofi prin$i in jug. B.


LXXXVII, 14 ; b) ca ad jectiv : avan,

neastmprat, 1. d. pogani, B.IV, 3.

VI, 12.

or, aLa noi si-or venit=-.au venit,


B. XVII, 20.

Genitivul de form arhaicg


dela oaste, XCV, 10.

P.
paIos, B. LXXXI, 24.

pcilutd, pl. 014, palat, CIX, 2.


pdsturd, este In uz si In graiul viu de
pe Trnava niic, in intelesul de :

merindare in col.=msrit, fat


de mas. Pe alocuria pdsturti se
numeste crtinta
pdtac, veche monet ung. de aram

poiatd, grajd, staul, XXV, 10. U.


XI, 6 ; e in uz general la Romnii
ardeleni.
fibine, ecoadep de gralu, gozuri, ce
cade sub ciur, CXIII, 30.
fioivan, magh. (col de cai.
poldrit, XXX, 10, doara (?) poleit ?
',okra, XXXI, 8. palat, B. LXXII, 7.
polijit, V. polrit.
pomeni, a , a destept s. trezi din
somn, $i in uzul vulgar, passim,
B. LIX, 36.

grbesc, es te si In uzul

ponosit, frecat, tocit, uzat ; tare uzitat $i In graiul viu.


porge, dare, CXIII, 12 ; este $i la
uzul vulgar, pe Cmpie.
porumbcqi, porumbei (paseri), B.

vulgar (Gherla).
pe, pentru, X. Observ, B. LXXVII, 40.
pcine, in uzul vulgar la tar ; pecie,

porunci, a, a vesti, trimite vorb ;


este In uzul vulgar In intreg Ar-

ca la 7 cr.----14 fileri.

J.zesc, ma

XX, 17; U. XIX, 18 ; M.1XXXIV, 11 ;

pe la Hateg $i pe jiu: pecine, U.


XXX, titlul.
trup, CXXXVIII, 53. Cfr.

LXXVII1, 16.

dealul, B. LIV, 12.

poplog, posomog, bucat, drab


mare, U. XXXII.

edrac iinpeNat = In-

Potilat, (pron. pochilat), magh. patyolat,


invelitoare pe cap la

pene, pl. din peand, buchet, flori in plrie, si in uzul vulgar, B. XXII, 5.

povoraf, orn de rnd, iobagiu care


poart poverile (contr. nobil, ne-

zicerea :

trupat.

femei, B. VIII, 51.

petrec, se , tree. Cfr. zicerea etoate


tree $i se petrec, B. XXXVIII, 6.

me$) (?), LXXII.

pica, au picat =au nimerit, sosit pe

preinzesc, transitiv = Ii dau de prnz,


este gi in graiul viu, in uz general,

nea$teptate, B.XLIX, 21.


piscoiu, mic canal la moar, U.XXXIX.

prejur, prejur masda, Mil pre-

copiii cari in ajunul


Craciunului colind, ureaz cu pi-

pozit. de= in jurul ; bogitga prejur easel", IX, 19. V

zdra s. sorcova, U.
XXXVIII.

XXXVIII,

XXXVII, 3.

prourd, prournd, cu r = i, =
plour, XXX, 33.

www.dacoromanica.ro

204
puioare, vl de fachiol, IX, 11.
Pulberice, deminut. cl. pulbere, praf,

sbier, B. CIII, 9. sbiere si:sbierat,


cum gsim in LXVII, 11. iJ in
graiul viu, passim.

