Criza economico financiara si

flexibilitatea pietei muncii

Prof.univ.dr. Valentina VASILE
Institutul de Economie Nationala
Academia Romana

Criza vs problemele globale ale

lumii contemporane

Antony B Atkinson
viziune integratoare si rezolvare
coordonata a problemelor

Criza financiara
Recesiunea economica
Provocarile schimbarilor climatice
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului si eradicarea
saraciei mondiale (anul 2010 Anul european
pentru combaterea saraciei si excluziunii sociale)

Particularitatile crizei actuale (1)

Rezolvari partiale pe probleme specifice

- nesustenabile = nevoia de integrare a
politicii economice cu cea sociala
(sustinerea cererii interne de toate
categoriile de consumatori salariati,
pensionari, persoane cu risk etc)
- masurile de supraveghere si coordonare
financiara doar o componenta

Particularitati (2)

Recesiunea genereaza cresterea inegalitatilor de ce?

a)

Economia mondiala este mai intens interconectata si tarile sarace

sunt antrenate in criza (criza 30 s-a concentrat mai ales in tarile
dezvoltate)

b)

c)

Actiunile si obligatiunile sunt in proprietatea mai ales a institutiilor

beneficiari pensionari si micii proprietari (in 29 a afectat cei mai
bogati indivizi) efectele se repercuteaza asupra celor ce suporta cel
mai greu
protectia sociala (desi mai semnificativa decat in 30) nu este
eficienta reforma pietei muncii din anii 80-90 modificarile in
modelul social au erodat statul bunastarii sistemul redistribuirii
poate supravietui intr-o recesiune prelungita???? cr esterea
saraciei copiilor si tinerilor

Post-criza atitudini si actiuni

Joachim Almunia consolidare bugetara,

retragerea suportului activitatilor in criza,
coordonare politici si supraveghere stricta
Masuri: promovare R&D, prioritizarea educatiei, cresterea
ocupabilitatii, locuri de munca atipice

Mario Monti modelul economiei sociale de piata

mai bun in conditiile cresterii instabilitatii
Sir Antony Atkinson profesia de economist prea
specializati abilitati limitate pentru a rezolva
problemele complexe

Criza financiara > piata muncii

-optiuni?
flexibilizare (volatilitate, precarizare)
re-reglementare (rigiditate).
+

Tranzitia pietei pentru ocupare in

economia cunoasterii

Schimbarea profilului cererii (TIC+CDI)

Mobilitate forta de munca (globalizare,
internationalizarea pietelor, avantaje etc)

Flexibilitatea pietei muncii de ce

este necesara?

Reforma structurala- productivitate

Ocupare in activitati ne-traditionale si
incluziune sociala grupuri vulnerabile sau cu
risc de marginalizare/excludere sociala
Ajustarea ofertei de munca in corelatie cu
schimarile pietei

Presiuni asupra pietei muncii

generate de criza

Restrangerea cererii
Presiune inflationista negocieri
salariale
Cresterea somajului (restrangere
activitate economica + fluxuri migratorii
de revenire)
Rigiditarea ocuparii si a salariilor
Realocare eficienta a muncii
Credibilitate dialog social

Efecte ale crizei asupra pietei

muncii

Crestere somaj, somaj tehnic, somaj administrativ

Destructurare a ocuparii
Reducerea timpului de munca
Cresterea insecuritatii ocuparii
Cresterea ponderii ocuparii atipice locuri de munca
slab remunerate, volatilitate, beneficii sociale reduse
Reducerea veniturilor salariale (public, privat)
reducere/eliminare sporuri, indemnizatii, premii,
bonusuri etc)- cresterea inegalitatii veniturilor
Reducerea veniturilor gospodariilor si deteriorarea
structurii
Reducerea puterii de cumparare

Masuri propuse

Contracte de munca temporare

Timp de munca flexibil
Investitii in educatie si training (LLL)
Noi locuri de munca verzi + in
activitati atipice
Cresterea salariului minim
Transferul plusvalorii in favoarea
salariatului W, salarii, profit

Masuri propuse (2)

Politica fiscala mai relaxata vs

cresterea cheltuielilor publice pentru
susutinere cerere interna
Reducerea salariilor vs nevoia de
investitii publice
Imprumut FMI vs capacitate de
rambursare pe termen lung

Factori agravanti

Adancirea recesiunii prognoze volatile,

instabilitate economica pronuntata
Prelungirea crizei 2010, 10 ani etc
Inertia mai ridicata a pietei muncii
1%PIB-0,75% ocupare;
-1%PIB , -1,5% ocupare

Performante reduse in munca

Reducerea productivitatii muncii in industrie in trim I

2009 (comparativ cu tr I 2008) cu 1,5% (in industria
prelucratoare cu 3%)
Cifra de afaceri in industrie in termeni nominali s-a
redus cu 16,2% (energie -32.9%, industria de bunuri
intermediare cu -26.6%, in cea de producere bunuri
de folosinta indelungata -23.6% iar producerea de
bunuri curente -6.1%.

