Prof.

Stache Elena
NOTIUNI DE SINTAX
I MORFOLOGIE
VERBUL
Def:Verbul este partea de vorbire flexibila care arata starea,actiunea sau existenata.
Verbele pot fi:
-predicative(pot forma singure predicatul unei propozitii)
-nepredicative(nu pot forma singure predicatul unei propozitii)
Verbele nepredicative pot fi:
-copulative(ajuta la formarea predicatului nominal)
-auxiliare(ajuta la formarea unor moduri si timpuri)
Verbele copulative sunt:
-a fi
-a deveni
-a ajunge
-a ramane
-a se face
-a iesi
-a parea
-a insemna
Verbele auxiliare sunt:
-a fi
-a avea
-a vrea
Verbul auxiliar a fi:
I)ajuta la formarea diatezei pasive
ex: El este imbracat de mama lui.
El-subiect gramatical
mama-subiect logic
II)ajuta la formarea modului conjunctiv,timpul perfect
ex:Sa fi venit mai devreme era bine.
III)ajuta la formarea modului conditional-optativ,timpul perfect
ex:As fi vrut o inghetata.
IV)ajuta la formarea modului infinitive,timpul perfect
ex:a fi venit,a fi povestit.
V)ajuta la formarea timpului viitor anterior
ex:voi fi venit,voi fi ascultat
Verbul auxiliar a avea:
I)ajuta la formarea timpului perfect-compus
ex:Am ajuns ce ai vrut.
II)ajuta la formarea modului conditional optativ,timpurile prezent si perfect
Ex:as veni,as fi venit,ai manca,ati citi
Verbul auxiliar a vrea:
I)ajuta la formarea timpului viitor
ex:Eu voi incerca sa iau o nota buna.
II)ajuta la formarea modului indicativ,timp viitor anterior
ex:eu voi fi incercat
1

CONJUGARILE:
I)a:a manca
II)ea:a placea
III)e:a cere
IV)i:a iubi
Modurile personale.Timpurile verbale
I)Modurile personale sunt:
1)modul indicativ-arata o actiune sigura,reala
2)modul conjunctiv-arata o actiune posibila,ralizabila
3)modul conditional-optativ-arata o actiune conditonata de o alta actiune
4)modul imperativ-arata o actiune realizabila,un indemn,o porunca,un ordin
II)Modurile nepersonale sunt:
a)modul infinitiv
b)modul participiu
c)modul gerunziu
d)modul supin
I)Modurile personale
1)Modul indicativ
Timpuri:-prezent
-imperfect
-perfect-simplu
-perfect-compus
-mai mult ca perfect(m.m.c.p.)
-viitor
-viitor anterior
A lucra(conjugarea I)
1)Timpul present:
Eu lucrez
Tu lucrezi
El/ea lucreaza
Noi lucram
Voi lucrati
Ei/ele lucreaza

2)Timpul imperfect:
eu lucram
tu lucrai
el/ea lucra
noi lucram
voi lucrati
ei/ele lucrau

3)Timpul perfect-simplu:
Eu lucrai
Tu lucrasi
El/ea lucra
Noi lucraram
Voi lucrarati
Ei/ele ucrara

4)Timpul perfect-compus:
eu am lucrat
tu ai lucrat
el/ea a lucrat
noi am lucrat
voi ati lucrat
ei/ele au lucrat

5)Timpul m.m.c.p.:
Eu lucrasem
Tu lucrasesi
El/ea lucrase
Noi lucraseram
Voi lucraserati
Ei/ele lucrasera

6)Timpul viitor:
eu voi lucra
tu vei lucra
el/ea va lucra
noi vom lucra
voi veti lucra
ei/ele vor lucra

7)Timpul viitor anterior:

Eu voi fi lucrat
Tu vei fi lucrat
El/ea va fi lucrat
Noi vom fi lucrat
Voi veti fi lucrat
Ei/ele vor fi lucrat
A tacea(conjugarea a II-a)
1)Timpul present:
Eu tac
Tu taci
El/ea tace
Noi taceam
Voi taceti
Ei/ele tac

2)Timpul imperfect:
eu taceam
tu taceai
el/ea tacea
noi taceam
voi taceati
ei/ele taceau

3)Timpul perfect-simplu:
Eu tacui
Tu tacusi
El/ea tacu
Noi tacuram
Voi tacurati
Ei/ele tacura

4)Timpul perfect-compus:
eu am tacut
tu ai tacut
el/ea a tacut
noi am tacut
voi ati tacut
ei/ele au tacut

5)Timpul m.m.c.p.:
Eu tacusem
Tu tacusesi
El/ea tacuse
Noi tacuseram
Voi tacuserati
Ei/ele tacusera

6)Timpul viitor:
eu voi tacea
tu vei tacea
el/ea va tacea
noi vom tacea
voi veti tacea
ei/ele vor tacea

7)Timpul viitor anterior:

Eu voi fi tacut
Tu vei fi tacut
El/ea va fi tacut
Noi vom fi tacut
Voi veti fi tacut
Ei/ele vor fi tacut
A incepe(conjugarea a III-a)
1)Timpul present:
Eu incepi
Tu incepi
El/ea incepe
Noi incepem
Voi incepeti
Ei/ele incep

2)Timpul imperfect:
eu incepeam
tu incepeai
el/ea incepea
noi incepeam
voi incepeati
ei/ele incepeau

3)Timpul perfect-simplu:
Eu incepui
Tu incepusi
El/ea incepu
Noi incepuram
Voi incepurati
Ei/ele incepura

4)Timpul perfect-compus:
eu am inceput
tu ai inceput
el/ea a inceput
noi am inceput
voi ati inceput
ei/ele au inceput

5)Timpul m.m.c.p.:
Eu incepusem
Tu incepusesi
El/ea incepuse
Noi incepuseram
Voi incepuserati
Ei/ele incepusera

6)Timpul viitor:
eu voi incepe
tu vei incepe
el/ea va inepe
noi vom incepe
voi veti incepe
ei/ele vor incepe

7)Timpul viitor anterior:

Eu voi fi inceput
Tu vei fi inceput
El/ea va fi inceput
Noi vom fi inceput
Voi veti fi inceput
Ei/ele vor fi inceput
A toci(conjugarea a IV-a)
1)Timpul prezent:
Eu tocesc
Tu tocesti
El/ea toceste
Noi tocim
Voi tociti
Ei/ele tocesc

2)Timpul imperfect:
eu toceam
tu toceai
el/ea tocea
noi toceam
voi toceati
ei/ele toceau

3)Timpul perfect-simplu:
Eu toci
Tu tocisi
El/ea toci
Noi tociram
Voi tocirati
Ei/ele tocira

4)Timpul perfect-compus:
eu am tocit
tu ai tocit
el/ea a tocit
noi am tocit
voi ati tocit
ei/ele au tocit

5)Timpul m.m.c.p.
Eu tocisem
Tu tocisesi
El/ea tocise
Noi tociseram
Voi tociserati
Ei/ele tocisera

6)Timpul viitor
eu voi toci
tu vei toci
el/ea va toci
noi vom toci
voi veti toci
ei/ele vor toci

7)Timpul viitor anterior:

Eu voi fi tocit
Tu vei fi tocit

El/ea va fi tocit
Noi vom fi tocit

Voi veti fi tocit

Ei/ele vor fi tocit
4

OBS!Sufixele pentru imperfect pot fi:a,ea.

OBS!Sufixele care ajuta la formarea perfectului-simplu sunt:
I)a
II)u
III)i(se)
IV)i
OBS!Sufixele pentru m.m.c.p. sunt:grupul se urmat de sufixele perfectului simplu.
Timpul prezent ne indica faptul ca actiunea se desfasoara in momentul vorbirii.
Valorile temporale ale prezentului:
1)arata un adevar general valabil
Ex:Apa trece,pietrele raman.
2)viitor
Ex:Maine merg la bunici.
3)trecut
Ex:Mihai Viteazul invinge turcii in batalia de la Calugareni.
4)o actiune care se petrce in mod repetat
Ex:Trenul pleaca la ora 10.
2)Modul conjunctiv
Timpuri:-prezent
-perfect
A lucra(conjugarea I)
1)Timpul prezent:
2)Timpul perfect:
Eu sa lucrez
eu sa fi lucrat
Tu sa lucrezi
tu sa fi lucrat
El/ea sa lucreze
el/ea sa fi lucrat
Noi sa lucram
noi sa fi lucrat
Voi sa lucrati
voi sa fi lucrat
Ei/ele sa lucreze
ei/ele sa fi lucrat
OBS!Conjunctivul prezent se formeaza cu:conjunctia sa+verbul de conjugat(la indicativ prezent) cu exceptia
persoanei a III-a.
Conjunctivul perfect se formeazacu:conjunctia sa+verbul auxiliar a fi+participial verbului de conjugat.
3)Modul conditional-optativ
Timpuri:-prezent
-perfect
A incepe(conjugarea a III-a)
1)Timpul prezent:
2)Timpul perfect:
Eu as incepe
eu as fi inceput
Tu ai incepe
tu ai fi inceput
El/ea ar incepe
el/ea ar fi inceput
Noi am incepe
noi am fi inceput
Voi ati incepe
voi ati fi inceput
Ei/ele ar incepe
ei/el ear fi inceput
OBS!Conditionalul-opativ timpul prezent se formeaza din:verbul auxiliar a avea+infinitivul verbului de
conjugat.
Conditionalul-optativ timpul perfect se formeaza din:verbul auxiliar a fi(la modul conditional-optativ
present)+partcipiul verbului de conjugat.
4)Modul imperativ are doar persoana a II-a singular si plural.Este pozitiv si negativ.
A tacea(conjugarea a II-a)
1)Pozitiv:Umple!
2)Negativ:Nu umple!
OBS! Modul imperativ se formeaza in felul urmator:
5