CXXXV, 30.

purced,plec, merg, LXXII. Purces-a,


B. XCII, 48.
pustin, pronunt dela liateg, pustil,
In Intelesul de a pribegl, XL, 19.

Tt
radi, rddui, ppocop. din arklui
(magh. ered), a pleca, porni, CXIII,
1, 15.

rcimburat, stricat, roate -e, stricate,


U. XXVII, 13.
reigoc, germ. Ladstock, lemnul dela
garl, U. XXXV, 116.

pl. din sea, B. LuvIa, 7.


a=--, a trage In gazri, XXV,
4.

sbonul, svonul, CXLVIII, 10.


scafilitat, apusul, vestul, 13. L XXII,
14.

scoc, canal, U. XXXIX, 83.

scris, ca-, frumps ca scris, ca pictat, este i in gralui viu, CVIII,


In adaus.

sdran/d, treat*,

este In uzul vulgar general, B. X, 23.


sdronldni,onomatop., rontl, X1111,6-

rat, pl. rturi ( magh. rt), este general


in graiul viu, = lunc, livad,
XXIV, 3.

sezdu, jet, jilt, CXLI, 41.


sfrtariu,114dintr'un Intreg,

rein, pl. rifuri, rele, X. observ.


rdvtinat, fcAnat, faimuros, cr-

sfercugd, dimin. din sfirc, B. LXXXI,

cAnos, B. XC, 8.

cup,

XLVIII, 51.
24.

sgeicinez,asgti, scuturA,CXXVIII,15.

ritzd, a-, a revrsi raze, a rada,


I, 13, rAzeste

roajba, despre unelte rele : ru, hodorogit, invechit, de nimic, U.

sghicitaes, sbiciul, a sbid, - despre


vnt, BCX, 5.
Simicoard, cSfeinta ---, Sfintul
Nicoar, S. Niculae, CXXXV.

ginor, gaitan, Q. XIII, 17.

XVIII, 25.

mustel, In uzul general,


B. XVII, 35.

rongini, a roade cu sgomot,

ron-

tal, XXXIX, 29.

met, In intelesul de local : loc de


rugciuni, capel, orator, B.
I-XXVII, 5.

rurnegul, rumegatul, XXVII, 25.

rumegior, rumenior, cam rumen,


XXXV, 6.

rup, rupse a graP=prinse, Incep,


CXLI, 17.

probabil

romonit, B.

VII, 27.

sluji, a - a face slujba sfnt (Iiturghia) In bisericA, In uzul general, CXL, 26.
magh., buctres,B.LXVI,
19.

goldu-boldu, joc de cuvinte, cuvinte


gemene, (coaps) mare, U. III, 12.
golovat, piatra (?), potec mrmuratfi, din magh. sala = turmaling, piatr cu fier, LXXV.
somnet, a - somn, a durml, a trage
un somn, BXCV, 7. B. XCIX, 1 ;
nu somnati-nu durmiti.
stillfiurile, stlprile, ramuri, B. XLII,
15.

S. S.

stnjin, floarea : Iris germanica, B.

scibeiu, magh., croitor ; de aici : adbuesc, croesc ; substantivul &Mau


e frecvent in graiul poporan, verbul ins nu-i In uz, XVIII, 24.,

XLIX.
steificineasa, XVII, 17.
dpa m

stat, stturA, B. XXXIX, 4.

www.dacoromanica.ro

stpti,

205

stavd, erghelie ; e in uz 'general)


B. XXVI, 26.

tdrmq, magh.,pridvor,balcon,XXXV,
29.

gtbld, stebl, cotor, mnunchiu, B.

gfrd, chitit, impodobit, B. III, 10 ; B.

IX, 14.
stocuI, B. LXXVII, 30 : aC sunt doi

tifras, mndru, tantos, B. XXXIV,

storcuti din ceru. Si cu doi fiuti


de ai lorun ; n'am putut afl Insemnarea ; doari germ. Storch,

tind, simplul verbului intind, XII, 20.

barz (?).
striimb, in intelesul de fals, este In
uz general la popor : ao jurat
strirnbn, CXIV, 33.
strdpsor prin mefatez i rotacizarea lui I din_ stlpsor, trengut,

17.

a Tinse ceruln.

lip, pron. /tiP, provincialism general


arunc, BXXVII ; B.
in Ardeal,
LVII, 35.

gpdu, (pron. Mptiu), magh., pnisoara, CXXXV, 47.


tivdrd, pron. loc. chivdrd sapc5, B.
V, 18.

