Genul

Escherichia - Shige
lla

Genul
Klebsiell
a

Genul
Genul
Serratia Enterobacte
r

Genul
Genul
Citrobacte Salmonell
r
a

Taxonomie
Aceasta familie reprezinta o grupare taxonomica foarte bine dezvoltata insumand 28 de
genuri, dintre care 23 sunt de interes medical uman.
Genul Escherichia si Shigella au fost reunite intr-un singur gen; genurileKlebsiella,
Serratia, Enterobacter, Citrobacter au fost extinse cu un numar cosiderabil de specii, iar
genul Salmonella a fost restrans numai la 2 specii:Salmonella enterica (cu 6 subspecii)
si Salmonela bongori.

1. Definitie

Bacili scurti, Gramm

imobili saumobili prin prezenta flagelilor.

negativi, nesporulati,

Nepretentiosi din punct de vedere nutritiv, cresc pe medii

cu peptona, in prezenta bilei.
Fermenteaza glucoza,
sunt oxidazocatalaza si reduc nitratii in nitriti.
2. Habitat

negativi, produc

Enterobacteriaceaele colonizeaza in
mod
normal intenstinul omului si animalelor (1g
fecale
contine
1010enterobacterii), raspandindu-se larg in mediul ambiant: sol, apa,
alimente, plante.
Specii
din genul Escherichia,
Klebsiella,
Enterobacter, Serratia, Proteus sunt in mod curent prezente in
mediile naturale participand in ecosisteme de reciclare biologica.
Unele specii precum Salmonella enterica serovarul
Typhi, serovarul Paratyphi
A sau serovarul Paratyphi
B se
regasesc numai la om, care rarissim poate polua apa, solul,
alimentele.

3.Caractere
morfologice

Bacili Gramm negativi care nu se pot diferentia prin

microscopie optica, la unele genuri germenii sunt imobili(Shigella,
Yersinia, Klebsiella) la alte genuri germenii suntmobili cu cili
peritrichi (Salmonella, Proteus), nesporulati, unele specii pt
detine capsula (Klebsiella).

4.Caractere de cultura

Germeni
nepretentiosi, datorita
bogatului
echipament enzimatic pe care-l detin se cultiva usor pe medii

obisnuite (bulion simplu, bulion glucozat, agar nutritiv, agar sange).

In mediul lichid, formele S tulbura uniform mediul, fara
depuneri, pe cand formele R tulbura in grade diferite mediul sau il
lasa limpede cu inel, val si depozit pe fundul eprubetei.
Pe mediile solide, formele S formeaza colonii de 2-3 mm,
rotunde, bombate cu suprafata neteda si marginile regulate, iar pe
medii
cu
sange
incorporat unele
tulpini
pot dezvolta
hemoliza.Formele R dezvolta colonii de 2-3 mm, rotunde, plate cu
suprafata rugoasa si marginile neregulate, unele tulpini pot dezvolta
hemoliza pe mediul cu sange.
Formele M pentru speciile capsulate, dezvolta colonii de 4-5
mm rotunde, bombate cu margini regulate si tendinta la confluare.
Sunt specii Serratia,
coloniipigmentate.

Enterobacter

care

po

dezvolta

Sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi.

5.Caractere biochimice

Sunt foarte importante permitand identificarea Enterobacteriilor.

In
cadrul identificarii
preliminare se
utilizeaza sistemelemultitest: TSI (Triple
Sugar
Iron)
asociat
cu MIU (mobilitat, indol, uree) sau cu MILF (mobilitate, indol, lizina,
fenilalanina) care permit diferentierea principalilor germeni
enteropatogeni implicati in patologie sau sistemele microtest, cu un
pret de cost mai ridicat, care le fac mai putin utilizabile in tara noastra
in acest moment.
Identificarea preliminara permite incadrarea in gen sispecie.
Identificarea de certitudine presupune diagnosticul biologic,
serologic si tipizarea (bacteriofagica, bacteriocinica, biochimica, la
antibiotice,
moleculara,
genetica)
permitand
incadrarea de specie si tip.
Sunt oxidazonegativi, catalozopozitivi, reduc nitratii in nitriti.
Utilizeaza fermentativ glucoza cu producere sau nu de gaz.
Germenii patogeni sunt lactozonegativi,
sau ocazional patogeni sunt lactozopozitivi.

iar

cei

conditionat

6. Rezistenta in mediu,
Sunt germeni rezistenti in mediul extern: sol, apa, alimente,
la agenti fizici, chimici elemente de mediu spitalicesc, obiecte, etc.
si biologici

Inactivati de caldura, substante

clorigene in concetratiile uzuale.

dezinfectante in

Sensibili la
actiunea antibioticelor,
totusi efectuarea antibiogramei.
7. Structura antigenica

este

special
necesara

a. Lipozaharidul (LPZ)
Caracteristic microorganismelor Gramm negative, este format
din:
- lipidul A, responsabil de activitatea toxica - prezent la toate
enterobacteriile. De el se ataseaza:
- polizaharidul format dintr-un miez (core) similar la toate
bacteriile Gramm negative si o serie de unitati terminale repetitive
care difera de la specie la specie (antigenul O).
Antigenul O este asimilat cu notiunea de endotoxina, este
termostabil si rezistent la alcool. Fata de antigenul O apar in general
anticorpi din clasa IgM.
Pot exista: antigene O comune (Escherichia coli-Shigella), pot
exista reactii incrucisate intre Escherichia colli, Klebsiella,
Providencia, Salmonella.
Anumite structuri antigenice O de la Escherichia
coli reactioneaza incrucisat cu structuri antigenice izolate ale
Genului Vibrio si cu structuri antigenice de grup sanguin.
b. Antigenul H
Prezent la nivelul flagelior (inexistent la speciile imobile), este
de natura proteica, este mai antigenic decat antigenul O. Poate masca
antigenul O.
Fata de antigenul H apar anticorpi din clasa IgG.
Anticorpii
anti-H imobilizeaza
bacteria,
atenuand virulenta microorganismelor mobile, fiind se pare cauza
aparitiei variatiei de faza la Salmonelle.
Variatia de faza este proprietatea bacteriei de a altera
exprimarea unui anumit tip de antigen flagelar.

c. Antigenul K

Este extern antigenului O si este prezent la bacteriilecapsulate.

Este un antigen de natura polizaharidica, partial stabil la
temperatura.
Este implicat in patogenitate, favorizand rezistenta
fagocitoza a bacteriei si contribuind la invazivitate.

la

d. Antigenul Vi (antigen de virulenta)

Prezent
la
Salmonella
typhi,
face
parte
din
categoriaantigenelor de
invelis ale
bacteriei,
cu
structura polizaharidica,implicat in scaderea complementului seric,
leucopenie.
Capacitatea
de
multiplicare intramacrofagica
Salmonellei poate masca antigenul O.

