Sunteți pe pagina 1din 16

INMULTIREAULMULUI DE TURCHESTAN

PRIN
BUTA$IDE RADACINA$I TULPINA ERIruDRAJONI
9I
ttt tnu' IoN LUPE
consideraliuni gelneraru
Cultura ulmului de Turchestan (Ulmus pumila
L,) a luat in
ultimii ani un av6.nt insemnat in
lara noastrd, in speciar la lucrdrile de impdduriri din stepd gi ante-stepd
gi la perdelere de
proteclie, unde pdnd in prezent s'a dovedii
u ii prirrt." spccirre
cele mai indicate,
Din cauza calitdfilor extraordinare ca arbore
de linuturi uscate, ulmul de Turchestan a inceput sd former"
prirr"'ip"i;;r""cupare a serviciilor silvice care se ocupi cu impdduriri
in stepa,
fiecare cdutdnd sd-gi cultive cat mai murfi puieli
ir p"pirr1"r*t"
proprii, sau sd.-9iprocure dela alte pepiniere
." o",rpd
"ur"
cultura acestei specii.
".,
Cum producerea puielilor qi extensiunea acestei
specii era
condifionatii cel pufin in primii ani dela introducerea
i' cul_
tura forestieri, de cantitdfile de sdmAnfd ce se
"i
putea{r
recolta
anual din cele cdteva grupe de arbori aflitoare r"rfl'""*rula,t
pentru a satisface marea cerere de puiefi
trebuiau gdsite noui
metode de inmulfire, independentede sdm.nld si bazate
pe alte
propriet5fi de reproducereale ulmului, pentru a
asiSura,pdni la
fructificarea arboretelor tinere de ulm de Turcheslrr,
"orrtirrltatea producerii de puieli in pepiniere
I. Scopul incercirilor
Bazat pe facultatea,in &obgte cunoscuti a ulmului, d,e-a
d,ra_
jona puternic ai folosind observafiile din anii preceden[i,
ficute
in pepinierele Stafiunii regionale de erperimentatie forestierf,

ION LUPE

la scoa,,Dobrogea", eare aritau ci, ridicinile de ulm rdmase,


uranul
in
cari
draioni,
terea puie{ilor in pimint, produceau
plantat'
de
mitor atin6leaudimensiunile unui puiet viguros, apt
am incercat o metodi noui de inmulfirea ulmului prin butagi
de riddcind, de tulpini 9i prin draioni'
proAceasti metod6, pe langa faptul cd trebuia sd ne asigiure
ducfia de puieli independent de fructificafie, pirea avantaioasi
gi prin faptul ed se produc puieli apli de plantat dupi un sin{ur
puie{ilor
an'de cufturd, nu dupd doi ani ca in cazul producerii
astiel cheltuielile unui an
,"
din sdmdn!6' Prin
""o'omisesc de 'impidurire cu aceasti
"u
de culturi gi se accelereazi lucrdrile
specie,
Pentru precizarea acestei metode, trebuiau fdcute expefienls
pe teren ale ciror rezaltate si rispundi la urmitoarele intrebdrir
-sepotproducepuielis[nltoqideulmdeTurchestandin:
&n
rtdicinile ce cad la toaletarea puiefilor, draionii rezulta{i
puielii
rtddsinile rdmase la scosul puielilor, sau din butagii ori
rdu conformafi?
- Daci se pot, atunci qare e dimensiunea optimi (lun$imea
pentru a
qi grosirnea), a bucdlilor de ridicini sau a butaqilor'
produce puie{i aPli de Plantat?
- Cum trebue si fie tdietura la capete a bucililor de rdddcini sau a butagilor (dreapti, ohlici; netedi sau sdreliti)' Penpartea aerian6'
tru a daprriefi bine conformali in ceea ce privegte
cuunsistemradicilarbinedesvoltatgicuocicatrizarecAtmai
tulpina?
perfecti la locurile de unde iau nagtere ridicinile 9i
- Care este pozilia, adincimea 9i modul de plantare' pentrtl
o conlormatie
a avea un procent de prindere cdt mai mare 9i
cit mai bunX a Puiefilor?
- Care este timpul de plantare cel mai favorabil' pentru a
obfine cel mai mare procent de prindere?
- Care este rentabilitatea acestei metode?
lucrdri' s'a eiutat
In cercetirile care fac obiectul prezenle\
intrebdrile de mai sus'
sd se rispundi numai la o parte din
ge
mai insemnate, urmind ca mai ldrzitt' daci
gi anume iu
".1.
perlec{lo'
rior constata oarecari reztrllale imbucuritoare' si se
'aeze
aceastd metod{ prin noui erperienle'

