1.

Evaluarea clinica a pozitiei de relatie centrica a mandibulei cu si fara contacte

dento-dentare .
a)Metoda unimanuala Ramfjord :
-pozitia pacientului sezand , cu capul nesprijinit , relaxat .
-medicul pozitionat in fata si in dreapta pacientului , in picioare .
-cu bratul stang medicul sustine capul pacientului si cu mana stanga indeparteaza
buza superioara .
-cu mana dreapta se pozitioneaza mandibula :policele este fixat pe fata vestibulara a
incisivilor mandibulari sau pe menton , celelalte degete submandibular.
-din pozitia de postura i se cere pacientului sa stea relaxat , iar medicul executa
miscari blande de inchidere , deschidere pe o distanta de 20-25 mm , pana cand se
simte ca mandibula se misca fara participarea pacientului .
-dupa ce s-a obtinut pozitionarea in RC se apropie usor mandibula de maxilar pana
se produc contacte dento-dentare , pacientul este rugat sa fie atent si sa spuna pe
ce parte se intalnesc prima data dintii .

b)Metoda bimanuala Dawson :

-pacientul culcat la orizontala cu mentonul usor mai sus decat vertexul .
-medicul este asezat in spatele pacientului
-policele de la ambele maini se situeaza pe menton , iar celelalte degete cuprind
mandibula .
-in continuare se procedeaza la fel ca la metoda unimanuala .
-avantajul acestei metode consta in faptul ca mandibula se pozitioneaza mai usor
,iar pacientul sta mai relaxat .

c)Metoda lerelor
-interpozitia de lere-separatoare , la nivelul incisivilor
-pozitionarea se face prin simpla contractie a muschilor ridicatori (maseteri)
2. Notiuni teoretice si practice privind realizarea coroanelor partiale .

Ocluzal :
-se reduce minim : - 1.5 mm pe cuspidul de sprijin
- 1 mm pe cuspidul de ghidaj
Proximal :
-separarea se face doar dinpre lingual , fiind posibila uneori mentinerea contactului
proximal spre vestibular .
-fetele proximale se prepara cat mai paralele in sens cervico-ocluzal cu conicizarea
redusa , convergente spre lingual ptr un efect fizionomic maxim .
-in vestibulara a fetelor proximale , se vor plasa sunturi suplimentare ptr retentie si
stablitate , care vor fi directionate in axul de insertie al coroanei . Lungimea = 2.4 mm,
dar nu se vor intalni cu pragul cervical.
Pragul cervical :
-tip Chamfrein , care se va extinde pe toata portiunea preparatiei si va fi plasat ideal
supragingival .

3.Determinarea , inregistrarea si interpretarea contactelor ocluzale caracteristice

pozitiei de IM . Contacte functionale si patologice .
-prin stabilirea stopurilor ocluzale se realizeaza una din pozitiile esentiale ale
mandibulei: PIM, in care contactele dento-dentare dintre cele 2 arcade sunt in numarul
cel mai mare .
-inregistrarea stopurilor ocluzale se realizeaza cu ajutorul hartiei de articulatie .

Contacte functionale stabile + eficiente masticator

-varf cuspid fund fosa
-tripodic
-marginea libera a frontalilor mandibulari panta incisiva

Contacte nefunctionale (patologice ) instabile si/sau ineficiente masticator

-varf cuspid versant fosa (instabil)

-versant cuspid versant fosa (instabil)
-varf cuspid varf cuspid (instabil , ineficient)
-in suprafata (stabil , ineficient)
-numar redus de contacte prin inocluzie sagitala / verticala .

4. Notiuni teoretice si practice privind izolarea campului operator .

Avantajele izolarii campului operator :
-camp operator curat , uscat , fara posibilitatea contaminarii cu lichid bucal .
-posibilitatea accesului si vizibilitatii optime , atat ptr medic cat si ptr asistenta .
-posibilitatea obtinerii proprietatilor optime ale materialor dentare utilizate.
-protectia corespunzatoare ptr pacient si ptr medic .
-eficienta crescuta a actului operator , a manoperelor terapeutice .
Implica 3 elemente conceptuale :
Controlul umiditatii in zona de lucru
Indepartarea partilor moi si realizarea accesului corespunzator
Prevenirea accidentelor si incidentelor intraoperatorii
Controlul umiditatii in zona de lucru :
-excluderea fluidelor din campul operator : saliva , fluid din santul gingival , sange ,
apa .
Indepartarea partilor moi si realizarea accesului corespunzator :
-mentinerea deschiderii gurii si indepartarea limbii , buzelor , obrajlor .
Prevenirea accidentelor si incidentelor intraoperatorii :
-evitarea lezarii pacientului pe parcursul actului terapeutic :
-> senzatia de sufocare /inecare
-> inghitire /aspirare de resturi , fragmente , instrumentar .

