Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRIN
BUTA$IDE RADACINA$I TULPINA ERIruDRAJONI
9I
ttt tnu' IoN LUPE
consideraliuni gelneraru
Cultura ulmului de Turchestan (Ulmus pumila
L,) a luat in
ultimii ani un av6.nt insemnat in
lara noastrd, in speciar la lucrdrile de impdduriri din stepd gi ante-stepd
gi la perdelere de
proteclie, unde pdnd in prezent s'a dovedii
u ii prirrt." spccirre
cele mai indicate,
Din cauza calitdfilor extraordinare ca arbore
de linuturi uscate, ulmul de Turchestan a inceput sd former"
prirr"'ip"i;;r""cupare a serviciilor silvice care se ocupi cu impdduriri
in stepa,
fiecare cdutdnd sd-gi cultive cat mai murfi puieli
ir p"pirr1"r*t"
proprii, sau sd.-9iprocure dela alte pepiniere
." o",rpd
"ur"
cultura acestei specii.
".,
Cum producerea puielilor qi extensiunea acestei
specii era
condifionatii cel pufin in primii ani dela introducerea
i' cul_
tura forestieri, de cantitdfile de sdmAnfd ce se
"i
putea{r
recolta
anual din cele cdteva grupe de arbori aflitoare r"rfl'""*rula,t
pentru a satisface marea cerere de puiefi
trebuiau gdsite noui
metode de inmulfire, independentede sdm.nld si bazate
pe alte
propriet5fi de reproducereale ulmului, pentru a
asiSura,pdni la
fructificarea arboretelor tinere de ulm de Turcheslrr,
"orrtirrltatea producerii de puieli in pepiniere
I. Scopul incercirilor
Bazat pe facultatea,in &obgte cunoscuti a ulmului, d,e-a
d,ra_
jona puternic ai folosind observafiile din anii preceden[i,
ficute
in pepinierele Stafiunii regionale de erperimentatie forestierf,
ION LUPE
ION LUPE
o parte din rdddcina despicatd de cca 10 cm gi cca 5 cm tulpin5, Aceste bucdfi s'au plantat cu partea de ridicini in p6mdnt gi cu partea de tulpini afard,
La aceasti rupi am avut 4 nrobe g'anume:
Proba 1: bucifile tiiate neted la ambele capete,plantate vertical,
Proba 2t la iel, plantate insi !a 450.
Probele 3 gi 4: ca 1 respectiv 2, insi cu tiietura sdrelitd.
Grupa IV-a. ConlinAnd butagi fasonali din ramuri de doi ani,
avAnd: lungimea de 10-15 cm, grosimeade 0,5-1,0 cm cu cel
pufin 3 muguri, 9i tiietura netedS,
Numdrul de probe gi felul de plantare, ca la grupa I-a,
Grupa V-a. La lel cu precedenta de care se deosebeEteprin
faptul cd tdLereabutagilor s'a fdcut sdrelit (aproape rupli), cu
instrumenterdu tiietoare, Idrd insi si se iupoaie coaia in lunul lor.
O alti probi de 300 bucnfi a fost formatd din draioni rezultafi din ridicinile rdmase in pdmint cu ocazia scoaterii puielilor in anul precedent, Aceqti draioni, apdruli ,in numdr foarte
mare (8-10) la o riddcini, au fost scogi gi desbinafi de ridicina mamd, apoi repicafi intocmai ca gi puielii din semindturS,
recepindu-se dupd repicare. Aceastd ultimd probi s'a experimentat nu,maila Staliunea ,,Dobroea"i
Plantarea tuturor probelor s'a facut la ganf, in teren desfundat la o casma .dupi scoatereapuielilor din repicajele anterioare (de alte specii decit ulm),
Dupi plantare, acesteprobe au fost supuseaceloragilucrdri de
intre{inere (plivit 9i prngit), ca si repicaiele qi butSgirile obignuite.