1)forma afirmativa:la pers a II-a sg:in general se formeaza de la pers a III-a sg,indicativ prezent.
(ex:Asculta!,Lucreaza!)sau de la pers a II-a indicativ prezent
Ex:Fugi!
Taci!
2)forma negative:la pers a II-a sg:adverbul nu+verbul de conjugat la infintiv
Ex:Nu sta!
Nu zice!
:la pers a II-a pl:adverbul nu+imperativul afirmativ
Ex:Nu stati!
Nu mergeti!
OBS! Cu valoare de imperativ pot aparea si alte forme verbale:
I)conjunctivul:Sa pleci acum.
II)indicativul:Pleci imediat!
III)infinitivul:A nu se resturna.
IV)supin:De invatat poezia pentru maine.
Revenire la modul indicativ timpul viitor.
In limba romana viitorul se mai poate forma din:
1)particula o invariabila+conjunctivul present al verbului de conjugat
Ex:eu o sa invat
Tu o sa inveti
El/ea o sa invete
Noi o sa invatam
Voi o sa invatati
Ei/ele o sa invete
2)verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul prezent al verbului de conjugat
Ex:eu am sa invat
Tu ai sa inveti
El/ea are sa invete
Noi avem sa invatam
Voi aveti sa invatati
Ei/ele au sa invete
3)formele verbale ale verbului a vrea prin caderea consoanei v+infinitivul verbului de conjugat
Ex:eu oi invata
Tu ai invata
El/ea a invata
Noi om invata
Voi ati invata
Ei/ele or invata
II)Modurile nepersonale
1)Modul infinitiv denumeste numele actiunii si este forma care apare in dictionare.Ca particularitate:particula
a.
Infinitivul are doua forme:
a)o forma scurta(a scrie,a merge,a citi)
Infinitivul ajuta la formarea:
-indicativ,timpul viitor(voi citi,voi merge,voi scrie)
-conditional-optativ,timpul prezent(as citi,as merge)
-imperativ,forma negative(nu citi,nu scrie)
Infinitivul se prezinta sub forma:
-prezent(a citi)
-perfect(a fi mers)
b)o forma lung ace se obtine cu ajutorul sufixului re existand numai la modul conditional-optativ,forma
inverse(citire-ai,inchinare-as)
OBS! Acest infinitiv folosit in alte situatii se substantivizeaza.
6

2)Modul gerunziu arata o actiune aflata in desfasurare.Particularitate:terminatia ind sau and.

Ex.mancad,band,parand,scriind,citind
Forma negativa a modului gerunziu se obtine cu ajutorul prefixului ne.
Ex:nemancand,necitind
3)Modul participiu arata actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru.Particularitate:sufixele t sau s.
Ex:citit,scris
Participiul ajuta la formarea:
-indicativ,timpul perfect-compus(am mancat)
-indicativ,timpul viitor anterior(vei fi scris)
-conjunctiv,timpul perfect(sa fi scris)
-conditional-optativ,timpul perfect(as fi mancat)
-infinitiv,timpul perfect(a fi mancat)
-supin(de mancat,la spalat,pentru scris)
4)Modul supin denumeste actiunea,starea sau existenta ca si infinitivul.Particularitate:prepozitiile
de,la,pentru,fara,dupa+participial verbului de conjugat(de scris,de mancat,pentru citit).
OBS! Forma negativa a supinului se obtine cu ajutorul prefixului ne adaugat participiului(pentru nespalat).
DIATEZA
Def:Diateza reprezinta relatia dintre subiect,actiune si obiectul pe care actiunea il suporta.
Verbul are trei diateze:
1)Diateza activa arata ca subiectul grammatical este subiectul actiunii.
Ex:Elevul citeste o carte.
2)Diateza pasiva
OBS! Verbele la diateza pasiva se formeaza astfel:verbul auxiliar a fi+participiul verbului de conjugat.
Diateza pasiva arata ca subiectul grammatical este subiectul care suporta actiunea.
Ex:Cartea este citita de elev.
de elev-complement de agent
Complementul de agent poate fi exprimat prin:
-substantiv:Romanul este scris de un autor cunoscut.
-pronume:Tabla a fost sparta de el.
-numeral:Prajitura este mancata de doi.
3)Diateza reflexiva arata ca subiectul gramatical este autorul actiunii la care participa intens.Verbele la
diateza reflexive sunt insotite de pronume in cazul:
a)acuzativ:El se gandeste la filmul de aseara.
b)dativ:Ea isi inchipuie ca a venit Craciunul.
OBS! Pronumele reflexive intra in strucura verbului sin u se analizeaza separat.
VERBELE ACTIVE PRONOMINALE
Verbele active pronominale sunt verbele la diateza active care sunt insotite de pronume refelexive care
indeplinesc finctie sintactica separat.
Ex:El se lauda.
lauda-verb la diateza active
se-pronume refexiv,caz acuzativ
OBS! Verbele active pronominale se caracterizeaza prin:
1)acceptarea dublarii pronumelui reflexiv forma neaccentuata cu o forma accentuate.
Ex:El se lauda pe sine.
2)posibilitatea subsituirii pronumelui reflexiv cu alta forma pronominala.
Ex:Pe el il vad in curte.
7

Verbele active pronominale pot fi:

1)obiective
2)reciproce
3)posesive
1)Verbele active pronominale obiective sunt caracterizate prin identitatea persoanei desemnate de subiect cu
cea de complement direct sau complement indirect.
c.d.:Ion se lauda pe sine.
c.i.:Ion isi spune(sie,insusi)cuvinte de imbarbatare.
2)Verbele active pronominale reciproce ne arata ca actiunea este repartizata asupra a doua sau a mai multe
persoane fiecare dintre ele suportand efectele actiunii facute de calalalt.
OBS! Oricare dintre subiecte poate face sau suporta actiunea.Se caracterizeaza prin subiect multiplu sau
subiec simplu.
c.d.:Ei se iubesc.(unul pe celalalt)
c.i.:Ei isi scriu.(unul altuia,reciproc)
3)Verbele active pronominale posesive exprima o relatie de posesie alineabila(obiectul posedat nu poate fi
imprumutat) sau inalienabila(obiectl posedat poate fi imprumutat)
OBS! Pronumele reflexive care insotesc verbele active pronominale se analizeza separate,naintrand in
structura verbului.
VERBELE PERSONALE.VERBELE IMPERSONALE
Verbele personale sunt verbele la diateza active a caror actiune este facuta de o persoana.
Ex:Tata citeste ziarul.
citeste-verb personal
Verbele impersonale sunt verbele a caror actiune nu este facuta de o persoana.
OBS! Verbele impersonale pot avea sau nu subiect grammatical.
Verbele impersonale care nu au subiect:
1)exprima fenomene ale naturii
Ex:Ploua!
Ninge!
Se intuneca!
2)referirea la persoana se afce printr-un c.i.
Ex:Ii arde de joaca.
Verbele impersonale care au subiect:
1)exprimat printr-un substantive ce nu denumeste o persoana.
Ex:Este iarna.
2)verbul copulativ a fi poate fi impersonal.
Este noapte.
Mi-e foame.
Mi-e lene.
Mi-e dor.
3)verbele impersonale pot fi la:
-diateza active:Geruieste.
-diateza pasiva:Ti-a fost scris sa plangi.
-diateza reflexive:Se sta comod in canapea.
4)unele verbe personale pot deveni impersonale.
Ex:Am ajuns acolo.
Mi-a ajuns cat am invatat.
5)verbele impersonale au numai forme de persoana a III-a numindu-se verbe unipersonale.
Ex:a oua,a incolti,a inmuguri,a se intampla,a conta,a consta,a ploua,a se cadea,a pasa,a trebui
LOCUTIUNILE VERBALE
Def:Locutiunile verbale sunt grupurile unitare de cuvintesinonime cu un verb care se comporta in propozitii
ca un ver,fiind determinate de complemente(directe,indirecte,circumstantiale).
OBS! 1)Locutiunile verbale au intotdeauna in componenta lor un verb
2)Locutiunile verbale nu pot di determinate de attribute.
Ex:a baga de seama,a lua foc,a-si bate joc,a se face foc si para,a-si da sufletul,a-si iesi din fire,a se lua la
harta,a-si lua inima in dinti.
8

SUBSTANTIVUL
Def:Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste finite,lucruri,fenomene ale
naturii,actiuni,stari sufletesti si insusiri.
Ex:om,caine,bou,pix,catalog,ploaie,ninsoare,scris,citit,bucurie,tristete,bunatate,frumusete.
Substantivele pot fi:
1)commune/proprii:pix,masa,Stefan-cel Mare,Gabriele
2)simple/compuse:mama,sora,floarea-soarelui
Substantivul are doua numere:
1)singular:mar
2)plural:mere
Substantivul are trei genuri:
1)masculin:un/doi
2)feminine:o/doua
3)neutru:un/doua
Substantivul poate sta in toate cazurile:N,Ac,G,D,V.
Substantivele colective sunt cuvintele care au forma de singular si inteles de plural.
Ex:popor,studentime,roi,bradet
OBS! Genul substantivelor
Exista:
1)substantive mobile(substantivele care formeaza masculinul de la feminin si invers)
Ex:satean-sateanca
Elev-eleva
Portar-portarita
Ca,a,ta-sufixe motionale
2)substantive heteronime(sunt substantivele care au forma diferita la masculine de cae de la feminin)
Ex:bou-vaca
Cal-iapa
Capra-tap
3)substantive epicene(au aceeasi forma pentru a desemna o fiinta si la feninin si la masculin)
Ex:elefant,lebada,furnica,camila,strut.
LOCUTIUNEA SUBSTANTIVALA
Def:Locutiunea substantivala este grupul unitary de cuvinte sinonim cu un substantiv si care se comporta ca
un substantiv,fiind determinat de attribute.
OBS! In general locutiunile substantivale provin din locutiunile verbale care au verbul la infinitiv.
Ex:a baga de seama(loc. verbala)-bagare de seama(loc.subst)
A aduce aminte(lov. verbala)-aducere aminte(loc. subst)
Parere de bine,tinere de minte,bataie de joc,invatare de minte,nod in papura,verzi si uscate,punct de
vedere,aruncatura de ochi.
Functiile sintactice ale substantivului
I)cazul Nominativ
1)subiect:Copilul mananca o portocala.
2)nume predicativ:A ramas tot copil.
3)atribut substantival apozitional:Dan,copilul lui Mircea este cuminte.
II)cazul Acuzativ
1)c.d.:Am vazut un copil.
2)c.i.:Ma gandesc la copilul sarac.
3)atribut substantival prepozitional:Sufletul de copil este pur.
9

4)nume predicativ:Mancarea aste de copil.