XXXI, 33.

striltior, probabil din : tretior (= de


trei ani).
stretior, B. LXXXIV, 30 ; B. XIII, 10.

stropgor, diminut. d. strop, .= putintel ;

XXXVIII, 14

dar mai probabil c o

vrut s zic stritibsor, (v. mai sus


crengut, XXX, 31.
su, 1. d. so, (ca Sicilianii) din sdu,
pronume poses.
sucna, B. XXXI, 18, surnnit, in uzul
vulg. gener. sugnd, fust.
sulbuc, un- mare de peste, grmad.

Este si In graiul viu pe la Brad


si jur. Comuni cat prin Virg. Perian, st., B. CV, 13.
suman, tundr, gheb, des in graiul
viu, B. XV, 13.
suPdrat, trist, intristat, CX.
surdini, a scoate la lucru, U. XXXIX.

uriep, aiepe en sirepe, iuti,


U. XXXV, 83.

sugtac, veche monet de aram, c.


4 fil. U. XII , 4.
suvols, coarne in aur suvoalse, rsfrnte, B. CI, 23.

T. T.

toiag, lumin de cear galben In


mna mortului, s. pentru morti,
CXLV, 5.

torigte, turiste i tuliste, locul unde


se d de mncare la oi, XXVII, 22.
Told, Tuti, Slovacii, B. VIII, 16.
treabei, c si -pe la noi ii de treabdh=
de trebuint:de folos, U. XIII, 22;
. cfr. zicerea poporani : anu-i de
treabn, anu-i de folos.
tregtior, cuvnt stricat din stretior,
iar acesta, probabil, din tretior,
13. XCIV, 15.

tretior, al trene, B. XCIV, 15.


troapa, WI:1os (Ia Alecsandri), comand, porunc, semn, cruce, steag,
col. CXXV, p. II, cfr. grec.cpoirii=

tntoarcere, U. II.
tuligtea, identic cu toristea, turistea,
cu 1=r, XLVI, 10.
tulai, interject., exclamare de spaim,

de alarm, din magh. tolvaj =


hotii, XC1I, 11.

tun, intru, II, 33 ; VIII, 19 si In


uzul vulgar, foarte comun.
turca ,s, colinatorii cu turca, U.
XXX1X.

Idler, pl.
e, farfurie, B. XV, 29.
taiu, ao tale = iea fuga, taie fuga,

cismei, provincialism In
tureacul,
intreg Ardealul, crmbul cismei,
B. LV, 32.

B. XVIII, 13.

Tariglat, I. d. Tarigrad, Constan tinopol

www.dacoromanica.ro

206

vrtdpil, CXXV. p.

U.

11, (?)

condu-

cator (?).

un, u' leu, B. L X. 21.


un', mai ales Inaintea dentalei t
unde, se aude i In graiul viu.
urechird, de strugure, mica arip

de , XLVIII, 50.
derivat din oaspetii, cum
se zice i in graiul vulgar pretutindeni : ospecioi, XXXI, 4, si usN ieioi, XXX, 4.
urzese, decid soartea, fa. c ursita, pun
capt, sfrKsc, ucid, B. LXXVI, 6.
In lexic. Bud. sub voc. aflam
sgsc, statuo, constituo, destinov de,
cerno : toate Insamn aproape aceeas: urzesc.
V.

veintureaca, lopata de vanturat


grtil, U. XXI, 14.
vtirfi, 1. d. vr fi, vrfuri, B. LXX,
XIV, 32.

veirst, impletesc, Invrast, fac vrast


(buchet) din flori, fac cunun, B.
XLIII, 17.

pdst, pronunt poporan aproape


general In Ardeal =vzut, passim.

ververi VIII, 9. poate flacr,


vori (?).
veil, (?) simplul verbului : invell.

velici, a, probabil din slay. velik


--= mare ; deci : a mrl, fetid, XLV,
33.

vidra, o plant de apa, comunic.


Lud. Munteanu, st., Hateg.

virguq, diminut. din vig, acesta e


din magh. vg val.
Z.
abreiluied, In graiuT virr oriblae, fetiscan, B. XL1V, 13.
odpsite,
o plant, num ire In uzul general, BXV, 13
oduri a, a colindh a 2 zi de Craciun
dimineata, obiceiu in Tara Oltului,
CLV.

grill, a, v. act. trans. a-i da zile


multe, U. III, 28.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA COLINDELOR
.....-18. Brseanu, Andreiu, Cincizeci de
colinde, Brasov 1890.

