Sunteți pe pagina 1din 8

BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

NUMĂRUL 1, AUGUST 2007

CUVÂNT ÎNAINTE
Apariţia acestui buletin se datorează participării şcolii Jurilovca la a II-
a ediţie a proiectului e-Vacanţă, proiect propus de Unitatea de
Management a Proiectului Economia Bazată pe Cunoaştere şi realizat de
şcoala noastră în colaborare cu echipa Punctului de Acces Public la
Informaţie (P.A.P.I.).
Rubricile conţin atât articole culese din presa online cât şi articole
realizate în urma unor activităţi de teren, desfăşurate de elevii implicaţi
în proiect, încercând să ofere informaţii de interes comunităţii noastre.
Mai multe informaţii despre ce reprezintă Economia Bazată pe
Cunoaştere pentru comunitatea noastră şi despre proiectul e-Vacanţă in
rubricile buletinului.
Redacţia

EXTRASE DIN PROIECTUL e – VACANŢĂ


EDIŢIA a II-a 2007
Proiectul “e-VACANŢĂ!” este organizat în cadrul
Programului “Economia bazată pe Cunoaştere”, derulat
de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se
adresează şcolilor-pilot din proiectul “Economia bazată
pe Cunoaştere”.
“e-VACANŢĂ!” – ediţia a II-a are ca scop
consolidarea practicilor pozitive ale primei ediţii si a Prelucrarea informaţiilor la şcoală
competenţelor formate prin cele 7 activităţi propuse în e -
Vacanţă – ediţia 2006 - şi dezvoltarea de activităţi
complementare, definite de utilizarea creativă a
computerului, comunicare şi dezvoltarea de comunităţi de
practică pedagogică modernă.
Proiectul constă în organizarea şi derularea la nivelul
şcolilor pilot a unui număr de 5 activităţi (menţionate mai
jos) în intervalul 15 iunie – 1 septembrie 2007: Şcoala
mea, comunitatea mea; Micii jurnalişti; Şcoala resursă;
PAPI Voluntar şi Şcoala părinţilor.
Redacţia
Vizita de teren la bunici

1
PROIECTUL E.B.C.
S.A.M. JURILOVCA
PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA
BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ
EDITORIAL - Delta Dunarii se digitalizează
Primul Punct de Informare Turistica (P.I.T.), din Delta Dunarii, realizat in cadrul proiectului
"Economia Bazata pe Cunoastere", a fost inaugurat la Jurilovca, in judetul Tulcea, de catre
Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Zsolt Nagy.
Punctul de informare turistica a fost initiat cu resurse locale pe baza infrastructurii IT&C
puse la dispozitie de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) si va deservi
persoanele care doresc sa obtina informatii în mod rapid si eficient despre serviciile si
facilitatile turistice oferite în zona.
Biroul de informare se afla în incinta Punctului de Acces Public la Informatie Jurilovca,
instalat de MCTI anul trecut, astfel incat turistii interesati de obtinerea anumitor informatii le
vor putea afla rapid si usor, prin internet, cu ajutorul celor noua computere instalate în cadrul
proiectului "Economia Bazata pe Cunoastere".
Ministrul a precizat ca turistii care vor veni la Jurilovca vor obtine informatii utile direct de
la punctul de informare, în timp ce persoanele interesate sa viziteze zona vor putea accesa
site-ul www.ecomunitate.ro de oriunde s-ar afla, pentru a avea o imagine completa despre
oferta turistica.
Numai în sezonul estival, comunitatea din zona, renumita pentru biodiversitate, este vizitata
de aproximativ 500 de turisti. Jurilovca este una dintre cele mai mari de comunitati de
pescari din România, cu o populatie de 5.500 de locuitori.
De anul trecut, localitatea face parte din cele noua comunitati incluse în faza pilot a
proiectului "Economia Bazata pe Cunoastere", care beneficiaza de reteaua electronica a
comunitatii locale, alaturi de Albestii de Muscel - judetul Arges, Aninoasa - judetul
Hunedoara, Corund - judetul Harghita, Lapusnicu Mare - judetul Caras-Severin, Ostra -
judetul Suceava, Pilu - judetul Arad, Sinca Veche - judetul Brasov si Targu Lapus - judetul
Maramures. Retelele conecteaza primaria, biblioteca locala, scolile si un Punct de Acces
Public la Informatie (PAPI), oferind acces la internet de mare viteza.
In viitorul apropiat, proiectul isi propune sa implementeze retele electronice ale comunitatilor
locale (RECL) in aproximativ 200 de comunitati dezavantajate din punct de vedere al
accesului la cunoastere, oferindu-le in acest fel oportunitati de dezvoltare.
Implementarea proiectului in aceste comunitati constituie o investitie esentiala in asigurarea
accesului cetatenilor la informatie, stimularea competitivitatii mediului de afaceri local si
ridicarea nivelului de educatie cu ajutorul tehnologiei.

