Conceptul de basm popular

,,Basmul este oglindirea vieii n

moduri fabuloase
definiie de George Clinescu

Pornind de la definiia oferit de G. Clinescu subliniez importana cercetrii mele asupra basmului popular romnesc, el fiind o oglindire indirect,
codat prin imagini i simboluri, a vieii romneti.
Prin intermediul tehnicii CADRANELE voi prezenta delimitrile conceptuale ale basmului popular.

Conceptul de basm
Basmul (din sl. basn: nscocire, scornire), numit i poveste, este alturi
de povestire, snoav i legend, una dintre cele mai vechi specii
ale literaturii orale, semnalat nc din antichitate , rspndit ntr-un
numr enorm de variante la toate popoarele.
Indiferent de tip, basmul difer de restul scrierilor fantastice,
precum nuvela, prin aceea c prezint evenimente i personaje ce posed
caracteristici supranaturale, fr a pretinde c acestea sunt reale sau
seamn cu realitatea, miraculosul din basme purtnd, astfel, numele
de fabulos i reprezentnd, de fapt, un fantastic convenional, previzibil,
ce vine n contrast cu fantasticul autentic modern, unde desfurarea epic
i fenomenele prezentate sunt imprevizibile, insolite i se manifest n
realitatea cotidian, drept o continuare a ei.

Clasificare
Dup caracteristicile personajelor, specificul i tematica aciunii,
predominana elementelor miraculoase sau a aspectelor concrete de via,
basmele se clasific n :
-

Personajele ( reale sau fabuloase ) nu sunt

individualizate,sunt simple ,statice; protagonistii sunt
arhetipuri ale perfectiunii morale si fizice ,fiind
caracterizati prin antiteza cu personajele negative ,de
asemenea dominate de o singura trasatura de baza.

Origini

Despre originea basmelor au existat mai multe teorii, mai importante

fiind: teoria mitologic, teoria antropologic, teoria ritualist i teoria
indianist. Mitul, istoria sacr, nscris n timpul "circular, reversibil i
recuperabil", vorbete despre zei, despre fiine fantastice cu abiliti pentru
fantastice, cele mai semnificative i mai rspndite, desprinse de regul din mit, cltorii cosmice i terestre. Basmul induce i ideea de lume repetabil,
existent n tipare arhaice, atemporale, nc de la nceputul nceputurilor.
cu o pregnan a fenomenelor miraculoase
Unele gesturi sunt magice, cum ar fi scuipatul de trei ori n urm; la fel,
petele de snge de pe batist pot arta c fratele de cruce este mort.
animaliere, provenite din dezvoltarea narativ a legendelor totemice despre
PLntele pot adposti copii: un dafin are n el o fat care iese doar noaptea
animale, chiar despre plante sau unele obiecte simbolice,
pentru a culege flori. Zmeii sau balaurii alearg dup carne de om sau o
miros de departe cnd se ntorc acas i arunc buzduganul de la distan.
nuvelistice, avnd ca punct de pornire snoava, n naraiune semnalndu-se o
Unele pedepse, cum ar fi aceea a decapita persoana i a o arde, aruncnd
puternic inserie a aspectelor reale, concrete de via.
cenua n patru direcii, sunt de cert inspiraie arhaic, din comunitile
primitive

Dup autor, basmele pot fi

-

Trsturi distinctive
apartine folclorului literar ,prin urmare aceasta trasatura ii
imprima caracter anonim si colectiv ,oralitate.
tema-triumful binelui asupra raului
realitatea este transfigurata in fabulos

tiparul epic consacrat-->-motivul luptei bine-rau

-drumul initiatic
-formule tip ,de inceput, mediane,finale
narator omniscient,care realteaza actiunea intr-un registru
stilistic popular, marcat de oralitate.

populare, creaie a colectivitii anonime,

culte, creaie a unui autor cunoscut.