III. Rezultateleincercirilor.
1. Numdrul de puie{irezultagi Procentulde prindere'
In primivara 1942 s'du scos,numirat gi sortat puiefii' $isindu-se rezultatele trecute in tabloul Nr. 1,
Din tabloul de mai ios se observS,in primul rind, ci probele,
cu riddcini au dat rezullale mult rnai bune decit cele cu butaEi.
LI
OI
.=
la probele-:
uruDa
ol
o. l
II
2 | 3
4-l
OBSERVATII
(dl
^o"l
ll
Yt-
nl
II Media
5 6 , 31 7 2 , 71 8 1 , 7
5 0 , 21 7 1 , 91 5 6 , 1
52,7
48,"',|63,5i64,3|57,9
48,5
43,0
4)
4&t
l 3 , o I 8 3 l 2 + , 21 r + , 3
t1l
l-l-
r r , 7l 7 , 31 1 6 , 0
1r3,0
nile plantate orizontal), au dat 'rezultatefoarte mici, pentru care
motiv au fost gi ele eliminate din calculul mediilor,
Analizind rezultatele obfinute la grupele: I, II gi III, probele
Nr, 1, 2, 3 qi 41 se constati un procent mediu de puiefi, deci un
procent de prindere de 64,0 la Dobro$ea gi 49,7 la Bineasa. In
ceea ce privegte rezultatele probelor luate izolat, cel mai mare
numir de puiefi l-au dat:
t) La StafiuneaDobrogea s'au ob{inut din toate cele 10 probecu butaqi
humai36 puiefi,fapt pentrucareacesterezultatenici n'au mai fost trecute ln
'tablon
ION LUPE
1 r 2
Numhrulmediude
la o riddcini
tuloini
'
la probele:
4 M e o .rl
3'4;m.altl2l3
3,1I 3,012
'irl
t,
't
1
33,0, 32,3
:'"144,3
] 42,3 38,0 2 . 5z , orl , s l i , z2 , 0 1 2
"'"1'-'",""'"
1"":"
.;
34,2 '''
'11'
ss,3i 27,3
zz,t 45,3
4s,J3r,0
3r,o 34,2
ill
I l:'ll'tlll
lss,st
i
i
i
At,l 2SI2,41,
z,zlz,zI z,s r
4o,o] 38,3
40,0
3s,3 41,1
*,0
43,0143,2
orr
|
]
-
:-r|
|
,-l
' 43,21
tz,B2 , 0 2 , t ; t , 7 ] t , 6 l l , 9 l sl,t' 37,8
rrr.oiu36,4] sr,i
34,3',
43,21
37,2i
fi.,r
cm,), s'au separat din puielii oblinufi la diferitele probe, cantitdfile trecute in tabloul Nr, 2 (redate in procente din totalul
firelor plantate la fiecare proba)
Tot ,in acest tablou s'a trequt numdrul mediu $i cel mai lre.cvent de tulpini I.a o rd.dicind, pentru puietii apti de plantat.
Din tabloul de mai sus se vede cd procentul mediu de puie{i,
apfi de plantat este de 45,8 la DobroSea 9i de 37,8 la Btrneasa,
10
ION LUPE
r
lI l
8tl
I 2 | 3 I I
75
ltt
,o \n-
69,8
67,0
!i
ItI
I Media
90 193
r lzlr i4l
i r l s l l s ol s z
ltvteui
87,2
89,3
817,71
83,7J
74,7 77,71
J 62 | or,slzo
j u tntfli
Media
78
78
73
72
70
72
73,7 ,N
1l
40cm
-t
I
I
I l cn.
58 cm
I
I
_t
.l
e.
4
,,
,.(
\
INRADACINAREAPUIETiLOR
ION LUPE
Procentulfirelor
ruscate
I
e:
{tffirl-lTFl
l a 3 1 .V . l 9 4 t
lin
v a r a 1 9 4 2|
l a 3 1 .V . l 9 4 l
39 29 40 62
5 3 1 4 9o) 64
'll
38 28 48 52
4 8 1 3 558 58
ol 0
III
57 53 ^5 50
1 3 i 4 440 38
0,3 2,3
2,31
IV
37 23 65 60
1 3 1e 24
15
z,zlo,oi
5,7
12\ 7
13
2 , O 4 , 7 \ l5,0
32 t7 38
it8
.ro*.
