Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Indicatii
anestezia locala este metoda cea mai frecvent folosita in lume la ora actuala. Poate
fi peribulbara sau retrobulbara. Se poate asocia cu bloc facial care asigura
akinezia pleoapelor.
anestezia topica nu prezinta riscul perforatiei globului ocular. Este insa necesara o
buna cooperare a pacientului. Este preferata mai ales in cazurile de
facoemulsificare cu incizie in cornee clara.
2.
3.
incizie limbica sau corneeana periferica. Este larga, masurand in jur de 180.
6.
camera anterioara
7.
iridectomie periferica
8.
2. hemostaza
3. incizia se face de obicei prin tunel scleral sau la limb. Este mai mica decat in
extractia intracapsulara (in jur de 120, circa 8-10 cm). Poate fi uni-, bi- sau
triplanara. Incizia biplanara consta intr-un sant de adancime variabila
perpendicular pe suprafata sclerei, din care porneste un al doilea plan,
aproximativ paralel cu suprafata irisului. Pentru incizia triplanara planul al doilea
nu este paralel cu suprafat irisului, ci aproximativ paralel cu suprafata interna a
corneei, si se adauga un al treilea plan, angulat inferior, la intrarea in camera
anterioara, pe fata interna a corneei. Inciziile bi si triplanare asigura o inchidere
mai buna a plagii postoperator (deoarece structurile implicate formeaza o valva
unidirectional).
4. se injecteaza vascoelastic in camera anterioara. Uneori aceasta se realizeaza
printr-o paracenteza efectuata inainte de a se termina incizia (pasul III) pentru a
realiza o mai buna presurizare a camerei.
5. capsulotomia anterioara se poate realiza fie printr-o incizie in cutie de conserva
fie printr-un capsulorhexis continuu. Diametrul capsulotomiei este de obicei de 67 mm.
6. incizia se largeste pana spre 120 pentru a permite trecerea nucleului. Se pot plasa
1-2 fire de asteptare in partile laterale.
7. hidrodisectia nucleului in sacul capsular; hidrodelineatie.
8. extractia nucleului:
-
se apasa in parte inferioara a limbului (diametral opus inciziei) astfel incat polul
superior al nucleului este proiectat spre anterior la nivelul inciziei;
Chip and flip: tehnica folosita pentru cristaline de duritate mica. Initial se
facoemulsifica portiunea centrala a nucleului, pana la nivelul inelului de
hidrodelineatie. Cu un al doilea instrument se pune in evidenta portiunea periferica a
endonucleului, care se facoemulsifica circular, prin rotirea nucleului. Ramane pe loc o
portiune centrala plata, flip-ul care se ridica spre anterior si se facoemulsifica
separat.
Phaco chop: tehnica introdusa de Nagahara, foloseste planurile naturale de
rezistenta scazuta prezente la nivelul cristalinului. Dupa ce se aspira cortexul
superficial, se introduce varful sondei de facoemulsificare in nucleu, la 1-2 mm de
centrul acestuia, in directia inciziei. Varful sondei de facoemulsificare trebuie sa
patrunda in nucleu circa 2 mm. Un al doilea instrument (chopper) se introduce printro contraincizie situata in apropierea inciziei principale, trece pe sub capsula anterioara
in partea inferioara, pana la ecuatorul nucleului (diametral opus paracentezei).
Chopperul este tractionat in directia sondei de facoemulsificare, apoi instrumentele
sunt indepartate unulde altul spre lateral, permitand formarea unui sant. Manevra se
repeta pana la fragmentarea nucleului in mai multe fragmente.
Stop and chop: reprezinta o adaptare a tehnicii precente. Intrucat s-a constatat ca
primul sant este cel mai dificil de realizat, se practica initial un sant intre orele 12-6
ca in tehnicile de phaco fracture. Urmatoarele sunt realizate ca in tehnica de mai sus.
7. Indepartarea cortexului restant se realizeaza automat, cu sonda de irigatieaspiratie sau bimanual, cu donde separate de irigatie si respectiv aspiratie. Se poate
realiza polisarea capsulei posterioare, daca se considera ca este necesar.
8. Insertia cristalinului sub protectie de vascoelastic. Daca acesta nu este foldabil, e
necesara largirea inciziei. In continuare se realizeaza aspiratia vascoelasticului si
refacerea camerei anterioare cu o solutie salina. Se realizeaza constrictia pupilei cu
miotice.
9. Sutura plagii se practica daca se considera ca nu s-a obtinut etanseitatea necesara
sau pentru mai multa siguranta.