Sunteți pe pagina 1din 5

Lucrarea nr.

6
SISTEM DE REGLARE AUTOMATA A TURATIEI MOTORULUI
DE CURENT CONTINUU
1.Scopul lucrarii
- cunoasterea schemei structurale si a functionarii sistemelor de reglare pentr
u
procese rapide;
-fixarea cunostintelor privind reglarea turatiei motoarelor de c.c.;
-cunoasterea particularitatiilor reglajului în cascada.
2.Consideratii teoretice
Pentru procese technologice la care se pot masura marimi intermediare importante
se recomanda o structura de reglare în cascada. Aceasta structura se aplica în c
azul când
marimea intermediara raspunde la pertubatii mai repede decât la iesire. Aplicare
a
structurii în cascada asigura o crestere a vitezei de raspuns a sistemului s i o
compensare
mai buna a efectului perturbatiilor.
Schema structurala de reglare în cascada care se va utiliza în aceasta lucrare e
ste
data în fig. 6.1.
Fig.6.1.
Regulatorul de turatie regleaza turatia n a motorului, iar marimea intermediara
este curentului i
. Regulatorul de curent asigura limitarea curentului absorbit de motor la
a
pornire si suprasarcini.
Turatia dorita se stabileste prin modificarea semnalului de intrare n
care se
i,
compara cu semnalul de reactie n
, proportional cu turatia reala a motorului M. Diferenta
r
dintre aceste semnale se aplica la intrarea regulatorului de turatie, care furni
zeaza un
semnal de comanda i
. Semnalul de comanda i
se compara cu al doilea semnal de
ai
ai
reactie i
, care este proportional cu curentul indusului motorului M. Diferenta dintre
ar
aceste semnale se aplica la intrarea regulatorului de curent.
Semnalul de iesire al regulatorului de curent modifica în mod corespunzator, pri
n
intermediul blocului de comanda BC, tensiunea furnizata de redresorul comandat R
C,
34
care se aplica la bornele indusului motorului de c.c.. Prin modificarea tensiuni
i indusului,
turatia motorului M este redusa la valoarea dorita (situatie în care se stabiles
te egalitatea
n
=n
).
i
r
3.Cont inutul lucrarii
În fig. 6.2. se prezinta schema de reglare automata a turatiei motorului de c.c.
cu
excitatie independenta realizata cu ajutorul convertizorului monofazat miniatura
(C.M.M.).
Fig.6.2.
35
Convertizorul C.M.M. produs de uzina Electrotehnica Bucuresti, are urmatoarele
blocuri componente:
- regulatorul de turatie (realizat cu amplificatorul operational AO
);
1
- regulatorul de curent (realizat cu amplificatorul operational AO
);
2
- blocul de comanda pe portile tiristoarelor BC;
- redresorul comandat cu tiristoare RC;
- blocul de alimentare BA (care furnizeaza tensiunile de alimentare ale blocuril
or
componente).
Turatia motorului M se regleaza prin modificarea tensiunii indusului, realizata
cu
ajutorul redresorului comandat cu tiristoare RC.
Sistemul de reglare a turatiei este alimentat cu tensiune monofazata din retea p
rin
contactorul C. Contactorul este cuplat prin butonul P si decuplat prin butonul O
. Cuplarea
contactorului C este posibila numai daca potentiometrul R
este reglat pe pozitia care
1
corespunde rezistentei minime si este semnalizata prin lampa L.
Regulatorul de turatie de tipul PI este constituit din amplificatorul operationa
l
AO
si circuitul de corectie (rezistenta R
, condensatorul C
, potentiometrul R
).
1
6
1
7
Valoarea de referinta a turatiei (marimea de intrare i), care este o tensiune cu
prinsa între
0 si 10 V.c.c., se modifica cu ajutorul potentiometrului R
. Aceasta tensiune se compara
1
într-un montaj sumator la intrarea inversoare a amplificatorului operational AO
cu
1
tensiunea furnizata de tahogeneratorul Tg (semnalul de reactie principala). Semn
alul dat
de tahogenerator (r) este proportional cu turatia n a motorului de c.c.
Semnalul de iesire al regulatorului de turatie se aplica ca marime de referinta
a
regulatorului de curent.
Regulatorul de curent de tipul PI contine amplificatorul operational AO
si
2
circuitul de corectie (rezistenta R
si condensatorul C
).