5)c.c.l.:Maine merg la copilul tau.
6)c.c.t.:Dupa copilul tau,va vani si al lui.
7)c.c.m.:Te porti ca un copil.
8)complement de agent:Creionul a fost gasit de copil.
III)cazul Dativ este cerut de opt prepozitii:datorita,gratie,multumita,comform,
contrar,aidoma,asemenea,potrivit.
1)c.i.:I-am dat copilului cartea.
2)nume predicativ:El este aidoma copilului.
3)atribut subst prepozitional:Parintii asemenea copilului se intalneau des.
4)c.c.m.:Tatal sau se poarta aidoma copilului sau.
IV)cazul Genitiv este cerut de anumite prepozitii:contra,asupra,impotriva,in fata,imprejurul,in spatele etc.
1)atribut subst. genitival:Cartea copilului este interesanta.
2)atribut subst. prepozitional:Profesorul contra copilului a fost el.
3)nume predicativ:El este contra elevului.
4)c.c.l.:Cartea se afla in fata copilului.
5)c.c.t.:Au venit inaintea copilului.
V)cazul Vocativ nu are functie sintactica
Copile,fi cumine.
PRONUMELE
Def:Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv.Pronumele este:
1)personal(eu,tu,voi)
2)de politete(dumneavoastra)
3)relexiv(sie,sine,siesi)
4)posesiv(al meu)
5)demonstrativ(acela,aceasta)
6)nehotarat(fiecare,cineva)
7)negativ(nici unul,nimeni,nimic)
8)interogativ(care?,cine?,ce?,cat?)
9)relativ(care,cine,ce cat)
10)de intarire(insami,insuti)
1)Pronumele personal indica forme diferite ale persoanlelor care participa la actiune.
Pronumele are trei persoane:(I,II,III)
I)eu/noi
II)tu/voi
III)el/ea/ei/ele
Pronumele are doua numere(singular si plural) si doua genuri.
Pronumele personal are forme accentuate la toate cazurile si neaccentuate numai la Ac si D.
OBS! In limba literara formele dansul,dansa,dansii,dansele sunt pronume personale.
2)Pronumele de politete(de reverenta) arata respectul fata de o persoana.
Are forme numai pentru persoana a II-a si a III-a singular si pluralsi se diferentiaza dupa gen numai la
persoana a III-a singular.
Dumnealui/dumneaei
Dumneata/dumneavoastra
OBS! In limbajul solemn se folosesc formulele reverentioase care exprima cel mai inalt grad de respect.
Maiestatea-ta,Alteta-ta,Excelenta-ta.

10

Functiile sintactice ale pronumelui personal

I)caz Nominativ
1)subiect:Eu merg la scoala.
2)nume predicativ:Maria este ea.
3)atribut subst apozitional:Niste persoane caudate,ei,stateau in fata scolii.
II)cazul Acuzativ
1)c.d.:Pe el l-am pedepsit.
2)c.i.:Ma gandeam la el.
3)atribut pronominal prepozitional:Cartea de la el a fost rupta.
4)nume predicativ:Vestile sunt de la ea.
5)c.c.l:Vin de la el.
6)c.c.t.:Am plecat dupa el,nu inainte.
7)c.c.m.:Se poarta ca el.
8)complement de agent:Cantecul a fost scris de el.
III)cazul Dativ
1)c.i.:I-am daruit inima mea.
2)nume predicativ:Copilul este asemenea lui.
3)atribut pronominal prepozitional:Purtarea asemenea lui nu m-a deranjat.
4)atribut pronominal in Dativ posesiv:Surasu-ti bland ma inveselea.
5)c.c.m.:Se purta asemenea lui.
6)c.c.l.:Deasupra-ti zburau fulgi de nea.
IV)cazul Genitiv
1)atribut pronominal gentitival:Prietenul ei este necivilizat.
2)atribut pronominal prepozitional:Tabla din fata lor este stearsa.
3)nume predicativ:Copiii erau contra lui.
4)c.c.l.:Eu ajung inaintea ta.
5)c.c.t.:Tu ai sosit inaintea mea.
V)cazul Vocativ nu are functie sintactica
Tu,iesi la tabla.
OBS! Forma neaccentuata a pronumelui de persoana a III-a singular feminin nu are functie sintactica in
urmatoarele situatii:
O duce de pe azi pe maine.
A luat-o la fuga.
A facut-o lata.
OBS! Tot fara functie sintactica sunt si pronumele din exemplele:
Pe unde mi-ai umblat?-Dativ epic
Vreau sa mi te omoare.-Dativ epic
3)Pronumele reflexiv exprima identitatea dintre obiectele asupra carora se exercita direct sau indirect
actiunea verbelor si subiectul acestora.
Ex:Dan se spala pe maini.
Dan-pers a III-a singular
se spala-pers a III-a singular
Eu ma coafez.
ma-pers I sg
coafez-pers I sg
ma-pronume reflexiv
Ea ma coafeza.
Ma-pers I sg
coafeaza-pers a III-a sg
ma-pronume personal
11

Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a nedeosebindu-se dupa numar si gen.
Pronumele reflexiv are forme accentuate si neaccentuate.
forma accentuata
caz Ac
(pe)sine
caz D
sie,siesi

forma neaccentuata
se,sisi,si-

Pronumele reflexive este marca diatezei reflexive intrand in structura verbului.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV
1)cazul Ac
-c.d.:S-au intalnit cu prietenii lor.
2)cazul D
-c.i:Isi zice ca va castiga.
-atribut pronominal(in Dativ posesiv):Si-a murdarit bluza.
Ma impresioneaza bunele-ti maniere.
4)Pronumele si adjectivul pronominal posesiv
Def:Pronumele posesiv inlocuieste atat numele obiectului posedat cat si numele posesorului.
Este alcatuit din:articol posesiv,,al,ai,a,ale+forme specifice.
Formele pronumelui posesiv sunt:
1)Un obiect posedat si un posesor:
M+N:al meu,al tau,al sau
F:a mea,a ta,a sa
2)mai multe obiecte posedate si un posesor:
M+N:ai mei,ai tai,ai sai
F:ale mele,ale tale,ale sale
3)un obiect posedat si mai multi posesori:
M+N:al nostrum,al vostru,al lor
F:a noastra,a voastra,a lor
4)mai multe obiecte posedate si mai multi posesori:
M+N:ai nostri,ai vostri,ail or
F:ale noastre,ale voastre,ale lor
Cand determina un substantive si se acorda in gen,numar si caz,pronumele posesiv devine adjective pronominal
posesiv si indeplineste functia sintactica de atribut adjectival.
OBS!Constructia ,,Un coleg de-al meueste gresita pentru ca dupa prepozitia care cere cazul acuzativ folosim
numai pluralul.
Corect este:,,Un coleg de-ai mei.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV
1)cazul Nominativ:
-subiect:Ai nostri ne asteapta.
-nume predicativ:Bagajele sunt ale noastre.
-apozitie:Castigatorii concursului,ai nostri,au intarziat.
2)cazul acuzativ:
-c.i:I-am vazut pe ai nostri.
-c.i:Vorbim despre ai tai.
-compl de agent:Cartile au fost scrise de ai mei.
-c.cl.:Am fost la ai mei.
-c.c.t:Plec inaintea alor mei.
-c.c.m.:Ma port ca ai mei.
12

-nume predicativ:Desenul este de la ai mei.

3)cazul Dativ:
-c.i.:Le-am facut alor mei o surpriza.
-c.c.m.:Ma port asemenea alor mei.
-nume predicativ:Baiatul este asemenea alor tai.
-atribut pronominal prepozitional:Baiatul asemenea alor mei este fratele meu.
4)cazul Genitiv:
-atr.pronominal genitival:Ii invit pe prietenii alor nostri.
-atr.pronominal prepozitional:Pomul dinaintea alor mei este inalt.
-nume predicativ:Baiatul este contra alor nostri.
-c.c.l.:Am stat inaintea alor tai.
-c.c.t.:Am ajund inaintea alor vostri.
c.i.:S-a napustit asupra alor mei.
5)Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ
Def:Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect aratand apropierea,departarea,identitatea sau
diferentierea fata de alt obiect.Pronumele demonstrative sunt:
1)de apropiere
2)de departare
3)de identitate
4)de diferentiere
Pronume dem de apropiere

N
Ac
D
G

N
Ac
D
G

N,Ac
D,G

masculin
singular
plural
Acesta
Acestia
(asta)
(astia)
Acestuia
(astuia)

Acestora
(astora)

feminin
singular
Aceasta
(asta)
Acesteia
(asteia)

plural
Acestea
(astea)
Acestora
(astora)

Pronume dem de departare

masculin
feminin
singular
plural
singular plural
Acela
Aceia
Aceea
Acelea
(ala)
(aia)
(aia)
(alea)
Aceluia
(aluia)

Acelora
(alora)

Aceleia
(aleia)

Acelora
(alora)

Pronume dem de identitate

Masculin
feminin
singular
plural
singular
plural
Acelasi
aceiasi
acceasi
aceleasi
aceluiasi
acelorasi
aceleiasi
acelorasi
13

Pronume dem de diferentiere care exprima apropierea

N
Ac

masculin
Singular
plural
Cestalalt
Cestilalti
(astalalt)
(astilalti)

feminin
Singular
plural
Ceastalalta
Cestelalte
(astalalta)
(astelalte)

G
D

Cestuilalt
(astuilalt)

Cesteilalte
(asteilalte)

Cestorlalti
(astorlalti)

Cestorlalte
(astorlalte)

Pronume dem de diferenitere care exprima departarea

N
Ac

Masculin
singular
plural
Celalalt
Ceilalti
(alalalt)
(ailalti)

feminin
singular
plural
Cealalta
Celelelte
(aialalta)
(alelalte)

D
G

Celuilalt
(aluilalt)

Celeilalte
(aleilalte)

Celorlalti
(alorlalti)

Celorlalte
(alorlalte)

OBS!Pronumele demonstrativ are si forme scurte determinate de un atribut:cel cea,cei,cele.