1. Sulzer, Dr. losef, Geschichte des

Transalpinischen Daciens, Wien


1782 (special t. II, 403 : turca).
2. Pann, Anton, Cantece de stea
si de Vicleim, Bucuresti 1830.
3. Marienesca, Dr. Atan. M., Colinde, Pesta 1859.
4. Idem, Saturnalia si pitrii, Fa-

=.19. Sbiera, Dr. loan, Colinde, Cer- .


nauti 1888.

20. Daul, Tcodor, Colinzi si cntece


popor., Arad 1888.

21. Alexici, Dr. G., Texte din literatura poporan rom., Budapesta
1899, pag 139-172, note : 286-290.

milia, 1874.

Colinde, Orstie

5. ldem, Cultul pgin i crestin,Bucuresti 1884.

22. Ciura, Alex.,


1908.

6. Schuller,foh. Karl, aKolinda.Eine


Studie fiber romnische Weih-

23. Reidulescu-Codin, C. si D. Mihalache, Srbatorile poporului roman, Bucuresti 1909.


24. Vasiliu, Mex., Catece, urturi
si bocete (pag. 173-189 : urturi

nachtslieder, Hermannstad 1860.

7. Idem, Herodes, Ein deutsches


WeihnachisspielausSiebenbrgen.
Hermannstadt 1859.
8. Schmidt, Wilhelm, Das Jahr und
seine Tage, in Meinung und Gebrauche der Rumnen Siebenbrgens, Hermnanstadt 1866.
9.

Theodorescu, G. Dem., Studii,

Romanu11869-1874 (25 Dec.1869).

10. Idem, Notiuni despre colindele


romne, Bucuresti 1879.
11. Idem, lncercari critice asupra
unor credinte, datine si moravuri,
Bucuresti 1874.
12. ldem, Poezii populare, Bucuresti

la S. Vasile.)
25. Plisculescu, Nic., Literatur populark' rom. Bucuresti 1910.

26. Olkinescu, C. Dim., Teatrul la


Romani. P. 1. Datini, nravuri,
jocuri, petreceri. Bucuresti 1897.
27. Densuian, Aron, Revista criticliter. 1.
28. Ducange, Glossarium mediae et
infimae latin. Parisiis 1840-1850.
29. Czdran Gyula, in a Ethnographiall,
1901. aAradrnegyei kolindls es
turka tncoltats.

43. Bdnfilli, Petru, Colindele Cr-

30. Kirdly Pal, ibid., aBethlehemes


jtl Radnn, an. 1904.

ciunului si ale Pastilor. Sibiiu 1875.

31. Moldovan, G. Dr., Alsfehr vr-

1885.

14. Burada, T. Teod., 0 clatorie in


Dobrogea, Iasi 1870.
15. Mangiunca, Sim., Clindariu pe
1887, Oravita 1881.
16. Gaster, M., Literatura popular
rom. Bucuresti 1883.
17. larnik-Bdrseanu, Doine si stri-

gaturi din Ardeal, Brasov 1895,


col. 1-V, pag. 418-429.

megye roman npe, N. Enyed


1899, pag. 231

239.

32. Schmidt, Tibot, a Etnografie :


Turca in comitatul Hunedoarei, in
aTransilvanian, revista Asociatiunii pentru literatura rom. si cultura

poporului roman, Sibiiu 1911, an.


XLII, II, pag. 135 - 146, cu 6 ilustratiuni.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pag.

Precuvntare

Datine si credinte poporane.


A. Crciunul .
B. Obiceiuri de Crciun. .
a) Colindele
b) Lturenii
c) Petrecerea copiilor .
d)
a
btrnilor..
e) Butucul CrAciunului .

f) Alte obiceiuri

5
8

10
14
15

xxiv.

16

xxv.u.