Sursa www.wall-street.ro, din 4.08.2006

Sala P.A.P.I.
Elevi în timpul activităţii
P.A.P.I. Voluntar

2
PROIECTUL E.B.C.
S.A.M. JURILOVCA
PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA
BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

DIN COMUNITATE
Schitul din Jurilovca
Este situat în apropierea bisericii şi este
alcătuit din 17 căsuţe, fiecare având două
camere. Fiecare căsuţă este locuită de câte o
babică (bătrână). Acest schit a fost construit de
oamenii cu dare de mâna pentru a ajuta
văduvele fără venituri. In prezent, babicile
trăiesc şi din pensia de urmaş a soţilor şi din
donaţii. Cea mai în vârstă babică din schit este
Simion Ecaterina, 82 de ani, iar cea mai
“tânară” are 75 de ani. În vizită la schitul babicilor
Acest schit datează de circa 100 de ani. Pe
parcursul timpului, căsuţele au fost renovate
de primăria Jurilovca. Până în anul 2005
aceste căsuţe nu au avut curent electric şi
babicile au dus-o foarte greu.
Babicile nu lipsesc de la nicio slujbă pentru
că sunt foarte credincioase. Ele ţin fiecare post
al anului. Ele se roagă pentru oamenii care le
fac donaţii materiale sau/şi băneşti.
Condiţiile de viaţă ale babicilor sunt grele,
deoarece nu au aragaz, iar mâncarea o fac pe
plită. Lemnele şi alimentele le cumpară din
banii proprii. Iarna viaţa lor e şi mai dificilă, mai
ales atunci când este ger şi zăpada mare, O căsuţă de la schit
pentru că nu prea are cine sa le ajute la
dezăpezire şi accesul la apă este îngreunat,
existând o singură fântână pentru întregul
schit.
Babicile primesc vizite din partea
oficialităţilor religioase, oficialităţilor locale,
unor oameni de presa (Marius Tuca de la
Jurnalul Naţional) şi a unor turişti.

Articol realizat de:


Ustinov Augustina, Feodot Otilia şi Vasile
Emilia

Condiţiile de viaţă dificile

3
PROIECTUL E.B.C.
S.A.M. JURILOVCA
PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA
BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ
Fabrica de lumânări din biserică

In curtea bisericii lipovenesti din Jurilovca functioneaza de cateva decenii un atelier


de fabricat lumanari. Se lucreaza manual cu ceara (cumparata direct de la crescatorii
de albine), parafina si bumbac. Rolele cu fir de bumbac sunt trase pe o roata de lemn
si trecute pe cea mai subtire gaura a unei site metalice. Simultan, firul se trece prin
ceara incinsa si tras pe o alta roata masiva de lemn. Dupa uscare, procesul se repeta
tragand firul prin alte cateva gauri, pana se obtine stratul de ceara dorit. O lumanare
costa 10.000 de lei si dureaza intre una si doua saptamani pentru a se produce.