Clasificarea
antigenica a
enterobacteriilor
indica
adeseaprezenta fiecarui antigen: Escherichia coli O 55: K5: H21.
e. Exotoxine elaborate de anumite specii (toxina Shiga)
8.Caractere
patogenitate

de

Enterobacteriaceaeele, din punct de vedere a patogenitatii se pot

considera:
- cu semnificatie patogena certa: Salmonella, ShigellaEscherichia (fenotipurile diareigene si uropatogene), Yersinia.
- cu semnificatie conditionat patogena: Citrobacter,
Enterobacter, Escherichia (cu alte localizari decat intestinale sau
urinare), Klebsiella, Morganella, Proteus, Providencia, Serratia..
- cu semnificatie ocazional patogena: Cedecea, Hafnia,
Kluyvera, Leminorella, Pantoea, Tatumella, Yokenella.
Germenii
conditionat
patogeni si ocazional
patogeni ausemnificatie
etiologica doar in
prelevatele
necontaminate(LCR, puroi din cavitati inchise), in rest implicarea
lor cauzala trebuie argumentata clinic si de laborator.
In patogenitate detin roluri importante:

a. Adezinele.
Toate bacteriile Gramm negative, deci si entrerobacteriile

prezinta pili, indispensabili pentru aderarea germenilor la mucoase,

acesta reprezentand primul pas in vederea colonizarii si multiplicarii
initiale.
b.Toxinele
- exotoxinele: toxina Shiga (Shigella), toxina Shiga-like (la
Shigella si la unele tulpini de Escherichia. coli), toxina LT (termic
labila), la Escherichia coli (similara cu exotoxina vibrionului
holeric).
Se mai semnalizeaza citotoxine produse de Escherichia coli
care sunt alfa- hemolizine (exotoxine); betahemolizineleraman
legate de celula si inhiba fagocitoza si chemotaxia leucocitelor.
- endotoxinele: (antigen O) apar la toti germenii Gramm negativi
determinand in cazul unei eliberari masive (distrugerea brutala a unui
numar mare de bacterii) - socul endotoxinic.

c. Achizitia de fier
Multe bacterii excreta o componenta care cheleaza fierul
(siderofor), complexul format fiind apoi recaptat de catre bacterie
(aerobactina de la Escherichia coli).
d. Structurile capsulare
Antigenele
de
tip
K ale
Escherichiei
coli au
o
strucutraproteica si sunt importante in colonizare; diminua
opsonizarea si fagocitoza. Sunt slab imunogene.
Klebsiella are o capsula si respectiv antigen K bine reprezentat.
e. Plasmidele
Sunt
importante
pentru
ca transmit atat informatii
genetice legate de rezistenta la antibiotice cat si pentru virulenta.
9. Raspunsul imun

Pentru infectiile digestive manifeste clinic care raman cantonate

la poarta de intrare, raspunsul imun este modest.
Pentru infectiile
imun este puternic.

10. Boala la om

sistemice cu

Enterobacterii

- raspunsul

Enterobacteriacaeele cu putine exceptii sunt recunoscute

ca patogeni intestinali fiind agentii etiolgici cel mai frecvent

incriminati in sindromul diareic

Shigella, Salmonella, Yersinia, etc).

infectios (Escherichia

coli,

Recent se recunoaste implicarea tot mai frecventa a unor specii de

enterobacterii
in patologia
infectioasa a tractului
urinar (Escherichia colii, Klebsiella, Proteus, etc.).
In infectiile nozocomiale
scheletale si cutanateEscherichia
coli,
Enterobacter ocupa locul 3 dupa stafilococi si piocianici.

musculoSerratia,

Clinicienii apreciaza ca 30% din pneumonii si infectiile

cavitatilor
conecte
aparatului
respirator se
datoreazaenterobacteriilor (Klebsiella, Yersinia pestis, etc).
Salmonella typhi si Salmonella paratyphi A si B, Yersinia
pestis pot determina infectii sistemice grave, desi frecventa lor este
restransa astazi .
Mai frecvent se semnaleaza bacteriemii si septicemiideterminate
de Escherichia coli, Klebsiella, Enterobacter.

11. Epidemiologie

Maladii cu raspandire universala.

Sursa de infectie: exclusiv umana: omul bolnav sau purtator
pentru febra tifoida, dizenterie bacilara, dar si animale, pasari,
alimente, apa pentru alte Enterobacterii.
Caile si mecanismele de transmitere:
- fecal orala este indrecta si complexa datorita contaminarii cu
dejecte a solului. Ca vehicole sunt frecvent incriminate: apa, solul,
alimente insuficient sau incorect prelucrate termi, muste, maini
murdare;
- rar contaminarea poate fi directa de la o persoana la alta.
Receptivitatea este generala, gravitatea maladiillor provocate
de Enterobacterii ramane maxima la exrtremele devarsta si
la malnutriti.
Nu exista diferente corelate cu sexul sau rasa.
Profesia poate constitui uneori un factor de risc .
Maladiile
in
a
caror
etiologie
sunt
implicate Enterobacterii ausezonalitatea corelata cu sezonul cald:

vara si inceputul toamnei.

Factorii favorizanti implicati sunt atat cei naturali (seceta,
ploi, inundatii) cat si stilul de viata al comunitatii in cauza(tabere
pentru copii, santiere, excursii, etc.) precum si factorii socio economici (saracia, malnutritia, deprinderi igienice incorecte, apa
si alimente contaminabile frecvent, etc).
Vaccinarea antitifoidica si cea antidizenterica sunt indicate in
anumite sectoare de risc, avand caracter de necesitate nu de
obligativitate.

GENUL ESCHERICHIA- SHIIGELLA (1994)

Pe baza caracterelor fenotipice si ca urmare a rezultatelor studiilor de hibridare Holt si
colab. in anul 1994 grupeaza cele doua entitati taxonomice inrudite: Escherichia si Shigella intr-un
singur gen, mai sus mentionat.
ESCHERIHIA COLI
Taxonomie
In cadrul gruparii Escherichia se recunosc 5 specii:
Escherichi coli cu 2 biovaruri: (Escherichia coli normal si
Escherichia coli inactiv),

1.Definitie

Escherichia fergusonii,

Escherichia hermanii,

Escherichia vulneris,

Escherichia blattae.

Bacili Gramm negativi,

frecvent mobili, aerobi,
facultativ
anaerobi, lactozo-pozitivi, fermenteaza glucoza cu producere de gaz, produc
indol si lizindecarboxilaza.
Nu produc H2S in
mediul
TSI, nu porduc ureaza, nu lichefiaza gelatina, nuutilizeaza citratul ca unica
sursa de carbon.

2. Habitat

Toate speciile de Escherichia coli se regasesc

saprofit dinintestinul omului si animalelor cu sange cald.

ca principalul

In
intestinul omului serotipurile
de
Esch.
coli
joace un rol important in antagonismul bacterian
al intestinului si in sinteza unor vitamine din grupulB si K.

par

sa

Se gaseste mai rar in flora tractului respirator sau genital.

Modificare habitatului determina implicarea speciilor in patologia
umana ajungand de exemplu la nivelul tractului urinar.
Prezenta colibacilor in apa sau alimente este un indicator de poluare
fecala al acestora si de insalubrizare.
3.Caractere
morfologice

Bacili Gramm negativi, drepti sau usor incurbati, cu capetele

rotunjite,nesporulati, necapsulati (rarisim pot avea o pseudocapsula de
tip K). Sunt mobili, prezinta cili.

4. Caractere de
Germeni putin pretentiosi se dezvolta bine pe slab selective, fiind
cultura
inhibati partial pe mediile moderat selective si total pe mediile inalt selective.
Pe geloza sange:
- formele S (bacilii pseudoincapsulati) dezvolta colonii rotunde,
bombate, opace cu margini regulate, usor emulsionabile in ser fizologic,
- formele R - colonii uscate, turtite cu maginile neregulate de
aspect dintat,
- colonii mucoase (M).
Unele serotipuri (cele uropatogene) produc hemoliza beta.
Mediile lichide: sunt tulburate uniform, formand un inel pe peretele
tubului.
Pentru
crestere
se pot utiliza
si medii
diferentiale:
pe mediul ABTL formeaza colonii galbene deoarece fermenteaza lactozaa.
5.
Caractere
Aerobi si facultativ anaerobi, se dezvolta in limite largi de temperatura
biochimice
si pH.
Fermenteaza lactoza (dar exista si variante lactozonegative) care-l
diferentiaza de alte enterobacterii, glucoza si alte zaharuri cu producere de
acid si gaz. Nu produce H 2S pe mediul TSI. Este catalazopozitiv, oxidazonegativ,citrat
negativ.
Pe
mediul MIU este

mobil, indol pozitiv si ureazo-negativ.

Unele tulpini produc hemolizina si substante cu actiune antagonista
(colicine).
6. Rezistenta in
Germeni foarte rezistenti la conditiile de mediu extern (sol, ap
mediu,
la a), unde ajung prin poluare cu materii fecale si supravietuiesc luni de zile.
agenti
fizici, Sub actiunea caldurii sunt distrusi la 600 C in 30 minute.
chimici
si biologici
Sunt sensibili la
actiunea colorantilor (verde
malahit, verede
briliant, cristal violet) sarurilor de seleniu in concentratii mari. Clorul sa dovedit in anumite concentratii un bactericid puternic, fiind utilizat la
purificarea apei de consum.
Sunt rezistenti
la
penicilina,
producand
penicilinaza
insa sunt sensibili la antibiotice cu spectru larg (colimicina, neomicina,
kanamicina, cloramfenicol, etc).
7.Structura
antigenica

- Antigenul O (LPZ ) este specific de grup, cu 166 factori de

specificitate.
- Antigenul H este specific de tip detine 53 de factori specifici.
- Anumite tulpini au antigenul K specific de tip (98 de factori de
specificitate) care poate masca antigenul O facandu-l neaglutinabil.
Dupa rezistenta la caldura se definesc 3 tipuri
K: A(termorezistent), B (termolabil) si L (termolabil).

de

antigene

- Antigenul solubil - endotoxina se elibereaza dupa moartea bacteriei.

8.Caractere de
Escherichia coli este patogen prin multiplicare si
patogenitate
prin invazivitate sauprin multiplicare si toxigeneza, fie prin recombinarea
acestor mecanisme.
Pentru colonizare tulpinile de Escherichia coli prezinta pili (adezine).
Endotoxina eliberata la nivelul peretelui bacterian, il distruge, fiind
apoi implicata in aparitia unor tulburari fiziopatologice.
Tulpinile dotate cu antigene de suprafata (tip K, capsular) au o
rezistenta speciala fata de fagocitoza si capacitate de invazivitate (EIEC).
Tulpinile care detin antigenul de suprafata de tip B (EPEC) sunt
implicate in aparitia diareii maligne a nou-nascutului (sindromul
toxicoseptic).

Exotoxinele sunt sintetizate in cursul metabolismului bacterian (LT, ST,

Shiga-like) caracterizeaza anumite tulpini (ETEC, EHEC) fiind implicate in
patogenia unor manifestari clinice.
9.
Raspunsul imu
n

Apare un raspuns imun umoral care nu are semnificatie nici in ceea ce

priveste protectia fata de boala si nici in diagnostic.

10. Boala la om

Desi Escherichia
coli face parte din flora normala a
intestinului,
in
conditii favorizante poate determina anumite infectii
enterale sau extraenterale.
Infectii enterale ESCHERICHIA COLI
Tulpina

Mecanism de Tipul
patogenitate
infectie

de Manifestari
clinice

Grupe de
varsta
implicate

ETEC

LT si ST

Diareea
turistilor

Crampe
Adulti,
abdominale,
diaree apoasa, copii
abundenta, SDA

EPEC

Adezine,
distrugerea
peretelui
intestinal

Diaree acuta

Febra, varsaturi, Copii mai

diaree, scaune mici de 2
mucoase
ani;
adulti

EIEC

Invazia
distrugerea
mucoasei
epiteliului
intestinal

si Dizenterie
"shigella
like"

EHEC

Toxina "shiga- Diaree,

like"
colite
hemoragice

EaggEC

Necunoscut

Febra, crampe Adulti

abdominale,
- scaune mucosanguinolente

Febra, crampe Copii,

abdominale,
diaree,
scaun tineri
sanguinolent

Diaree acuta Varsaturi, diaree Toate

si cronica
DAEC

Aderenta
difuza
celulele
epiteliale
intestinale

Diaree
de apoasa, colita

apoasa

varstele

Varsaturi,

Copii 2-6

Colici
abdominale

ani, adulti

Diaree apoasa
Infectii extraenterale ale tractului urinar (60-90%
din
etiologia
infectiilor
urinare,
dupa
cateterisme
uretero-vezicale,
igiena
deficitara), colecistite, infectii
ale
cailor
aeriene
superioare, meningite neonatale, (poseda antigenul K),septicemii (la
pacientii cu aparare diminuata) toxiinfectii alimentare, etc.
11.Epidemiolog
ie

Sursa de infectie este omul bolnav sau purtatorul sanatos.

Calea de transmitere principala este digestiva dar se citeaza si cea
cutanata sau respiratorie.
Receptivitatea este generala, dar mai ales la imunodeprimati infectii
cu Escheichia coli sunt mai frecvente.
Profilaxia este nespecifica.
SHIGELLA
Taxonomie

In
cadrul
gruparii
Shigella
recunosc 4 specii sausubgrupe sau serovaruri:

se

- A - Shigella dysenteriae ,
- B - Shigella flexneri,
- C - Shigella boydii,
- D - Shigella sonnei.

Istoric
Dizenteria - determinata de germeni din genul Shigella este cunoscuta
inca din antichitate, etiologia ei a fost precizata numai la inceputul secolului

XX de catre Shiga.

1.Definitie

Bacili imobili, Gramm negativi, asemanatori cu Escherichia coli, de care se

deosebesc prin fermentarea glucozei fara producere de gaz, lizindecarbozilazonegativi, utilizeaza inconstant acetatul de sodiu.

2. Habitat

Se intalnesc in materiile fecale ale bolnavilor de dizenterie, precum si

la purtatorii aparent sanatosi .
Se izoleaza
mai
greu
extern: ape poluate, alimentecontaminate, obiecte, muste.

3.Caractere
morfologice
4.
Caractere
de cultura

Bacili, cu
capetele
negativi. Sunt imobili,nesporulati, necapsulati.

din mediul

rotunjite, Gramm

Germeni putin pretentiosi.

Shigella
se
dezvolta caracteristic
selective simoderat selective.

pe mediile

slab

Pe medii simple produc colonii de tip S. Unele specii de bacili

dizenterici necesita insa pentru cultivare acidul pantotenic.
Ca medii se utilizeaza medii speciale si diferentiale care contin lactoza
( ADCL, ABTL, mediul Istrate- Meitert, mediul Leifson). Pe aceste medii, bacilii
dizenterici dezvolta colonii rotunde, bombate, transparente si lactozo negative.
5.
Caractere
biochimice

Aerobi si facultativ anaerobi, cresc in conditii optime la 37 0 C;Sensibili la

variatii de pH, cresc cel mai bine in conditii de neutralitate.
Nu fermenteaza lactoza (lactozonegativi). Shigella sonnei o poate fermenta
tardiv.
Descompun glucoza fara
producere
Unele tulpini de S. flexneri tip 6 produc si gaz.

de

gaz (glucozo-pozitivi)

Unele tulpini produc indol (Shigela .flexneri si Shigella schmitzii).

Nu formeaza H2S.
Dupa modul in care fermenteaza sau nu manita, Shigellele pot fi
subimpartite in 2 mari grupe:
- grupul manitopozitiv ( grupele B,C,D);

- grupul manitonegativ (grupul A).

Speciile din genul Shigella sunt oxidazonegative.
6.
In afara organismului uman germenii din acest grup sunt putin
Rezistenta
rezistenti.
in mediu, la
agenti fizici,
In produse
alimentare:
lapte,
produse
lactate
rezista
1-2
chimici
saptamani, in ape poluate supravietuiesc 9 zile, in gheata - 2 luni, in praf
si biologici
uscat-10 zile, lenjerie -2 saptamani.
La temperatura de 60 0 C mor in 10 minute.
Fenolul l% ii omoara in 30 de minute.
Sunt sensibili la antagonismul microbian si la bacteriofagii specifici.
Sunt sensibili la actiunea sulfamidelor si antibioticelor.
7. Structura
Structura lor antigenica este constituita numai din antigene somatice O
antigenica
(LPZ).
O serie de tulpini de Shigella poseda antigene de invelis -antigen K (Sh.
flexneri 6, Sh.largei sachsi, Sh.boydii).
Shigella shiga elaboreaza o exotoxina termolabila de natura proteica.
In
functie
biochimice si antigenice Shigellele acestea se grupeaza
in 4 grupuri serologie sau subgrupe:

de proprietatile

l - grupul A Shigella dysenteriae cu l3 serotipuri :

- Shigella shiga este
cel
mai patogen dintre toate
bacteriile; elaboreaza o exotoxina neurotropa, desi este Gramm negativ, ceea
ce constituie o excepti;
- Shigella schmitzii;
- Shigella Large Sachs.
- Shigella dysenteriae tip 3 care are inrudiri antigenice cu E.
coli =124.
2 - grupul B - Shigella flexneri cu 13 serotipuri (1a,1b, 2a, 2b, 3a, 3b, 4a,
4b, 5a, 5b, 6, x, y).

3 - grupul C - Shigella. boydii - cu 18 tipuri

4 - grupul D - Shigella sonnei cu 2 tipuri (S,R).
Grupele A si C sunt omogene din punct de vedere antigenic, germenii
din grupul B sunt heterogeni avand in afara de antigenul specific de tip si o serie
de fractiuni antigenice.
8.Caractere
de
patogenitat
e

Au caracter de multiplicare si invazivitate.

La serotipul 1
implicata si toxigeneza.

din

subgrupul

(Shigella

shiga)

este

Shigella dysenteriae poseda o exotoxina de natura proteica (neurotr

opa) si o endotoxina (enterotropa).
Shigela flexneri (forma S) sintetizeaza numai o endotoxina
enterotropa.
Alti factori care contribuie la patogenitatea Shigellelor sunt oenzima
mucinolitica si antigenul K.
9.Raspunsu
l imun

Infectia cu Shigella induce un raspuns umoral slab, cu aparitia de

anticorpi care nu confera protectie. Aparitia anticorpilor locali tipA ar putea
avea importanta in prevenirea infectiei.

10. Boala la
Germenii din genul Shigella ( doza infectanta minima 100 - 1000 bacterii)
om
determina la om dizenteria bacilara care se manifesta clinic prin 3
simptome majore ce determina sindromul dizentericcartacterizat prin:
- scaune diareice sanguinolente si mucoase,
- colici abdominale,
- tenesme ( senzatia acuta de defecare).
11.Epidemi
ologie

Sursa
de
infectie:
este omul
bolnav de
dizenterie
acuta, cronica sau purtatorul sanatos sau cronic de bacili dizenterici.
Calea de transmitere este digestiva prin mecanism
complex implicand alimente, apa
contaminata, mustele ca
sau prin mana murdara.

forma
indirect
vectori

Receptivitatea este generala, dar se pare ca sugarii si copii mici sunt mai

predispusi la dizenterie.
Conditiile igienico-sanitare deficitare favorizeaza indirect extinderea
imbolnavirilor.
Profilaxia specifica
Meitert si Istrate au reusit producerea unui vaccin antidizenteric viu
VADIZEN preparat dintr-o suspensie de bacili: Sh. flexneri 2a varianta
apatogena T-32.
GENUL SALMONELLA
Taxonomie
Deoarece cercetarile mai vechi considerau structura
antigenicadefinitorie
pentru specie, s-a ajuns ca Genul Salmonella sa totalizeze peste2000 de specii.
Studiile recente fenotipice (Ewing) si genotipice (Le
Minor,
Popoff)
reconsidera nomenclatura veche si propun ca din genul Salmonella sa faca parte 2
specii:
- Salmonella enterica cu subspeciile enterica, salamae, arizonae, diarizonae,
houtenae, indica ;
- Salmonella. bongori.
Actualmente serovarurile poarta numele anterior atribuit de schema
Kauffmann-Withe scrise insa cu caractere romane nu italice: Salmonellaserovarianta
Typhymurium, Salmonella serovarianta Enteritidis.

Istoric
Prima specie: Salmonella cholerae a fost descrisa de SALMON si SMITH in
1885.LIGNIERES propune denumirea generica de Salmonella in l900.

1.Definitie

2. Habitat

Genul
Salmonella cuprinde enterobacterii
mobile (exceptie
serovarul Gallinarum/Pullorum) care fermenteaza glucoza cuproducere de
gaz, produc acid din manitol si sorbitol, produc H2S si folosesc citratul ca
unica
sursa
de
carbon. Nu produc indol
ureaza, nudegradeaza
adonitolul si esculina.
Salmonelele sunt foarte raspandite in natura.

Toate
serovarurule
de Salmonella
enterica subsp.
enterica sunt
parazite
pentru om simamifere, in timp ce celelalte subspecii si Salmonella bongori se intalnesc in
special laanimalele cu sange rece (pesti, serpi), la pasari si la insecte.
Se gasesc frecvent in intestinul pasarilor, mamiferelor, omului bolnav, purtatorilor
sanatosi.
Se pot izola din mediu de pe alimente infectate, din ape de suprafata, ape
reziduale, unde pot supravietui luni si chiar ani (sol).

Multiplicarea in mediul exterior este posibila dar nesemnificativa si fara

importanta practica.
3.Caractere
morfologice

Sunt bacili Gramm

negativi, mobili cu cili
exceptie) necapsulati, nesporulati.

peritrichi (cu

Unele specii prezinta o pseudocapsula - antigenul Vi.

Speciile cu pseudocapsula sunt:
4. Caractere de
cultura

Sallmonella typhi,
Salmonella paratyphi A,B,C,
Sallmonella typhimurium.

Nu sunt germeni pretentiosi.

Se dezvolta pe medii obisnuite lichide sau solide, formand colonii de
tip S sau R.
Cultivarea pe mediile cu sange nu determina hemoliza.
Avand in vedere ca salmonelele se izoleaza frecvent din
materiile fecale
si
ca aspectele
coloniilor
de enterobacterii
sunt deseori identice pe medii obisnuite, pentru izolarea salmonelelor si
identificarea
lor sunt
necesare medii de imbogatire (cu
selenit
sau mediul Muller Kaufmann) si medii de cultura selective: Leifson,
Istrate- Meitert, Wilson Blair
Pe mediile de imbogatire coloniile de Samonelle se dezvolta prompt
(24 de ore), fara a modifica culoarea mediului pe care cresc. Salmonelele
vireaza
in caramiziu
in
24-48
de
ore mediul
cu
selenit sidecoloreaza mediul Muller Kauffmann
Pe mediile moderat selective Istrati- Meiter si Leifson apar sub
forma colonii bombate, rotunde, transparente, lactozonegative.
Pe mediul inalt selectiv Wilson Blair salmonelele dezvolta colonii mici
de culoare neagra, lucioase cu o zona metalica in jur.

Pe AABTL este lactozonegativ.

5.Caractere
biochimice

Germenii din genul

Salmonella sunt aerobi, facultativi anaerobi. Temperatura optima de cr
estere este de 37 0C, dar se pot dezvolta si intre 10-450 C, la un pH optim
intre 7,2-7,6.
Salmonella nu fermenteaza lactoza dar descompune glucoza.
Salmonella typhi fermenteaza glucoza numai cu producere de acid iar
celelalte Salmonelle fermenteaza glucoza cu producere de gaz.

6. Rezistenta in
Sunt germeni deosebit de rezistenti.
mediu, la agenti
fizici,
chimici
In afara organismului, in apa si sol pot supravietui timp
si biologici
indelungat. Laptele constiuie
un
mediu
de cultura favorabil,
salmonelelle putand supravietui 30-35 de zile (toxiinfectii
alimentare),
rezista 4 ani in pulberea de oua a carei utilizare in alimentatie este interzisa.
Culturile de salmonelle sunt distruse prin caldura la 600 C (caldura
umeda) in 15-20 minute.
Substantele clorigene le distrug in cateva ore (var
cloramina 5%) iar acidul fenic 5% in cateva minute.

cloros 20%,

Isi pot castiga rezistenta la antibiotice.

In general sunt
sensibile la cloramfenicol, streptomicina, tetracicilina,
bacteriofagi specifici.
7.Structura
antigenica

ampicilina

si

Prezinta toare cele trei tipuri de antigene.

l.
Ag.O somatic este de natura polizaharidica si conferaspecificitate de
grup.
S-au identificat 67 de fractiuni antigenice de AgO exista deci 67
de serogrupuri de salmonele, numerotate de la 1,2,67.
Antigenul somatic
O are
importanta
in
patogenitate, constituindendotoxina responsabila de efectele toxice ale
acestor germeni.
2. Antigenul flagelar H este de natura proteica se gaseste la
nivelul cililor peritrichi, este specific de tip. Pe baza sa grupurile
serologice se impart in tipuri serologice, avand posibilitatea unor variatii de
faza.

Variatia antigenica se poate realiza prin transductie existand mai multe

posibilitati:
- pot pierde antigenul H si devin imobile,
- pot pierde antigenul O si colonile S se transforma in colonii R,
- pot pierde partial sau total antigenul Vi.
Specificitatea
de
tip
este determinata de
calitatea aminoacizilor din flagelina.

cantitatea

si

3. Antigenele de invelis K.
Sub aceasta denumire sunt grupate 3 antigene Vi, M, 5 dispuse
inperetele bacterian, care prin prezenta lor impiedica
O
aglutinablitatea.
Antigenul Vi stimuleaza producerea de anticorpi specifici.
Antigenul g Vi al tulpinilor de Salmonella typhi reprezinta substratul
de fixare al bacteriofagilor.
Lizotipia tulpinilor de Salmonelle constituie un mijloc de
investigatie epidemiologica in vederea stabilirii filiatiei cazurilor.
Numarul lizotipurilor cunoscute de Salmonella typhi este astazi de 100.
Antigenul M a fost descris initial la tulpinile mucoide de Salmonella.
paratyphi B si nu are rol in patogenitate
8.Caractere de
patogenitate

Salmonella spp. devine patogena prin multiplicare si invazivitate.

Este obligatorie colonizarea realizata cu ajutorul unor structuri de
aderare (adezinele) care induc modificari la nivelul membranei celulare.
Studii de fiziopatologie fundamentala au identificata un receptor
hormonal afectat prin atasare si invazie bacteriana..
De mentionat ca la genul Salmonella a fost pus in evidenta si un grup
de gene (gene de invazivitate) unele din ele fiind asemanatoare cu cele
identificate la Genul Yersinia.
Salmonella spp. supravietuieste intrafagocitar datorita prezentei
unor structuri de suprafata precum si prin prezenta unor proteine (peste
40 ) care apar ca raspuns la fagocitare.
Endotoxina
(antigenul O
LPZ) eliberat
germenilor are un rol important in patogenitate.

dupa

distrugerea

9.Raspunsul im
un

Raspunsul imun
extraintestinale.

umoral este

detectabil in

special

dupa infectii

Este certa aparitia raspunsului imun dupa infectiile produse

deSalmonella typhi si paratyphi cu punerea in evidenta a anticorpilor
circulanti anti -O, anti-H, anti -Vi.
Anticorpii anti-O si anti-Vi au rol protector.
Aparitia anticorpilor din clasa Ig A secretorii pot impiedica atasarea la
nivelul epiteliului intestinal.
10. Boala la om

Infectiile salmonelozice sunt larg raspandite pe glob, evolueaza endemo-epidemic si

constituie o parte importanta a sindromului diareic in special la copilul sub 3 ani.
Clinic, salmonelozele pot determina:

- salmoneloze sistemice sau febre enterice (febra tifoida si febrele

paratifoide) entitati clinice clar definite cu evolutie clinica caracteristica si
imu nitate durabila;
- salmoneloze enterice - forma comuna - parte importanta a
sindromului diareic de etiologie bacteriana, cu rapandire universala si
manifestare endemo-epidemica, care in conditii deficitare de aparare locala
si
generala,
in
contextul
unei
bacteriemii
pasagere
pot
determinainfectii extradigestive: urinare, articulare, meningeale,
respiratorii.
- septicemiile salmonelozice suint de fapt complicatii ale unor forme
enterice care se generalizeaza pe fondul unei agresiuni puternice la
organismele imunodeficiente ( copii, varstnici debilitati prin boli cronice,
maligne,etc). Conditia de baza a pacientului imprima gravitatea bolii care de
obicei inregistreaza procente ridicate de mortalitate (10%-20%)
l. Salmonella typhi determina febra tifoida, iar Salmonella paratyphi, febrele
paratifoide, considerate boli sistemice denumite si febre enterice . Se preteaza ladiagnostic
imunologic, dau o imunitate durabila.