Basmul fantastic(popular)
Verosimilitatea basmului fantastic trimite spre o vreme ndeprtat, in illo tempore, cnd a
umblat Dumnzu cu Sfntu Ptru p Pmnt, cnd erau viteji cu uriei, adic ntr-un timp
mitic. Despre veridicitatea faptelor petrecute ntr-un timp att de ndeprtat i insondabil chiar
cu percepia omului modern, exist accepiunea: "nu credea nimenea, toat lumea vede c-s
bazme de pierdut vremea, poate copiii tia mai mici cred c-aa o fost. Nu, ce s crezi n
minciuni? Niciodat n-o existat oameni care s cread, chiar dac n-o tiut carte." Insera
n timpul mitic este dat de formule iniiale i finale, care fixeaz timpul narativ n care se
proiecteaz aciunea, iar la sfrit nchide aceast bucl temporal, prin revenirea n timpul
real.
Formulele pot fi diversificate, uneori foarte expresive i dezvoltate, preciznd i atitudinea
naratorului fa de faptele povestite i caracterul lor miraculos, aproape paradoxal, dar toate au
ca nucleu precizarea de ordin temporal: "A fost odat ca niciodat; c, de n-ar fi, nu s-ar mai
povesti; de cnd fcea ploporul pere i rchita micunele; de cnd se bteau urii n coade; de
cnd se luau de gt lupii cu mieii de se srutau nfrindu-se; de cnd se potcovea puricele la un
picior cu nouzeci i nou de oca de fier i s-arunca n slava cerului de ne aducea poveti: De
cnd scria musca pe perete,/ Mai mincionos cine nu crede.Sau o formul de final: "Iar eu,
isprvind povestea, nclecai p-o ea i v spusei dumneavoastr aa; nclecai p-un fus, s fie
de minciun cui a spus; nclecai p-o lingur scurt, s nu mai atepte nimica de la mine cineascult; iar desclecnd de dea, atept un baci de la cine mi-o dup a: Basm bsmuit,/Gura ia trosnit,/i cu lucruri bune i s-a umplut".Formulele mediane menin discursul narativ n
acelai timp al fabulei, fcnd conexiunea ntre secvenele narative, artnd durata,
continuitatea, deplasarea fr sfrit: "i se luptar,/ i se luptar,/ Zi de var pn sear" sau
"Zi de var/ Pn sear,/ Cale lung,/ S-i ajung."

Motive literare:
imparatul fara urmasi;
dorinta(ne)implinita;
probele (ne)depasite si aliatii traditionali;
dorul de parinti;
reintoarcerea la conditia umana sau nunta.

n prezenta lucrare mi-am propus s analizez imaginea personajului fantastic calul n basmele romneti. El fiind un personaj indispensabil n crearea
fabulosului i a lupei dintre bine i ru.
Pentru nceput mi-am propus s realizez sintez a semnificaiei i simbolisticii calului pe aren internaional.

Calul simbol sacru n ritualuri initiatice

Exista o credinta, destul de puternic nradacinata n memoria multora dintre popoarele
acestei luni, potrivit careia calul poate capata atribute care transcende normalul, spre
zone care, de altfel, i confera puteri spre a patrunde n adancurile misterelor.
Galopand, el poate patrunde n maruntaiele pamantului sau chiar n adancurile marii.
Puterile sale face din el un simbol, folosit adesea n multe din ritualurile initiatice.
Intuitia lumineaza ratiunea
Calul poate avea un rol, pe cat de deosebit, pe atat de important, si n ritualurile care
in de experiente extatice, rol pe care l interpreta, de altfel, i n practicile dionisiace. In
schimb, n riturile care tineau de posedare si de iniiere, n spea, n voudou-ul african,
sau n cele legate de stravechile mistere din Asia Mica, se petrecea un soi de rasturnare
de roluri, dintre cal si calare, nsoit de acel soi de consecina, n care posedatul, devine
el nsusi cal, asemeni celui calarit de un duh. Posedailor din voudou li se spune chiar
"caii duhurilor". Calaretul, n acest caz, se supune tuturor capriciilor unui duh, asemeni
unui cadavru. Se presupune ca si n Egiptul antic se petrecea cam acelasi ritual, sau cel
putin cu aceeasi conotatie, ritual care si-a gasit teren propice de desfasurare, chiar si la
nceput de secol XX. Practicile Dionisiace din Asia Mica conineau mistere n care
adepii erau calarii de zei. Marele Maestru al practicilor extatice apare alaturi de nenumarate figuri hipomorfe. n acest caz, Silenii i Satirii, tovarai ai
Menadelor din alaiul dionisiac, sunt un soi de oameni-cai, asemeni Centaurilor, pe care Zeul i-a mbatat, starnind lupta dintre ei si Herakles. Eroinele
din tradiiile care in de orgiile bahice, de regula, purtau nume care conineau epitete ce amintesc de calitaile calului. Acest lucru ne poate ndrepta spre
nelesul pe care ncearca ni-l releve tradiiile chineze antice, n care neofiii erau numii la iniiere, "mnji", iar iniiatorilor li se spunea "negustori
de cai". Iar despre adunarile iniiatice se spunea c "se slobozesc caii". Calitile instinctuale pe care le are calul a facut din el un simbol al clarvederii.