COLINDE

n.
IV.
V.

Sara mare

vu.
vui.

Ziva lui Ajun. .

24
Sara nscutului (nasterii) 25
.

Ix.

Colind la us afar,

X.

Colind. la usa afar, ziva. 26

xi.

Dimiheata de Crchin.
Scoal, gazd bunk* . . 27
De sculate. . . . . . .
SCulati, mari boieri. . 28
Sculati boieri (var.)
Schlati, sculati, . . . . 29
He, Crciune. . . .
Dimineata lui Crciun 30

noaptea

XII.

xiii.

xv.
XVI.

xvu.

Mr si Or

Scar de argint. .
xxxvii. Mine la prnz . .
XXXV1.

Sara de arjun .

V/.

xxxv.

23

Cunun. lui Hristos (var.

XXXIV.

xxrx.
xxx.

21

22

Zori albe
30
Azi e ziva de Crciun 31
Vestea minunat. . .
Mesia sosit In lume . 32
.
Patru pdstori .
la gPatru pstoria)
Nasterea Domnului .
Nasterea din fecioar
La chilie de fan-file. .
Luceafr galbin. .
.
Zori
Zori de zori
F6-te vesel ! (var. celei
precedente). . . .
Vesel, domn bun . .
Zori frumoase . . .
Mndru-i cerul. . .

XXV.
XXVI.

XXXI.

A. Religioase.
Sara de ajun . . . .
Sara lui A jun (variant)

Sara din easarA


Ce sara-i ?

X ix.

xx.

C. Colinda la popoarele conlocuitoare


17

i.

P ag.

34
35

36
37
D

38
39

XXXVIII. In sesul cel frumos. .


xxxix. Blestem i binecuvntare
XL.
Blestemul Maicii Domnului
Blestemul Maicli Sfinte
(var.) .
XLII
Maica Sfnt. . . .
(varianta
XLIII.
. .
precedentei) .

xuv.

Maica luminat .

XLV.
XLVL

Maica cu fiu 'n brate

www.dacoromanica.ro

33

. .

O chilie de anglie . .

40
41

42
43

44
45

209
Pag.

Pag.

XLVII.

Dumnezeu cu oile .

46

xr..v.ur. Sub d'umbrele mrului


Dinaintea raiului . .
47
XLIX.
48
In poarta raiului . .
L.
La vrful muntilor.
XL
49
LII.
Pe fetele muntilor .
La cea piatr . . . .
mu.
UV.

(variant)

50

LV.
LVL
LVII.
LVIII.
LIX.

Fiu din piatr . . . . 51


Este o piatr mrmurat
Maica Sfnt cu pruncul
La o mas de mtas 52

Lx.
Lxr.
LxII.

Mnstire cu 9 altare .

Doi

Ce soare rgsare? .

xcl.

Vindere.a lui Isus . .


Zori, dalbe surori .
Zori (variant) .
Trei cocosi . . . .
Dalb mnstire .

xcrI.

xcru.
xcnr.
XCV.

xcvr.

xcvn.
xcvm.
xclx.
C.

c.

luceferi
53

cm.

Poala cerului

71

72
73

Intreab sfintii
.
Jos, pe mare 'n jos .

74
75

Crestinii

Haida, frate

76

Corbiile

La mas

77

Sfarsitul lmuii..

78

Nvodasii

Sub rosu de rsrit .


In deal la Rusalim .

54
55

56
Lxv. Ion Sntion
Lxvr. Vntori de ai lui Pilat
LxvIr Se plimbl cea Snt-Mrie 57
Lxxur. Poarta cerului .
.
58
LxIx. Mr d'alior . . .
Lxx. Se scoboar Domnul Sfnt 59

De s'a pogorit

Purces-o

60

Lxxn.r. Domnul pe pmnt


LXXIV. Domnul pe

70

Vntorii lUi Crciun.

=v. 0 fiar mndr

LXXI.

LXC.

61

prnnt

(variant).. . . .
Lxxv. Piatr solovat . .
Lxxvr. Coborita Dumnezeu

CV,

CVI.

cva.
cvm.
CX.

