Sunteți pe pagina 1din 11

Istoria romanilor

TEMA 1: CIVILIZATII PREISTORICE SI ANTICE


1.1. GETO-DACII SI LUMEA MEDITERANEANA/ ISTORIA GETILOR TIMPURII
Geto-dacii reprezinta populatia antica din spatiul nord-dunarean;
sunt numiti geti n izvoarele istorice grecesti si daci n cele latine;
istoricul antic Strabon ne transmite o informatie istorica esentiala, potrivit careia getii si dacii vorbesc
aceeasi limba;
geto-dacii erau organizati n triburi conduse de sefi militari, regi;
resedinta fiecarui trib era reprezentata de o asezare fortificata;
geto-dacii sunt creatorii unei civilizatii nfloritoare n nordul Dunarii, dovedita prin descoperirile constnd n
unelte, arme, monede, podoabe din aur si argint;
dispuneau de o forta militara remarcabila:
? n anul 514 .Hr., getii din Dobrogea au luptat mpotriva lui Darius, mparatul persilor;
? n anul 339 .Hr., getii din Dobrogea au luptat, alaturi de coloniile grecesti, mpotriva scitilor;
? n anul 335 .Hr., a avut loc expeditia lui Alexandru cel Mare la nordul Dunarii si confruntarea cu getii.
Coloniile grecesti
n secolele al VII-lea al VI-lea .Hr., grecii ntemeiaza pe litoralul Marii Negre coloniile Histria,
Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia);
coloniile grecesti devin puternice centre economice si culturale;
au relatii comerciale cu getii si exercita influente n plan economic si cultural, asupra civilizatiei acestora;
n plan militar getii lupta alaturi de greci mpotriva scitilor n anul 339 .Hr.
Contactele geto-dacilor cu lumea mediteraneana
getii intra n legatura cu lumea mediteraneana prin intermediul coloniilor grecesti;
se stabilesc relatii comerciale intense care determina progresul economic al geto-dacilor;
geto-dacii preiau de la greci noi tehnici metalurgice, roata olarului si moneda;
din punct de vedere politic si militar, getii sunt aliatii coloniilor grecesti n 339 .Hr., dar lupta
mpotriva lui Alexandru cel Mare n 335 .Hr.
1.2. REGALITATE SI RELIGIE/ DACIA DE LA BUREBISTA LA DECEBAL
n sec I .Hr., Burebista (82 .Hr. 44 .Hr.) creaza regatul dac stapnind toate triburile geto-dace;
n aceasta actiune a fost ajutat de marele preot Deceneu;
centrul statului dac se afla n zona Muntilor Orastiei;
n cadrul unei politici externe active, Burebista i nvinge pe celti si cucereste apoi toate cetatile grecesti de pe
litoralul pontic;
dupa moartea lui Burebista, stapnirea sa se destrama;
n Muntii Orastiei (Sebesului) ramne centrul de putere al geto-dacilor;
relatiile dacilor cu romanii se agraveaza n secolul I d.Hr., n timpul mparatului Domitian;
regele dacilor, Decebal (87-106), nvinge n 87 armata romana, dar ulterior este nfrnt;
Decebal ncheie pacea cu Domitian si n urma ei Dacia devine regat clientelar al Romei, iar Decebal
client al Romei, recunoscnd dependenta fata de Imperiul Roman n schimbul unor avantaje militare si
economice;
confruntarile rencep n timpul mparatului Traian;
n 101-102 are loc primul razboi daco-roman, ncheiat cu pacea din 102, n conditii foarte grele pentru daci;
n anii 105-106 are loc al doilea razboi daco-roman n urma caruia Dacia este cucerita si o parte a ei devine
provincie romana.
Religia geto-dacilor
geto-dacii au avut o religie politeista (credeau n mai multi zei);
principalele divinitati erau Zamolxis/ Zalmoxis, Gebeleizis si un zeu al razboiului.
remarcabile sunt sanctuarele (locuri de cult n care se desfasoara ritualurile) construite la Sarmizegetusa.
1.3. INTEGRAREA GETO-DACILOR N LUMEA ROMANA
Dacia romana, provincie a Imperiului Roman, reprezenta doar o parte din statul dac;
1

organizata ca provincie imperiala, Dacia era condusa de un legatus augusti;