Sursa www.jurnalul.ro, din 25.06.2004

Proiectul LUT ADOBE, la Capul Doloşman


 Zilele acestea se petrecu la Capul Doloşman, în muchia Deltei
Dunării şi în proximitatea unor vestigii arheologice în
cercetare (Argamum), proiectul Lut/Adobe 2006, organizat
de Fundaţia HAR (sufletul căreia este Alexandru Nancu) în
cooperare cu autorităţile culturale tulcene (în frunte cu
aceeaşi neobosită doamnă Xenia Hogea) şi cu participanţi,
artişti plastici şi arhitecţi, din România (Mariana Celac şi
Cătălin Berescu) şi din străinătate.
Sursa www.dilemaveche.ro

 Proiectul LUT 2006 intenţionează să redescopere şi valorifice


calităţile structurale şi vizuale ale lutului precum şi tehnicile
tradiţionale aferente în scopul dezvoltării unor metode şi
tehnologii contemporane de construcţie vizuală şi La inaugurarea Lut Adobe 2007
arhitecturală.
 În contextul necesităţii dezvoltării durabile a României,
proiectul doreşte să contribuie la implementarea edificării
ecologice prin concentrarea interesului autorităţilor şi
societăţii civile asupra resurselor naturale şi de know-how
locale în vederea îmbunătăţirii habitatelor umane aflate în
suferinţă şi diminuării sărăciei extreme.
Sursa www.pact-online.ro
 Continuând căutarea pentru o temă şi un sit în scopul unor
experimente practice dedicate arhitecturii de pământ,
domnul sculptor Alexandru Nancu, preşedinte fundaţia HAR,
şi domnul arh. Cătălin Berescu au prezentat proiectul LUT
2006 care va fi desfăşurat în vara acestui an la Jurilovca.
Proiectul fundaţiei HAR (Habitat şi Artă în România) caută
să experimenteze tehnici de construcţie în lut, în condiţii de Cele două construcţii Lut Adobe
supravieţuire şi locuire extreme, valorificând resursele
naturale locale – lut, stuf, paie.
Sursa www.oar.org.ro
4
PROIECTUL E.B.C.
S.A.M. JURILOVCA
PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA
BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

ACTUAL
BAZA NATO ŞI RUŞII-LIPOVENI
Reprezentantul Comunitatii Rusilor Lipoveni din Romania critica desfasurarea bazelor militare ale
SUA, sub pretextul ca acestea vor afecta existenta pescarilor lipoveni.

Deputatul Miron Ignat, reprezentant al Comunitatii Rusilor Lipoveni din Romania in Parlament, se
pronunta, intr-un interviu acordat ziarului rus Vremia Novostei, citat de Interfax, impotriva bazelor
americane de pe teritoriul Romaniei, reamintind ca pescuitul reprezinta principala sursa de venit a
lipovenilor care traiesc in satele Jurilovca si Sarichioi, in Delta Dunarii, aflate la doar cativa kilometri de
Babadag, una dintre viitoarele locatii ale bazelor SUA din tara noastra. Dupa cum sustine deputatul Ignat,
comunitatea pe care o reprezinta i s-a plans ca "manevrele militare ce vor avea loc la Babadag se vor tine
pe Lacul Razelm, acolo unde lipovenii pescuiesc", iar primarul acestei localitati ii va instiinta pe localnici, in
prealabil, despre aceste exercitii militare, urmand ca acestia sa stea acasa in zilele respective sau chiar o
saptamana. "Cine ne va plati aceste daune materiale cand vor veni americanii?, se intreaba Ignat, care
sustine ca cei din circumscriptia sa electorala i-au cerut sa clarifice aceste chestiuni. Comunitatea rusilor
lipoveni din Romania este formata din 37.000 de persoane, care locuiesc in satele si porturile din Delta
Dunarii, noteaza Interfax. (L.P.)
Sursa www.ziua.ro, din 5.06.2007

Peştele din Deltă, toxic?