Petrea In raiu Olariant) 83

cxv.
cxvr.
cxvIt.

84
Sub poalele cerului
85
. .
Taica Petrului
Sus In poarta raiului 86
Sus in poarta raiului

=v.

62

(variant)

63

Iuda 'n raiu .


CXIX.
CXX.

xxvIII.Domnul bun
LxxIx. Tri mese a lui Hristos 65
Lxxx. Tri mese a lui Hristos

cxxl.
cxxn.
cxxm

(variant) .
Lxxxr. Maica suprat

cxxv.

C6

Lxxxir. Umbl maica dup

cxr11.

LXXVI Scoborlt-a Dumnezeu(var.) 64

Noti nvodasi . .
79
Nou nvodari . .
De n'ar fi gresit Adam 80
Scaun de judet .
Judecata lui Adam . 81
Raiule, grdin dulce
Joac Petru . . . . 82
Petru in raiu . . . .

fi.0 67

colindtori . .
Lxxxiv. Cat maica
LXXXV. Cam pe lng mare
Lxxxvr. Pe Inga lun . . .

CXXVI.

cxxvIr.

XLXXIII. Tri

LxxxvILYestea rea . . .
.
XXXVIL La piatra rsturnat .
LxxxIx O cruce de mr dulce

=cry.

87

. .

luda 'n raiu (var. 1) 88

(var. 2).
n

(var. 3) 89
La mijlocul cerului . 90
Fericea-mi
D

Fericea-mi de el .
Fericean de el!. .
Domnul bun 1-2 .
Cest d'om bun

91
.

42

93

68

cxxvm. Om bun

69

CXXX.
CXXXI.

Domn bun . .
DomnuI bun .
Cel boier bogat

cxxx[r.

UmblAm a colincl. .

70
*

94

.
.

Sfnta Duminecl .

95

.
14

Viciu, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

210
Pag.

Pag.

cxxxlv. S n-Nicoar . . . .
cxxkv. Sfnta Simicoar (S.

96

Niculae)
.

cxxxvii. Dalb. mnstire

cxxxvm. Drag soare .


cxxxIx. Ce soare rsare?
CXL.
Trei floricele . .
CX LI.

97
98
.

. .

CLII.
CLI1I.

ei flori

Trei flori (variant)

Fclia dalb .

II

iv.
v.
vi.
viL

vm.
Ix.

Ion bun voMic. .


Junelu tinerel. .
Vsii tinerel.
Junii buni.
Prsovan loan
Vntorii

riant)

XVII.

xxym.
XXIX.

xxx.

123.
124-

Voinicul de asar .
Dinaintea cestor curti 195
Ana prin grdin . .

Marie, prin grdin. 126


Grdina cu florile.
127
XXXIII.
Cunung finului . .
xxxiv. Ferice de-un boieriu
Fica frumoas. . . . 125
XXXV.
XXXVI. Corinda fetei . . . .
Colinda la fat mare 129
xxxvm. Colinda unicei fete . 2
XXXIX.
Colindafetei frumoase 134
XL.
O murga priponit .
XLI.
Fica gazdei . . . . .
XL II.
Susana, fat dalbd . 131
xLIII.
Doi meri adliori . .
XXXI.

xxxIt.

110

xLIv.
xLv.

111

XLVL

(vs117

Ruga vntorilot .
118
Ruga vntorilor (var.
din f. Hateg.) . .
Doi frati
119

pintre

xLvm.

Printre men
peri

xux.

Pe dealu cu stnjnii
V'o doi men i v'o
doi peri
Marea mare . . .
Vino marea . . .

113

116

Feciorit
132
Strat de busuioc .

a (variant)

Un strat de busuioc 133.

112

L.
LI.

i pe sub

114
115

Negri-si vntori .

XXVII.

A vn

Scoli, tu fic . . .
Fica mamei . .
Pe luncile soarelui.

olinda cAtanei. .
Stoluri de voinici .
Nscut-a, crescut-a

Trei jocuri .

XVI.