Ex:Cel de langa ea este colegul meu.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV
I)cazul N
-subiect:Acela este tatal meu.
-nume predicativ:Sora mea este aceea.
-apozitie:Un caine vagabond,acela,a intrat in curte.
II)cazul Ac
-c.d.:Pe acesta nu l-am vazut niciodata.
-c.i.:Am vorbit cu acela despre tema.
-atribut pronominal prep:Cadoul de la acela n-a fost pe placul meu.
-nume predicativ:Cartea este de la acela.
-c.c.l.:Merg la acela.
-c.c.t.:Am venit dupa acela.
-c.c.m.:Se poarta ca acela.
-complement de agent:Tema a fost scrisa de acela.
III)cazul D
-c.i.:I-am scris aceluia.
-nume predicativ:El este asemenea celuilalt.
-atribut pronominal prep:Fata asemenea aceluia era frumoasa.
-c.c.m.:Scrie asemenea celorlalti.
IV)cazul G
-atribut pronominal genitival:Cartea aceluia este ingrijita.
-atribut pronominal prep:Fata contra acelora a castigat.
-nume predicativ:Fata este impotriva celorlalti.
-c.c.l.:El a mers inaintea celorlalti.
-c.c.t.:El a ajuns inaintea acelora.
-c.i.:Cand a vazut cadourile,s-a napustit asupra acestora.
14

OBS!Atunci cand determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen,numar si caz pronumele demonstrativ
devine adjectiv pronominal demonstrativ si indeplineste functia sintactica de atribut adjectival.
Ex:Fata aceasta este frumoasa.
6)Pronumele si adjectivul pronominal nehotarat.
Def:Pronumele nehotarat tine locul unui substantiv fara sad ea vreo explicatie precisa asupra obiectului.
Clasificare:
1)simple:altul,alta,altii,altele,unul,una,atat,tot,cutare
2)compuse:fiecare,oricine,oricare,orice,oricat,cineva,ceva,careva,alceva,altcineva,oarecine,oarecare,vreunul
OBS!Unele gramatici cinsidera ca fiind pronume nehotarate pe mult si putin.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARAT
I)cazul N
-subiect:Fiecare vrea nota mare.
-nume predicativ:El a devenit altul.
-apozitie:Un elev,altul,a ajuns acolo.
II)cazul Ac
-c.d.:Am intrebat pe altcineva.
-c.i.:Ma gandesc la altcineva.
-atribut pronominal prep:Sfaturile de la cutare au fost bune.
-nume predicativ:Cadoul este de la altul.
-c.c.l.:Vin de la altul.
-c.c.m.:El se poarta ca cineva.
-complement de agent:Compunerea a fost scrisa de altcineva.
-c.c.t.:Vine inainte de altul.
III)cazul D
-c.i.:Am povestit tuturor intamplarea.
-nume preddicativ:Ea este asemenea oricui.
-atribut pronominal prep:Fata asemenea alteia ii este sora geamana.
-c.c.m.:El munceste asemenea fiecaruia.
IV)cazul G
-atribut pronominal genitival:Parerea unora a fost sa plecam.
-atribut pronominal prep:Fetele contra tuturor nu aveau dreptate.
-nume predicativ:Parerile ei sunt impotriva oricui.
-c.c.l.:Sta in fata unuia.
-c.c.t.:A plecat inaintea altcuiva.
-c.i.:S-a aruncat asupra oricui.
Cand pronumele nehotarat determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen,nr si caz devine adjective
pronominal nehotarat si indeplineste f.s de atribut adjectival.
Ex: Alti copii au castigat premiul.
OBS! Pronumele nehoatarate compuse de genul oricine,oricare,oricat pot avea dubla functie sintactica atunci
cand sunt elemante relationale in fraza.
Ex:Nu te cred,orice ai spune.
Orice-la nivelul propozitiei 2 este subiect
-la nivelul frazei este element de relatie
7)Pronumele si adjectivul pronominal negativ
Def:Pronumele negativ inlocuieste numele obiectelor prezentate ca inexistente.Pronumele negative
sunt:nimeni,nimic,nici unul,nici una.
OBS!Pronumele negative apar numai in propozitii negative.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIV
I)cazul N
1)subiect:Nimic nu mai conteaza.
15

2)nume pred:Castigatorul nu este nici unul.

II)cazul Ac
1)c.d.:Nu insemni nimic pentru mine.
2)c.i.:Nu ma tem de nimic.
3)atribut pron prep:Prajitura de la nici una nu mi-a placut.
4)nume pred:Raspunsul correct nu era de la nici unul.
5)c.c.l.:N-am fost la nimeni.
6)compl de agent:Tema n-a fost scrisa de nimeni.
III)cazul D
1)c.i.:N-am spus nimanui.
2)atr pron prep:Purtarea asemenea nici unuia nu m-a surprins.
IV)cazul G
1)atr pron genitival:Haina nici unuia nu era curate.
2)nume pred:Actiunile lui nu sunt impotriva nimanui.
3)atr pron prep:Florile din fata nici unuia nu erau ofilite.
4)c.i.:N-am uneltit contra nici unuia.
5)c.c.l.:Nu s-a oprit in spatele nici unuia.
6)c.c.t.:N-a sosit inaintea nimanui.
OBS!Atunci cand determina un substntiv si se acorda cu acesta in gen,nr si caz atunci pronumele deivine
adjective pronominal negative si indeplineste funcia sinatctica de atribut adjectival.
OBS!Pronumele nici unul,nici una determina intotdeauna un substantive nearticulat,iar cuvintele un si
o sunt numerale cardinale,nu articole.
8)Pronumele si adjectivul pronominal interogativ
Def: Pronumele interogativ tine locul substantivului asteptat ca raspuns la o intrebare:
Pronumele si adjectivele pronominale interogaive sunt:care?,cine?,ce?,cat?
Ex: Cine a venit?(sb)
Tata a venit(sb)
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI INTEROGATIV
I)cazulN
1)Sb: Cine a venit?
2)Np: Cine este el?
II)cazul Ac:
1)C. direct: Pe cine ai intalnit?
2)C. indirect: La cine te gandesti?
3)Np: Din ce este cartea?
4)C.c.c.: La cine mergi?
5)C.c.t.: Dupa cine vii?
6)C.c.m.: Ca cine mergi?
7)C de agent: De catre cine este scrisa cartea?
III)cazul D:
1)C. indirect: Cui ai scris?
2)C.c.m.: Asemenea cui se poarta?
IV)cazul G:
1)Atr.pron. G: Al cui baiat a sosit?
2)Np: Impotriva cui esti?
16

3)C.indirect: contra cui ai uneltit?

4)C.c.l.: In fata cui ai stat?
5)C.c.t: Inaintea cui ai plecat?
OBS! Atunci cand determina un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz, devine adjectiv
pronominal interogativ, cu fs: atribut adjectival.
9)Pronumele si adjectivul pronominal relativ
Def:Pronumele relativ are rolul de a face legatura intre propozitia subordonata si regenta ei.
Pronumele si adjectivele pronominal relative sunt: care, cine, ce, cat.
OBS! Exista si un pronume relativ compus: ceea ce
Grupurile cel, cele, cei sunt analizabile.
ce= pronume relativ(inlocuibil cu care)
ex: Cel ce a venit este fratele meu.
Cel= pronume demonstrativ(acela)
Ce= pronume relativ(care)
OBS! Exista si un pronume relativ regional: de: Omul de-l vezi
Pronumele relative au dubla fs:
I)parte de propozitie in subordonata corespunzatoare.
II)element introductive pentru propozitia subordonata.
In cazul genitiv, pronumele relativ se acorda in gen, numar si gen cu substantiuvul pe care il inlocuieste si
articolul genitival se acorda in gen si numar cu substantivul, determinat de pronumele relativ cu fs de
atribut.
Ex: Tabloul a carui rama..
Fata al carei tata..
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI RELATIV:
I)cazul N:
1)Subiect: Fata care a plecat este sora mea.
2)NP: Cine este autorul cartii, acela va fi premiat.
II)cazul Ac:
1)C.direct: Eleva pe care ai certat-o nu a fost de vina.
2)C.indirect: Baiatul la care te gandesti este fratele meu.
3)C. de agent: Ma intreb de catre cine a fost scrisa cartea.
4)C.c.l.: Casa in care locuim este noua.
III)cazul D:
1)C.indirect: Tabloul caruia i-am rupt o rama este al mamei.
IV)cazul G:
1)Atr.pron. G: Tabloul al carui rama este alba imi place.
2)C.c.l.: Casa deasupra careia zboara avioane este a mea.
3)C.indirect: Grupul asupra caruia s-a napustit era numeros.
4)C.c.t.: Persoana inaintea careia a sosit, este in varsta.

17

OBS! Sunt considerate pronume relative interrogative atunci cand introduc propozitii subordonate care
cer indirect o informatie.
Dupa verbele a intreba , a se informa, a chestiona.
Ex: Te-a intrebat care copil n-a scris tema.
Care= pron rel interog.
Cand determina un substantiv nearticulat, inaintea caruia sta si cu care se acorda, pronumele relative
care, ce, cine , cat devin adjective pronominale relative cu fs de atribut adjectival.
Ex: Care lucrare a fost mai frumoasa, aceea a fost premiata.
10)Pronumele si adjectivul de intarire
OBS! Pronumele de intarire a disparut din limba romana, fiind considerat un arhaism. Adjectivul
pronominal de intarire se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat si are rolul de a preciza cu
insistenta obiectul determinat, indeplinind fs de atribut adejectival.
OBS! In vorbirea curenta, adjectivul pronominal de intarire este inlocuit cu adverbul chiar.
Ex: Insusi (chiar) el a venit sa ne salute.
NUMERALUL
Def:Numeralul este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea obiectelor prin numarare.
Clasificare:
1)numeral cardinal
2)numeral ordinal
3)numeral colectiv
4)numeral fractionar
5)numeral adverbial
6)numeral distributive
7)numeral multiplicativ
1)Numeralul cardinal exprima un numar si poate fi simplu(de la unu la zece,suta,million,milliard)si
compuse(de la unsprezece la nouasprezece,de la douazeci la nouazeci,de la o suta in sus).
OBS! Se scrie si se pronunta corect paisprezece,saisprezece,saptesprezece,optsprezece,saizeci.
Numeralul cardinal poate avea valoare substantivala(Mihai si George au plecat la stadion.Cei doi se
grabesc;cei-art demonstrativ)si valoare adjectivala(Doi copii se bat).
FUNCTII SINTACTICE
1)subiect:Trei au plecat.
2)nume pred:Ei sunt doi la parinti.
3)atr pron genitival:Nu inteleg motivul protestelor celor cinci.
4)c.d.:I-a anuntat pe trei dintre ei.
5)compl de agent:Problema a fost rezolavata de patru dintre ei.
6)c.c.m.:Sahul se joaca in doi.
7)atribut adj:Au promovat nouasprezece elevi.
OBS! Atunci cand avem constructia substantive+numeral(A luat nota zece),zece indeplineste f.s. de atribut
substantival apozitional in nominativ.
2)Numeralul ordinal indica ordinea prin numarare si poate fi precedat de articol demonstrativ.
Ex:Cel de-al treilea scrie.
Se formeaza din:a,al+numeral cardinal+art hot le+particulara
ex:a saptea,al saptelea
OBS! Numeralul cardinal se poate scrie si cu cifre
romane:I,II,II,IV,V,VI,VII,VIII,IX,X(zece),L(50i),LX(60),C(100),XC(90),D(500),CD(400),M(1000),CM(90
0),MC(1100).
18