In timp ce reprezentantii pe probleme de pescuit ai Uniunii Europene sunt convinsi ca pestele din Delta
Dunarii este toxic din cauza concentratiei de metale grele care ar depasi de 20 de ori concentratia admisa
de UE, autoritatile din tara sustin ca acestea ar fi doar "bombe de presa".
Argumentele reprezentantilor Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile sunt ca institutele de resort
efectueaza periodic studii pentru a vedea daca exista astfel de probleme. In acelasi timp, specialistii
Institutului de Cercetare Dezvoltare din Tulcea sustin ca studiile pe aceasta tema vor fi facute publice
imediat ce vor fi efectuate.
Adevarul nu se va sti decat in momentul in care pestele din Delta va fi suspus unor probe care sa
infirme sau nu teoria europenilor.
Acest subiect a fost abordat in cadrul conferintei de presa desfasurata vineri la Tulcea, singurul
respondent fiind Ana Lucia Varga, secretar de stat in cadrul M.M.D.D. si presedinte al Comisiei pentru
Protectia Fluviului Dunarea.
Europenii cred ca pestele din Delta este toxic
Una dintre teoriile frecvent vehiculate in ultima perioada de catre autoritati si de unii reprezentanti ai
societatii civile este ca pestii din Delta Dunarii ar fi toxici din cauza concentratiei foarte mari de metale
grele, peste limita admisa de Uniunea Europeana. Mai mult, se spune ca aceasta ar fi si explicatia deciziei
premierului Calin Popescu Tariceanu de a interzice pescuitul comercial in Delta Dunarii.
Povestea a inceput in urma cu o saptamana, odata cu vizita la Tulcea a presedintelui Agentiei Nationale
de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan. Aceasta a declarat, la intalnirea cu pescarii din Delta, ca
reprezentantii pe probleme de pescuit de la Bruxelles au convingerea ca pestele din Delta este toxic.
"Eu le-am spus celor de la Bruxelles ca nu cred ca aceasta teorie este corecta pentru ca, daca aceste
metale grele ar depasi de 20 de ori concentratia admisa in UE, atunci am fi gasit mortalitati dar asta se
intampla doar vara, cand apa este foarte mica si vegetatia abundenta si nicidecum din cauza metalelor
grele", a declarat atunci Gheorghe Stefan. (continuare in pagina 6)

5
PROIECTUL E.B.C.
S.A.M. JURILOVCA
PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA
BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ
Ceea ce nu stia presedintele Asociatiei Nationale de Pescuit si Acvacultura este faptul ca pestii
intoxicati cu metale grele nu mor, ci in timp se pot produce modificatii genetice pentru toate vietuitoarele
din apele afectate.
Subiectul a fost reluat de secretarul de stat in Ministerul Mediului, Ana Lucia Varga, prezenta in cursul
zilei de vineri la Tulcea. Acesta a apreciat ca "nu este vorba de o intoxicare cu metale grele avand in
vedere ca s-a imbunatatit calitatea apei din Delta. Nu se pune insa problema ca acesti pesti sa fie
intoxicati. De altfel, toti consumam pesti din Delta si ne dorim ca apa din Delta sa fie de o calitate mult mai
buna".

Sursa www.obiectivtulcea.ro, din 2.07.2007

"Ne plesneste valul si mergem mai departe"