-> lezarea accidentala a partilor moi .

Mijloace de izolare a campului operator :

Mijloace absorbante :
-aspirator cu debit mare (chirurgical )
-aspirator de saliva ptr planseu (uzual)
-rulouri , comprese , bureti cu rol absorbant .
-fir (snur) de retractie gingivala
-mentinator de rulouri si cleme dentare .
Mijloace izolante diga

Aspiratorul cu debit mare ( chirurgical )

-prelucrarea si indepartarea particulelor mici , solide si a apei imprastiate de spray-ul
apa / aer.
Avantajele utilizarii spray-ului apa/ aer :
- indepartarea eficienta fragmente , particule , apa pulverizata .
- evitarea deshidratarii tesuturilor
-acces + vizibilitate buna in campul operator irigat .
-sensibilitate dureroasa mai redusa ( se evita supraincalzirea dintelui )
-eficienta manoperelor terapeutice (se elimina pauzele de clatit )
-preluararea practic in totalitate : fragmente, particule , pulberi metalice

5. Notiuni teoretice si practice privind caria marginala si recidiva de carie :

Caria reziduala (recidiva de carie ) este reprezentata de tesut patologic care nu a fost
indepartat in timpul unei proceduri restaurative , fie accidental , din neglijenta sau
intentionat.
-o cantitate redusa de dentita carista situata foarte aproape de pulpa se poate lasa ,
acoperita de un material de coafaj specific care stimuleaza depunerea de dentina de
reparatie , izoland caria de pulpa .
Semne clinice :
-in forma de debut , este nedureroasa si nu se poate diagnostica .
-semnele clinice apar cand ea evolueaza spre camera pulpara producand inflamatia
pulpei dentare .
Caria secundara marginala procesul carios care este situat pe coroana unui dinte
obturat la limita de contact cu tendinta de evolutie in profunzime , provocand
subminarea si fracturarea peretilor cavitatilor sau imbolnavirea pulpei dentare .
Semne clinice :
Obiective :
-smaltul adiacent are culoare bruna sau crem.
-fractura unui perete dentar .
-prezenta dentinei alterate ( faza mai avansata )
-fractura obturatiei .
Subiective :
-dureri produse de excitanti fizici (reci ) si chimici (dulci)
-durere la masticatie , in cazul obturatiei fracturate si dislocate.
-modificari de culoare ale obturatiei , in special la dintii frontali.

6.Cunoasterea si utilizarea instrumentarului specific pentru examen clinic ,

diagnostic si tratament in caria simpla dentara .

Diagnosticul de carie simpla se pune in urma examenului clinic subiectiv si obiectiv si

este foarte important pentru planificarea tratamentului care depinde de :
-gradul de intindere a leziunii carioase .
-localizarea procesului carios
-evidentierea suprafetelor demineralizate ce pot beneficia de remineralizare.
Examenul clinic obiectiv : medicul utilizeaza in mod curent :
-oglinda dentara , sonda
-o sursa de lumina corespunzatoare
-dintii vor fi curatati , spalati , uscati , fara depozite de tartru .
Palparea cu sonda este utlia in special ptr indepartarea placii bacteriene ce acopera
suprafetele dentare si leziunea carioasa necavitara , dar prin palparea suprafetei
demineralizate , putem crea o microcavitate si putem distruge tesuturile dure dentare
aparent intacte , datorita palparii cu sonda care trebuie sa fie efectuate cu mare atentie ,
fara brutalitate.
Leziunile carioase pot fi localizate :
-pe suprafete cu santuri si fosete .
-pe suprafetele dentare vestibulare si orale ale tuturor dintilor .
-pe suprafetele proximale ale tuturor dintilor .
Tratamentul cariei simple :
1)Faza de tratament chirurgical
2)Faza de tratament medicamentos
3)Faza de tratament reastaurator

1)Faza de tratament chirurgical :

-realizeaza eliminarea tesuturilor dure dentare alterate , modificate ireversibil prin
excizie chirurgicala = exereza
-lipsa de substanta rezultata este preparata sub o anumita forma = cavitate .

-aceasta faza este denumita clasic prepararea cavitatii

2)Faza de tratament medicamentos :
-se adreseaza in primul rand plagii dentinare (suprafata de dentina denudata in urma
exciziei chirurgicale anterioare ) care este expusa actiunii factorilor cu potential
patogen.
-> Tratamentul plagii dentinare :
-in final urmareste sa realizeze in mod adecvat protectia dentino-pulpara
3)Faza de tratament restaurator :
-urmareste refacerea morfologiei coronare si a functiilor afectate la dintele in cauza .
-obiectivul poate fi realizat prin mai multe categorii de tehnici (terapeutice odontale
/protetice ) :
-> directe : obturatii corespunzatoare
-> semidirecte
-> indirecte

7. Evaluarea clinica si radiologica in realizarea reconstituirilor corono radiculare

1)tratament endodontic finalizat corect , controlat RX ,
2)acces endodontic posibil : lipsa corpilor straini pe canal , sau imposibilitatea
dezobturarii canalului .
3)directia canalului dreapta in jumatatea cervicala
4)absenta rizalizei , cementolizei sau a proceselor apicale netratabile conservator .
5)parodontiu marginal tratabil sau indemn
6)parodontiu de sustinere suficient : raportul radacina RX/ coroana RX minim 1/1, adica
radacina mai mare decat lungimea coronara .
7)peretii coronari restanti suficient de inalti (1.5 2 mm) . Se practica gingivectomie sau
extruzie ortodontica daca e cazul .
8)dintele sa participe la functionalitatea ocluzala (sa aiba antagonist) .

8. Metode directe si indirecte de amprentare utilizate in realizarea protezelor fixe

unidentare . Posibilitati clinice de realizare a evictiunii gingivale .
Tehnici directe :
-macheta PFU direct pe preparatie in cavitatea bucala .
-indicatii : incrustatii , RCR turnata .
-materiale : ceara speciala ptr inlay , rasini acrilice autopolimerizabile .
Tehnici indirecte :
1)amprenta unitara
-inregistreaza strict preparatia (ex: coroana de substitutie ) .
Portamprenta uidentara tubul de cupru
Materiale : termoplastice , siliconi .
2)amprenta globala
-> inregistreaza toata arcada dentara (uneori doar sector de arcada ).
-cu ghidaj unitar amprenta globala peste amprenta unitara .Se poate realiza in 3
variante :
a)Metoda triplului amestec
b)cu cofraj metalo-acrilic
c)cu cape portamprenta
-fara ghidaj unitar dupa evictiunea gingivala . Se cunosc mai multe variante :
a)tehnica de spalare
b)cu elastomeri injectati
c)cu hidrocoloizi reversibili
Materialul de amprenta este sustinut de un suport rigid : lingura / portamprenta de
diferite tipuri
3)amprenta globala in ocluzie

-cuprinde in aceeasi inregistrare toate datele necesare transferului .

-se utilizeaza portamprente speciale care nu impiedica inchiderea gurii in pozitia
ocluzala .
Pentru realizarea unei PFU , se realizeaza una din urmatoarele :
A) amprenta arcadei cu preparatia (este o amprenta globala )
-amprenta arcadei antagonista ( este o amprenta globala )
-inregistrarea RMM de ocluzie (ceara roz , ceara pasta zoe , siliconi speciali de
ocluzie )
B) ->amprenta globala in ocluzie
Amprenta de situatie

Este o amprenta globala care inregistreaza raportul dintre preparative si ceilalti

dinti de pe arcada dupa efectuarea amprentei unitare.Se poate realiza in 2
variante:
->peste amprenta unitara-amprenta de pozitie(pozitia amprentei unitare in
amprenta globala)
->cu cape de transfer-pozitia modelelor unitare in amprenta globala
*amprenta unitara->model unitara->capa metalica/acrilica
*adaptare clinica a capelor
*amprenta globala peste capele aplicate pe preparatii

Amprenta campului protetic se poate realize in diferite scopuri:

->Amprenta documentara-amprenta globala care reda situatia clinica initiala
->model documentar
->Aamprenta de studiu/preliminara:amprenta globala care reda situatia clinica
dupa asanarea cavitatii bucale,calitatea preparatiei efectuate pentru protezarea
provizorie prin copier,pentru confectionarea lingurii individuale->model de
studiu/preliminara
->amprenta finala(dupa prepararea bontului)->model de lucru
->amprenta duplicat->model duplicat

Evictiunea gingivala metoda de indepartare a gingiei aderente de dinte (largirea

santului gingival ) si eliminarea temporara a fluidelor gingivale , cu scopul de a asigura
spatiul necesar ptr patrunderea materialului de amprentare in santul gingival si
amprentarea corecta a limitei cervicale subgingivale .

Metode si tehnici de evictiune gingivala :

Mecanice :
-snur de bumbac simplu , de diferite grosimi
-ata de cusut piele (neagra)
-coroana provizorie
-tubul de cupru
Chimice :
-caustice : clorura de zinc , acid tricloracetic
-vasoconstrictoare : epinefrina , decongestionanti nazali.
-astringente : clorura de aluminiu , sulfat feric .
Metode mecano chimice :
-snur de bumbac preimpregnat
-snur de bumbac impregnat dupa aplicare
-benzi de retractie merocel
-inele de cauciuc impregnate
-amestec de caolin si clorura de aluminiu .
-hidrocoloid reversibil .
Metode chirurgicale :
-chiuretaj rotativ cu freze speciale
-electrocauterizarea (bisturiul electric).
Contraindicatii : - gingia aderenta , subtire , pacemaker .Evitarea contactului cu
instrumente metalice (oglinda dentara , sonda , spatula bucala).

9.Consideratii clinice si practice privind caria simpla dentara necavitara

(incipienta) si cavitara .
Caria dentara simpla necavitara :

-la un examen clinic minutios se poate observa o usoara modificare de transluciditate a

smaltului dupa o uscare prelungita a suprafetei dentare -> acest stadiu corespunde
absentei demineralizarii smaltului sau este o demineralizare incipienta .
Pentru acest tip de leziune utilizarea tehnicii de palpare cu sonda dentara nu se indica
deoarece exista riscul de a agrava leziunea necavitara prin creerea unei cavitati pentru
o suprafata ce ar putea beneficia de remineralizare .
Caria dentara cavitara :
-apare o leziune microcavitara de suprafata , situata in zonele de smalt opac sau colorat
, asociate cu culoarea cenusie data de prezenta dentinei subiecente demineralizate .
Diagnosticul pozitiv se pune pe urmatoarele elemente :
1)Durere provocata de excitanti fizici si chimici
2)Modificare de culoare (marmoratii , pata alba cretoasa )
3)Pierdere de substanta dura dentara
4)Sensibilitate la palparea cu sonda
5)Teste de vitalitate pozitive
6)Percutie in ax negativa
Diagnosticul diferential se face cu :
-leziuni cu pierdere de substanta dura dentara de natura necarioasa
-hiperestezie dentinara
-pulpite cronice inchise propriu-zise
-hiperemie preinflamatorie

10.Criterii generale biofunctionale ,biomecanice si estetice aplicate la

confectionarea protezelor fixe unidentare
Biofunctional sanatatea tesuturilor orale
-protectia dintilor vecini / antagonisti
-protectia partilor mor adiacente

-protectia pulpei
-conservarea structurilor dentare
-protectia parodontala (reducerea axiala , topografia limitei cervicale , adaptarea
marginala , geometria marginala , consideratii ocluzale )
-prevenirea fracturii dentare
Biomecanic :
Asigurarea formei de rezistenta :
-> marimea si directia fortelor de dislocare a protezei
-> geometria preparatiei
Prevenirea deformarii :
-> alegerea aliajului / materialului folosit
-> reducerea suficienta , adecvata a stratului dur dentar
-> geometria marginilor
Asigurarea retentiei
Estetic :
-grosime maxima de ceramica
-vizibilitate minima a metalului
-suprafete ocluzale de ceramica
-margini subgingivale

11.Consideratii teoretice si practice privind miscarea de propulsie si lateralitate a

mandibulei.
Propulsia mandibulei:
1.Se studiaza pe diagrama Posselt
2.Reprezinta limita superioara a diagramei
3.Conducerea ghidajului dentar realizat de incisivi ->ghidaj anterior

4.Traiectul corespunzator traiectului functional:

RC/IM->CCP depinde de caracteristicile morfologice ale GA:

Panta incisiva
Overbite
Overjet

5.Traseul CCP ->PM este nefunctional

6.Miscarea functionala este de retropulsie din CCP(cap la cap in propulsie) spre IM.
7.Ghidajul anterior este parte component a determinantului anterior:

Ideal:toti incisivii(partea lucratoare)

Functional:minim 2 incisivi maxilari cu antagonistii
Patologic:1 incisiv max cu antagonistii

Lateralitatea mandibulei:

1.Se studiaza pe diagrama frontal

2.Conducerea dentara:
-ghidaj canin
-ghidaj antero-lateral -> IL si C sau IC IL C
-ghidaj de grup ->lateral (toti dintii laterali)
->complet(C si toti dintii laterali)
->incomplet(C si 2,3 dinti laterali succesivi:C,PM1 PM2,C PM1 PM2 M1)
3.Situatii patologice:
-orice alta combinatie care nu corespunde cu situatiile de mai sus
-contactele de pe partea lucratoare -> ILL sau contacte premature lucratoare
-contactele de pe partea nelucratoare -> INLL sau contacte premature nelucratoare
4.Miscarile condililor sunt diferite:
-translatie laterala: miscarea Bennett efectuata de condilul lucrator/pivotant.