capitala Daciei romane era Ulpia Traiana Sarmizegetusa;
romanizarea procesul istoric prin care popoarele cucerite de Imperiul Roman au preluat civilizatia si limba
latina ncepe anterior formarii provinciei Dacia;
la romanizarea provinciei Dacia, au contribuit urmatorii factori:
? armata;
? administratia;
? colonistii, vorbitori de limba latina, adusi din toata lumea romana;
? urbanizarea: unele orase au dobndit statutul de municipii si colonii (Apullum, Napoca)
au aparut satele numite vicus;
? elementul esential este limba latina preluata prin intermediul tuturor factorilor romanizarii.
n plan religios apare sincretismul fenomen religios care consta n contopirea unor zei asemanatori, dar de
origine diferita, ntr-o singura divinitate;
n urma romanizarii, Dacia e locuita de daco-romani;
dacii liberi si continua existenta n teritoriile necucerite de romani;
cele mai importante triburi ale dacilor liberi au fost carpii si costobocii;
n 271 romanii (armata si administratia) se retrag din Dacia.
TEMA 2: ROMANITATEA ORIENTALA N MILENIUL MARILOR MIGRATII
2.1. ROMANITATE SI CRESTINISM
dupa retragerea aureliana (sec. al III-lea) n nordul Dunarii a ramas o populatie vorbitoare de limba latina;
Dobrogea ramne parte a Imperiului Roman;
mparatul roman Constantin cel Mare (sec. al IV-lea) reinstaureaza temporar stapnirea romana la nord de
Dunare;
crestinismul este religia ntemeiata de Iisus Hristos;
raspndirea crestinismului n limba latina, n spatiul dunarean a fost favorizata de:
? existenta populatiei vorbitoare de limba latina;
? Edictul de la Milan (313) Constantin cel Mare acorda libertate crestinismului.
modalitati de raspndire a crestinismului:
? prin misionari persoane care raspndeau crestinismul.
dovezi ale crestinismului:
? descoperirea basilicilor (lacase de cult) crestine la: Tomis, Histria, Callatis, Porolissum, Sucidava si a
obiectelor paleocrestine de la Drobeta, Tibiscum, Romula, Sucidava, Biertan (donariul sec. al IV-lea);
? organizarea episcopiilor la Tomis;
? originea latina a cuvintelor legate de crestinism: biserica (basilica); Dumnezeu (Domine Deus);
cruce; crestin; nger; paste.
2.2. FORMAREA POPORULUI ROMN SI A LIMBII ROMNE/ ETNOGENEZA
etnogeneza romneasca procesul istoric prin care s-au format poporul si limba romna;
etapele formarii poporului romn sunt:
l sinteza/ simbioza daco-romana sau asimilarea colonistilor latini de catre autohtoni;
l desfasurarea procesului de romanizare si continuarea lui dupa retragerea aureliana;
l continuitatea daco-romana n timpul migratiilor/ asimilarea migratorilor si n special a slavilor;
poporul romn face parte din familia popoarelor romanice;
limba romna s-a format din latina populara/ vulgara care a asimilat cuvinte de origine dacica si a fost
influentata de limba slava;
limba romna si-a pastrat caracterul romanic;
romnii apar n izvoarele istorice medievale sub numele de vlahi.

TEMA 3: STATUL MEDIEVAL SI INSTITUTIILE SALE


3.1. TRANSILVANIA DE LA VOIEVODAT LA PRINCIPAT/ ORGANIZAREA POLITICA A
TRANSILVANIEI N SECOLELE XI-XVI
din secolul al IX-lea ncepe expansiunea maghiara n Transilvania;
maghiarii intra n conflict cu formatiunile politice conduse de Gelu, Glad si Menumorut;
cucerirea Transilvaniei se realizeaza treptat prin organizarea comitatelor (unitati administrativ teritoriale
conduse de un comite) districtelor si scaunelor;
din punct de vedere politic Transilvania este organizata ca voievodat;
romnii au un rol din ce n ce mai mic n viata politica, pentru ca doar nobilii puteau participa la deciziile
politice, iar calitatea de nobil era conditionata de apartenenta la religia catolica;
n 1541 Transilvania este organizata ca principat autonom sub suzeranitate otomana.
3.2. TARA ROMNEASCA, MOLDOVA SI DOBROGEA NTEMEIERE SI ORGANIZARE
POLITICO-INSTITUTIONALA
Tara Romneasca secolul al XIV-lea:
procesul de ntemeiere a statului medieval Tara Romneasca (Valahia) a fost favorizat de:
? factori externi;
? factori interni: existenta formatiunilor politice prestatale;
Tara Romneasca s-a constituit ca stat medieval prin unificarea voievodatelor conduse de Litovoi si de
Seneslau si a cnezatelor conduse de Ioan si de Farcas;
n secolul al XIII-lea Litovoi a luptat mpotriva maghiarilor pentru a anula suzeranitatea acestora, dar a fost
nfrnt;
Basarab a unificat formatiunile prestatale fiind ntemeietorul Valahiei;
n 1330 la Posada, Basarab obtine independenta Tarii Romnesti, nvingndu-l pe regele Ungariei,
Carol Robert de Anjou;
izvorul istoric ce prezinta lupta este Cronica pictata de la Viena;
urmasii lui Basarab, Nicolae Alexandru (1352-1364) si Vladislav Vlaicu (1364-1377) au nfiintat
mitropolia (Nicolae Alexandru) si au consolidat statul din punct de vedere politic, institutional si economic;
traditia istorica leaga ntemeierea Valahiei de descalecatul (termen utilizat de cronicari pentru a
prezenta formarea statelor medievale romnesti extracarpatice) lui Negru-voda din Fagaras;
descalecatul lui Negru-voda simbolizeaza participarea romnilor din Transilvania la constituirea
Tarii Romnesti.
Moldova secolul al XIV-lea:
se constituie ntr-un mod asemanator cu Tara Romneasca;
regele Ungariei a nfiintat la est de Carpati o marca de aparare mpotriva tatarilor;
marca a fost condusa de Dragos, voievod maramuresan, primul descalecator;
al doilea descalecat este cel al lui Bogdan din Maramures care preia conducerea rascoalei din marca,
i nlatura pe urmasii lui Dragos si obtine independenta Moldovei fata de Coroana maghiara;
urmasii lui Bogdan, Petru Musat si Roman I au consolidat tara institutional, economic si i-au extins
teritoriul pna la mare (Roman I).
Dobrogea secolul al XIV-lea:
formatiunile politice prestatale s-au unificat n jurul Tarii Cavarnei;
conducatorii noului stat au fost Balica (1346), Dobrotici si Ivanco;
n timpul domniei lui Mircea cel Batrn Dobrogea este inclusa n Tara Romneasca.
Organizarea politico-institutionala a statelor medievale romnesti este asemanatoare:
institutia politica centrala este domnia;
domnul este ? stapnul tarii:
? comandant suprem al armatei (voievod):
puterea domneasca este de origine divina;
domnitorul conduce tara cu ajutorul Sfatului domnesc;
Sfatul domnesc era alcatuit din boierii cu functii (dregatorii) numiti si dregatori;
cele mai importante dregatorii erau:
3