Numeralul ordinal poate avea valoare substantivala(Al doilea a castigat concursul.) si adjectivala(Al
doilea copil a castigat premiul).
3)Numeralul colectiv exprima insotirea aratand din cate obiecte este formata o colectivitate.
Ex:tustrei,toti trei,catesitrei,amandoi,ambii
Forma de G-D a numeralului colectiv este amndurora.
Numeralul colectiv poate avea valoare substantivala(Tuspatru sunt harnici) si adjectivala(Tuspatru copiii
sunt cuminti).
4)Numeralul fractionar denumeste o fractie.Cea mai intalnita forma se formeza cu ajutorul sufixului
ime.
Ex:doime,optime,doi pe patru,trei supra cinci
Ex:O treime dintre colegii mei au mers la spectacol.
5)Numeralul adverbial arata de cate ori se indeplineste o actiune sau in ce proportie se gasescte o calitate
sau cantitate a unui obiect.
Clasificare:
-numeral cardinal adjerbial:o data,de doua ori,de cincisprezece ori
-numeral ordinal adverbial:intaia oare,a saptea oara,a noua oara.
Numeralul adverbial se formeaza din:prepde+numeral cardinal/ordinal+sunbstori.
OBS! Numeralul adverbial determina un verb,un adjective sau un adverb avand valoare
adverbiala,indeplinid f.s. de compl circumst.de mod.
Ex:Ti-a spus de zece ori.
A intrat la faculate de prima data.
6)Numeralul distributive arata repartizare si gruparea numerica a obiectelor.Se formeaza
din:cate+num.cardinal.
Ex:cate doi,cate trei,cate zece,doi cate doi
OBS! Numeralul distributive poate avea valorile:
-adverbiala:S-au asezat cate doi-doi.
-adjectivala:Ma adresez pe rand cate unui candidat.
-substantivala:Strangea mainile la cate doi deodata.
7)Numeralul multiplicativ arata in ce proportie creste o cantitate sau o calitate.
OBS! Numeralele multiplicative sunt derivate parasintetice formate cu prefixul in- si sufixul -it.
Ex:indoit,intreit,inmiit,insutit.
OBS! Exista si sinonime neologice
Ex:dublu,triplu,cvadublu
Valori:
-adjectivala:A trait o bucurie intreita.
-adverbiala:Va castiga inmiit.
OBS! Atunci cand exprima o aproximare numerica,cuvintele zeci,sute,milioane se considera substantive.
Ex:A parcurs zeci de metri.
A castigat milioane.
OBS! Numeralul cardinal poate fin intalnit si cu valoare de adverb.
Ex:El o tine una.
OBS! Numeralul ordinal poate fin intalnit si cu valoare de adverb.
Ex:Intai discuta si apoi hotaram.
ADJECTIVUL
Def:Adjectvul este partea de vorbire care exprima insusirile unui obiect.Adjectivele sunt:
19

1)propiu-zise:baiat inalt,oras frumos

2)provenite din:
-vb. la participiu:pom infrunzit
-vb la gerunziu:maini tremurande,lebada murind
-adverbe:haine gata,barbat bine
-pronume:acel baiat,acea fata
In functie de cum isi modifica forma in vorbire adjectivele se clsifica in:
1)variable
a)cu patru forme:bun,romanesc,intreg,stralucitor
b)cu trei(sunt adjectivele terminate in c sau g sau in sufixele -ator, -esc,iu):mic,lung,visitor,satesc,auriu
c)cu doua forme(adjective terminate in e,in diftong):limpede,balai,dibace,vechi
2)invarilable:mov,roz,precoce,perspicace,asemenea,anume,atare
Gradele de comparative ale adjecticului
1)pozitiv:inalt
2)comparative
a)de superioritate:advebul mai+adj:mai inalt
b)de inferioritate:adv mai+adv putin+adj:mai putin inalt
c)de egalitate:loc adv(tot asa de,la fel de,deopotriva de)+adj:tot asa de inalt
3)superlativ:
a)relativ
-de superioritate:art dem cel+adv mai+adj:cel mai inalt
-de inferioritate:art dem cel+adv mai putin+adj:cel mai putin inalt
b)absolut
-de superioritate:adv foarte+adj:foarte inalt
-de inferioaritate:adv foarte+adv putin+adj:foarte putin inalt.
OBS! Exista adverbe care nu admit grade de comparative pentru ca:
1)insusirea nu poate fi modificata:complet,enorm,fundamental,principal,terminat,unic,vesnic,viu
2)sunt la origine comparative sau superlative(provin din limba
Latina):inferior,superior,maxim,minim,anterior,posterior,supreme,extreme
3)sensul lor nu admite comparatia:acvatic,energetic,electric,industrial
Adjectivul sta de obicei dupa substantivul determinat,iar atunci cand sta inaintea lui preia de la acesta
articolul hotarat.
Formele adjectivelor
Unele adjective s-au format prin:
1)derivare
-cu sufixe:-esc(lumesc),-iu(cenusiu),-nic(zilnic),-os(milos),-ator(fermecator),-atic(primavaratic),-uriu(fumuriu),cios(albicios)
-cu prefixe:ne-(necinstit),in-(inegal),stra-(stravechi)
2)prin compunere
-prin sudare:cumsecade,cuminte
-prin alaturare:propriu-zis
MIJLOACELE EXPRESIVE DE REDARE A SUPERLATIVULUI ABSOLUT
In limba romana superlativul absolute se poate forma astfel:
1)cu adverbele:nemaipomenit,grozav,excesiv,teribil,minunat,asa,extraordinary+prepde+adj
Ex:extraordinar de bun
2)cu locutiunile adverbiale din cale-afara,cu totul si cu totul,peste masura+prepde+adj
Ex:din cale-afara de bun
3)cu sufixe si prefixe:arhi-,extra-,hiper-,ultra-,supra-,super-,-isim.
Ex:hiper bun
20

4)prin repetarea adjectivului

Ex:bun bun
5)prin repetarea unei vocale sau consoane
Ex:buuuuuun
6)cu anumite substantive:bun foc,frumoasa foc,beat tun
7)cu adverbe provenite din pronume relative in prop exclamative
Ex:Ce vara calduraosa!
Cat de inalt e muntele!
Locutiunea adjectivala
Def:Locutiunea adjectivala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjective si se comporta in prop
ca adj.
Ex:zi de seama(importanta),martisoare mai nu stiu cum(mai deosebite),fete foarte de treaba(cumsecade),pictor de
geniu(genial),am bun de gura(guraliv),poet de seama(celebru),copil fara minte(naiv),oameni cu scaun la
cap(inteligenti).
Functiile sintactice ale adjectivului
1)atr.adj.:Fetele frumoase au castigat.
Imi plac oamenii de isprava.
2)nume pred:Baiatul este inalt.
Omul este cu judecata.
3)c.i.:Din rosu s-a facut verde.
4)c.c.t:Il cunosc de mic.
De mic a invatat engleza.
5)c.c.c:A tipat de fricos.
6)c.c.l:Inaintea mea se afla el.
ADVERBUL
Def:Adverbul este partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unei actiuni,a unei stari sau a unei insusiri.
Clasificare:
1)dupa inteles-de loc
-de timp
-de mod
2)dupa modul de formare:
a)formate prin derivare cu sufixe:-is(pieptis),-este(voiniceste),-as(taras),-mente(realmente)
b)prin compunere:undeva,alene,acasa,intotdeauna,oricum,niciodata
c)prin conversiune
-din adjective:Canta frumos.
-din subst:Vara merg la mare.
-din conjunctii:A si venit.
OBS! Unele adverbe pot avea grade de comparative ca si adjectivele.
Adverbele pronominale sunt adverbele care tin locul cuvintelor care exprima imprejurari.Sunt de trei feluri:
1)adverbe relative:unde,cum,cand(sunt folosite in fraza ca elemente introductive pentru propozitiile subordonate)
2)adverbe interrogative:unde,cand,cum(apar in prop interogative)
3)adverbe nehotarate:undeva,candva,oricum,oriunde,oricand(cand nu este precizata imprejurarea).