199

XXII.
XXIII.

XXV.
XXVI.

102

Soare rdsrit . . . . 109


Brad Inalt Stan de
piatr.

XII.

xv.

121

101

D
(var.) 108
(de zurit)

X.
XL

XIV.

In grdina soarelui
Doi voinici
Trei pene

Pe sub men
peri.

B. Sociale.
1.

1215

muv.

Cocos galbin . . . . 106


Mnstire cu 9 altare
Mare-i vorb si-adunare 107
Bradul i teiul . . .

CLIV.
CLV.

Trei ficiori

99
100

Noi umblm la colindat a


Mndr stea . . . . 103
CXL V.
Se scoboar Dumnezeu 104
CXLVI.
la scoaldi
CXLVII. La poarta cerului . .
105
. . . .
cxLvIII. 0, Isuse !
C XLIX.
CL.
CLI.

11

xrx.
XX.

cxxxv. Boierul din sat .

CXLII.
CXLIII.
CXLIV.

XVIII.

Vglie .

L II.

LIII.
LIV.
LV.
LVI.
LVII.

134-

Colinda lui Ion . .


Ion bun barbat . .
Calul lui Ion . . .

135.

136
137

Lupta voinicului cu leul 135


D

(variant)
LVIII.

Lupta junelui cu leul

www.dacoromanica.ro

139

211
Pag.
LIX.
LX.
LXI.
LXII.

Lupta junelui cu leul


(variantg)
junelul

Leu 'n curte .


Colo jos

. . .
.

LXIV.
LXV.
LXVI.

Sora Salomie .

Sor i frate (variantd)

LxvIL

Sor si frgtior .

LXVIII.

Un sor c'un frtior

LxIx.

Dou. stele

Un frate si-o sorg .

. .

LXXXII.

Pe sub deal de pomisori

CIV.

Ruga mioarei . . . . 167


miugrii (mioarei)

141

XCIX.

143

C.

144
145

CV.
D

147

CVI.
CVII.

cvm.

CIX.

148

Doug surori . . .
Doi frati . . .
.
149
Mirelu-i tinerel . .
Gazda nu-i acas . . 1;0
Umblm colindnd .
Colinda popii . . . .
Colinda primariului 151
Colinda gazdei . . . 152
La gazda feciorilor 153

CX.

CXI.
CXII.

159

Lxxxvm.Doi boieri bogati.

LXXXIX.

(va-

riant)

xc.

Domnul bun .

(variant)
Tatl .cu trei fii . .

xcm.
xcIv.
xcv.
=TT.

Ce-i mai bun ? .


Colinda junelui .

161

162
163

Ziori de ziori . . .
V'o doi meri si v'o
doi peri

.
.

Trei pcurgrasi .
Trei pacurgrasi .
Albu-i dealu. . .
La luncile soarelui .
Blestem de mam .

168
169

.
.

Sus la drumul mare 170

urare In cas .

varianta 2-a. .

VIII.
IX.
X.
XI.
XII.

171

. .

172

Multmitg, ciinlare
dup colind . . .
Multmit,urare dup
colindfi, var. 1-a . 173
Muhmit, urare dupl
colind, var. 2-a. .
Multrnit, urare .
Urare . .
. . . . 174
Multmita, urare .
Dup colind, umoris-

tick .

160

Muhmita feciorilor,
varianta I-a . . .
Mu ltmita feciorilor,

156
157
158
.

Urarea dela fereastr


Multmita feciorilor,

Lxxxm. Colinda oricrui om


din sat
Ferica-mi .
Fericu . .
. .
LXXXVI. Scoalk gazd ! . .
LXXXVII. In jur de mas . .

Sus la munte

C. Ural-I.

ColindavAtavului (feciorilor)
154
Colinda unde este f ecior i fat. . . . 155

LXXXIV.
LXXXV.

(variantg)

146

(variant)

il-a).
LXXII.
LXXIII.
LXXIV.
LXXV.
LXXVI.
LXXVII.
LXXVIII.
LXXIX.
LXXX.
LXXXI.

cm.

xcvm.
CI.

Sus

CII.