Veniturile din munca

In Martie 2009, castigul nominal mediu brut =

1922 lei (458 euro) iar cel net 1402 lei, in
crestere cu 3,2% fata de luna precedenta.
Castigul real = in martie 2009

102.7%
110.2%
127.9%

in comparatie cu luna precedenta

as comparatie cu martie 2008
in comparatie cu Octobrie 1990.

Somajul

Someri inregistrati 513.6 mii persoane la sfarsitul lunii martie

2009 (in crestere cu 139,5 mii persoane comparativ cu martie
2008
Ponderea femeilor in total someri inregistrati= 43.1%.
Rata somajului in artie 2009 5.6% (calculata total populatie activa
civila) 4.1% in martie 2008.
Rata somajului in randul femeilor = cu 0,8 pp mai redusa decat a
barbatilor (5.2% comparativ cu 6.0%).
Ratele cele mai ridicate Vaslui (11.9%), Mehedini (10.7%)
Ratele cele mai reduse Timi (2.5%), Bucurestiy (1.7%), Ilfov (1.6%).
Sursa:ANOFM

Prognoze ale pietei muncii (primavara

2009/2008)
- Rata de activitate: 54.5% (15 ani si peste)
over), 63.1 comparativ cu 62.9% (15-64 ani)
- Rata de ocupare
*15-64 ani =57,8% comparativ cu 59,1%
*15 ani si peste = 50.2% comparativ cu 51.4%

- Numarul de salariati se reduce cu -3.2%

- Rata somajului BIM: 8% comparativ cu 5.8%
(numarul total de someri BIM crestere cu
+38.3%)
- Indicele salariului real -1.9%

Ce este de facut?

O abordare globala comprehensiva si

coerenta politicile pietei muncii
integrate si integrative nu izolate.
Politici ale pietei muncii predictive,
anticipative privind cererea de munca
cantitate, calitate, continut, dinamica a
schimbarii.
Coordonare national-local-international ca
suport pentru stabilitate a pietei muncii .

Masuri de politici pe piata muncii ca

raspuns la criza

Renuntarea la reducerea contributiilor

sociale si cresterea unora dintre acestea
(c. individ la fondul de pensii)
Reforma salariilor in sectorul public (scara
unica (?), 1:15)
Restrictionarea ocuparii si a ocuparii unui
al doilea loc de munca pentru salariatii din
sectorul public (functionari publici,
pensionari)
Reducerea costului fortei de munca
compensarea muncii suplimentare cu timp
liber si nu cu plati suplimentare

Planul national anti criza

Propuneri parteneri sociali

270 propuneri, din care::

141 pentru sustinerea cresterii economice;

25 recomandari pentru reducerea cheltuielilor bugatare,
cresterea veniturilor bugatare si surse financiare sigure care
sa ustine cresterea economica;
65 propuneri ce vizeaza politicile salariale, de pensii, de
masuri sociale, imbunatatirea dialogului social ;
39 recomandari pentru sectorul financiar.

Masuri anticriza anuntate de guvern

Imbunatatirea mecanismelor de absorbtie a fondurilor

structurale, accelerarea procesului de accesare a fondurilor,
promovarea perteneriatului public-privat si eliminarea
birocratiei;
Prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de
somaj cu trei luni, exceptarea de la plata taxelor pentru
somaj in cazul somajului tehnic;
co-finantarea a 50% din costul FPC pentru someri si
salariati;
Reglemetare legislativa a pensiei minime;
Legea salarizarii in functia publica;
Un moratoriu pentru salariile foarte mari din functia
publica (7000 persoane vor fi afectate).

Posibile masuri ca raspuns la

criza

Masuri de protectie sociala activa = cresterea sanselor de

ocupare si venituri directe din munca
Masuri active pe piata muncii (consiliere, training,
subventii pentru creare de noi locuri de munca in IMM-uri
etc)
Sustinerea initierii de noi afaceri crearea locurilor de
munca verzi
incluziune sociala ppentru grupurile cu risc pe piata
muncii
Locuri de munca atractive pentru absolventi si personalul
inalt calificat
Dezvoltare dialog social si relatii industriale la nivel de
firma si cresterea responsabilitatii sociale a companiilor