IN TULTIREA ULMULUT DE TURCHESTAN

II. Modul de lucru


Incercdrile care fac obiectul lucririi de faf,i se impart in
cinci grupe, qi anume;
Grupa /-a. Confindnd bucdfi de ridicinn de 1G-15 cm lungime gi 0,5-1,0 crn grosime, tiiate drept 9i neted, cu instrument bine ascufit, la ambele capete,
Aceastd grupd, avdnd in total cinci probe a cAte 300 rddicini
fiecare, s'a plantat precum urmeazi:
Proba 1r ridicinile plantate vertical, avind capul superior
acoperit cu un strat de pdmAnt de 1 cm grosime.
Proba 2t plantarea la Tel, insd rdddcinile incrinate la aproximativ 450 fafn de suprafafa solului,
Probele 3 qi 4; ca cele dela 1 respectiv 2, insi cu capul s:r.
perior (gros) la suprafafa pdmdntului,
Proba 5; ridicinile plantate culcate orizontal la adincrmea
de 5 cm dela suprafafd,
Grupa II'a. conlinand bucdfi de ridncini la fel cu cele <liir
grupa precedent5,insd cu tdietura oblicd gi sdrelitd, execurati
cu unelte mai pulin tiioase, pentru a oieri o suprafafi mai
mare de formare a callusului de cicatrizare.
Numirul probelor gi modul de plantare la fel ca la Srupa
precedentS.
La ambele grupe s'a iolosit ca material bucdfile de rdddci,ri
ce cddeau la toaletarea puiefilor pentru plantare.
Ac,este ridicini erau ridicate dela lucritorul ocupat cu toaletarea gi fasonate in modul arhtat mai sus, dupd care erau
legate gi puse in pdmdnt pdni la plantarea lor.
Teierea, numdrarea gi legarea lor in mdnunchiuri s'a ficut
in loc umbros gi ferit de vAnt, Pentru a nu fi expuse uscirii sau
pierderii de sevd, del4 tdiere pini la numdrare qi legare in minunchiuri de'cite 100 bucd{i; imediat dupi fasonare erau aruncate ,intr'o gileatd cu mocirld subfire sau cu api.
Grupa III-a. Confindnd bucdfi din puielii riu conformali,
cari aveau 2-3 sau mai multe tulpini cresqute de ios. Acegti
puiefi s'au desbinat in aga fel ca fiecare tulpin{ sd aibi gi cAte

ION LUPE

o parte din rdddcina despicatd de cca 10 cm gi cca 5 cm tulpin5, Aceste bucdfi s'au plantat cu partea de ridicini in p6mdnt gi cu partea de tulpini afard,
La aceasti rupi am avut 4 nrobe g'anume:
Proba 1: bucifile tiiate neted la ambele capete,plantate vertical,
Proba 2t la iel, plantate insi !a 450.
Probele 3 gi 4: ca 1 respectiv 2, insi cu tiietura sdrelitd.
Grupa IV-a. ConlinAnd butagi fasonali din ramuri de doi ani,
avAnd: lungimea de 10-15 cm, grosimeade 0,5-1,0 cm cu cel
pufin 3 muguri, 9i tiietura netedS,
Numdrul de probe gi felul de plantare, ca la grupa I-a,
Grupa V-a. La lel cu precedenta de care se deosebeEteprin
faptul cd tdLereabutagilor s'a fdcut sdrelit (aproape rupli), cu
instrumenterdu tiietoare, Idrd insi si se iupoaie coaia in lunul lor.
O alti probi de 300 bucnfi a fost formatd din draioni rezultafi din ridicinile rdmase in pdmint cu ocazia scoaterii puielilor in anul precedent, Aceqti draioni, apdruli ,in numdr foarte
mare (8-10) la o riddcini, au fost scogi gi desbinafi de ridicina mamd, apoi repicafi intocmai ca gi puielii din semindturS,
recepindu-se dupd repicare. Aceastd ultimd probi s'a experimentat nu,maila Staliunea ,,Dobroea"i
Plantarea tuturor probelor s'a facut la ganf, in teren desfundat la o casma .dupi scoatereapuielilor din repicajele anterioare (de alte specii decit ulm),
Dupi plantare, acesteprobe au fost supuseaceloragilucrdri de
intre{inere (plivit 9i prngit), ca si repicaiele qi butSgirile obignuite.

III. Rezultateleincercirilor.
1. Numdrul de puie{irezultagi Procentulde prindere'
In primivara 1942 s'du scos,numirat gi sortat puiefii' $isindu-se rezultatele trecute in tabloul Nr. 1,
Din tabloul de mai ios se observS,in primul rind, ci probele,
cu riddcini au dat rezullale mult rnai bune decit cele cu butaEi.

INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN

Din aceastd.cauzd.cele cu bufasi au fost excluse din calculul


mediilor1).
Altd observafie importantd. ce reiese din tabloul de rnai sus e
c5, la toate grupele, probele Nr, 5 (cu butagii, respectiv rddlciTABLOULNr. I
confindnd rezultatele incercdrilor de inmulfirea ulmului de Turchestan,
prin butagi qi ridicini (in procentedin numirul total de fire plantate)
Procentul de puie{i

LI
OI

.=

la probele-:

uruDa

ol

o. l

II

2 | 3

4-l

OBSERVATII

(dl

^o"l

ll

Yt-

nl

II Media

5 6 , 31 7 2 , 71 8 1 , 7

5 0 , 21 7 1 , 91 5 6 , 1
52,7

48,"',|63,5i64,3|57,9

48,5

35,3 58,3 I 58,3 | 50,1

43,0
4)

4&t

42,6 54,5i 53,6| n,Z I Z+,2

l 3 , o I 8 3 l 2 + , 21 r + , 3
t1l
l-l-

r r , 7l 7 , 31 1 6 , 0
1r3,0
nile plantate orizontal), au dat 'rezultatefoarte mici, pentru care
motiv au fost gi ele eliminate din calculul mediilor,
Analizind rezultatele obfinute la grupele: I, II gi III, probele
Nr, 1, 2, 3 qi 41 se constati un procent mediu de puiefi, deci un
procent de prindere de 64,0 la Dobro$ea gi 49,7 la Bineasa. In
ceea ce privegte rezultatele probelor luate izolat, cel mai mare
numir de puiefi l-au dat:
t) La StafiuneaDobrogea s'au ob{inut din toate cele 10 probecu butaqi
humai36 puiefi,fapt pentrucareacesterezultatenici n'au mai fost trecute ln
'tablon

ION LUPE

La Dobro$ea: probele Nr, 4 din grupele II gi III, cu 88,70lo


respectiv 88,30/opuieli gi probele Nr, 2 din Srupele I gi III, cu
77,Oolo
respectiv 72,7% puiefi; toate aceste probe confinind ridicini plantate la 450,
- la Bdneasa:probele Nr, 3 qi 4 din Srupa I-a cu 65,30/0,
respectiv 64,30/opuieli gi probele 3 gi 4 din $rupa II-a, ambele cu
'aceste
probe confindnd rdddcini tiiate
58,30/opuiefi; toate
sdrelit cu instrumente neascufite gi plantate vertical sau la 450
cu capul superior la suprafafa pimintului.
Cele mai mari procente de puiefi le-au dat:
- la Dobrogea, proba Nr, 4, din {rupa II-a (ridicini tdiate
sdrelit, plantate la 450,cu capul Sros la supra{ata pimAntului),
puiefi,
cu 88,70lo
- la Beneasa.proba Nr. 3 din grupa I-a {rddicini tiiate neled, plantate vertical, cu capul gros la suprafala pimdntului) cu
puieli,
65,3olo
Diferenlele destul de remarcabile intre rezultatele ob{inute la
Dobrogea gi cele deia Bdneasa, se datoresc, in primul rAnd,
dimensiunilor bucifilor de tdddcini, care la DobroSeaau lost
de 15 cm. lunSime,iar la BXneasade 10 cm,, apoi felului cum alr
fost executate lucririle 1), intrefinerii in timpul verii gi conditiilor stafionale diferite,
2l Calitatea puielilor rezultafi.
In qeea ce privegte conformafia puietilor rezultali din incercdrile de mai sus, aceasta este diferitd de a celor produgi din sdmdnfi, prin fapful ci mulfi din puiefii produqi din ridicini au
mai multe tulpini in loc de una sinSur[, Aceasta se datoregte
facultnlii ulmului de-a emite listari gi draioni din mu$urii ce
se formeazi pe buza tiieturii,
Din cauzd ci se formeazd mai multe tulpini, acestea rimdn
uneori prea subliri, ficdnd ca puietul si devini inapt de plantat.

t) La statiuneaDobrogealucririle s'au fScut sub directa supravegherea


dela inceput pdnl la sfdrgit,pe cdnd la Bineasa ele au fost
subsemnatutui,
executatede 3 brigadieri,cari s'au schimbat intre ei in timpul diverselor
lucriiri.

'NHULT'REA ULMULU DE TURCHESTAN

Acest inconvenient se poate inlitura prin ruperea sau tiierea


cu foarfeca, in timpul lucririlor de intre{inere, a tulpinilor secundare, ldsAndu-se numai cea mai vif,uroasi,
Cind puielii sunt cultivali pentru a fi plantafi in apropierea
sau la margineaperdelelor de protec{ie,in scopul de-a da o mai
mare compacitate acesteia,conlormatia de mai sus ,cu mai multe
tulpini este foarte potrivitS,
Considerind ca apti de plantat numai puiefii care aveau la
colet, la cel pufin una din tulpini, grosimeaunui creion (0,8-1,0
TABLOULNr. 2
confinAndnumirul de puieli apfi de plantatgi nurnirul nrediuqi cel rnai frecvenl
Ce tulpini la o riddcini

Procentulde puiefi apli


Qrupa I

d.' Plantat la Probele:

1 r 2

Numhrulmediude
la o riddcini
tuloini
'
la probele:

4 M e o .rl

3'4;m.altl2l3
3,1I 3,012

'irl

t,

't

1
33,0, 32,3
:'"144,3
] 42,3 38,0 2 . 5z , orl , s l i , z2 , 0 1 2
"'"1'-'",""'"
1"":"
.;
34,2 '''
'11'
ss,3i 27,3
zz,t 45,3
4s,J3r,0
3r,o 34,2
ill

I l:'ll'tlll

lss,st
i
i
i
At,l 2SI2,41,
z,zlz,zI z,s r
4o,o] 38,3
40,0
3s,3 41,1
*,0
43,0143,2
orr
|
]
-

:-r|
|
,-l
' 43,21
tz,B2 , 0 2 , t ; t , 7 ] t , 6 l l , 9 l sl,t' 37,8
rrr.oiu36,4] sr,i
34,3',
43,21
37,2i
fi.,r

cm,), s'au separat din puielii oblinufi la diferitele probe, cantitdfile trecute in tabloul Nr, 2 (redate in procente din totalul
firelor plantate la fiecare proba)
Tot ,in acest tablou s'a trequt numdrul mediu $i cel mai lre.cvent de tulpini I.a o rd.dicind, pentru puietii apti de plantat.
Din tabloul de mai sus se vede cd procentul mediu de puie{i,
apfi de plantat este de 45,8 la DobroSea 9i de 37,8 la Btrneasa,

10

ION LUPE

iar procentele maxime sunt tot la probele Nr, 4, din $rupele II


9i III (60,79i 62,71 la DobroSeaEi la probele Nr, 3, din $rupele
I 9i II, la Bdneasa.
Numdrul mediu de tulpini la o rdddcini este de aprox, 3 la
Dobrogeagi aprox,2laBdneasa, iar cel mai frecvent de 2, respectiv 1,
La probele cu cel mai mare numdr de puieli, numirul cel mai
irecvent de tulpini este del 2 la Dobrogea gi 1 la Bdneasa, deci
acestea au o conformafie destul de bund a majoritifii puiefilor.
TABLOULNr. 3.
apfi
inilfimeamediea r::ttJijJ;"ltafi in totalEia puiefilor
con{indnd
()
Grupa

Indlfimearnediein cm a puiefillor, Inilf. mediein cm.a puief.


la probele:
apfi de plantatla probele:

r
lI l

8tl

I 2 | 3 I I
75
ltt
,o \n-

69,8
67,0

!i

ItI

I Media

90 193

r lzlr i4l
i r l s l l s ol s z

ltvteui

87,2

6' Itl etls'


s r 1 1 6[ * l *

89,3
817,71
83,7J
74,7 77,71

J 62 | or,slzo

j u tntfli

Media

.tB i .t,t l-ttp

78

78

73

72

70

72

73,7 ,N

Cregterea in inilfime a puielilor a fost aproape e$ald cu a


celor din repicaie. In tabloul Nr. 3 66- i1[lfimea medie, pe
grupe gi probe, pentru totalul puielilor rezullali gi pentru cei
apfi de plantat.
Din tabloul de mai sus se vede cd, inilfimea medie a puiefilor
este de 74,7 cm. la Dobrogea $i 65,6 crn, la Bdneasa,iar a puietilor apfi de plantat e de 84,6 cm,, respectw 72'5 cm'
Exceptdnd probele din Srupa III-a, carc in general au indlfimi
superioare celor din grupele I gi II, prin faptul ci au avut la plan-

INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN

1l

tare mugurii deia formafi pe porfiunea de tulpini; la grupele I


si II prohele cu indlfirni maxime corespundin general, cu acelea cu numdr maxim de puieli,
In general se observd gi aici o mai buni desvoltare a puiefiior provenifi din riddcini plantate cu capul superior la srrprafala pimAntului,
Inilfimea medie a puiefilor neapfi de plantat este 49 (31-68)
cm, la DobroSeagi 45 (37-51) cm, la Bineasa, deci 9i aceqti
pueli, din punct de vedere al inillimii, sunt destul de desvoltafi,

40cm
-t

I
I

I l cn.