11
2
Traductorul de curent, care furnizeaza un semnal proportional cu componenta
pulsatorie a curentului indusului, este cunstituit din transformatorul T
si redresorul RD
.
4
2
Acest semnal se scade din marimea de referinta a regulatorului de curent la
intrarea inversare a amplificatorului operational AO
. Marimea de iesire a regulatorului
2
de curent se aplica ca semnal de comanda a blocului de comanda BC.
Blocul de comanda BC al tiristoarelor T contine un element integrat pentru
producerea si distribuirea impulsurilor de comanda, amplificatoare de impuls si
transformatoare de impuls. Decalajul impulsurilor aplicate pe partile tiristoare
lor T fata
de sinusoida de sincronizare (furnizata de transformatorul T
) variaza liniar în functie de
3
semnalul de comanda al blocului BC.
Blocul de alimentare BA furnizeaza tensiunile de alimentare continue si
stabilizate.
Excitatia motorului este constanta si este furnizata de redresorul RD
.
1
Factorul de amplificare al regulatorului de turatie se modifica prin reglarea
potentiometrului R
, iar semnalul de intrare al regulatorului de curent prin potentiometrul
7
R
.
8
Efectuarea lucrarii începe cu cuplarea contactorului C care pune întreg sistemul
sub tensiune. Înainte de cuplarea contactorului C se regleaza potentiometrul R
pe pozitia
1
de minim.
Se regleaza apoi încet turatia motorului prin modificarea potentiometrului R
.
1
Turatia motorului este controlata prin voltmetrul V
s i printr-un stroboscop
2
36
electronic (prin care se vizualizeaza semnul de pe axul motorului). Turatia moto
rului nu
trebuie sa depaseasca 3000 rot/min.
Marimea de intrare i se masoara cu ajutorul voltmetrului electronic V
. Aceasta
1
marime nu va depas i 10V.
Marimea de reactie r se masoara cu voltmetrul V
.
2
Marimea de iesire y (turatia) se masoara cu stroboscopul.
A.Ridicarea caracteristicii statice
Se regleaza încet turatia motorului de c.c. prin potentiometrul R
citind
1
voltmetrele V
, V
si stroboscopul s i se completeaza tabelul 6.1.
1
2
Tabelul 6.1.
i [V]
r [V]
y [rot/min]
ir
e
% = - •100
i
st
Pe baza datelor din tabelul 6.1. se ridica grafic caracteristicile statice r=f(i
),y=f(i)
si e
=f(i).
st
B.Ridicarea caracteristicii dinamice (raspunsul indicial)
Se pune în functiune osciloscopul O
si se înregistreaza raspunsul sistemului când
1
la intrare se aplica o treapta unitara (variatia brusca a potentiometrului R
pâna la
1
valoarea care corespunde tensiunii de intrare de 5 V c.c.).
Se masoara de pe diagrama r(t) ridicata anterior urmatorii parametrii:
r
s
- suprareglajul (
);
=•
%
100
-
ma x
i
i
- durata totala a regimului tranzitoriu t
în sec.
t
Acesti parametrii caracterizeaza comportarea sistemului în regim tranzitoriu. Cu
cât aces ti parametrii au valori mai mici cu atât stabilitatea sistemului este m
ai buna si
procesul tranzitoriu decutge în conditii mai favorabile. În lipsa oscilografului
, raspunsul
indicial si parametrii mentionati anterior se pot determina cu aproximatie prin
citiri
repetate a tensiunii (r(t)) de pe voltmetrul V
.
2
4.Analiza lucrarii. Concluzii.
=f(i) ne permite sa apreciem precizia sistemului
Ridicarea caracteristicii e
st
automat. În regim stationar se va determina si limitele gamei de reglaj a turat
iei,
respectiv turatia maxima si turatia minima (la care axul se rotes te uniform). L
a turati mici
se va urmari regimul în care redresorul RC are comutatia întrerupta. Se va masur
a turatia
de rezonanta.
În regim tranzitoriu se vor urmari raspunsurile indiciale pentru diferiti factor
i de
amplificare (care se modifica prin potentiometrul R
). Se vor compara aceste raspunsuri
7
37
cu cel al sistemului de ordinul 2 (considerat etalon). Din aceasta comparatie se
vor trage
concluzii asupra stabilitatii sistemului automat.
38