LOCUTIUNEA ADVERBIALA

21

Def:Locutiunea adverbiala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adverb si se comporta in
prop ca acesta.
Clasificare:
1)loc adv de loc:in spate,in fata,ici si colo,de jur imprejur,peste tot locul
2)loc adv de timp:din cand in cand,din vreme in vreme,cand sic and,pe inserate,in veci
3)loc adv de mod:fara indoiala,talmes-balmes,cu de-a sila,cot la cot,punct cu punct,mana in mana,din ce in
ce,cat si cat
4)loc adv de cauza:de aceea,pentru aceea,pentru asta,in scopul
OBS! Adverbele si locutiunile advebilae urmate de conjunctiile subordonatoare ca si sa indeplinesc
f.s de predicat verbal.
Ex:cu siguranta,poate,fireste,desigur
Functiile sintactice
OBS! Exista adv fara f.s:mai,chiar,cam,prea,si,iar,tot,doar,numai,decat,tocmai,nici,totusi
1)c.c.l.:El a plecat acolo.
Ea a umblat peste tot locul.
2)c.c.t.:A plecat ieri.
S-a trezit cu noaptea-n cap.
3)c.c.m.:Ea vorbeste frumos.
A invatat cu de-a sila.
4)atr adv:Casa de acolo este a lui.
Umblatul de colo pana colo l-a oboist.
5)P.V:Poate ca o sa vina.
Fara doar si poate ca va castiga.
6)nume pred:E bine sa stii.
E de prisos sa invati.
7)fara f.s:A si venit.
A mai tras de timp.
PREPOZITIA
Def:Prepozitia este partea de vorbire neflexibila care leaga un complement sau un atribut de cuv det:
Clasificare:
1)prep simple:a,cu,de,la,spre,sub,catre,fara,pe etc.
2)prep compuse:de la,de pe,de langa,despre etc
Regimul cazual al prep:
1)prep care cer cazul Ac:spre,din,pana,cu etc.
2)prep care cer cazul G:contra,asupra,inaintea,inapoia,deasupra,dedesuptul,inauntrul
EXCEPTIE!
A)aceste prep cer cazul D cand se afla inaintea unui pronume personal forma neacc:asupra-mi,asuprale,inaintea-ti
B)aceste prep cer cazul Ac cand se afla inaintea unui adjective pron posesiv:asupra mea,inapoia ta,inaintea
voastra
3)prep care cazul D:asemenea,aidoma,contrar,conform,potrivit(provenite din adv),datorita,multumita(prov
din participiu),gratie(prov din subst).

LOCUTIUNEA PREPOZITIONALA
22

Def:Locutiunea prep este grupul unitar care se comporta ca o prep.

1)loc care cer G:in spatele,in fata,in mijloculde-a lungul,in urma,in jurul,in preajma
EXCEPTIE!in juru-ti,in locu-ti,din pricina-le cer D
Se observa ca atunci cand sunt urmate de un pron personal forma neacc,loc prep preiau articolul.
2)loc care cer Ac:fata de,impreuna cu,conform cu,in loc de,cu tot cu
CONJUNCTIA
Def:Conjunctia este partea de vorbire nefelxibila care leaga in fraza doua prop(de acelasi fel sau diferite)sau leaga
doua parti de prop de acelasi fel.
Clasificare:
I)dupa forma
-simple:si,iar,dar,sa,ca,desi,daca,sau,incat etc.
-compuse:ca sa,ci si
II)dupa rolul in enunt:
-coordonatoare(atunci cand leaga parti de prop de acelasi fel sau prop de acelasi fel principale sau secundare).
-subordonatoare(cand leaga prop subordinate de regentele lor):sa,ca,daca,desi,incat,fiindca
Conjunctiile coordonatoare pot fi:
1)copulative:si,nici
2)adversative:dar,iar,insa,ci
OBS! Inainte de aceste conjunctii se pune intotdeauna virgula.
3)disjunctive:sau,ori,fie
4)conclusive:deci,asadar
LOCUTIUNEA CONJUNCTIONALA
Def:Locutiunea conjunctionala este grupul unitary de cuvinte care se comporta ca o conjunctie.
Clasificare:
I)coordonatoare
-copulative:precum si
-adversative:numai ca
-conclusive:prin urmare
II)subordonatoare:fara sa,macar ca,cu toate ca,pana sa,de vreme ce,o data ca,pentru ca sa,pe langa ca,cu cat,chiar
daca
INTERJECTIA
Def:Interjectia este partea de vorbire neflexibila care exprima senzatii,stari sufletesti,indemnuri sau reproduce
sunete din natura(onomatopee).
Clasificare:
I)dupa forma
-simple:o,ei,ah,vai,uf etc.
-compuse:tic-tac,tura-vura,hodoronc-tronc,hei-rup,ding-dang
OBS! Interjectiile simple repetate nu trebuie confundate cu interjectiile compuse:mac-mac,mor-mor,cioc-cioc.
II)dupa sens
1)onomatopee(imitative):hap-ciu,vaj,zvr,ham
2)de exteriorizare a unei stari fizice sau sufletesti:of,au,value,bravo,ura,ehe etc.
3)de manifestare a unei dorinte sau vointe:hai,stop,iata,nani,cutu-cutu
OBS! Sunt considerate interjectii o serie de formule de salut sau de politete imprumutate din alte
limbi:servus,adio,bonjur,pa,ciao,salve,pardon,mersi,poftim,hello
Exista si cateva locutiuni interjectionale:pe naiba,pacatele mele,Doamne fereste
Dupa interjectie se fol virgule sau semnul exclamarii.
23

Interjectii de adresare:ma,ba,bre.
Functiile sintactice:
1)subiect:S-a auzit buf!.
2)P.V.:Iata-l pe Dan.
3)nume pred:Miercea este tra-la-la.
4)c.c.m.:Venea lipa-lipa.
5)fara fs:Ti la cap mai e!
PREDICATUL VERBAL
Def:Predicatul este partea principala de prop care arata ce face,cine este,ce este sau cum este subiectul.Predicatul
se afla in relatie de interdependenta cu subiectul.Predicatul poate fi de doua feluri:
1)verbal
2)nominal
Predicatul verbal se exprima prin:
1)vb pred la un mod personal la toate cele trei diateze
Ex:Bunica ne-a vorbit despre rude.
Albumul este pastrat de catre ea.
Ma gandesc la el.
2)locutiune verbala:
Mi-am dat seama de greselile facute.
3)adv si loc adv predicative
Imposibil sa nu vina.
Fara doar si poate ca o sa ia examnenul.
4)interjectie:
Iata un os!Cainele tusti!dupa el.
Predicatul nominal este format din verb copulativ si nume predicative.
Verbele copulative sunt:
-verbe copulative prin excelenta:a fi,a deveni
-verbe predicative care pot deveni copulative:a insemna,a ramane,a iesi,a se face,a parea,a ajunge.
OBS! Verbul a parea este copulativ cand este personal(Ana pare cuminte) si predicative cand este
impersonal(Se pare ca stie adevarul.)
Numele predicative poate fi:
-simplu:George este inalt.
-multiplu:Ana este frumoasa si desteapta.
Numele predicativ se exprima prin:
1)substantiv in cazurile:
-N:Ea este sora mea.
-Ac:Bratara este de aur.
-D:Ea este asemenea parintilor.
-G:El este contra fumatului.
2)loc substantivala
Fotografiile sunt aduceri-aminte.
3)pronume in:
-N:Bunicul a ramas acelasi.
-Ac:Cadourile sunt de la ele.
-D:El este asemenea alor sai.
-G:Ei sunt contra lui.
4)numeral cu val substantivala in:
-N:Unchii mei sunt cei doi de acolo.
-Ac:Florile sunt de la cei trei.
24

-D:El este asemenea celor doi.

-G:Fata era contra celor doi.
5)adjectiv:
-propriu-zis:Ea este foarte frumoasa.
-provenit din verb-la participiu:Cerul este innorat.
-la gerunziu:Vocea ei parea tremuranda.
6)loc adjectivala
El este cu scaun la cap.
7)verb
-la infinitiv:Dorinta lui este de a urma un colegiu bun.
-la supin:Succesul ei este de admirat.
8)loc verbala
-la infinitiv:Dorinta sa este de a-si aduce aminte.
-la supin:Observatia lui este de bagat in seama.
9)adverb:Ea este astfel.
10)loc adverbiala:Este cu putinta ca el sa vina.
11)interjectie:El este tra-la-la!
SUBIECTUL
Def:Subiectul este partea de prop care arata cine face actiunea exprimata de un predicat verbal sau cui I se atribuie
o insusire exprimata de un predicat nominal.Subiectul poate fi:
1)exprimat
2)neexprimat
1)Subiectul exprimat poate fi:
-simplu:Elevii silitori invata bine.
-multiplu:Fructele si legumele sunt scumpe.
Subiectul se exprima prin:
1)substantiv in cazul N:Elevii sunt in vacanta.
2)loc substantivala:Parerile de rau sunt inutile.
3)pronume in N:Dumneata n-auzi?
4)numeral cu val subs in N:Trei au venit.
5)verb:
-la infinitiv:E placut a innota in piscine.
-la supin:Ar fi bine de stiut ce vrei.
-la gerunziu:Se aude tunand.
6)loc verbala:
-la infinitiv:A pune pe roate o afacere e greu.
-la supin:De bagat in seama observatia e usor.
7)interjectie(numai dupa verbe impersonale):Se aude oac-oac!
OBS! Verbele impersonale pot avea subiect grammatical care este asezat de obicei dupa predicat.
Ex:Ti se cuvine premiul.
Mi-e dor de bunica.
OBS! Nu sunt subiecte,ci attribute,cuvintele subliniate din exemplele:
Ai casei au plecat.
Au plecat din oameni.
OBS! Exista prop fara subiect.
Afara ploua.
Aseara a nins.
2)Subiectul neexprimat este de doua feluri:
25