58 cm

I
I

_t

.l

e.
4
,,

,.(
\

INRADACINAREAPUIETiLOR

haqaratii reprezrnti bucatade r dddan;i plant ati

Inridicinarea puiefilor este foarte bund, Ea se prezintd, iie


sub forma unui Iascicol de mai multe rddicini principale, pornind dela capul inferior al rdddcinii plantate (intocmai ca in
cazul firelor cu mai multe tulpini) , fie sub forma unui pivot,
crescut in prelun[irea ridicinii plantate, la care se sudeazi
perfect. Din acest pivot se desvoltd apoi ridicinile secundare
Iaterale, ca la puielii produgi din siminfd, (Fig. 1, a).

ION LUPE

Un caz interesant il {dsim la riddcinile plantate orizonlal


fprobele Nr. 5), unde inrddicinarea gi in unele cazuri chiar qi
tulpina, pornesc dela ambele capete {Fig. I, e),
Atit in cazul tulpinii, cdt qi al ridicinilor sudura intre aces'
tea 9i riddcina mamd, este foarte bine f icuti, In cazul unei singure tulpini sau al unei sinfure rddicini principale (pivot), acestea sg continui direct din ridicina mami, pornind cu aceeaqi
grosime. Locul de suduri este marcat prin o ugoari umfliturfl,
datoritE calussului de cical.r:izaregi prin diferen(a de culoare
la coale,
Daci separarea puiefilor, 'in ap{i gi neapfi de plantat, s'ar fi
licut dupd inridicinare, atunci aproape tofi puiefii ar fi fost
apfi de plantat, deoareceau avut o inrdddcinare foarte buni,
In general, avind in vedere dimensiunile,Iorma 9i sdnitatea
puietilor, rezultali din incercdnle de mai sus, acegtia se pot
intrebuin{a foarte bine la plantafii, inlocuind pe cei din simAntd, cdnd, din anumite motive, acegtia din urmi lipsesc.
Ultima probd, in afari de cele din Srupele I-V, la care s'au
intrebuinfat draionii rez;rlJtatidin ridicinile rimase in pimint'
la scoaterea puiefilor, a dat rezultatele cele mai bune (la fel
cu repicajele obfinute, cu puiefi din samdnfdl , ptezenlind: un
procent de prindels (puiefi apfi de plantat) d,e 97,3, o inillime
medie de 95 cm,, cite o sinduri tulpini 9i o inriddcinare {oarte
bund.
Intrebuinfarea acestor draioni este deci foarte recom4ndabilS.
IV. CAteva observalii asupra desvoltXrii la lnceputul verli
Aceste observatii sunt importante, prin laptul cI ele ne arati
lelul de comportare al riddcinilor 9i butagilor in prima faz| a
desvoltdrii lor, punindu-ne in mdsuri si aducem anumite imbunnti$ri la incercdrile de viitor'
La 31 Mai 1941, pe un timp cdlduros gi uscat, s'a cercetat
stadiul in care se Siseau aceste probe la pepiniera Bdneasa,
c,onstatAndu-seurmito arelet
1. O mare parte din butagi gi rddicini au intrat in ve6letatie"
prezentind citeva frtxtze verzi,

iNMULTIREA ULIIIULUI DE TURCHESTAN

2. Dinlre [irele care nu aveau f.ntnze, unele prezentau callue


de cicatrizare, pe buza tiieturii, in diferite stadii de desvoltare
(maioritatea la rnddcini),
3, O parte din butagi s'au uscatl unii cu frunzulile, allii fare
si fi intrat in vegetafie,
4, Inrdddcinarea nu incepuse sd se formeze la butagi, iar rddicinite au inceput s5. se cicatrizeze gi la capul de ios,
Inventariind firele care au intrat mai bine in vegetafie cu
frunzigoare, s'au giisit rezuhatele trecute in tabloul de mai jos,
TABLOULNr. 4.
cuprinzAndnumirul firelor cu frunze gi al firelor uscale la 31 Mai 1941,
qi al puiefilor ob{inuli in primlvara 1942,1apepiniera Bineasa

Procentulfirelor I Procentulpuiecu frunze


I filor rezultafi
I

Procentulfirelor
ruscate
I

e:

{tffirl-lTFl
l a 3 1 .V . l 9 4 t

lin

v a r a 1 9 4 2|

l a 3 1 .V . l 9 4 l

39 29 40 62

5 3 1 4 9o) 64

'll

38 28 48 52

4 8 1 3 558 58

ol 0

III

57 53 ^5 50

1 3 i 4 440 38

0,3 2,3
2,31

IV

37 23 65 60

1 3 1e 24

15

z,zlo,oi
5,7

12\ 7

13

2 , O 4 , 7 \ l5,0

32 t7 38

it8

.ro*.
)
bt.--;-rdd

butasi

Din tabloul de mai sus se vede ci, la 31 Mai 1941, butaqii


prezenlau un numdr mai mare de fire cu lrunze, deci, ,in apa'
tenfi, un procent mai mare de orindere, dar 9i un procent mai
mare de fire uscate, In primivara 1942, cind s'au scos puiefii'
situafia se prezenta invers; cel mai mare procent de puieli Snsindu-se la probele cu ridicini,
Acest fapi ,e ixplici prin aceea ci, butagii avind muSurii
lormafi, au intrat mai repede in veSctafie gi au inceput si
creascd, folosind seva gi substanfele de rezervd din corpul lor
Uaii lnsi fiind prea subfiri s'au useat mai inainte de a-gi forma

ION LUPE

l4

redecini, La bucdtile de riddcini, in timp ce s'a format callusul gi mugurii pe buza tdieturii, s'a putut forma gi un inceput
de inrdddcinare, astlel cd, la aparilia frunzelor planta putea
sd:gi extragd o parte din hrand din pdmAnt, In afari de aceasta,
bucdlile de rddicini mai aveau dela inceput unele firigoare
absorbante, care au putut intra de timpuriu in, acfiune'
JinAnd seama de observaliile de mai sus gi de faptul ci, rezultatele oblinute in Dobrogea (unde bucdfile de rdddcini au
lost cu 5 cm, mai lungi), sunt mai bune; putem atribui dimen-siunilor butaEilor gi rddicinilor, o parte insemnati din pierderi.
Se poate deci spera c5, prin mdrirea lungimii butagilor,'respectiv bucSlilor de ridicini, se vor putea obline rezultaLe.mai bune.
V. Rentabilitatea lucririlor.
In ceea ce privegte rezultatele oblinute cu riddcini (max.
88,70lo),acesteasunt destul de bune, mai cu seamd dacd linem
seama de faptul ci, producerea puielilor apfi de plant,at dureazd" numai un an, in loc de doi, gi e independentd de Iruct i f i c a I i e' ) ,
In afari de acestea,cheltuielile ce se fac cu; recoltarea ;i
transportul seminlei, preSdtirea terenului pentru semdnat, se'
mdnarea, acoperirea, udarea, intrelinerea semdndturii timp de
rrn an, scoaterea;i sortarea puielilor, depdgescmult pe acelea
de lasonarea rdddcinilor sau butagilor, care se reduc la 1-2'
zile de lucru pentru 1.000 fire (deci 887 puiefi, in cazul celui
mai mare procent de puieli obfinut).
Un calc,ul de rentabilitate precis, bazat pe devize comparative,
nu se poate face decit dupd perfeclionareaacestormetode prin
noui incercdri,

VI. Concluzii.
Din cereetdrile care iac obiectul acestei lucrdri, putem deduce
urmitoarele:
1) Pentru aplicarea acestei metode, esle necesari o primi culturi din s5mdntd, dupd care, an cu an, se pot obtine, radacinile necesare,cu ocazia scoaterii gi toaletdrii puiefilor apfi de plantat.

15

INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN

'1. Se pot produce puie{i sindtogi


de ulm de Turchestan din:
drajoni, puietii riu conformali, bucdlile de rddicini ce cad la
toaletarea puielilor apfi de plantat qi butaqi,
2. Dimensiunea optimd (lunimea gi grosimea) bucililor de
rXddcind gi a butagilor, vor trebui precizate prin incercdri ulterioare, Se pare cd.prin md.rirealungimii s'ar obtine un procent
de prindere mai mare,
3, Nu se observd.dilerenfe, in ceea ce privegte cicatriz4lea qi
conforma!'apuielilor, in raport cu modul de tdiere, decAt foarte
pulin la buta;i, unde procentul de prindere e mai mare la cei
tdiafi neted,
4. Se constatd un procent mai mare de prindere la butagii
si rdddcinile plantate cu capul de sus, la suprafa{a pimAntului.
5. Drajonii rnsdri(i din rS"dd,cinile
rimase in pdmdnt la scoalerea puielilor in anul precedent, repicali, dau rezultate identice cu ale puielilor repicafi din semdniturd, Intrebuintareaaceslor drajoni se recomandi orideciteori ii avem in pepiniere .
6, Rentabilitatea, pe bazd de rezultate si5iure qi definitive,
nu poate fi stabilitS inainte de-a se preciza bine punctele anterioare. In stadiul actual, inmullirea ulmului de Turchestan,
prin: drajoni gi riddcini pare totugi rentabild prin iaptul cd se
cdgtiSdun an de muncd in pepinierd, putAndu-seobfine puie{i
apfi de plantat, numai dupd un an de culturS, nu dupd doi, ca
in cazul puielilor din sdmAnfd,
Chestiuneaproducerii puielilor din rdddcini va trebui perfecfionatd, prin precizarea mdnmei
optime a rdddcinei qr a
lucrdrilor ce vor trebui ldcute, pentru ameliorarea calit5tii
puielilor si mdrirea procentului de prindere,
Problema inmullirii prin butagi va trebui reluati ,in cercetare,
cu butagi mai mari, plantali in diferite epoci ale anului, pentru
a se preciza: dimensiunile optime ale butaqului, felul gi timpul
de butdgire.
Din cele de mai sus rezulte c5 producerea puiefilor de ulm
de Turc.hestan, nu mai este strict legatd de sdminfd, ci ea se
poate continua, an cu an, dintr'o culturd initiali, cu aiutorul
draionilor, r6"d.5cinilor gi butagilor
Lucrare depusd la Institut ta 26 lanuarie