Unde-i peştele de altădată? Navodul era detinut in alte vremuri doar de oamenii
instariti si gospodari. Se pescuia intr-o formatie de pana
Trecut… la 16 persoane care numai prin unirea uneltelor pe care
Dupa ce Dobrogea a revenit Romaniei, in Delta se pescuia pe le aveau puteau forma un navod intreg. Pescarii, reuniti
sistemul de arenda, modalitate de organizare care a dus la in artel, isi alegeau un vataf, persoana cu cea mai mare
imbogatirea rapida a unor persoane care exploatau mana de lucru experienta in pescuit, solidaritatea membrilor echipei
a localnicilor. Sistemul a luat sfarsit in 1895, la initiativa savantului fiind esentiala pentru a face toate manevrele din
Grigore Antipa. Astfel, dreptul de pescuit era acordat prin invoiala activitate, pentru a scoate cat mai mult peste, dar si
intre administratia de stat si pescari, iar vanzarea pestelui se facea pentru intrajutorare in caz de furtuni. "Ei, ne mai bate
prin licitatie publica. Pescarii aveau statut de producator privat, rolul din cand in cand cate o ploaie in balta, ne plesneste
statului fiind de reglementare si control. La acea vreme, potrivit valul si trecem mai departe. Stam cate o saptamana in
sursei citate, pescariile din Romania erau apreciate drept cel mai balta si asteptam din clipa in clipa sa vina din nou sa ne
bine organizate din Europa. Grigore Antipa a atras atentia asupra dea jos adapostul. E facut din chirpici sa putem dormim
necesitatii ca statul sa se implice in piscicultura. La acea vreme nu acolo si nu este al meu sau al vecinului, ci al celor care
existau concesionari ai activitatii de pescuit, Grigore Antipa fiind un vin la pescuit", spune Vasile Petrov, amintindu-si de
critic vehement al privatilor. momentele in care agentii Rezervatiei Biosferei Delta
In 1914, la Tulcea s-a infiintat prima cooperativa de pescuit din Dunarii le-au desfiintat adapostul.
Romania, dupa 1945 dezvoltandu-se cooperativele de pescari care Cat priveste pretul pestelui, daca altadata
au devenit apoi intreprinderi de stat. In 1970, toate acestea au fost cherhanaua era locul in care pestele din Delta era
concentrate in Centrala Delta Dunarii care 20 de ani mai tarziu a descarcat pentru a fi cantarit si apoi incarcat in alte
fost subordonata Prefecturii. Din ea s-au desprins 21 de societati nave care il transportau la Galati, locul de desfacere a
comerciale, iar in perioada imediat urmatoare Revolutiei din 1989 produselor piscicole din balta, astazi afacerea este
pescarii au revenit la sistemul de pe vremea savantului Grigore nascuta moarta. "Nu castigam noi din ea mare lucru. E
Antipa. greu pentru ca pestele e marfa perisabila si acum, cu
"Dupa 1990, am primit autorizatie de pescuit si de comercializare caldura asta, nu prea sunt clienti", spune Vasile Erofei.
a pestelui si era foarte bine atunci. Dar nu a durat mult", isi La cherhana, pretul pestelui este de cel putin doua
aminteste Vasile Petrov, vintirigiu din comuna Mahmudia. ori mai mic decat cel de pe piata, dar degeaba faci
… si un prezent trist, cu Dumnezeu in suflet investitii in camera frig, gresie, utilitati, daca nu sunt
Despre pescarii din Delta se spune ca sunt putred de bogati. In clienti. Iar cei care cumpara pestele totusi, intermediarii,
casa lui Vasile Petrov nu domneste insa luxul, ci o icoana mare. prefera sa isi bage in buzunar sume cu mult mai mari
"Duc o viata pe linia de plutire. Pescuitul e un loc de munca ce imi decat cele cuvenite unui pescar.
asigura painea pe masa. Reusesc sa imi intretin copiii la scoala si
cam atat. Nu am pe ce sa ma reprofilez in zona. Sunt de 20 de ani Sursa www.acum.com.ro, din 23.08.2007
vintirigiu si am invatat meseria de la tatal meu. Inainte de 1989,
castigam cat un salariu, dar viata izolata din balta e grea. Acum se
castiga un pic mai bine, dar in aceleasi conditii… Ba mai grele, ca
toate preturile au crescut", spune Vasile Petrov.
Nici unul din copiii lui nu se va face pescar, iar aceasta situatie
am intalnit-o si in cazul lui Vasile Erofei, presedintele Asociatiei
Pescarilor din Mahmudia. "Am inceput sa merg la pescuit cu tatal
meu. Aveam sase ani, cred. De la tata am invatat meseria, dar nici
unul din fiii mei nu imi va calca pe urme. Unul din ei a plecat sa
munceasca in Spania, atunci cand s-au infiintat concesiunile",
spune Vasile Erofei, in varsta de 63 de ani. Inainte de 1989, a
pescuit intr-un an el singur 55 de tone de peste, iar cea mai mare
captura a sa a fost un somn de 150 de kilograme. Acum este mai
greu pentru ca…
Pescari în anii ’70