-deplasare anterioara,inferioara sis pre partea lucratoare =>condilul orbitant/nelucrator.

-proiectia in plan orizontal a traiectoriei in propulsie si a traiectoriei in lateralitate a
condilului orbitant ->unghiul Bennett
5.Mandibula se roteste intr-o miscare complexa spre partea lucratoare
-Axul de rotatie trece prin condilul pivotant.

12) Evaluarea clinica a miscarii de deschidere/inchidere a gurii.Parametrii

functionali sau patologici.
Examenul clinic face parte din examenul clinic al pacientului =>> diagnostic ocluzal
Elemente de diagnostic:

Amplitudinea maxima (DM) -> 40-60 mm/limitata exagerata

Directia miscarii -> rectilinie/deviate
Caracterul miscarii -> continuu /sacadat /cu blocaje
Dureri muscular/articulare in timpul miscarii
Zgomote articulare -> clicuri /crepitatii /cracmente

13.Cunoasterea si utilizarea modalitatilor de adeziune la structurile dure dentare

si a tehnicilor corecte de realizare a acesteia.
Tehnici adezive de restaurare coronara:
Directe -> obturatii
Semidirecte \ --->
Indirecte

inlay-uri, onlay-uri, fatete

Directa:
-in cabinet
-fara amprenta si model ( se lucreaza numai la nivelul preparatiei dentare)
-auto/fotopolimerizare (intraoral)

-o singura sedinta de lucru

Semidirecta:
-in cabinet
-fara amprenta si model
-post polimerizare fototermica,(extraoral)
-o singura sedinta de lucru

Indirecta:
Imediata (indirect-directa):
-in cabinet
-cu amprenta (cabinet) si model (cabinet)
-post polimerizare fototermica,(extraoral)
-o singura sedinta de lucru
Propriu-zisa:
-cabinet si laborator
-cu amprenta (cabinet) si model (laborator)
-foto/termo/baro-polimerizare (laborator)
-mai multe sedinte de lucru
-necesita restaurare provizorie

14.Consideratii clinice si practice in realizarea coroanelor de acoperire metalice ,

mixte si total ceramice
1)Examen complet al pacientului , clinic si paraclinic --> diagnostic si plan de tratament

2)Efectuarea tratamentului preprotetic

3)Amprenta in vederea protezarii daca dintele este integru / refacut prin obturatie inainte
de slefuire .
4)Alegerea culorii daca se va reface pe proteza
5)Pregatirea dintelui (slefuirea bontului )
6)Amprentarea
7)Protezarea provizorie
8)Proba , adaptarea clinica a partii metalice
9)Fixare : provizorie / finala
10)Control imediat si periodic

15.Relatia de postura mandibulara

Relatia de postura mandibulara (RP) reprezinta relatia statica a mandibuleideterminata
de echilibrul tonic al complexului neuro-muscular antagonic al SDM. RP este opozitie
fundamentala mandibulo-craniana de la care se pleaca si se revine in timpul dinamicii
mandibulare. Ea realizeaza un spatiu liber intre arcadele alveolare in zona frontala si
laterala pentru edentat si dentat, numit spatiu de inocluzie verticala.
Elementele ce determina si intretin relatia de postura sunt date de:
a). Factori pasivi:
- complexul anatomic muschi-tendon si al ATM care prin vasco-elasticitatea
structurala se opune si conserva coborarea mandibulei fata de relatia de postura.
- presiunea barica negativa realizata in spatiul lui Donders (prin coborarea
mandibulei sprerelatia de postura limba realizeaza la dentat intre fata ei dorsala si bolta
palatina un vid oral ce contracareaza greutatea mandibulei ) .Pentru edentatul total ,
prin modificarile pseudohipertrofice ale limbii si modificarilor structurilor din jurul ei se
obtinei greu realizarea si conservarea acestui spatiu.
b). Factori activi:

- antagonismul muscular realizat intre grupele musculare prevertebrale si ai cefei,

grupele muschilor masticatori si grupele musculare ce realizeaza fenomenul de
homotropie linguomandibulara (limba este in echilibru muscular prin raportul
antagonic dat de muschii stiloglosi, palatoglosi, faringoglosi ce ridica limba si
muschii hioglos, lingual superior siinferior ce tind sa coboare pozitia limbii).
- complexul neuro-muscular ce stabileste tonusul musculaturii striate de la nivelul
extremitatii cefalice.