Calul i calareul sunt intim legai. Calul ndeamn pe cel care l calarete spre inta unei taine, pentru ca el are capacitatea de a dibui umbrele sau
fantomele. Cu alte cuvinte, intuiia lumineaza ratiunea!
.

Calul simbol cosmic

In scripturile hinduse (Upanisade), calul este legat
de Varuna, Creatorul, zeul cosmic suprem.
Budha ar fi parasit planul fizic al lumii calara pe un cal alb.
Simbol in zodiacul chinezesc, reprezinta in
principal dragostea, devotamentul si rabdarea.
Europenii antici si, in special, civilizatia greco-romana
asocia calul onoarei, virilitatii, fortei si victoriei insasi. Creat
de Poseidon (Neptun), a fost daruit lui Ares (Marte).
Pieile rosii americane l-au cunoscut abia dupa ce spaniolii
debarcasera pe continent, insa l-au adoptat conferindu-i
puteri spirituale ce combina doua dintre cele patru elemente
primordiale: pamantul si aerul; l-au numit spiritul
vantului.
In crestinism, Sfantul Gheorghe ne este infatisat calare,
atunci cand ucide balaurul.
si ar mai fi multe de spus legat de el, insa va las placerea
de a-i descoperi singuri valentele spirituale

Calul-misterul zodiei
Plecand de la utilitatea sa principala, de motor al miscarii primordiale, fie sub "tutela" unui calaret fie "parte componenta" a carelor,
trasurilor, etc., Calul, ca perceptie simbolica, are de "suportat" numeroase asocieri.
El este cel care poarta in viteza fie eroul eliberator, aducator de dreptate, fie "pumnul" pedepsei intrupat in ceva amenintator sau gata de
actiune, mai mult sau mai putin gata de a purte emblema inevitabilului. Si cum omul va gandi, inainte de toate, la pericol, la implacabil, se
poate spune ca exista o credinta, inradacinata in constiinta tuturor popoarelor, potrivit careia, la origine, calul tasneste galopand, cu sangele in
vine, din bezna si necunoscutul adancurilor (fie maruintaiele pamantului, fie bezna adancurilor).
Fiu al noptii si al misterului, acest cal arhetipal este purtatorul deopotriva al vietii si al mortii, fiind legat atat de focul care nimiceste si
triumfa cat si de apa ce hraneste si ineaca.
Din aceste motive, psihanalistii au facut din cal simbolul inconstientului, arhetip foarte aproape de cel a Mamei ca memorie a lumii sau acela
al timpului, de vreme ce se leaga de tot ce poate fi asociat miscarii marilor ceasornice ale lumii, ori cel al dorintei nestavilite. Astfel, el va
deveni datorita trecerii noptii, un simbol al luminii, aparand intr-un alb vesmant plin de tot ceea ce se poate asocia slavei, incetand sa mai fie
un simbol lunar, simbol al sexualitatii, al tot ceea ce este legat de vis si divinatie.
Acum el devine simbolul instinctului stapanit, sublimat sau strunit, potrivit noii etici, cea a celei mai nobile cuceriri a omului, destinul sau
devenind fara de dubii inseparabil de cel al omului.
Forta si iuteala Calului sunt principalele calitati atribuite in Yijing. El este calarit des de Vayu, divinitatea a vantului, a elementului aer, cei opt
cai ai regelui Mu corespunzand celor opt vanturi ale zonei. In China se considera calul ca fiind un anumail tipic yang, fiind des legat de
ocrotire si longevitate (calul dragon chinez), traditie regasita si in Japonia.
Transformant perceptia de cal dragon se ajunge rapid la aspectul solar al acestuia, cand el este inhamat la carul Soarelui, alb, puternic, simbol
al frumusetii desavarsite, prin dominatia spiritului (stapanul carului) asupra simturilor. Albul stralucitor al acestuia il face sa devina si un
simbol al maretiei, fiind cel mai adesea calarit de cel numit Credincios si Adevarat (asa cum se prezinta in Apocalipsa), in el regasindu-se atat
ingerii cat si, de exemplu, Iisus Hristos si alte simboluri ale credintei - toate marile figuri mesianice calaresc asemenea cai.
Astfel, in India, se va intalni Kalki, ultimul avatar, el insusi cal care devine odata cu ascensiunea sa un cal alb, la a doua sa sosire Mahomed
calareste un cal alb, Budha va incaleca un cal alb pregatindu-se sa plece pe Marele Drum, etc.