194JUn. I.C.E.F. Nr. IZ4itg4.J).

ION LUPE

LA MULTIPLICATIONDE L'ORMEDE TURKESTAN(ULMUSPUMILA L)


PAR BOUTURES DE RACINE, BOUTURES DE TIGE ET DRACEONS
RfSUA{6
Introduit r&ornment dans la cultnre lorestidre, lnorrnc dre Turkestan prsenle une lrEs {rande importance dnns le boisernent des r6lions de steppc
;u d'avant-steppe, ainsi qne d,ansles rideaux-abris. Faute de semences,I'auteur de la presente 6tude a experrrnent6 une nouvelle m6thode pour en ob
-tenir
les plants n6cessaires.
Etant connue la facult6 de l'spdce de dra{eonner lorternent, llauteur
a essay6 de produire des plants, utilisant c(xffne boutures les restes des
r,acrines,dres ties et des dr'ageons recolters d,ans la p6pinidre, arprds I'ertraciion des plants,
Les exp6riences ont 6t6 faites en 1941' e'n deux p6pinidres: une dang
la plainre roumairr'e i Bdneasa, toul prirs de Bucureqti' et l'autre dans la
si,cppe de Dobrogea, pras de Const.anfa, i la Station r6gi,onale de I'Institrrt
lorestier.
d'arprds la
Les ttavaux ont 6t6 rpartis en {roupos et en 6preuves'
les boumode
d'enterrer
le
naluq.s du rnat6riel i exprimentef t dapras
turcs, cornme cuit:
at d'o
Groupe I: Boutures d.e racines 'de 1&*1'5 cm d longueu'r
I'axc'
sur
et
trancversalertrent
0,5:1 can en diamdtre, coupdes lisse
GroupelllBouturesderacinegdelG_l5oodelongueuretde0,5-1
om en diarn0tre, 'coup6es obliqu'ernent et 6aall6es'
ayant 10 cm dc
Groupe III: Pidcas tronqudos 'de plants ma'l conformds'
bo{rgeons'
prdvuc
de
racine ei environ 5 cm de ti'ge
crn de longueur
Gtor'gc IV: Boutures de branches de 2 ans' 1O-15
et tranwerlisse
coupds
bourgeons'
t 0,5-1 c,tn en 'diamdtre, ayant 3
salevnent sur lnaxe,
et 1$*15 om de lon{ueur
Groupe Vr Bsutunes de branchcs 4e ? ans'
coil'p6os obliquebour$oons'
can en 'diarnAtre, ayant au moicp 3
of 0,5-l
ment et rirafl6es.
chacune
Pour ,les groq)s I, II, IV et V on a disrpos6 de 5 epreuves'
euit;
eomnre
plant6s
i 300 exqnrplaites,
la partio
iEpreuve 1: Boutures plantdes en ;rosition verticale ayant
su1rieure iL 1 cm au-dessouc dc la sudace du sol'
Eprcuve 2: Boutures plant6es inclin6es de 45o, ayant la partie sup6:'ieure d 1 cm au-dessou,s du sol'
Epreuve 3l Bou{tres plantdes en pooit'ilon verticale ayaot la partie su'
pdrieute ir la surlace du sol.
fprerive 4: Boututes planrt6es irrclin6es de {50, ayant la part'te euprieurs i {a eurface du sol.