-subinteles(poate fi dedus din context pentru ca a fost exprimat intr-o prop anterioara si este la pers a III-a sg si
pl).
Teii au inflorit si miros atat de frumos!
-inculs(cand poate fi dedus din desinenta verbului la pers I si a II-a sg si pl).
Vrei sa facem o plimbare?
(TU),(noi)-subiecte neexprimate incluse
-subiectul nedeterminat(nu poate fi indentificat din contest dar el este la per a II-a,diateza activa)
Obs! Se raporteaza la o situatie generala:
Aici se doarme bine.
Nun e luam dupa aparente.
Scrie ca tine.
OBS! Sunt nerecomandabile prop in care apar subiectele exprimate prin pronume pers de pers I si a II-a.Atunci
cand apar aceste personae prop au valoare de insistenta(Tu esti de vina)sau de diferentiere(Noi invatam,voi va
plimbati).
ATRIBUTUL
Este partea secundar de propoziie care arat nsuirea unui obiect determinndu-l, se numete atribut.
Atributul se exprim prin:
Substantiv: Perdelele se micau uor sub adierea vntului.
Pronume: Ea nsi a pictat acest tablou.
Locutiune pronominal: Acel nu tiu cine sun mereu la telefon.
Numeral: A doua dintre concurente a ctigat locul nti.
Adjectiv: Frumoasa Oana a ajuns procuror.
Atribut multiplu: Perdelele albe de mtase din camera mea se micau uor.
Atribut adjectival
Adjectiv propriu-zis cu funcia sintactic de atribut adjectival poate fi la orice grad de comparaie.
Atribute acordate
Numeral cardinal:n faa mea mergeau doi tineri.
Numeral ordinal: Prima banc este liber.
Numeral multiplicative: Ctigul nzecit a fost neateptat.
Numeral distributive: n noapte rsuna din cnd n cnd cte o chemare, urmat de cte trei fluierturi.
Numeral colectiv: Amndoi copiii au adormit n fotoliu.
Adjectiv pronominal de ntrire: Elevul nsui a compus acest cntec.
Adjectiv pronominal posesiv: Biatul meu i prietena sa au plecat la mare n staiunea Neptun.
Adjectiv pronominal demonstrativ: Casa aceasta este nou.
Adjectiv pronominal reflexiv: Lauda de sine nu miroase a bine.
Adjectiv pronominal nehotrt: Fiecare tnr dorete s se afirme.
Adjectiv pronominal interogativ: Care carte i place?
Adjectiv pronominal relativ: tiu/care carte i place/.
Adjectiv pronominal negativ: n dimineaa senin de var, nici un nor nu era
pe cer.
Verb la participiu: Lecia citit cu atenie i nvat e uoar.
Verb la gerunziu: El apuc pinea cu mini tremurnde.
Atribut substantival
26

Este exprimat prin:

Substantiv comun simplu: Cartea copilului este pe mas.
Substantiv comun compus: Dinii unui cine-lup l-a mucat.
Substantiv propriu simplu: Camera Oanei este ordonat.
Locuiune prepoziional: Banca din spatele clasei este liber.
Numeral cardinal: Rspunsul celor doi a fost correct.
Numeral ordinal: Banca celui de-al treilea este ocupat.
Adjectiv: Lucrurile din jurul celui harnic strlucesc.
Atribut pronominal
Se exprim prin:
Pronume:
personal: Camera lui este ordonat.
demonstrativ: Casa acestora a fost demolat.
de politee: Cltoria dumnealor a fost anulat.
posesiv: Victoria alor notrii este de neuitat.
relativ: Parisul este oraul/ ale crui bulevarde sunt minunate/.
interogativ: A crui elev este cartea?
nehotrt: Rspunsul tuturor a fost bun.
negativ: Nu mi-a plcut rspunsul nici unuia.
Atribut verbal
Este exprimat prin:
Infinitiv: Plcerea de a cnta este a mea.
Supin: Exerciiul de rezolvat a fost uor.
Gerunziu: Vd copacii nfrunziind n grdin.
Participiu: Cartea citit mi-a plcut.
Atribut adverbial
Este exprimat prin:
Locuiune adverbial de loc: Casa din dreapta este a mea.
Locuiune adverbial de mod: Alergatul de jur-mprejur l-a oboist.
Locuiune adverbial de timp: Nu tiu ce-i aduce ziua de mine.
Atribut interjecional
Este exprimat prin:
Interjecie: Sunetul cioc l-am auzit.
La u se auzeau bti: boc, boc!

COMPLEMENTUL
Partea secundar de propoziie care determin un verb, adjectiv, adverb.
27

Clasificare:
1. Complemente circumstaniale:a) Complement circumstanial de loc
b) Complement circumstanial de mod
c) Complement circumstanial de timp
d) Complement circumstanial de scop
e) Complement circumstanial de cauz
2. Complemente necircumstaniale: a) Complement direct
b) Complement indirect
Complemente circumstaniale
Complementul circumstanial de loc (C.C.L)
Este exprimat prin:
- substantiv: Celul alearg naintea copilului.(comun simplu)
Pisicul sttea fr fric n faa cinelui-lup. (comun compus)
Maina s-a oprit n dreptul lui Mihai. (propriu simplu)
Avioanele au zburat deasupra Curii de Arge. (propriu compus)
- pronume: Cinele alearg naintea lui. (pronume personal)
Voi mergei n dreptul acestora. (pronume demonstrativ)
Copilulu se juca n jurul alor si. (pronume posesiv)
Scpat n grajd, calul nu s-a oprit naintea nimnui. (pronume
Stele strlucesc deasupra tuturor. (pronume nehotrt)
Aceasta este camera/ n care am locuit./ (pronume relativ)
Ctre cine alerag copilul? (pronume interogativ)
- locuiune prepozional: Eu locuiesc aproape de ora.
- numeral: Eu plec la cei doi. (numeral cardinal)
Eu plec la cel de-al doilea. (numeral ordinal)
Eu merg la amndoi. (numeral colectiv)
Eu m duc la o zecime. (numeral fracional)
Eu merg la cte doi. (numeral distributiv)
- adjectiv: Eu merg la cel harnic.

negativ)

Complementul circumstanial de mod

Este exprimat prin:
- adverb: Eu nv ru.
- substantiv:Eu nv cu spor.
- pronume: Eu scriu ca el .
- numeral: Eu nv ca cei doi.
- adjectiv: Eu scriu ca cei harnici.
- verb: Eu scriu cntnd.
Complementul circumstanial de timp
Este exprimat prin:
- substantiv: Tu ai sosit la coal naintea colegilor.
- adverb: Astzi voi pleca la mare.
- locuiune adverbial: Tu ai sosit acum.
- adjectiv: O , cunosc de tnr.
- verb la infinitiv: Pn a veni voi, era linite n cas.
- verb la gerunziu: Intrnd n casa, te-a vzut.
- verb la perticipiu: Acestea zise, i-a pus turbincasub cap i s-a culcat.
Complementul circumstanial de scop
28

Complementul circumstanial de scop se exprim prin:

Genitiv: Noi am mers n excursie n scopul documentrii.
Acuzativ: El a venit la noi n control.
Locuiune substantival: Medalionul mamei l port spre aducere aminte.
Pronume interogativ: La ce ai venit la coal.
Pronume relativ: tiu/ la ce s-a dus pn la magazin./
Adverb: De aceea i-a spus totul, ca s-l ieri.
Verb la infinitiv: Am fost la bibliotec pentru a lua o carte.
Verb la supin: Problema i-a fost dat spre rezolvat.
Complementul circumstanial de cauz
Complementul circumstanial de cauz se exprim prin:
Substantiv: A lipsit de la coal din pricina bolii.
Locuiune substantival: A plns mult din pricina prerilor de ru.
Pronume personal: N-a venit la coal din cauza lui.
Pronume demonstrativ: Ai ntrziat din pricina acestuia.
Pronume posesiv: Sunt suprat din pricina alor mei.
Pronume nehotrt: Ai fost pedepsit din cauza altuia.
Pronume relativ: Cunosc fapte/ din cauza cruia ai fost pedepsit.
Pronume interogativ: Din pricina cui ai ntrziat?
Numeral: Ai ntrziat din cauza celor doi.
Adjectiv: Ai ntrziat din cauza celui lene.
Dativ: N-a reuit la examen graie pregtrii slabe din timpul anului.
Acuzativ: Tremuram de fric.
Verb la infinitiv: El a fost arestat pentru a fi furat o pine.
Verb la gerunziu: Fiind atent a neles totul.
Verb la supin: Nu mai putea de obosit.
Complemente necircumstaniale
Complementul direct
El rspunde la ntrebrile pe cine? ce?
Este partea secundar de propoziie care dtermin un verb tranzitiv la mod personal sau nepersonal sau o
interjecie.
Este exprimat prin:
Subsrantiv: Tu citeti cartea.
Locuiune substantival: El are o bun inere de minte.
Pronume personal: L-ai chemat pe el.
Pronume demonstrativ: Voi admirai pe aceste.
Pronume posesiv: Eu i vd pe ai ti.
Pronume nehotrt: Tu i cunoti pe toi.
Pronume negativ: Nu cumpr nimic.
Pronume relativ: Iat omul/ pe care l admir./
Pronume interogativ: Pe cine ai ntrebat?
Numeral cardinal: I-ai vzut pe doi dintre copii.
Numeral ordinal: L-ai cumprat pe primul.
Numeral colectiv: I-am vzut pe tustrei.
Numeral fracional: El a luat o zecime din total.
Adjectiv: l respect pe cel harnic.
Verb la infinitiv: El tie a vorbi romnete.
29

Verb la gerunziu: Aud cntnd pe undeva.

Verb la supin: Tu ai terminat de rezolvat exerciiul.
Interjecie: Deodat am auzit: buf!
Complementul indirect
Complementul indirect este partea secundar de propoziie care numete obiectul cruia i se atribuie o
caracteristic sau o nsuire. Este exprimat prin:
Substantiv: - Gerunziu: Vulturul s-a aruncat asupra puilor.
- Dativ: Dau puilor cteva boabe de porumb.
- Acuzativ: El i amintete de copilrie.
Pronume: - Gerunziu: Voi ai luptat contra lui.
- Dativ: i dau lui cartea.
- Acuzativ: M gndesc la el.
Numeral: - Gerunziu: Ei au luptat mpotriva celui de-al doilea.
- Dativ: Primului i dau cartea.
- Acuzativ: Tu te temi de primul.
Adjectiv: - Gerunziu: Ei au luptat contra celui harnic.
- Dativ: Celui harnic i se cuvine aceste premiu.
- Acuzativ: M bucur de cel harnic.
Verb la infinitiv: El s-a bucurat de a afla aceast veste.
Verb la gerunziu: Tu te-ai plictisit auzind aceeai muzic.
Verb la supin: El era gata de plecat.
Adverb: E bine de copilul asculttor.
Interjecie: Bravo vou .
Felul propozitiilor
I. Dupa structura, propozitiile pot fi:
-simple: Alexandru mananca
-compuse: Soare stralucitor ma mangaie cu razele calde.
II. Dupa aspectul predicatului, prapozitiile pot fi :
-afirmative : Afara ploua cu galeata.
-negative: Nimeni nu lipseste astazi de la scoala.
III. Dupa scopul comunicarii, propozitiiile pot fi:
-enuntiative
-propiu-zise: Astazi avem Latina
-optative: Ar fi fost bine daca ar fi luat 10
-imperative: Copiati textul de la pagina 5!!!
-interogative
-propiu-zise: Cat este ceasul?
-optative: Ea ar fi plecat de la ora de mate?
IV.Dupa rapoturile sintactice propozitiile pot fi:
-regente: ( determinate de propozitii subordonate )
Am plecat/ pentru ca trebuia sa ajung la timp/
-subordonate: ( determina o propozitie regenta )
- coordonate: ( de acelasi fel )
30

Duapa ce mi-am facut tema si am manacat,/ am venit la tine.