2. Restul Salmonellelor pot determina la om;

- toxiinfectii alimentare de tip infectios in urma ingerarii de alimente
intens contaminate.
- colite, enterocolite in cazul consumului unei cantitati mai mici de
germeni.

TOXIINFECTIA ALIMENTARA de tip infectios

Agent etiologic: cel mai ades Salmonella.typhimurium sau Salmonella
enteritidis in urma consumului oualor de rata.

Boala apare in urma consumului de alimente masiv contaminate cu

Salmonelle, procesul infectios manifestandu-se dupa 48-72 de ore. Toxina
eliberata de bacterii este endotoxina.
Simptomatologia se manifesta prin: greturi, varsaturi, colici
abdominale, peristaltism exagerat, scaune diareice apoase, pierderi
electrolitice.
Diagnosticul bacteriologic si antibiograma sunt obligatorii instabili
rea conduitei terapeutice. Se efectueaza obligatoriu sireechilibrarea
hidroelectrolitica a bolnavului.

FEBRA TIFOIDA
Determinata de Salmonella. typhi (10 3 Salmonelle)
in urma ingerarii de alimente contaminate.
Salmonella patrunde pe cale digestiva ajunge in placile Payer si se
multiplica in profunzime.
Dupa primele 7
zile de
la
contaminare
apre bacteriemia primaradeterminata
de multiplicarea
germenilor din organele limfoide(ganglioni solitari intestinali, ganglionmi
mezenterici, canal toracic apoi invadeaza si alte organe limfoide).
Boala debuteaza cu un acces febril datorat patrunderii
germenilor in circulatie.
Bacteriemia secundara apare la o saptamana de la aparitia
simptomatologiei, iar febra creste.
Perioada de stare dureaza 2-3 saptamani, timp in caresimtomatologia
obiectiva
are
intensitate
maxima. Febra atinge inplatou
3940 0 C. Starea generala a bolnavului este alterata.
Endotoxina cu tropism vascular, permeabilizeaza vasele,
producand edem materializat clinic prin starea tifica.
Prin hiperpermeabilizarea vasculara
produce leucopenie.

apar pete hemoragice, se

Simptomatologia digestiva se manifesta prin:

- ulceratii spre lumenul
intestinal,
dar si spre profunzimea
peretelui (determinate de cantitatea mare de germeni din intestin),
- colici puternice,
- peristaltism accentuat.

Dupa 2 saptamani de
boala, titrul anticorpilor creste mult
determinand o fagocitoza masiva (numarul germenilor scade). Dupa
aparitia Atc antiO si a Atc antiH, simptomatologia se
amendeaza,
bolnavul intrand intr-o etapa noua - convalescenta.
Dupa vindecarea clinca,
unii
bolnavi pot ramane purtatori
sanatosi de germeni, care localizati in colecist se vor multiplica lent si
se vor elimina in cantitati mici.

11.Epidemiologi
e

.
Sursa este repezentata de om pentru Salmonellele exclusiv umane, sau
de om si animale pentru celelalte.
Calea de transmitere este digestiva.
Receptivitatea este generala.
Intensificarea relatiilor comerciale intertari, posibitatea calatoriilor cu
avionul la mari distante, migratiile populationale, industrializarea alimentatiei
si a cresterii animalelor de consum (porci, pasari) in ferme unde consuma
hrana cu adaosuri proteice deseori contaminate (fainuri furajere de carne,
oase, sange) au contribuit decisiv la raspandirea larga a serovarurilor de
Salmonella si deci la cresterea morbiditatii si chiar mortalitatii prin
salmoneloze.
Factorii sezonieri, clima calda, un mod de viata neigienic favorizeaza in
conditii precare nivelul morbiditatii.
Profilaxia nespecifica consta in depistarea sursei si
anihilarea ei, iar profilaxia specifica se aplica doar febrei tifoide ( vaccinul
antitific este un vaccin microbian omorat).

CURAREA INTESTINELOR
Foarte multe boli se dezvolt n intestine. Lungimea tractului gastro-intestinal este de 16 m, mprit n cinci
pri. Fiecare parte (esofag/stomac/duoden/intestin subire/gros) este separat printr-o supap numit sfincter. n
stare normal, toate supapele sunt nchise. Cnd omul consum hran nesntoas, medicamente puternice,
sfincterele i pierd elasticitatea i rmn deschise, ceea ce provoac formarea de materii reziduale, toxice, iar
substanele hrnitoare se extrag mai greu. Boala sosete cu primul tren. Pn atunci, mai exist o ans:
curarea intestinelor
Pregtirea
nainte de a ncepe curarea, avem nevoie de cteva metode de pregtire a organismului, ncepnd cu schimbarea
dietei. Atunci cnd mncarea este mai uoar i mai natural, procedurile terapeutice au efect mai rapid, cu mai puin
efort i cu rezultate considerabile. Scopul metodelor pregtitoare este eliberarea substanelor nocive, indiferent de locul
unde s-au ascuns.

Metoda 1
Bi fierbini
Ca detoxifierea s aib succes, trebuie s ne relaxm, s ne nclzim corpul i s hidratm organismul. Pentru aceasta,
se folosesc bi fierbini sau bi de aburi. Pentru persoanele n vrst i cele slabe, sunt potrivite bile calde, iar pentru
tineri i persoanele obeze - baia uscat (sauna sau baia cu aburi). Durata unei proceduri poate fi de 5-25 minute. Ea se
finalizeaz prin turnarea apei reci sau la temperatura camerei. Aceste proceduri se fac, n medie, de trei ori pe sptmn
(o zi da, o zi nu).
Metoda 2
Unt topit, masaje i alergri
Se ia dimineaa, pe stomacul gol, o lingur de unt topit sau se face masaj cu unguente pe baz de grsime. Persoanelor
cu ten gras, precum i celor cu exces de mucus n cile respiratorii, le sunt recomandate alergri de diminea. Aceste
proceduri nclzesc organismul, mbuntesc circulaia sngelui, ajut la normalizarea metabolismului i ndeprtarea
impuritilor prin piele.
Metoda 3
Diet fr lapte, finoase i carne
Se trece la o diet mai uoar. Se renun la produsele care rein toxinele n organism i nu le permit s ias liber:
produse de patiserie (brioe, prjituri, pine alb), produse lactate, pete, carne. Acestea se scot din meniul zilnic i se
nlocuiesc cu fructe, legume i sucuri proaspete, nuci, alune, cereale integrale i ceaiuri din plante, ceai verde i ap de
izvor. n meniu, se adaug alimente care produc efect de cldur: usturoi, ceap, ghimbir, cuioare, scorioar i piper.
Trebuie avut n vedere faptul c ele provoac pofta de mncare, iar excesul lor poate duna ficatului i vezicii biliare.
Metoda 4
Cur cu semine de in
O procedur obligatorie, nainte de orice metod de curare a organismului de toxine, este pregtirea intestinului: se ia o
can de semine uscate de in i se toarn ntr-un vas cu 3 litri de ap clocotit. Apa se ine pe un foc mic, cu capac,
aproximativ cinci ore, i apoi se rcete. Se bea cel puin un litru pe zi mpreun cu seminele de in. Se poate aduga un
pic de miere. O cur dureaz dou sptmni.
Metoda 5
Eliminarea disbacteriozei
Folosirea unor medicamente omoar microflora intestinal i favorizeaz apariia florei duntoare, care e rezistent la
medicamente, mai ales la antibiotice. Aceasta afecteaz metabolismul i produce disbacterioza ce ne face multe
probleme. Timp de o sptmn sau dou, n fiecare diminea, se mnnc pe stomacul gol, cu o or nainte de mas,
un cel de usturoi, iar seara nc un cel de usturoi, la 2 ore dup mas. Semnul de vindecare este oprirea procesului
de fermentare n tractul digestiv.
Pentru o defecare normal, este necesar o diet cu terci de cereale, pine neagr sau integral, tre, multe legume
crude. Aceasta va duce la refacerea puterii musculare intestinale.
Curarea intestinului subire
Curarea regulat a intestinului subire, cel puin o dat la ase luni, aduce beneficii mari sntii. Rcelile frecvente,
lipsa de concentrare, oboseala, somnolena se vor diminua vizibil. La femei, cu dou zile nainte de nceperea ciclului, se
oprete curarea i se reia cu dou zile dup ciclu.
Dieta de 3 zile
Prima zi - Dimineaa ncepe cu ceai de plante sau ceai verde i fructe uscate sau nuci. La prnz - fructe proaspete, fructe
uscate, nuci (n cantiti potrivite). Seara se bea ceai de plante. Se face i o baie cu infuzie din plante adugat n ap.
A doua zi - Este cea mai grea, dar trebuie inut ntocmai, fiindc astfel curarea nu va fi eficient. Se beau 3 l de ap
congelat i dezgheat. n ap se poate aduga suc de lmie i miere de albine. Dac simii c v este foame, mncai
un pumn de fructe uscate sau nuci.
A treia zi - Este i cea mai important. Dimineaa, bei un ceai verde sau de plante i 150 ml suc de morcov, mncai un
pumn de fructe uscate sau nuci. Pentru curarea bun a intestinului trebuie s mncai ct mai multe alimente cu
celuloz: salat de varz, sfecl i morcov proaspt, legume i mult zarzavat. La sfritul zilei se beau 350-500 ml de ceai

din plante, iar nainte de a merge la culcare, se consum o ceac de iaurt, dizolvnd n ea dou linguri de tre.
Proceduri facultative
Purificare cu ceap coapt
Este o metod btrneasc. Se taie o ceap mare n jumtate, se stropete cu ulei i se bag la cuptor pentru 35 de
minute, la foc mediu. Se consum cu dou ore nainte de cin, mpreun cu 300 ml ap rece. Nu se adaug sare.
Cocktail pentru purificare
Pentru a face aceast butur se ia un pumn de fulgi de ovz, 6-8 prune uscate, o sfecl ras pe rztoarea cu orificii
mari. Peste amestec se toarn 2 litri de ap clocotit i se fierbe timp de 15 minute, pe un foc mic. Decoctul, care
seamn cu un jeleu, se consum (350-500 ml) cu 2 ore nainte de culcare. Dac este posibil, se aplic cldur n zona
ficatului, pentru 30-40 minute. Amestecul care rmne dup strecurare se mnnc dimineaa, dup prima mas. E foarte
util s facei o cur de curare, o dat pe sptmn, doar cu acest lichid.
Hidroterapie
Sunt dou metode de curare a intestinelor cu ap.
Curarea cu ap pur
1. Zilnic, se bea dimineaa un pahar de ap de izvor (de preferint, de la frigider). n timpul zilei, se bea doar ap. Cu 3
ore nainte de culcare, nu se mai bea i nu se mnnc nimic, deoarece lichidul se reine n organism i produce edeme.
2. Dup trezire, se beau 2 pahare de ap rece, apoi, n urmtoarele dou ore, se vor bea cel puin trei pahare de ap
amestecat cu miere de albine proaspt (ntr-un raport de 1 linguri de miere la 250 ml ap). Pn la prnz se mnnc
doar fructe i legume. Pe la orele 4-5, se mnnc mncare uor digerabil.
3. Foarte eficient pentru curarea intestinului este urmtorul remediu popular: se toac mrunt ptrunjel i mrar
proaspt, se toarn peste amestec un pahar de ap rece, se las acoperit 20-30 de minute i se bea lichidul nestrecurat.
Curarea cu ap srat
Cnd curm intestinele n acest fel, este necesar s respectm un regim alimentar strict i s renunm la obiceiurile
nesntoase. Consumul zilnic de ap se calculeaz astfel: se ncepe cu o doz de 10 ml de ap pentru fiecare kilogram
de greutate corporal, apoi se mrete treptat doza, pn la 30 ml. Exist trei modaliti de a cura intestinul cu sare:
1. Se beau 100 ml de ap, apoi 30 mg de sare se dizolv n 150 ml de ap curat i se bea.
2. Se dizolv sare (ct se pune n sup) ntr-o cantitate mare (2 -2,5 l) de ap curat i se bea.
3. Dup mas se bea ap, apoi se pune pe limb un praf de sare i se ine pn se dizolv.
Curarea cu crbune medicinal
Pastilele de crbune sunt ieftine, accesibile i diminueaz foarte bine simptomele de intoxicare. n 1913, Michel Bertrand
a realizat un experiment: a nghiit 5 grame de arsenic (de 150 de ori doza letal) amestecate cu crbune activ.
Experimentul s-a terminat cu bine. Pulberea a scos din organismul savantului toat otrava.
Regulile de folosire ale crbunelui medicinal
1. Pastilele se beau pisate.
2. n timp ce se iau pastilele, nu se administreaz alte medicamente.
3. Dac sunt necesare, totui, alte medicamente, se administreaz cu 3 ore dup luarea crbunelui. (Primvara, cnd
digestia i circulaia sngelui devin lente, ar trebui evitat consumul exagerat de medicamente.)
4. Se ia zilnic, timp de o sptmn, nainte de mas, cte o lingur de crbune amestecat cu miere sau cu ap.
Purificarea va fi mult mai eficient dac nainte de culcare se bea o can de ceai de ppdie.
5. Consumai seara 6 pastile de crbune pisate, amestecate cu o lingur de ceap tocat mrunt.
6. n caz de balonare, diaree, colit i dispepsie, se folosesc cte 2 grame de crbune, de trei ori pe zi, nainte de mese,
cu 100 ml de ap curat.
Fitoterapie
Se amestec o linguri de rdcin de lemn-dulce, cte o lingur flori de mueel i mtase de porumb. Se infuzeaz n
500 ml de ap clocotit timp de 40 de minute. Se bea cte 150 ml, de dou ori pe zi, timp de o lun. Putei aduga i
miere de albine.
Curarea intestinului GROS