De la aceste interpretari pana la a lua in considerare simbolistica bividiului solar nu va fi nici o problema. Calul este atributul lui Apollo, zeu
al soarelui, carul soarelui fiind tras de doi sau patru cai (pe cand cel al lunii este tras de boi), evocand deplasarea. In mod similar, Mithra urca
la cer in carul soarelui, Ilie se inalta la ceruri, etc.
Calul indian Asha (cel care razbate) este asimilat, pur si simplu, luminii, ashvinii fiind legati de ciclul cotidian al zilei si al noptii, fiind
perceputi drept doua simboluri solare care intrupeaza Dharma (legea) si Cunoasterea. Emblema tantrica a lui Bodhisattva Avalokiteshvara,
calul simbolizeaza forta harului sau, imprastiata in cele patru zari. In Bardo Thadol, Ratnasambhava, Bodha de la miazazi si simbolul solar
stau pe un tron facut din cai, simbol al frumusetii formelor.
Puterea cailor de a transporta divinitatea a indus aparitia Pegasului, a calului cu aripi, simbol al simturilor strunite de spirit, cu tot ceea ce va
urma din aparitia acestui "hibrid": el va fi asociat insasi cu soarele (Rig Veda - unde soarele este asociat fie cu un cal, fie cu o pasare fie cu un
Pegas), va fi asociat cu Boreu, Marte, calul rosu din Apocalipsa (vestitor al varsarii de sange), precum si calul razboinic, atotprezent in marile
epopei ale intregii omeniri.
Aceast cal, Pegasul, da puterea altor simboluri de a ajunge parte integranta a eroului, cum ar fi armasarii mai multor Feti-Frumosi, calul
epopeii kirghize a lui Er-Tostuk, etc., animalul capatand puteri si inteligenta care il apropie de om mai mult decat oricand.
Se poate aminti aici si de interpretarile simbolice ale Calului in directia obiceiurilor de inmormantare ale eroilor si conducatorilor (in directa
relatie cu transformarea omului in cal fie in ipostaza posedatului fie in cea a initiatului), de oamenii cai sau binecunoscutii centauri care se
regasesc in diverse ipostaze aproape in toate miturile popoarelor precum si de alte obiceiuri de genul prevestirii sau al sacrificarii calului in
baza anumitor credinte.
Nu trebuie uitat nici de o forma de existenta destul de des intalnita, cea de cal ca divinitate a apelor.
Calul constituie asadar unul din arhetipurile fundamentale pe care omenirea le-a scris in memoria vremurilor. Simbolismul lui, realmente
universal, se intinde de la lumea de jos, ca un avatar al celor trei elemente constitutive (foc, pamant si apa) dar si ca simbol lunar.
Lumea de sus il surprinde asociat cu cele trei elemente constitutive ale ei (aerul, focul si apa) dar si ca simbol solar. Astfel, calul trece cu
usurinta de la noapte la zi, de la moarte la viata, de la activ la pasiv, legand contrariile intr-o manifestare continua, fiind viata si continuitate
deasupra a tot ce reprezinta discontinuitatea vietii si mortii noastre.
Nu este greu sa sesizam ca puterile sale sunt deasupra intelegerii, el fiind Minune, si nu este de mirare de ce omul l-a sacralizat atat de des, din
preistoria pana in istorie, fiind intrecut in subtilitate si interpretare doar de sarpe.
Poate ca, din acest motiv, calul se substituie dragonului in numeroase legende chineze, de la Lisao la Si-yeou, el contribuind permanent la
cautarea Cunoasterii sau a Nemuririi (fara indoiala aceasta este cauza ca reprezentantii taoisti au luat infatisare de negustori de cai).