6
PROIECTUL E.B.C.
S.A.M. JURILOVCA
PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA
BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

trecutul satului
Fabrica de covoare Leagănele din
din Săptămâna brânzei

A funcţionat în perioada 1978-1988. Se Săptămâna brânzei ( Masleniţa ) reprezintă


lucra într-o clădire ce mai târziu a fost luată săptămâna de dinaintea Postului Mare, când
de Piscicola şi transformată în salon de nunţi. se mănâncă lapte , produse lactate si ouă.
În 1985 s-a redus numărul de muncitori şi s- Obiceiurile din această săptămână pot fi
a mutat la centrala de langă grădiniţă.. Erau explicate de faptul că înainte de post, fetele şi
aproximativ 50 de muncitoare. băieţii îşi luau rămas bun, deoarece în timpul
Se lucra numai cu lână şi bumbac. Dacă postului întâlnirile erau total interzise, la fel ca
covoarele erau făcute foarte bine, muncitorii orice distracţie.
primeau medalii şi alte premii. În săptămâna brânzei, băieţii făceau leagăne
Se făcea export cu covoarele, dar altele într-un copac mare, format din 2 funii şi o
rămâneau în tară (de regulă când aveau mici fondă. Pe toate străzile erau foarte multe
defecţiuni). leagăne, cu care erau plimbate fetele în
Pe an se făceau aproximativ 260 de covoare. săptămâna respectivă. În săptămâna
Dacă se lucra cu mureş (un material), pe an se respectivă satul răsuna de cântece şi veselie.
făceau aproximativ 100 de covoare. Nevăzându-se în timpul postului , în
Fabrica s-a desfiintat deoarece nu mai erau momentul în care se întâlneau , adică de
clienti. Paşte, oamenii se sărutau pe obraji.

Informaţii preluate de Arhip Aceste informanii au fost culese de


Cristina şi Romanov Cristina, de la Ghincu Mădălina, de la Borisov Evdochia
Borisov Evdochia.

Bâlciul la Jurilovca în anii ‘70


Muncitoare la fabrică în anii ‘80
7
PROIECTUL E.B.C.
S.A.M. JURILOVCA
PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA
BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ
Deduşca i lisicica Divişnic
Sidel dedusca pad igrusanchi Oi tî custuşâc custavatî (bis)
I vavacil valcionacica azbucu Oi liuli custavatî
Prisla imu cuma lisita, No ih toş u nas nijanatî (bis)
-Ah dedusca,dedusca scaja ide Bojancaia Oi liuli nijanatî
Tarca Ni janatî v nas Ivan sudâr (bis)
-Bojancaia Tarca tama na gare Oi liuli Ivan sudâr
Blinamii za vesanaia,calaciamii za nosanaia A imu matir gavarila (bis)
-A tam staiti pop castinoi Oi liuli gavarila
A nos u io jaliznoi, Dai janisi, janisi moi sânocic (bis)
A dicichi sideati cac bacichi Oi liuli moi sânocic
A hlopcichi cac varopcichi, A mine deuchii ni tac liubiuti (bis)
A devacichi cac curapatacichi. Oi liuli ni tac liubiuti
A maloduşchi spacitali (bis)
Cântec preluat de Romanov Cristina de la Oi liuli spacitali
bunica ei, Caşlatoi Harpena A Irinuşca spaliubila(bis)
Oi liuli spaliubila
Vişinica, cireşinica Salcavâm platco at darila (bis)
Oi liuli at darila
Ah,ti visinica,ciresinica,
Cagda ja ti uzasla i cagda varasla? Cântec preluat de Vasile Emilia de la
Ia vesnoi uzasla,letam varasla. bunica ei, Vasile Ustinia
Na Dunaem,na drecoi,pa hililasea,
Pa hiliomsi bala,sto staiala adna,
Sto staiala adna,pozna s vecera,
Sto stuciti,grumaciti,I u vacosacica?
Ci ti voran,ci zladei,ci razboinicic?
Ia ni voran,ni zladei,ni razboinicic,
Ia prisol dati tebe spaliubounicic!

Cântec preluat de Arhip Cristina dela


bunica ei, Malai Culina

REDACŢIA: O familie de ruşi-lipoveni


• prof. Stoenică Vasile-Marcel
• Elevi: Condrat Andrei, Ghincu Mădălina, Feodot Otilia, Vasile Emilia, Isacov Andreea,
Petro Ştefan, Arhip Cristina, Romanov Cristina, Ştefan Viorel, Alistarh Adrian, Mihailov
Florian, Ustinov Augustina, Titov Emily
• Cu sprijinul Punctului de Acces Public la Informaţie (P.A.P.I.): Condrat Paul, Cozma
Cătălin
8
PROIECTUL E.B.C.
S.A.M. JURILOVCA
PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA