REPREZENTANTII CURENTELOR AVANGARDISTE

EXPRESIONISMUL
In literatura romana, pot fi remarcate semne expresioniste in operele semnate de Lucian Blaga, Al.
Philippide, T. Arghezi, Adrian Maniu, Vasile Voiculescu. In manifestatiile artistice ale acestor scriitori sunt
cultivate elemente specifice expresionismului precum grotescul, miticul, cosmicul, originarul.
Totodata, are loc o hipertrofiere a eului, recrearea lumii prin cuvant, aspiratia spre absolut, spre ideal, angoasa
existentiala.
Lucian Blaga nu este un sclav al expresionismului, in operele sale literare si filosofice facandu-se simtite
influente ale mai multor curente literare. Totusi, primele doua volume de poezii, "Poemele luminii" si "Pasii
profetului", stau clar sub semnul expresionismului.
In literatura universala, reprezentantii expresionismului sunt: Gottfried Bienn, Georg Heym, Georg Kaiser
(Germania), Georg Trakl, Franz Werfel, Franz Kafka, Theodor Daubler (Austria), August Strindberg
(Suedia).
Expresionismul il gasim pentru prima data in Germania intre anii 1905-1918, nucleul fiind in jurul publicatiei
"Calaretul albastru". Nu a fost niciodata o scoala propriu-zisa in adevaratul sens al cuvantului, impunandu-se mai
mult ca un stil decat ca miscare artistica. Influentele expresionismului le gasim si in muzica, poezie, sculptura.
A reprezentat reactia naturala a unui grup de artisti germani, la conventiile estetice rigide si la academism,
precum si la autoritarismul celui de-al doilea Reich.
Acest stil va reprezenta o revolutie estetica, distingandu-se prin culorii tipatoare, opuse, linii curbe si frante.
Incepand cu 1933 expresionismul va fi luat in vizor de nazisti care il vor interzice, confisca si distruge o mare
parte a operelor expresioniste. Dupa terminarea razboiului ce a putut fi salvat a fost redat patrimoniului
universal.
Reprezentanti de seama: Munch, Zijl, van Dongen, Kubista, Kirchner, Heckel.

Ernst Ludwig Kirchner - Doua femei pe strada, 1914

Emil Nolde - Rastignirea, 1912

FUTURISMUL
Reprezentani ai futurismului n literatur au fost Ardengo Soffici (n acelai timp i pictor), Fortunato
Depero i Gian Pietro Luciani. n 1913, Giovanni Papini se situeaz pe poziii futuriste n revista Lacerba,
de exemplu cu articolul Caldo bagno di sangue (Baie cald de snge), apoi, vznd ororile rzboiului, se
retrage.
In pictur, futurismul este reprezentat de ctre Umberto Boccioni, Gino Severini, Giacomo Balla, Carlo
Carr i Luigi Russolo, care public pe 8 martie 1910 Manifestul picturii futuriste, mai trziu (1915),
Manifestul construirii futuriste a universului. Futurismul devine, aadar, o mi care interdisciplinar care
intervine n toate sferele creaiei artistice. Pictura celor cinci arti ti italieni futuri ti este adaptat timpului n care
triesc, constituindu-se n avangard artistic, corespunznd avangardei tehnologice.

Umberto Boccioni
Boccioni ia parte la prima expoziie major a grupului futuristic din Milano, iar n februarie 1912 acetia vor
expune la galeria Bernheim-Jeune din Paris.
n operele sale, Boccioni reuete s exprime micarea formelor i structura concret a materiei. Dei influen at
de cubism, cruia i atenueaz staticitatea excesiv, Boccioni evit n picturile sale liniile drepte i folose te
culori complimentare. n tablouri, ca "Dinamismul unui unui juctor de fotbal" (1911) sau "Dinamismul unui
ciclist" (1913), reprezentarea subiectului n stadii temporale succesive, sugereaz idea deplasrii n spa iu.
Aceiai preocupare se constat i n sculpturile sale, de altfel puine la numr. "Liniile-fore" i "planurile care se
ntreptrund" confer obiectului continuitate n spaiu ("Forme unice de continuitate n spaiu", 1913).