? banul Olteniei (Tara Romneasca);


? portarul Sucevei (Moldova);
Din Sfat faceau parte: vornicul (seful Curtii domnesti), logofatul (seful cancelariei), vistiernicul (seful
vistieriei, administratorul finantelor statului); spatarul (purta spada domnului, functii militare) etc.
Adunarea tarii, institutie formata din reprezentantii starilor privilegiate, se ntrunea n situatii exceptionale;
Biserica institutie religioasa sprijinea Domnia;
nfiintarea Mitropoliilor a consolidat independenta statelor medievale romnesti ortodoxe fata de
catolicismul maghiar.
Studiu de caz: Diploma Cavalerilor ioaniti
diploma a fost acordata Cavalerilor ioaniti n 1247;
Ioanitii au fost colonizati de regele Bela al IV-lea pentru a proteja regatul de navalirile tatare;
diploma este izvorul istoric ce ofera informatii despre situatia din sudul Carpatilor, n secolul al XIIIlea;
politic atesta existenta voievodatelor lui Litovoi si Seneslau, a cnezatelor lui Ioan si Farcas si a
Tarii Severinului;
economic informatii despre activitatea economica: mori, fnete, pasuni, pescuit.

TEMA 4: TARILE ROMNE SI STATELE VECINE NTRE DIPLOMATIE


SI CONFRUNTARE
4.1. POLITICA DE CRUCIDA A VOIEVOZILOR/ TARILE ROMNE N RELATIILE
INTERNATIONALE N SECOLELE XIVXVI
la sfrsitul secolului al XIV-lea otomanii devin o amenintare directa pentru Tarile Romne si chiar
pentru Europa;
pentru apararea independentei, voievozii romni participa la cruciadele trzii luptele statelor
crestine mpotriva expansiunii otomane, desfasurate ntre secolele al XIV-lea al XVI-lea.
Mircea cel Batrn a domnit n Tara Romneasca:
? primul domn care duce o politica de cruciada;
? preluarea Dobrogei/ ajutorul dat srbilor mpotriva otomanilor si, n special, pericolul ocuparii
Tarii Romnesti sunt cauzele participarii la cruciada;
? ncheie un tratat antiotoman cu Ungaria;
? obtine victoria de la Rovine;
? participa la cruciada antiotomana de la Nicopole (1396);
? accepta sa ncheie pacea cu turcii si sa plateasca tribut.
Iancu de Hunedoara a fost voievod al Transilvaniei si guvernator al Ungariei:
? conduce politica de cruciada din estul Europei la mijlocul secolului al XV-lea;
? dupa victorii mpotriva otomanilor participa la cruciada de la Varna (1444), n care crestinii sunt
nfrnti;
? n 1456 l nvinge la Belgrad pe sultanul care cucerise al Constantinopolul.
Vlad Tepes (1456-1462) a domnit n Tara Romneasca;
? pentru sustinerea luptei antiotomane a stabilit relatii diplomatice cu Matei Corvin.
Stefan cel Mare preia tronul Moldovei n 1457;
? pentru obtinerea si apararea independentei Moldovei a luptat cu ungurii la Baia (1467), cu otomanii la: Vaslui
(1475) victorie; Razboieni/ Valea Alba, unde moldovenii sunt nfrnti, dar ulterior
otomanii se retrag;
? accepta, spre sfrsitul domniei, suzeranitatea otomana si plata tributului pentru ca aliatii crestini ncheiasera
pace cu otomanii;
dupa 1538, Tarile Romne intra sub dominatie otomana tot mai accentuata;
lipsite de independenta, Tarile Romne au o autonomie limitata.
Mihai Viteazul (1593-1601) a domnit n Tara Romneasca
? n lupta antiotomana se aliaza cu Liga Sfnta alianta creata la sfrsitul secolului al XVI-lea, din initiativa
Papei, avnd ca scop alungarea otomanilor din Europa; este alcatuita din Imperiul Habsburgic, Statul Papal,
Spania, Ducatele Italiene;
? cauzele conflictului cu otomanii:
tendinta transformarii tarii n pasalc;
cresterea exagerata a tributului;
? 1594 se declanseaza rascoala antiotomana;
? 1595 luptele de la Calugareni si Giurgiu;
? ncheie pace cu otomanii;
? ncheie un tratat antiotoman cu habsburgii.
Studiu de caz: Unirea politica a Tarilor Romne
? cauze: instalarea unor domnitori credinciosi polonezilor si adepti ai pacii cu otomanii n Moldova si
Transilvania;
iesirea Moldovei si a Transilvaniei din frontul antiotoman.
? 1599 Mihai patrunde n Transilvania;
l nfrnge pe Andrei Bathory la Selimbar;
? 1600 cucereste Moldova alungndu-l pe Ieremia Movila, credincios Poloniei;
uneste politic Tara Romneasca, Transilvania si Moldova:
5