Un mgr si-un pr. . . 164


Doi boleti btrni .
Sculati boieri . . . . 165
Floare cu trei rzisoare
Colinda pgcurariului
Colo jos, pe dup deal 166

XCVII.

140

la Triglat

Lxm.

LXX.
LXXI.

Pag.

. .

XIII.
XIV.

Urare hazlie. .

XV.

aMultmita banilor

175

176

(=----pentru bani) . .
XVI.
XVII.
XVIII.

Multmita pentru bani 177


Multmita pruncilor .
Mult mit (ura re mare) 178

www.dacoromanica.ro

212
Pag.
XIX.

xx.
xxl.
xxll.
xxm.
XXIV.

xxv.

Pag.

Mu ltmit; urare mare


(variant) . . . . 178
aMultmita feciorilorp
(mare) In dimineata
CrAciunului . . . . 179
Multumita (cu glume) 180

xxx.

Inchinare cu pharul

XXXIV.
XXXV.

Multmit la o *Mehl-

nare (rspuns). .
Urarea colacului dela
fereastr
Urarea colacului In
cas

181

Urarea colacului. .

xxvirr.
xxIx.

Urarea brnzii .
Urarea rachiei .

xxxm.

VornIcie (urare) .
Multmite a) pentru

xxxvi.

bani, b) pentru vin. 186


Urare (umor) . . . 187
Urarea colacului
Urarea copiilor .

)(XXVII.

xxxvm.

XXXIX.

-3)

Urarea banilor (pentru bani)


.
.

183
184

pitrdilor" .

pizdrilor
.

Descntecul colacului
la gturc (Urare cu
192
turca).

Glosar.
Literatura

www.dacoromanica.ro

188
190
. 191

. .

182

xxvi.
xxvir.

xxxr.

Uratul peciniei (=at-nil= pentru carne) 184


Plata colindei (urare) 185

colindelor.

197
207

DIN VIEW POPORULIJI ROMAN:

Flora din Cartel, de Pompiliu Prvescu, 1908 . . L. 3.


II. Cimiliturile rorneinesti, de T. Pamfile, 1908 . . .
111. Poezii populare din Marantures, de Tit Bud, 1908
IV. Cntece si ureituri, de Al. Vasiliu, 1909

5.V. Din literature popularet, de N. Pdsculescu, 1909

6.
VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 . . . .
;,
VII. Seirbeitorile poporului, de C. Rdulescu-Codin si
D. Mihalache, 1910

VIII. Industria casnicei la Romeini, de T. Pamfile.


10.
Premiul Neuschotz din 1909, 1910 . . .
I.

1.
1.

1.
1.

1X. flore si chittituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911


X. Legende,traditii si amintiri istorice, de C. RdulescuCodin, 1910
XI. Srbtorile de varei la Romani, de T. Pamfile, 1911
XII. Cetntece de tar, adunate de T. Pamfile, 1913 . . .

2.

1,50

XIII. Boll si leacuri la oameni, vite si psni, dupd datinile i credintele poporului roman adunate din
comuna Tepu (Tecuciu) de T. Pamfile, 1911 .
XIV. Catece poporale romdnesti din Co;nitatul Bihor
(Ungaria), culese si notate de Bla Bartk, 1913
XV. Vrenzuri lutelepte. Povestiri si legende romnesti,
culese de D. Furtun, 1913

XVI. Agriculture la Romani, de T. Pamfile, 1913 .


XVII. Ingerul Romeinului, povesti si legende din popor,

2.
4.

1,
5.
1 .-

5.

culese de C. Rdulescu-Codin, 1913


XVIII. Povestea lama de demult, dup credintele poporu-

lui roman, de T. Pamfile, 1913


XIX. Seirbtorile la Romni. Seirbeitorile de toamnet si
Postul Creiciunului, de T. Pamfile (Sub preset").
XX. Sat-bettor-de la Romani, Creiciunul, de T. Pamfile.
(Sub preset).
XXI. Superstitille poporului roman, de G. F. Ciausanu.
Premiul Adamachi din 1913. (Sub preset). . .

www.dacoromanica.ro

9.-