esturile populare romneti: motivul decorativ al calului

esutul artistic ocup un loc aparte n arta tradiional. esutul i cusutul se fceau n familie i erau
ndeletniciri de baz ale femeii. n ornamentica de nceput predominau motivele geometrice (linii
drepte, romburi, cruci, linii frnte), p e n t r u c a a p o i s a p a r o b o r d u r c a r e n c o n j o a r c m p u l
c e n t r a l i m o t i v e n o i , f l o r i , p s r i , c a i , oameni, alctuind, n special n scoarele olteneti, o lume
de basm. Se simt n decoraii influenele orientale, ajunse la noi pe diferite ci, n special prin intermediul curilor
domnesti.I n Tr a n s i l v a n i a , c e l e m a i r e n u m i t e c o v o a r e s e g s e s c n M a r a m u r e , f i i n d
o r n a m e n t a t e c u f i g u r i geometrice, flori, brazi stilizai, animale, oameni, scene de munc, unelte etc.
Apar adesea femei i brbai care se in de mn, ntr-o hor. Culoarea principal este castaniu, care apare n diferite
nuane.Pe tipul de covor denumit rzboi apar deseori i imagini animaliere: cini, cerbi, cprioare, capre, vulpi,cai
nfiai cu sau fr clrei, iepuri dar i animale exotice: lei, tigri, inspirate de pe chilimurile
icovoarele persane.C u l t u l c a l u l u i , n s c u t n a r i a p e r s a n i a n t e r i o r i n d o - e u r o p e a n , a f o s t
l e g a t i n i i a l d e p r a c t i c i i credine cu caracter magic. Calul era asociat cu focul, soarele, i ulterior
cu apa, cumulnd totodat iatribute apotropaice. Perpetuarea imaginii plastice a calului din timpuri strvechi pn
n zilele noastres-a datorat i reprezentrii cavalerului trac. Arta tracilor a adugat noi sensuri imaginii
strvechi acalului. Ea a preluat din fondul autohton, specific, geometrismul, dar a dezvoltat, n acelai
timp, istilul animalier legat de aria iraniano-persan.
n folclorul romnesc, Calul Nzdrvan este prezent ntr-o arie mitologic variat, asemntor
c u Pegasos, la greci, dar n mitologia romneasc are sens dublu: vehicul aerospaial viu i consilieruleroului.
Nefolosit la adevrata lui valoare, Calul pare o mroag, singurul mijloc de a-i reveni fiind hrnirea cu jratic,
ce pare c-i activeaz calitatea de a zbura. Aproape n toate basmele el pstreaz nurechi dou obiecte magice: o perie,
care aruncat napoi, se preface n pdure impenetrabil, i o gresie, din care rsare un zid nalt, de netrecut, tocmai la
timp, pentru a salva eroul i/sau eroina n fugade balaurii i zmeii urmritori. Toate aceste basme i mituri, se regsesc
codificate n elemente stilizatede decor, dac tim s privim cu rbdare i atenie compoziiile covoarelor i licerelor.Ecourile
miturilor, credinelor i practicilor strvechi au persistat pn n zilele noastre, ntreinnd interesul creatoarelor
populare pentru motivul ornamental al calului Calul Nzdrvan, care pe parcursi-a pierdut semnificaiile sale primare,
devenind, la nivelul artei populare, un personaj al scenelor de via rustic de pe covoare i esturi.

n continuare voi analiza imaginea personajului fantastic calul n 2 basme populare romneti : ,, Tineree fr btrnee i via far de moarte i ,,
Voi face acest lucru prin metoda notielor paralele.

Tineree fr btrnee i via far de moarte Ft Frumos cu prul de aur

Calul se afl n grajdul mparatesc i este batrn, bubos,
rapciugios.
(,,Apoi, Ft-Frumos se duse n grajdurile mprteti unde erau
cei mai frumoi armsari din toat mpria, ca s-i aleag
unul; dar, cum punea mna i apuca pe cte unul de coad, l
trntea, i astfel toi caii czur. n sfrit, tocmai cnd era s
ias, i mai arunc ochii o dat prin grajd i, zrind ntr-un col
un cal rpciugos i bubos i slab, se duse i la dnsul; )

Calul e lsat drept motenire ( voinicului primete de la

tatl su un fru)
( ,,- De mostenire n-am ce sa-ti las, decat un frau de cal. Dupa
ce vei ramanea singur, sa te sui in pod, sa iei fraul, sa-l scuturi,
si indata va veni un cal )

Calul vorbete, d sfaturi voinicului.