imperiile vecine: Habsburgic, Otoman dar si Polonia nu sunt de acord cu formarea unui stat puternic n zona
intereselor lor;
nobilimea maghiara din Transilvania se revolta mpotriva lui Mihai Viteazul;
Mihai este nfrnt la Miraslau si pierde conducerea Transilvaniei;
n Moldova polonezii reinstaleaza ca domn pe Ieremia Movila, iar n Tara Romneasca pe Simion Movila;
Mihai solicita ajutorul mparatului Rudolf al II-lea.
? 1601 la Guruslau Mihai, ajutat de generalul Basta, obtine victoria mpotriva lui Sigismund Bathory,
recucerind Transilvania;
Simion Movila este nlaturat din Tara Romneasca si tronul este ncredintat lui Mihai;
Mihai Viteazul este asasinat din ordinul generalului imperial Basta.
Dupa epoca lui Mihai Viteazul creste imixtiunea Portii n politica interna a Tarilor Romane. Se ajunge ca
in sec. XVIII sa fie numiti domnitori pe tronul Tarii Romanesti i Moldovei din cartierul Fanar al Istanbulului
domnitorii fanarioti. Secolul fanariot perioada de exploatare a Tarilor Romane se ncheie la 1821 ca urmare
a revolutiei conduse de Tudor Vladimirescu.
TEMA 5. CONSTITUIREA ROMNIEI MODERNE
5.1. REVOLUTIA DE LA/ DIN 1848-1849
se integreaza n revolutia europeana;
are cauze interne.
Evenimentele revolutionare din Moldova
se desfasoara o ntrunire politica la Iasi n 27 martie 1848;
se redacteaza o petitie cu revendicari moderate;
petitia este naintata spre aprobare domnitorului;
domnitorul reprima miscarea: unii participanti sunt arestati, nsa ctiva evadeaza si fug n Transilvania.
Revolutia n Tara Romneasca
se declanseaza la Islaz, la 9 iunie1848;
se prezinta programul revolutiei Proclamatia de la Islaz;
izbucneste si la Bucuresti n 11 iunie1848;
domnitorul Gheorghe Bibescu aproba Proclamatia, dar apoi abdica;
conducerea tarii revine guvernului revolutionar/ provizoriu, format din Nicolae Balcescu, C. A. Rosetti, I. H.
Radulescu etc;
realizarile guvernului: constituirea unei armate nationale/ forte armate, pentru apararea tarii; ncercarea de
rezolvare a problemei agrare;
este nfrnta prin interventia Imperiului Otoman la cererea Rusiei: armata condusa de Fuad Efendi
intra n Bucuresti, la 13 septembrie 1848 si nfrnge compania de pompieri condusa de Pavel Zaganescu.
Revolutia n Transilvania
conflictul dintre revolutia romna si revolutia maghiara este determinat de proclamarea anexarii Transilvaniei
la Ungaria, de catre revolutia/ Dieta maghiara;
se desfasoara marea adunare nationala de la Blaj n 3-5 mai 1848 cu 40.000 participanti; se remarca
Simion Barnutiu;
se adopta programul Petitia Nationala/ Petitiunea Nationala, care prevede: desfiintarea iobagiei;
drepturi pentru romni (independenta natiunii romne/ egalitatea n drepturi a romnilor cu celelalte natiuni);
petitia este respinsa de catre Dieta de la Cluj si de catre mparat;
sunt organizate legiuni romnesti conduse de Avram Iancu;
este ocupata majoritatea Transilvaniei de catre armata maghiara; romnii rezista n Muntii Apuseni;
Nicolae Balcescu intervine pentru reconcilierea dintre Avram Iancu si Ljos Kossuth;
armatele austriece si rusesti nfrng armata maghiara la Siria (august 1849).
Revolutia cuprinde Bucovina si Banatul.