DADAISMUL
Dadaismul reprezinta miscarea avangardista ce ia nastere in 1916 sub conducerea lui Tristan Tzara. Acesta,
impreuna cu intelectualii, dezertorii, refugiatii politici si toti cei care erau impotriva razboiului se reunesc la
cabaretul "Voltaire", in Zurich (Elvetia) si incearca sa raspunda absurdului prin absurd.
Pe langa Tristan Tzara, ca reprezentanti ai curentului dadaist, se numara si Hans Arp (sculptor), Max Ernst
(pictor), Louis Aragon, Paul Eluard (poet).
Tristan Tzara
(n. 16 aprilie 1896 Moineti - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet i
eseist romn evreu, nscut n localitatea Moineti din Romnia i stabilit mai trziu n Frana, cofondator al
micrii culturale dadaiste, care a condus la o revoluie major n artele plastice i literatur.
Micarea dadaist i are originea n oraul elveian Zrich n timpul Primului Rzboi Mondial. Tzara ajunge
acolo n toamna lui 1915 i curnd se altur unui grup de tineri intelectuali care pun la cale happening-urile
de la Cabaret Voltaire. Astfel s-a nscut celebra micare Dada, care nu e o invenie exclusiv a lui Tzara, dar nu
ar fi devenit niciodat ceea ce a devenit fr eforturile de popularizare i diplomaia lui (parafraz dup R.
Huelsenbeck).
n 1919 se mut la Paris ntr-o ncercare de a lansa Dada pe o scen cu adevrat universal. Muli critici
consider totui c perioada cu adevrat inovativ a micrii nceteaz odat cu acest transfer. Fiind la Paris s-

a angajat n activiti tumultuoase cu Andr Breton, Philippe Soupault i Louis Aragon pentru a oca publicul i a
dezintegra structurile limbii.
Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: La Premire Aventure cleste de Monsieur
Antipyrine (1916; Prima aventur cereasc a domnului Antipyrine) i Vingt-cinq pomes (1918; Douzeci i
cinci de poeme), respectiv manifestele micrii: Sept manifestes Dada (1924;apte manifeste Dada).

SUPRAREALISMUL
Provine din frantuzescul surrealisme = suprarealism
Reprezentanti: G.Apollinaire, Andre Breton, L. Aragon, pictorul Salvador Dali si Luis Bunuel.
Pictorul Salvador Dali s-a nascut pe data de 11 mai 1904, langa Barcelona, Spania. Potrivit autobiografiei lui
Dali, copilaria lui a fost plina de accese de furie impotriva parintilor si colegilor de clasa si a primit in schimb un
tratament foarte crud.
Ca si copil, a fost foarte inteligent si a creat desene foarte elaborate inca de la o varsta frageda.
Lucrarile lui au fost influentate puternic de cele ale pictorului Giorgui de Chirico. De asemenea, a experimentat
si cubismul, insa, a facut inchisoare din cauza activitatilor politice impotriva guvernarii, iar in cele din urma a
fost eliminat din scoala de arte in anul 1925.
Propriul stil al lui Dali a inceput sa fie remarcat, deoarece desena, printr-o metoda precisa, temele ciudate ale
lumii viselor. Fiecare obiect, conturat cu o foarte mare atentie, exista intr-un contrast ciudat fata de celelalte
obiecte si apartineau unui spatiu, care adeseori parea distorsionata.
El folosea culori puternice pe o portiune de mari dimensiuni care continea culori sterse. Stilul lui a inregistrat
multe influente, cele mai puternice provenind in urma contactului cu suprarealismul. Adeptii acestui curent
credeau in libertatea artistica si politica pentru a ajuta eliberarea imaginatiei.
Primul contact al lui Dali cu miscarea a avut loc prin vizionarea picturilor, iar apoi a cunoscut alti artisti
suprarealisti cand a vizitat Parisul in anul 1928. Salvador a creat unele din cele mai reusite lucrari ale sale in anul
1929.
La inceputul anilor 1930, multi artisti suprarealisti au inceput sa renunte la miscare, crezand ca actiunea politica
directa trebuia sa aiba loc inaintea oricarei revolutii artistice. Dali simtea ca utilizarea propriei lui viziuni pentru
a colora realitatea pentru a-i fi pe plac a devenit necesara in vederea schimbarii lumii cu adevarat.