(,, Atunci Ft-Frumos i spuse ce avea de gnd s fac i calul i
zise:
Ca s ajungi la dorina ta, trebuie s ceri de la tat-tu
paloul, sulia, arcul, tolba cu sgeile i hainele ce le purta el
cnd era flcu; iar pe mine s m ngrijeti cu nsui mna ta
ase sptmni i orzul s mi-l dai fiert n lapte.)

Calul ofer voinicului sfaturi.

( ,, - Dupa ce vei ramanea singur, sa te sui in pod, sa iei fraul,
sa-l scuturi, si indata va veni un cal la asta chemare si te va
invata ce sa faci. )

Calul se preface n mod misterios ntr-un armsar frumos i

voinic.
(,, Cnd auzi calul de la Ft-Frumos c hainele i armele sunt
bine curate i pregtite, odat se scutur i el, i toate bubele
i rpciuga czur de pe dnsul i rmase ntocmai cum l ftase
m-sa, un cal gras, trupe i cu patru aripi; )

Calul are aripi, zboar ca vntul.

( ,, iar calul se urc ca vntul pn cam deasupra ei )

Calul are aripi.

( ,,atunci, si-aduse aminte de vorbele batranului si se sui in pod,
unde gasi fraul, il scutura, si iata ca veni un cal cu aripi)

Calul l scap pe voinic de la moarte.

(,, S-i triasc calul, Ft-Frumos, i mai zise ea, ca un
nzdrvan ce este, cci de nu era el, te mncam fript; acum ns
m-ai mncat tu pe mine; s tii c pn azi nici un muritor n-a
cutezat s calce hotarele mele pn aicea; civa nebuni carii sau ncumes a o face d-abia au ajuns pn n cmpia unde ai
vzut oasele cele multe)
Calul cunoate toate obiceiurile oamenilor i l nva i pe
voinic.
Calul cunoate moiile i stpnii acestora.
( ,,Iar daca-i spuse ca trebuie sa fie imbracat, fiindca ceilalti
( ,,i calul i rspunse:
oameni nu umbla asa goi, el ramase cam pe ganduri; si calul ii
Aici suntem pe moia unei Scorpii, sor cu Gheonoaia; de
zise sa bage mana in urechea lui stanga; si dupa ce baga mana,
rele ce sunt, nu pot s triasc la un loc; blestemul prinilor le- scoase niste haine pe care le imbraca, ciudindu-se ca nu stia
a ajuns, i d-aia s-au fcut lighioi, aa precum le vezi; vrjmia cum sa le intrebuinteze; calul insa il invata, si apoi copilul
lor e groaznic, nevoie de cap, vor s-i rpeasc una de la alta incaleca pe dansul, se imbraca si porni.)
pmnt; cnd Scorpia este necjit ru, vars foc i smoal; )
Calul duce voinicul pe o alt lume.
Calul i las stpnul atunci cnd acesta ia decizii incorecte.
(,,Calul i srut mna i i zise:
Rmi sntos, c eu m ntorc de unde am plecat. Daca
pofteti s mergi i d-ta, ncalec ndat i aidem!)

Calul duce voinicul ntr-o alt lume.

( ,,Nu asa, stapane; noi ne vom duce sa locuim unde sunt multi
oameni ca dumneata. )
Calul rmne alturi de voinic .

Analiznd exemplele de mai sus ajungem la concluzia : Calul este personaj fabulos prezent n majoritatea basmelor, ca simbol al prieteniei dintre om i
animal, fiind cel mai apropiat i sincer sftuitor al personajului care ntruchipeaz binele. Personaj nzdrvan, cu caliti supranaturale, calul
acumuleaz funciile de iniiator i de adjutant.
Apariia sa respect un anumit tipar: la nceput este cel mai urt, jigrit i rpciugos, apoi, se transform ntr-un cal artos, cu puteri supranaturale
zboar, vorbete, deine cunotine inaccesibile eroului. n descoperirea calului de ctre erou se poate vedea o prob pregtitoare, cci iniial, feciorul l

trateaz cu dispre i cu violen. Rsplata ia forma unei lecii de via. Dup ce se transform ntr-un cal mndru, acesta l ia pe erou i zboar cu el
pn la lun i soare, nct pe acesta l trec toate grozile morii. Calul prezint tiparul prieteniei adevrate.

Ministerul Educaiei Republicii Moldova

Universitatea de Stat ,, Alecu Russo, Bli

Tema :

Realizat de : studenta anului II , gr. RO 21 R

Chiciuc Mihaela
Profesor:

BLI, 2011

Leahu Raisa