5.2. UNIREA MOLDOVEI CU TARA ROMNEASCA SI REFORMELE LUI ALEXANDRU IOAN


CUZA
Unirea Principatelor Moldova si Tara Romneasca
se desfasoara o intensa propaganda n favoarea Unirii, de catre revolutionarii aflati n exil n Occident;
n 1853, se declanseaza razboiul Crimeii (Rusia este nfrnta); razboiul se ncheie prin Congresul de pace de
la Paris;
n Congresul de pace de la Paris (1856) se dezbate problema unirii Principatelor (opozitia Imperiului Otoman
si a Imperiului Habsburgic); se decide: consultarea romnilor asupra unirii/ a organizarii Principatelor n cadrul
divanurilor/ adunarilor ad-hoc; nlocuirea protectoratului Rusiei cu garantia colectiva a celor sapte Mari Puteri
(Franta, Anglia, Sardinia, Prusia, Rusia, Austria, Imperiul Otoman); mentinerea suzeranitatii otomane; reunirea
sudului Basarabiei cu Moldova;
alegerile pentru adunarea ad-hoc n Moldova sunt cstigate n final de unionisti;
adunarile ad-hoc (1857) se pronunta pentru unirea Principatelor ntr-un singur stat (numit Romnia) sub
conducerea unui print strain, dintr-o dinastie domnitoare a Europei;
se desfasoara Conferinta Marilor Puteri de la Paris (1858), unde se adopta o Conventie, cu valoare de
Constitutie;
Conventia de la Paris prevede formarea Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei cu doi domni, doua
Adunari/ Parlamente si doua guverne separate; se accepta functionarea unor institutii comune;
este ales Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei, la 5 ianuarie 1859 si al Tarii Romnesti, la 24
ianuarie 1859;
prin vointa natiunii, Marile Puteri sunt puse n fata faptului mplinit.
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)
se iau masuri de consolidare a noului stat; se unifica administratia, vama, stema, cursul monetar, Adunarile,
guvernele;
se adopta legi pentru modernizarea statului:
? n 1863, Legea secularizarii, prin care averile manastirilor (inclusiv nchinate) trec n proprietatea statului prin
despagubire n total, un sfert din suprafata arabila a tarii;
? n 1864, n conditiile opozitiei facute proiectului de lege rurala, n cadrul Adunarii dominate de catre
conservatori, Al. I. Cuza da o lovitura de stat (2 mai) si inaugureaza un regim autoritar;
? Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, cu rol de Constitutie si o noua Lege electorala;
? 14 august 1864, Legea rurala, care desfiinta obligatiile taranilor clacasi si i mproprietarea n functie de
numarul de vite; taranii plateau despagubiri timp de 15 ani beneficiaza aproximativ jumatate de milion de
familii de tarani;
? Legea instructiunii, care prevede nvatamntul primar gratuit si obligatoriu;
se coalizeaza ntreaga opozitie (conservatori si liberali radicali) cu scopul nlaturarii domnitorului;
la 11 februarie 1866, Al. I. Cuza este silit sa abdice.
5.3. STUDIU DE CAZ: CONSTITUTIA DIN 1866
este realizata pentru prima data de forte politice romnesti;
are ca model Constitutia Belgiei, recunoscuta pentru caracterul ei democratic/ liberal;
prevederi:
? numele statului este Romnia;
? forma de guvernamnt este monarhia constitutionala;
? principiul separarii puterilor n stat: domnia este ereditara, iar Adunarea reprezentativa/
Parlamentul este bicameral (Adunarea Deputatilor si Senatul) si este ales prin vot cenzitar;
? libertati individuale;
? drepturi cetatenesti pentru romni;
rol: asigura cadrul juridic al evolutiei Romniei pna la 1923.