Clisme
Cel mai des, pentru curarea intestinului gros (sau a colonului) se propun clismele: injectarea unui fluid n rect, cu scopul
de a cura colonul sau pentru a administra unele medicamente sau chiar substane nutritive. Lichidul introdus n colon, n
cazul clismei, nmoaie scaunul, dizolv crustele de pe pereii intestinului i ajut la eliminarea deeurilor. Dar clismele au
multe contraindicaii. Nu este de dorit s se fac clism n cazul bolilor asociate cu febr, dureri de cap severe, slbiciune,
grea, stomac deranjat, n timpul acutizrii bolilor cronice. Se cere prerea medicului. n cazuri de insuficien cardiac i
renal, hipertensiune grav, dup un infarct miocardic recent sau dup o intervenie chirurgical. De asemenea, nu se
face procedura n cazul bolilor de colon cu dureri abdominale, suprasolicitare i surmenaj, femeile - n timpul sarcinii i
alptrii sau n timpul menstruaiei.
Colon curat cu rostopasc
Se recomand, n special, persoanelor care au probleme cu ficatul, colecistul sau care au polipi n intestine. Frunzele
proaspete i tulpinile de rostopasc se dau prin maina de tocat, se opresc cu ap fierbinte, n raport de 1: 10 (un pahar
de plant la 10 pahare de ap fierbinte). Dup rcirea infuziei, se strecoar lichidul i se administreaz sub form de
clism (cu 2-3 ore nainte se face o clism cu ap curat). Aceast procedur este deosebit de eficient n cazul n care
bolnavul reuete s rein lichidul n intestin timp de 1-2 ore. Uneori, e de-ajuns s faci doar cteva clisme, i din intestin
ncep s se elimine polipii. O cur dureaz 10-20 de zile i se repet dup o pauz de 2-3 luni. Concomitent cu eliminarea
de polipi intestinali, de pe piele ncep s cad papiloamele (negii suspendai). Papiloamele sunt un semn clar c n
intestin au crescut polipi.
Microclisma - o reet de medicin tradiional
Reacii negative la clismele cu cantiti mari de ap pot aprea la persoanele care sunt predispuse la deshidratare, la cele
care au circulaia proast (minile i picioarele reci). De regul, sunt persoane slabe, cu pielea uscat, care se constip i
se baloneaz des, au dureri de spate, n zona sacral, olduri, ciclu dureros. n cazul acesta (mai ales n perioada de
acutizare a bolilor cronice), se folosesc microclisme, sau bi cu plante.
Utilizarea procedeului: se iau 100 ml de lapte de vac i se adaug 20 g (o lingur) de unt topit, de calitate. Se nclzete
puin i se introduce cu pompia mic n colon, cel mai bine la apusul soarelui. Persoana n cauz trebuie s stea culcat,
cu o pern sub fese, pn n colon se absoarbe toat compoziia. Dup 2-3 microclisme, se restabilete flora intestinal
sntoas i scaunul devine normal.
Pentru diversificarea tratamentului, putei aduga n lapte o lingur de ceai concentrat de pelin, un praf de ghimbir,
jumtate de linguri de sare sau jumtate linguri de usturoi pisat. n loc de lapte, se poate folosi supa de oase sau de
carne, mai ales de berbec. Pentru ca preparatele s se absoarb mai bine, nainte de microclisme se face o irigare
simpl, cu 1,5 litri de ceai de mueel.
Curarea colonului cu miere de albine
O lingur de miere de albine se dizolv ntr-un pahar de ap, la temperatura camerei, apoi se adaug o lingur de suc de
lmie. Se ntroduce lichidul n colon cu pompia mic i se ine timp de 10-15 minute. n paralel cu microclisma se
consuma 150 ml iaurt amestecat cu 50 ml suc de mere. Acest tip de curare se recomand i n diabetul zaharat.
Microclism cu cafea
n 200 ml de ap clocotit se pun 3 linguri de cafea mcinat, se fierb timp de 3 minute, apoi vreme de 12 minute se ine
la foc foarte mic, sau se infuzeaz 15 minute n termos. Se strecoar i se rcete la temperatura camerei.
Cafeaua introdus n intestin nu are efecte nocive asupra sistemului nervos, n schimb, activeaz perfect intestinul gros i
ajut la eliminarea substanelor toxice. n plus, are un efect benefic asupra ficatului, vezicii biliare i glandelor
suprarenale, diminueaz durerile de cap la cei cu migrene. Acest procedeu ajut i persoanelor cu nceput de rceal.
Alte remedii
Remediu pe baz de iaurt i fin de hric
Un amestec de iaurt i fin de hric, n afar de curarea intestinului gros, reduce nivelul de zahr n snge,
normalizeaz metabolismul i cur vasele sangvine, mbuntete activitatea pancreasului. Aceast butur ajut i la
scderea n greutate.
O lingur de fin de hric se amestec cu un pahar de lapte btut, fcut n cas, i se pune seara n frigider. Se bea
dimineaa, cu jumtate de or nainte de mas. Cura de curare dureaz 14 zile.
Curarea cu usturoi i legume
Dimineaa, pe nemncate, se mnnc un cel de usturoi i dou mere sau salat de sfecl. Se poate amesteca usturoiul cu salata. Sfecla se d pe rztoarea cu orificii mici. Usturoiul se piseaz sau se taie mrunt i se amestec cu ulei

nerafinat. Seara, se mnc salat de varz sau o farfurie de gri cu lapte.

Curarea cu orez
Orezul se spal i se ine n ap rece timp de 2 ore, dup care se strecoar i se ine la cuptorul nclzit pn se usuc.
Se mixeaz n rnia de cafea. Se toarn 4 linguri din fina de orez rezultat ntr-o crati i se adaug 500 ml lapte, 50 g
zahr, un praf de sare. Se las pe foc pn ce orezul e fiert. (Fina de orez gata preparat se gsete la plafar sau n
marile magazine.) Dimineaa, pe nemncate, cu jumtate de or nainte de mas, se bea un pahar de decoct de orez n
amestec cu o lingur de fin de hric i un praf de scorioar. O cur dureaz o sptmn.
Exerciii de respiraie
Zilnic trebuie fcute, de o sut de ori, exerciii de inspiraie-expiraie, cu umflarea abdomenului. Prin aceast metod,
diafragma maseaz organele interne i ajut la eliminarea "zcmintelor" din intestine.