V. Dupa inteles propozitiile pot fi:
-principale: ( au inteles de sine statator )
-secundare: ( depinde de intelesul altei propozitii )
Cine se scoala de dimineatza departe ajunge.
PROPOZIIILE SUBORDONATE
Propoziia subordonat predicativ (PR)
Elemente definitorii
- PR se obine prin extensia unui nume predicativ;
- Ea ndeplinete funcia de nume predicativ pe lng un verb copulativ din regent;
- Propoziia regent are un predicat nominal incomplet;
- Prin contragere, se obine un nume predicativ;
- PR nu are element de relaie specializat.
e.g. Dup terminarea colii, va ajunge ce dorete.
ATENIE!
e.g. Prietenul meu este politicos, aa cum l tii.
Dac verbul copulativ are nume predicativ, subordonata nu mai poate fi PR.
Elemente regente
PR poate avea element regent un verb copulativ fr nume predicativ.
e.g. Se pare c e obosit.
Elemente de relaie
- Conjuncii subordonatoare: Cltoria prea c nu se mai termin.
- Prepoziii: Problema este dac va gsi drumul.
- Pronume relative: ntrebarea este cine se afl acolo.
- Adverbe relative: Dificultatea va fi unde stm la caban.
- Adverbe nehotrte: Meritul este al oricui se pregtete.
ATENIE!
ntre dou sau mai multe PR se poate stabili un raport:
- De juxtapunere: Datoria elevului este s nvee, s ia notie, s fie atent.
- Adversativ: coala pare c este mic, dar c e luminoas.
- Conclusiv: ntrebarea este cine face referatul, aadar, cine va fi autorul.
- Disjunctiv: Daniel a ajuns ce a vrut el sau ce au dorit prinii.
- Copulativ: Problema este dac a ajuns la caban i dac s-a instalat.
Extensia numelui predicativ
Modificri:
- Apare un predicat;
- Apare un element de relaie (ce, cum, dac);
- Apare o propoziie subordonat;
- Propoziia este echivalentul numelui predicativ.
e.g. El a devenit blond.
El a devenit cum bnuiam.

31

Contragerea PR
Modificri:
- Dispare un predicat;
- Dispare elementul de relaie;
- Dispare o propoziie subordonat;
- Propoziia regent primete un nume predicativ, echivalent al PR.
e.g. Nu este pentru cine se pregtete. Nu este pentru prieteni.
Topica
PR este aezat aproape totdeauna dup regent.
e.g. Problema este pe cine vor pune comandant.
Punctuaia
PR nu se desparte prin nici un semn de punctuaie de regenta ei.
e.g. Copilul se fcea dup cum sperau prinii.
Propoziia subordonat subiectiv (SB)
Echivalentul minor al SB este un subiect. SB se obine prin extensia unui subiect. ndeplinete funcia de
subiect al unei propoziii regente.
Elemente regente
- Verbe personale: A venit cine era de ateptat.
- Verbe unipersonale prin form i impersonale prin coninut: Trebuie s plec.
- Verbe reflexive impersonale: Se zice c va ninge.
- Verbe personale: E bine.
- Adverbe i locuiuni adverbiale predicative: Probabil c va sosi la timp.
- Forme impersonale ale unor verbe personale: mi convine c pleac.
- Verbe pasive imperosnale: Este tiut c va ctiga.
Extensia subiectului
- Un predicat potrivit;
- Pentru SB aezat naintea regentei, cuvintele de relaie: cine, cel, ce;
- Pentru SB dup regent: c, s.
e.g. Bolnavul va pleca mine din spital.
Cel ce este bolnav va pleca mine din spital.
Contragerea SB
- Dispare elementul de relaie;
- Dispare un predicat.
Anumite adverbe i locuiuni adverbiale, anumite verbe impersonale nu permit contragerea: firete,
pesemne, trebuie.
Topica
SB este aezat, de obicei, dup regent.
e.g. M deranjeaz c nu are ncredere.
Punctuaia
SB nu se desparte, n general, prin nici un semn de punctuaie de regenta ei.
e.g. Urmeaz s-l caut mai trziu.
SB se desparte prin virgul de regenta ei cnd st naintea regentei.
e.g. Cine nu greete, acela nu este om.
32

Tipare-model
Ce ... este c ... .
Ceea ce ... este c ... .
Dac ... nseamn c ... .
Dac ... se cheam c ... .
Dac ... este ca s ... .
Cnd ... este ca i cum ... .
Cnd ... este ca i cnd ... .
Cnd ... este parc ... .
Cnd ... este de parc ... .
e.g. Cnd mrii o fat, este ca i cnd i-ai arde casa.
Propoziia subordonat atributiv (AT)
Propoziia subordonat atributiv (AT) corespunde atributului, determinnd aceleai pri de vorbire, adic
substantive i substituitele lui.
Elemente regente
- Substantiv: Timpul care este pierdut nu se mai recupereaz.
- Locuiune substantival: Luarea de mit, pe care legea o pedepsete, este un act imoral.
- Pronume: Filmul este aceste pe care l-am vzut.
- Numeral: Primul care a vorbit, a susinut e adevrat.
- Adjectiv substantivizat: Atributiva pe care o studiem nu e grea.
Elemente de relaie
- Pronume relative: Propunerea pe care mi-ai fcut-o nu m intereseaz.
- Conjuncii subordonatoare: S-a emis presupunerea c teza se va amna.
- Adverbe relative: Modul cum ai rezolvat exerciiile m-a uimit.
- Pronume nehotrte: Datoria oricui l vede este s-l cheme.
Extensia atributului
e.g. Copilul cuminte este ndrgit.
Copilul care este cuminte este ndrgit.
Contragerea AT
e.g. Stiloul pe care l-am cumprat este foarte frumos.
Stiloul cumprat este frumos.
Punctuaia
Cnd AT se afl imediat dup cuvntul regent, nu se desparte prin virgul: Toi elevii cunosc situaiile cnd
se folosete virgul.
Dac AT este desprit de unul sau mai multe cuvinte, atunci se separ prin virgul: Toi elevii cunosc
situaiile tipice, cnd se folosete virgula.
Topica
AT st totdeauna dup regent.
Propoziia subordonat completiv direct (CD)

33

Propoziia subordonat completiv direct (CD) arat obiectul asupra cruia se exercit aciunea din
propoziia regent sau rezultatul acestuia i i corespunde, n planul frazei, complementului direct.
Termen regent
- Verb tranzitiv: El a plecat spunnd c va veni a doua zi.
- Locuiune verbal tranzitiv: Profesorul a bgat de seam c lipsesc doi elevi.
- Interjecie predicativ: Iat ce ne-a explicat.
Elemente de relaie
- Conjuncii subordonatoare: c, s, ca s, ca ... s, dac, de;
- Pronume relative: care, cine, ce, ceea ce, ct, ci, cte;
- Pronume nehotrte: oricine, oricare, orice, orict;
- Adverbe relative: unde, cum, cnd.
Extensia complementului direct
e.g. Am pregtit ghiozdanul.
Am pregtit ce mi trebuia.
Contragerea CD
e.g. Tu ai salutat pe cine cunoti.
Tu ai salutat pe cunoscui.
Topica
Propoziia CD poate sta nainte sau dup regent.
e.g. C ai sosit, acum am aflat.
Am rezolvat ce trebuia.
Punctuaia
CD, aezat dup regent, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuaie. Dac este aezat
naintea regentei, ea poate fi desprit prin virgul, pentru a evidenia un anumit aspect al comunicrii.
ATENIE!
Unele CD pot fi reluate sau anticipate n regent, prin formele neaccentuate ale pronumelui personal n
acuzativ.
e.g. l apreciez pe cine e serios.
Verbele a ntreba, a ruga, a nva, a anuna, a asculta, a sftui se construiesc cu dou CD sau
pot avea un complement direct i o CD.
e.g. Te rog s m asculi.
Propoziia subordonat completiv indirect (CI)
Propoziia subordonat completiv indirect (CI) corespunde, n planul frazei, complementului indirect din
propoziie.
Termen regent
- Verb tranzitiv sau intranzitiv: M bucur c ai neles.
- Locuiune verbal: El i aducea aminte cum fusese odinioar satul.
- Adjectiv: Fata era mirat c mama tia tot.
- Adverb: Este bine de cine are curaj.
- Interjecie: Vai de cine n-ascult de prini.
Elemente de relaie
- Conjuncii subordonatoare (c, s, ca ... s, de, dac): Era convins c va reui.
34

Pronume sau adjective relative/nehotrte (care, cine, ce, ceea ce, ct): Cui nva bine i se d un
premiu.
Adverbe relative (unde, cum, cnd): Nu-i ddea seama unde se afla.

Extensia complementului indirect

e.g. Am dat fratelui un telefon.
Am dat un telefon cui trebuia.
Contragerea CI
e.g. Am mulumit cui m-am ajutat.
Am mulumit prietenului.
Topica
CI poate sta naintea regentei sau dup aceast.
CI poate aprea intercalat.
Punctuaia
Cnd CI este aezat dup regent ea nu se desparte prin virgul de regenta ei.
e.g. M tem c am greit.
Cnd este aezat naintea regentei, se folosete virgula pentru a evidenia un anumit element al construciei.
e.g. Oricui dorete, i acord sprijin.
Cnd este intercalat, CI se desparte n mod obligatoriu de restul regentei prin virgule.
e.g. Convins c va reui, s-a prezentat la examen
ATENIE!
CI poate fi reluat printr-un pronume, atunci cnd se intenioneaz sublinierea ideii exprimate.
e.g. C nu va reui, de asta nu m tem.

35