5.5. CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT SI UNIREA DOBROGEI/ RAZBOIUL DE


INDEPENDENTA
Redeschiderea problemei orientale
se declanseaza lupta antiotomana a unor popoare din Balcani (1875-1876); Rusia urmarea sa intre n razboi
contra Imperiului Otoman;
se semneaza Conventia romno-rusa la Bucuresti, n 4 aprilie 1877, care prevede: trecerea armatei ruse prin
Romnia spre Balcani cu conditia respectarii drepturilor politice si a integritatii teritoriale a statului romn;
Rusia ncepe razboiul antiotoman;
la 9 mai 1877, Parlamentul proclama independenta Romniei.
Participarea Romniei la razboiul ruso-otoman
n urma nfrngerii armatei ruse la Plevna, Marele Duce Nicolae solicita intrarea grabnica a Romniei
n razboi; Carol I, principele Romniei, devine conducatorul armatelor romno-ruse de la Plevna;
august-noiembrie 1877 luptele de la Plevna;
romnii obtin victoria de la Rahova;
noiembrie 1877, Osman Pasa, comandantul armatei otomane de la Plevna, capituleaza;
se semneaza armistitiul ruso-otoman (ianuarie 1878).
Tratatele de pace
se semneaza Tratatul de pace de la San Stefano (februarie 1878), fara participarea delegatiei romne;
Marile Puteri nemultumite de prevederile Tratatului de la San Stefano, convoaca Congresul de pace de
la Berlin (1878); nu este admisa cererea Romniei de a participa la tratative, dar I.C. Bratianu si M.
Kogalniceanu primisera dreptul de a prezenta punctul de vedere al Romniei;
prin Tratatul de pace de la Berlin, Romnia obtine recunoasterea independentei, cu conditia acordarii
cetateniei tuturor supusilor, fara deosebire de religie; cedeaza sudul Basarabiei Rusiei si primeste Dobrogea.
Dobrogea intra sub administratia Romniei.
5.6. FORMAREA STATULUI NATIONAL UNITAR/ UNIREA DIN 1918
s-a realizat ntr-un cadru extern favorabil: victoriile Antantei/ nfrngerea Puterilor Centrale, disparitia
Imperiului tarist, declansarea revolutiei bolsevice(1917); proclamarea principiului autodeterminarii popoarelor,
destramarea Austro-Ungariei, ncercarea mparatului Carol I de salvare a Imperiului dualist prin federalizare.
Unirea Basarabiei cu Romnia
se proclama autonomia si se alege Sfatul Tarii (octombrie 1917);
Sfatul Tarii proclama Republica Democratica Moldoveneasca (2 decembrie 1917);
se proclama independenta Republicii Democratice Moldovenesti;
Sfatul Tarii voteaza unirea Basarabiei cu Romnia (Chisinau, 27 martie 1918).
Unirea Bucovinei cu Romnia
se creeaza pericolul anexarii Bucovinei la Ucraina;
se constituie, la Cernauti Consiliul National Romn sub conducerea lui Iancu Flondor (octombrie 1918);
Congresul General al Bucovinei proclama unirea Bucovinei cu Romnia (Cernauti, 15 noiembrie 1918).
Unirea Transilvaniei cu Romnia
Partidul National Romn adopta Declaratia de independenta/ de autodeterminare, care este prezentata n
Parlamentul de la Budapesta de catre Alexandru Vaida Voievod;
se creeaza Consiliul National Romn Central (sase membri ai Partidului National Romn si sase membri ai
Partidului Social Democrat);
treptat se extinde controlul Consiliului National Romn Central (C.N.R.C.) asupra Transilvaniei;
C.N.R.C. convoaca Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia, la 18 noiembrie/1 decembrie 1918;
n cadrul Marii Adunari Nationale de la Alba-Iulia, cei 1228 de delegati voteaza Rezolutia Unirii;
100.000 de participanti din toata Transilvania si exprima entuziasmul;
se constituie Marele Sfat National ca Parlament provizoriu;
se constituie Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu, ca guvern provizoriu.