)
bt.--;-rdd
butasi
ION LUPE
l4
redecini, La bucdtile de riddcini, in timp ce s'a format callusul gi mugurii pe buza tdieturii, s'a putut forma gi un inceput
de inrdddcinare, astlel cd, la aparilia frunzelor planta putea
sd:gi extragd o parte din hrand din pdmAnt, In afari de aceasta,
bucdlile de rddicini mai aveau dela inceput unele firigoare
absorbante, care au putut intra de timpuriu in, acfiune'
JinAnd seama de observaliile de mai sus gi de faptul ci, rezultatele oblinute in Dobrogea (unde bucdfile de rdddcini au
lost cu 5 cm, mai lungi), sunt mai bune; putem atribui dimen-siunilor butaEilor gi rddicinilor, o parte insemnati din pierderi.
Se poate deci spera c5, prin mdrirea lungimii butagilor,'respectiv bucSlilor de ridicini, se vor putea obline rezultaLe.mai bune.
V. Rentabilitatea lucririlor.
In ceea ce privegte rezultatele oblinute cu riddcini (max.
88,70lo),acesteasunt destul de bune, mai cu seamd dacd linem
seama de faptul ci, producerea puielilor apfi de plant,at dureazd" numai un an, in loc de doi, gi e independentd de Iruct i f i c a I i e' ) ,
In afari de acestea,cheltuielile ce se fac cu; recoltarea ;i
transportul seminlei, preSdtirea terenului pentru semdnat, se'
mdnarea, acoperirea, udarea, intrelinerea semdndturii timp de
rrn an, scoaterea;i sortarea puielilor, depdgescmult pe acelea
de lasonarea rdddcinilor sau butagilor, care se reduc la 1-2'
zile de lucru pentru 1.000 fire (deci 887 puiefi, in cazul celui
mai mare procent de puieli obfinut).
Un calc,ul de rentabilitate precis, bazat pe devize comparative,
nu se poate face decit dupd perfeclionareaacestormetode prin
noui incercdri,
VI. Concluzii.
Din cereetdrile care iac obiectul acestei lucrdri, putem deduce
urmitoarele:
1) Pentru aplicarea acestei metode, esle necesari o primi culturi din s5mdntd, dupd care, an cu an, se pot obtine, radacinile necesare,cu ocazia scoaterii gi toaletdrii puiefilor apfi de plantat.
15
ION LUPE
ULMULUI DE TURCHESTAN
18
ION LUPE
r6
aucune
taux
'dif i6rcnce
des plants
16sultds
dc
1i5ztion'
"i6af
prenncnt tacine est beaucoup
'dans la
qui
plus
gran'd
con(ne
semence,
n chi{fres
6. L'avantae de la m6thode ne peut pas tre pr6cis6
par d'aupr6cis6s
p'
soient
2'
ddliniti'fs avant que 1"" d{{rail,s rnentionn6s a!
la m6actuel,
stnde
le
qure
dans
aflirmel
peut
o,n
tres rechenbhes. Toutedcis
grand de plante
a'ssez
un
taux
qu'on
obti'ent
le
iait
par
thode est avanta$eurse
en 6limiar:.tes { planter aplds une seule annde de culture en pepinidre,
des
utilise
on
r arrt ainsi totttes les d6pens'es demandles dans le cas oil
arrosaie,
semaille'
(r6colte
d,es
sraines,
semences ati lieu de boutures
or:brae et les travau* '4t snflstijen) '
P o u r a - p p , l i q u e rc e t t e n d t h o d e i l e s t n 6 c e s s a i r e u n e p r e r n i d r e c u l t u r e d i s
semencs.