ULMULUI DE TURCHESTAN

Epreuve 5: Bouturres plant6es horizontalement i 5 cm au.dessous


de'l,a surface du sol.
Pour le group. III ol .a disposd de quatre preuves dont deux avec
de
pid'oes i coup'e lisse, fairte transversalement rsur I'axe et plrant6es
en position
varttaale et inclinle, tanrdis que les d,cux autres ont eu de pieces
'obliquernent et 6raftr6eset plant6es arr.'si en position
"oup6es
verticale et en positron inclinde de 450.
A part, on a exp6rirnent6 une 6prreuvecontenant 300 ,dLrageons
trouv6s
dans la pEpinidre, indrividr:,alis6s.et repiques,
R,6sultats:
l.es r6sultats obtenus ont 6t6 ins,crits dans le tableau No. I dans
lerlrrel ceux.d,esgroupes IV et V eI d,e 1,6:preuve5 ont it6 inscrits
s6pa_
r6rneu-t.
Le taux moyen d,es boutures qui ont pris racine ,a 616.
de 640/opour
les 6preuves 1--4 des groupes I-III
en Dobro{ea et de 49,70/od Bdneasa; un pour-cent de m,aximumr9g,70/oen Dobrogea pour
l,e groupe II
6Frellve 4 et de 55,30/oi Bineasa pour le groupe
II 6preuve 3.
Les Eirandesdidf6rencesd,ans les r6sulfats obtenus .entre les
expdriences
de Bd'naasa et ceux d,e Dobrogea sont atrrihnr,6es,
prar l,auteur, au lait qu,i
Bineasa on a utilis6 des boutures de 10 cm de longueu,r,tandis que
les boutures plamt6euen Dobrogea ont eu 15 cm,
Les boutures de tige, ainsi que cclles de racine plant6es horizonta.
lqment n'ont pas donnd de rdsultats satisf,aisants.
Les d,ra,seons individual,is6s et repiqu6s ont montrd les meilleurs 16sultots; de m6me les plants provenus de s,er:rcnc,e,
'La
qualit6 des p,lants e,st satisrraisante, tant en ce qui concerne
!'accroiss,ernenten hauteun: qu'en gg qu! c,oncorne llenracinoment. En
{6r,tral, on observe une tend,ancede forrner pl,rsietrrs tiges (en moyenne 3)
i une m6me racine.
Dans les tableaux No. 2 et No. 3 on d,onne: le no,rnbred:e plarnts aptes
i tre ,plant6's.,le nombre des tirgerschez une raclne et I'accrois,sernenten
ha-uleur rles plants r6sult6s. Dans la ligure No. I on peut ob,server les
dilJdrents systi.mes d'qntacinwent
obtcaus.
Dans Ia partie finale (et dans le tableau No. 4) on d,onne qu.elqu,es
obsc*vations sur la rnanidre dont les cultures ci-dess,us olentionn6es
ss comportent dans la prerniere partie de l'6t et sur les avantages
da oette m6thode au point de vue 6conomioue.
Conclusions:
Il ea ,rdsurlte:
1, On pzut prod.uire des plants vi4ioureux d'orme de Turkestan (Ulmris pumila L.l en utilisant: des dtageons, 'des pl,ants mal
conform6s et

18

ION LUPE

r6

racinos qui st6linrinent d I'occaC.:s.boutures de racine (provenues dos


sion Cu realPaSe de celles-ci)'
pr6cise i l'occasion
meilleure climension des boutures sera
2. Lt
de la lonagtandissement
par
un
que
seroble
I1
d,es autres recherches.
plus grand'
plants qui pren:rcnt racine est beaucoup
fueur, le nombre des
(lisse
6ra{l6e) ne
ou
3. Lcs tliverses rnanidres de cc'upure pratiqudes
nrarqu'ent
4. Le

aucune
taux

'dif i6rcnce

des plants

chez les plants plant6s


5. Les dra$eons
les plants

16sultds

dc

1i5ztion'
"i6af
prenncnt tacine est beaucoup

'dans la
qui

plus

avec un bout i la surface du sol'


ct rep'iqu6s se co'mportent
iadividualis6s

gran'd

con(ne

semence,

n chi{fres
6. L'avantae de la m6thode ne peut pas tre pr6cis6
par d'aupr6cis6s
p'
soient
2'
ddliniti'fs avant que 1"" d{{rail,s rnentionn6s a!
la m6actuel,
stnde
le
qure
dans
aflirmel
peut
o,n
tres rechenbhes. Toutedcis
grand de plante
a'ssez
un
taux
qu'on
obti'ent
le
iait
par
thode est avanta$eurse
en 6limiar:.tes { planter aplds une seule annde de culture en pepinidre,
des
utilise
on
r arrt ainsi totttes les d6pens'es demandles dans le cas oil
arrosaie,
semaille'
(r6colte
d,es
sraines,
semences ati lieu de boutures
or:brae et les travau* '4t snflstijen) '
P o u r a - p p , l i q u e rc e t t e n d t h o d e i l e s t n 6 c e s s a i r e u n e p r e r n i d r e c u l t u r e d i s
semencs.

S-ar putea să vă placă și