TEMA 6. ROMNIA NTRE DEMOCRATIE SI AUTORITARISM


6.1. STUDIU DE CAZ: INTEGRAREA PROVINCIILOR ROMNESTI SI STATUTUL
MINORITATILOR
n cadrul statului national unitar se aplica aceleasi legi: unificarea monetara; legea agrara; unificarea
administrativa;
se modifica structura etnica: romnii (reprezentnd 71,9% din populatie) coabiteaza cu minoritatile
nationale;
minoritatile nationale beneficiaza de egalitate n drepturi cu romnii; au partide etnice, scoli/biserica, presa n
limba materna.
6.2. MONARHIA CONSTITUTIONALA SI PARTIDELE POLITICE N ROMNIA INTERBELICA
Monarhia
sporeste popularitatea institutiei monarhice n timpul razboiului pentru ntregire nationala;
ntre anii 1914-1927, regele Romniei este Ferdinand/ Ferdinand I, din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen;
la 15 octombrie 1922, Ferdinand se ncoroneaza la Alba Iulia ca rege al tuturor romnilor;
scade popularitatea monarhiei ca institutie, odata cu declansarea crizei dinastice, prin care printul mostenitor
Carol a renuntat la tronul Romniei;
ntre anii 1927-1930, regele Romniei este Mihai, fiul lui Carol, dar fiind minor domneste sub autoritatea unei
Regente (guvernare provizorie exercitata de una sau mai multe persoane pe durata minoratului sau absentei unui
monarh);
ntre anii 1930-1940, regele Romniei este Carol al II-lea; se foloseste de sustinerea oferita de unii politicieni,
pentru a reveni n tara; urmareste cresterea puterii personale, proces finalizat cu instaurarea unui regim autoritar.
Partidele politice
se introduce votul universal (1918); urmari: se democratizeaza viata politica/ taranimea devine principala
masa electorala;
se modifica sistemul partidelor politice:
? dispare Partidul Conservator, n urma aplicarii reformei agrare si electorale;
? apare Liga Poporului/ Partidul Poporului, sub conducerea lui Alexandru Averescu;
? apare Partidul Taranesc (1918), sub conducerea lui Ion Mihalache;
? se formeaza Partidul National Taranesc (1926), prin unirea Partidului National din Transilvania cu
Partidul Taranesc; este condus de Iuliu Maniu, Ion Mihalache; guverneaza ntre anii 1928-1933;
? se mentine Partidul National Liberal, cu un prestigiu deosebit datorat personalitatii liderului sau
I. I. C. Bratianu; guverneaza ntre anii 1922-1926 si 1933-1937;
? se creeaza Partidul Social Democrat (1927), sub conducerea lui Constantin Titel Petrescu;
? apar partidele extremiste:
n (stnga): Partidul Comunist Romn creat n 1921; este aservit intereselor Moscovei/ adopta modelul
comunismului sovietic; n 1924, este scos n afara legii, datorita sustinerii dezmembrarii statului national;
n (dreapta): Liga Apararii National Crestine (1923) sub conducerea lui A. C. Cuza; Legiunea
Arhanghelului Mihail (1927)/ Garda de Fier (1930) sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu; sustine
modelul fascist, nationalismul, antisemitismul, asasinatul politic (n 1933 este ucis primul ministru I. G.
Duca); n alegerile parlamentare din 1937 obtine 15% din voturi.
6.3. STUDIU DE CAZ: CONSTITUTIA DIN 1923
se adopta n urma transformarilor generate de Marea Unire;
este promulgata n 1923 n timpul guvernarii liberale;
se prevede:
? Romnia este stat national unitar;
? puterile statului sunt detinute de monarhie, guvern, Parlament/ Reprezentanta Nationala;
? regele numeste guvernul, care exercita puterea executiva n numele monarhului;
? drepturi si libertati democratice;
rol: sta la baza sistemului politic interbelic; consolideaza democratia n statul national unitar.
6.4. STUDIU DE CAZ: ANUL 1940
factorii favorabili cedarilor teritoriale ale Romniei: revendicarile teritoriale ale U.R.S.S., Ungariei si
9

Bulgariei; semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939); cucerirea Frantei de catre trupele
germane (iunie 1940) Romnia pierde un aliat traditional si garantul aplicarii tratatelor de pace, semnate
la sfrsitul primului razboi mondial;
la 26 iunie 1940, U.R.S.S. solicita printr-o nota ultimativa cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord;
Romnia accepta la 28 iunie 1940;
la 30 august 1940, Germania impune dictatul de la Viena: Romnia cedeaza Ungariei o mare parte din
teritoriul Transilvaniei;
n septembrie 1940, sub presiunea Germaniei, Romnia cedeaza Cadrilaterul Bulgariei;
consecinte: dispare Romnia Mare; sunt pierdute aproximativ 34% din suprafata tarii (peste 90.000 km2) si
33% din populatie (peste 6,5 milioane locuitori); Romnia se aliaza cu Germania n speranta refacerii unitatii
teritoriale.
TEMA 7. ROMNIA DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
7.1. PERIOADA STALINISTA. REGIMUL LUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
ntre 1948-1965, se instaureaza regimul de tip stalinist;
n prima parte a anului 1948 se creeaza institutiile statului totalitar;
n februarie 1948, se constituie partidul unic, Partidul Muncitoresc Romn, prin unirea Partidului Comunist
Romn cu Partidul Social Democrat/ Partidul Social Democrat din Romnia; consecinte: ramne o singura forta
politica n societate/ dispare orice opozitie politica; liderul partidului este Gheorghe Gheorghiu-Dej;
n aprilie 1948, se adopta Constitutia Republicii Populare Romne, dupa model sovietic;
n iunie 1948, sunt etatizate ntreprinderile, bancile, mijloacele de transport/ nationalizarea principalelor
mijloace de productie;
se centralizeaza economia/ ncepe controlul statului asupra economiei prin aplicarea planurilor
cincinale, dar ntocmirea/ raportarea rezultatelor este incorecta;
ntre 1949-1962, se face colectivizarea agriculturii: nscrierea fortata a taranilor n Gospodarii Agricole
Colective/ gospodarii colective/ Cooperative Agricole de Productie si desfiintarea proprietatii private n
agricultura; taranii, care se opun colectivizarii, sunt arestati;
se organizeaza nvatamntul dupa modelul sovietic: predarea/ rescrierea istoriei se bazeaza pe ideologia
marxist-leninista/ comunista; sunt eliminati oamenii de cultura/ profesorii care se opun regimului;
n 1948, se nfiinteaza Securitatea ca politie politica secreta;
este reprimata orice rezistenta a organizatiilor/ detasamentelor narmate din Muntii Carpati;
represiunea este ndreptata mpotriva liderilor politici burghezi/ social democrati, intelectualilor,
studentilor, preotilor, ofiterilor si taranilor; sunt organizate lagare de munca si nchisori: Sighet/ Sighetul
Marmatiei, Canalul Dunare Marea Neagra; prin metoda reeducarii experimentata la Pitesti, este
inoculata teroarea/ detinutii sunt supusi torturilor fizice si presiunilor psihologice;
se semneaza acordul de constituire a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, n 1949, si a Pactului de la
Varsovia, n 1955, alianta militara a statelor comuniste opuse N.A.T.O. (pactul militar al statelor occidentale);
n 1958, trupele sovietice se retrag din Romnia;
ntr-un context international favorabil/ conflictul ideologic U.R.S.S.-China, n 1964, se adopta
Declaratia C.C. al P.M.R., care proclama egalitatea n drepturi a partidelor comuniste/ se produce o
desprindere fata de Moscova.
7.2. REGIMUL NATIONALIST-COMUNIST AL LUI NICOLAE CEAUSESCU/ REGIMUL
NATIONAL COMUNIST
se instaureaza n 1965, cnd la conducerea Partidului Comunist Romn ajunge Nicolae Ceausescu;
se adopta o noua Constitutie, cu caracter comunist/ se proclama Republica Socialista Romnia;
ntre 1965-1971/ 1965-1974 are loc o destindere relativa, cu scopul consolidarii puterii lui Nicolae
Ceausescu prin cstigarea simpatiei populatiei si a Occidentului;
caracteristicile etapei:
? adoptarea unor masuri populiste/ a tendintei de liberalizare/ a tacticii slabirii surubului:
reabilitarea victimelor regimului Dej/ criticarea abuzurilor lui Dej si a altor lideri P.M.R.; mbunatatirea
conditiilor de viata ale populatiei; dezvoltarea economica;
10

? promovarea desovietizarii/ distantarii de U.R.S.S., prin refuzul de a participa la invadarea


Cehoslovaciei (august 1968), organizata de catre Organizatia Tratatului de la Varsovia;
? cultivarea nationalismului: sentimente ostile politicii U.R.S.S./ tendinte de independenta fata de U.R.S.S.;
? nu s-a afectat nsa esenta comunista a regimului, pastrnd modelul sovietic pe plan intern;
dupa 1971, are loc nasprirea regimului politic, prin adoptarea modelului comunist chinez/ dupa vizita
din China si Coreea de Nord; se revine la metodele staliniste/ ncepe neostalinismul;
n 1974, Nicolae Ceausescu devine presedintele R.S.R./ Republicii Socialiste Romnia;
caracteristicile etapei:
? promovarea cultului personalitatii (acordarea de onoruri deosebite conducatorului de partid, n scris sau prin
imagine);
? intensificarea propagandei comuniste/ fundamentarea oricarei realizari pe ideologia comunista;
? ruinarea/ distrugerea economiei prin intensificarea industrializarii fortate; adoptarea unor proiecte grandioase
care depaseau resursele tarii;
? sistematizarea rurala si refacerea centrelor marilor orase;
? achitarea datoriei externe prin privatiuni impuse populatiei;
? saracirea populatiei prin rationalizarea alimentelor, caldurii, electricitatii;
? supravegherea populatiei de catre Securitate;
au loc actiuni de protest: greva muncitorilor din Valea Jiului (august 1977); revolta/ demonstratia
muncitorilor din Brasov (noiembrie 1987); critici aduse de opozanti/ disidenti (persoane cu opinii si
atitudini contrare regimului politic).
7.4. REVENIREA LA DEMOCRATIE
si desfasoara activitatea partidele politice: reapar partidele istorice/ din perioada interbelica: Partidul
National Liberal si Partidul National Taranesc/ Partidul National Taranesc Crestin Democrat; se
constituie Frontul Salvarii Nationale ca partid politic si ulterior apar Partidul Democratiei Sociale din
Romnia si Partidul Democrat; se formeaza Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romnia;
n mai 1990, se organizeaza alegeri parlamentare si prezidentiale; cstigate de Frontul Salvarii
Nationale, respectiv, de Ion Iliescu;
n 1990 are loc fenomenul/ demonstratiile anticomuniste desfasurate n Piata Universitatii din Bucuresti;
pna n 1991, sef de guvern este Petre Roman; el este urmat de Theodor Stolojan;
n 1992, se organizeaza noi alegeri cstigate de Partidul Democratiei Sociale din Romnia; presedinte
ramne Ion Iliescu, iar prim-ministru este Nicolae Vacaroiu;
n 1996, noile alegeri parlamentare si prezidentiale sunt cstigate de Conventia Democratica din
Romnia (coalitie), Partidul Democrat si Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romnia; presedinte
devine Emil Constantinescu.

11