Andr Breton s-a nscut la Tinchebray (Orne) ca fiu al unui negustor. i-a petrecut copilria pe meleagurile
britanice ncepnd s scrie de mic poeme l-a cunoscut pe poetul Paul Valry. A studiat medicina i mai trziu
psihiatria datorit creia, n 1921, l-a cunoscut pe Sigmund Freud. n timpul primului rzboi mondial, l-a
cunoscut pe Jacques Vach, un dadaist nfocat.

n 1916 el s-a alturat curentului cultural dadaist, dar dup un timp a formulat o serie de obiecii la adresa
dadaismului, declarnd: Las tot. Las Dada. Las-i nevasta. Las-i amanta. Las-i speranele i temerile.
Las-i copii n pduri. Las-i substana pentru umbr. Las-i viaa uoar, las-i ceea ce aveai pentru viitor.
Haide, la drum. Atunci s-a ntors la suprarealism i a colaborat cu Louis Aragon i Philippe Soupault la
revizuirea operei Littrature. Foarte importante pentru el au fost ntlnirile din timpul rzboiului cu Guillaume
Apollinaire. Manifestele sale suprarealiste au fost publicate n 1924. Influenat de teoriile psihologice, Breton
definea Suprarealismul ca fiind autonomism psihic pur, prin care o ncercare este fcut s exprime, fie oral, n
scris sau ntr-o alt manier, adevrata funcionare a gndului. Comanda gndului, n absena total a controlului
gndului, excludnd orice preocupare moral sau excentric. n Al Doilea Manifest, Breton afirm c
suprarealismul lupt s obin avantaj mintal, din care viaa i moartea, realul i imaginarul, trecutul i viitorul,
nelesul i nenelesul, nu vor mai fi percepute contradictoriu.
Breton i colegii lui credeau c izvoarele libertii personale i liberrii sociale stau n incon tient. Au gsit
exemple n tablourile pictorilor Hieronymus Bosch i James Ensor, n scrierile lui Charles Baudelaire, Arthur
Rimbaud, Alfred Jarry i chiar n conceptele revoluionare ale lui Karl Marx.
Dei micarea suprarealist a fost, nc de la nceput, n continu schimbare sau conflictual, totu i, n toate
lucrrile majore, La Rvolution surraliste (1924 - 1930) i Le Surralisme au service de la
rvolution (1930 - 1933), au canalizat cooperarea i rspndirea ideilor i peste hotarele Franei.

EXISTENIALISMUL
Reprezentanti : M.Heidegger, K.Jaspers, J.P.Sartre,Emil Cioran, Mircea Eliade

Trsturi "existenialiste" n filozofia romneasc

Mircea Eliade

Este interesat mai mult de "trire", de asimilare i cretere. Trirea, n nelesul nalt al cuvntului, este o func ie
a personalitii, fugind de scheme i de orice dependen a unui moment atins. Unul din sensurile "existen ei"
este de "a o epuiza contient i glorios, de a o mplini continuu..." (n Soliloquii)

Emil Cioran

Gnditorul alege eseul i aforismul ca forme privilegiate de exprimare a ideilor sale. Condamna i la o
singularitate contingent, "singuri pe lume", cu sufletul tnjind intuitiv dup absolut, luciditatea noastr ne
livreaz pe "culmile disperrii". Soluia nu este investigaia ("m mir faptul c unii se mai preocup de teoria
cunoaterii"), ci trirea intens i lucid. "Trirismul" - variant romneasc a unui existenialism de nuan
cretin i mistic - l recunoate n perioada interbelic drept unul din cei mai notabili reprezentan i ai si.
Ieirea din condiia tragic a omului ar fi cu putin prin dou atitudini fundamentale: "cea naiv i cea eroic"
(n Pe culmile disperrii, 1934). Stabilit din 1937 n Frana, abandoneaz "trirismul" cu nuane radical mistice,
abhornd angajarea n secol i orice aciune ca pe o nefericire; important rmne doar contemplaia lucid.
Reuita, ca i eecul, reprezint forme moderne de manifestare a Neantului. Viaa nu are nici o valoare, este

numai o soluie de necesitate pentru cei ce nu gsesc alt ieire din impasul tririi ( De l'incovenient d'tre
n, 1973). Contemplarea, luciditatea, detaarea i o stare permanent de hiper-contiin ar putea atenua ntr-o
via, pentru om, dramatismul provocat de contiina neantului su i al lumii (vezi art. Emil Cioran).